28.02.2012
Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a lansat planul de acţiuni dedicat marcării în 2012 a Anului European al Îmbătrînirii Active şi al Solidarităţii între Generaţii
În cadrul unei conferinţe de presă, dna Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a menţionat că prin iniţiativa Comisiei Europene, anul 2012 a fost declarat Anul European al Îmbătrînirii Active şi al Solidarităţii dintre Generaţii.
Potrivit dnei ministru, pentru Republica Moldova acesta este anul provocărilor demografice. Aceasta semnifică întreprinderea mai multor acţiuni de stimulare a cetăţenilor şi a factorilor decizionali întru promovarea îmbătrînirii active şi abordare deosebită a problemelor persoanelor în vîrstă.
"Îmbătrînirea populaţiei în toate statele membre ale Uniunii Europene este o realitate evidentă. De aceea, obiectivele marcării anului îmbătrînirii active şi al solidarităţii între generaţii sunt orientate spre menţinerea vitalităţii oamenilor în vîrstă, respectarea demnităţii lor, consolidarea implicării acestora în societate, familie, asociaţii, politică şi consolidarea relaţiilor între generaţii.
Pentru atingerea acestor obiective societatea trebuie sensibilizată asupra creşterii rapide a populaţiei în vîrstă, prin promovarea unui mediu prietenos persoanelor în etate pentru ca acestea să-şi menţină sănătatea fizică şi mintală.
În ţările europene numărul persoanelor cu vîrstă peste 60 de ani creşte cu două milioane pe an. Din anul 1960 speranţa de viaţă a europenilor a crescut cu 8 ani. Iar prognozele demografice pe următorii 40 de ani anticipează creşterea speranţei de viaţă cu încă cinci ani. Se estimează, că în 2060 vor exista doar 2 persoane active pe piaţa muncii pentru o persoană de 65+ ani. La moment Eurostatul indică această rată de 4:1.
În situaţia creată toate sistemele de pensii din Europa s-au confruntat şi continuă să se confrunte cu evoluţia demografica îngrijorătoare datorită creşterii vîrstei populaţiei, afectînd în modul cel mai grav echilibrul dintre populaţia activă şi cea trecută de vîrsta de pensionare.
Populaţia Republicii Moldova deţine aceleaşi caracteristici de îmbătrînire. Faţă de cursul european, unde acest proces a durat pe parcursul a mai multor secole, în ţara noastră ritmul proceselor de îmbătrînire este mult mai rapid.
La începutul 2011, în Moldova locuiau 512,3 mii persoane în vîrstă de 60 ani şi peste, din care mai mult de jumătate (60,5%) sunt femei. Fiecare a patra persoană are vîrsta între 60-64 ani, iar 14,1% - au mai mult de 80 ani. Coeficientul de îmbătrînire a populaţiei, constituie 14,4%, care a avut dinamica stabilă în creştere în ultimii 6 ani. Speranţa de viaţă a populaţiei din anul 2005 a crescut cu 1,26 ani, inclusiv la femei cu 1,75 ani.
Din numărul total al persoanelor în etate două treimi locuiesc în mediul rural, iar procesul de îmbătrînire a populaţiei aici este mai avansat deoarece persoanele cu vîrsta peste 60 ani reprezintă 15,2 % din totalul populaţiei, faţă de 13,2% în mediul urban. Nivelul maximal critic al acestui indicator a fost depăşit în 11 raioane.
Conform calculelor de prognoză din anul 2011 ale Departamentului pentru problemele economice şi sociale al ONU (UNDESA), în anul 2025 în Republica Moldova persoanele cu vîrsta de 60 ani şi peste vor constitui 23,2%, iar în anul 2050 numărul acestora va forma 33,8% din toată populaţia.
De asemenea, prognozele arată că în anul 2025 speranţa de viaţă în ţara noastră poate atinge 71,9 ani (femei - 75,3 ani, bărbaţi - 68,5 ani) şi 76,5 ani (femei – 79,4 ani, bărbaţi – 73,4 ani) către anul 2050.
Aceste cifre alarmante impun să fie întreprinse măsuri urgente de creştere a solidarităţii între generaţii şi creştere activă a îmbătrînirii populaţiei ţării. Astfel, pentru anul curent, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei îşi propune să realizeze mai multe acţiuni dedicate marcării Anului European al Îmbătrînirii Active şi Solidarităţii între Generaţii.
Astfel, prin ordinul ministrului a fost creat un grup intersectorial care va implementa mai multe acţiuni dedicate acestui eveniment. Astfel, vom informa, în primul rînd, persoanele în etate despre modul de îmbătrînire activ prin implicarