Comisia prezintă noua strategie de reorganizare a învățământului ( 20.11.2012)
În rândul tinerilor, rata șomajului este
de aproape 23% în întreaga Uniune Europeană, deși există peste 2
milioane de locuri de muncă vacante care nu pot fi ocupate. Europa are
nevoie de o reorganizare radicală a modului în care sistemele de
învățământ și formare contribuie la dezvoltarea competențelor necesare
pe piața muncii. Este o provocare cum nu se poate mai dificilă în
contextul măsurilor de austeritate generalizate și al reducerilor din
cadrul bugetelor pentru educație.
Comisia Europeană lansează astăzi o strategie denumită „Reorganizarea învățământului” destinată să încurajeze statele membre să ia măsuri imediate pentru a asigura formarea, în rândul tinerilor, a competențelor și aptitudinilor necesare pe piața muncii și pentru a-și atinge obiectivele în materie de creștere și de creare de locuri de muncă.
Comisia Europeană lansează astăzi o strategie denumită „Reorganizarea învățământului” destinată să încurajeze statele membre să ia măsuri imediate pentru a asigura formarea, în rândul tinerilor, a competențelor și aptitudinilor necesare pe piața muncii și pentru a-și atinge obiectivele în materie de creștere și de creare de locuri de muncă.
Androulla Vassiliou, comisarul pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, a declarat: „Reorganizarea
învățământului nu este doar o chestiune de bani: deși este adevărat că
trebuie să investim mai mult în educație și formare, este limpede că
sistemele de învățământ trebuie să fie modernizate și dotate cu un mod
de funcționare mai flexibil pentru a răspunde necesităților reale ale
societății contemporane. Europa
va reveni la o creștere susținută numai prin formarea de profesioniști
înalt calificați și adaptabili care să poată contribui la inovare și
antreprenoriat. Realizarea de investiții eficiente și bine orientate
este esențială în acest sens, însă nu ne vom atinge obiectivele reducând
bugetele pentru educație.”
Strategia
„Reorganizarea învățământului” vizează o schimbare radicală a sistemelor
educative, concentrându-se mai mult asupra „rezultatelor învățării”, și
anume asupra cunoștințelor, competențelor și aptitudinilor pe care le
dobândesc elevii. Simplul fapt de a fi participat la procesul
educațional nu mai este suficient. În plus, mai trebuie îmbunătățite
considerabil și cunoștințele elementare în materie de citit, scris și
socotit și trebuie dezvoltate sau consolidate competențele
antreprenoriale și spiritul de inițiativă privind apelul la o orientare mai puternică asupra noilor competențe în școli).
Pentru a se
asigura o mai mare compatibilitate a învățământului cu necesitățile
elevilor și ale pieței muncii, metodele de evaluare trebuie adaptate și
modernizate. Ar trebui intensificată utilizarea TIC și a resurselor
educaționale deschise în toate contextele educaționale. Profesorii
trebuie să-și actualizeze propriile competențe prin formare periodică.
De asemenea, strategia face apel la statele membre să consolideze
legăturile dintre școală și angajatori, să apropie întreprinderile de
sala de clasă și să le permită tinerilor să descopere universul muncii
prin intensificarea activităților de învățare într-un mediu profesional.
Miniștri educației din UE sunt încurajați, de asemenea, să-și
intensifice cooperarea în acest domeniu la nivel național și european.
Printre alte măsuri propuse se numără un
nou criteriu de referință pentru învățarea limbilor străine, orientările
privind evaluarea și dezvoltarea educației antreprenoriale, precum și o
analiză a impactului la nivelul UE privind utilizarea TIC și a
resurselor educaționale deschise în învățământ, pentru a deschide calea
unei noi inițiative, care va fi lansată în 2013, privind „Deschiderea
învățământului”, al cărei scop este de a valorifica la maximum
potențialul TIC pentru educație.
Context
Competențele
sunt esențiale pentru productivitate, iar Europa trebuie să reacționeze,
dată fiind creșterea calității educației și a ofertei de competențe pe
plan mondial. Prognozele indică faptul că, în 2020, peste o treime
dintre locurile de muncă din UE vor putea fi ocupate numai de absolvenți
de învățământ terțiar și că numai 18% dintre locurile de muncă vor fi
disponibile pentru persoane cu un nivel redus de calificare.
În prezent, 73
de milioane de europeni, adică aproximativ 25% dintre adulți, au un
nivel scăzut de educație. Aproape 20% dintre tinerii de 15 ani sunt
analfabeți, iar în cinci țări, peste 25% dintre aceștia au un nivel
scăzut al competențelor de citire (Bulgaria - 41%, România - 40%, Malta -
36%, Austria - 27,5% și Luxemburg - 26%). Abandonul școlar rămâne la
niveluri inacceptabil de ridicate în mai multe state membre: 26,5% în
Spania și 23,2% în Portugalia (obiectivul UE este de sub 10%). Dintre
adulți, mai puțin de 9% participă la formarea pe tot parcursul vieții
(obiectivul UE este de 15%).
Recomandările conturate în „Reorganizarea
învățământului” se bazează pe concluziile „Monitorului educației și
formării” din 2012, o nouă anchetă anuală a Comisiei care evidențiază
oferta de competențe din statele membre.
„Reorganizarea învățământului” pe scurt:
- Trebuie să se pună mai mult accentul pe dezvoltarea competențelor transversale și a celor elementare la toate nivelurile. Acest lucru este valabil mai ales în cazul competențelor antreprenoriale și IT.
- Un nou criteriu de referință pentru învățarea limbilor străine: până în 2020, cel puțin 50% dintre tinerii de 15 ani ar trebui să cunoască o limbă străină (42% în prezent) și cel puțin 75% ar trebui să studieze o a doua limbă străină (61% în prezent).
- Sunt necesare investiții pentru a crea sisteme de învățământ și formare vocațională de nivel mondial și pentru a spori nivelurile de învățare într-un mediu profesional.
- Statele membre trebuie să îmbunătățească recunoașterea calificărilor și a competențelor, inclusiv a celor dobândite în afara sistemului oficial de educație și formare.
- Tehnologia, în special internetul, trebuie exploatată la maximum. Școlile, universitățile și institutele vocaționale și de formare trebuie să permită un acces mai larg la educație prin resursele educaționale deschise.
- Aceste reforme trebuie sprijinite de profesori bine pregătiți, motivați și întreprinzători.
- Finanțarea trebuie orientată astfel încât să maximizeze randamentul investițiilor. Atât la nivel național, cât și la nivelul UE este necesar să se dezbată problema finanțării educației – în special a învățământului vocațional și a celui superior.
- Este esențial să se adopte o abordare bazată pe parteneriate. Sunt necesare atât fonduri publice, cât și fonduri private pentru stimularea inovării și favorizarea schimburilor productive dintre mediul academic și sectorul întreprinderilor.
Erasmus pentru toți,
programul pentru educație, formare, tineret și sport propus de Comisie,
în valoare de 19 miliarde EUR, ar avea ca scop dublarea numărului de
beneficiari ai burselor pentru oportunități de consolidare a
competențelor prin studiu, formare sau voluntariat în străinătate,
ajungându-se la 5 milioane de astfel de beneficiari în perioada
2014-2020. Peste două treimi din bugetul programului ar sprijini acest
tip de mobilitate în scop educațional, iar restul ar urma să fie alocat
pentru proiecte axate pe cooperare în scopul inovării, pe reformarea
politicilor și pe schimbul de bune practici.
La 5 decembrie, Comisia va prezenta un
pachet de măsuri privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor,
care include o propunere de garanție pentru tineret. prin care se
solicită statelor membre să se asigure că fiecare tânăr primește o
ofertă de calitate în materie de angajare, formare sau completare a
studiilor în termen de patru luni de la terminarea școlii sau de la
angajare. Propunerea prevede valorificarea la maximum a fondurilor UE și
mai ales a Fondului social european.
Pentru informații suplimentare
Comisia Europeană: Educație și formare
Urmăriți activitatea dnei Androulla Vassiliou pe Tweeter @VassiliouEU.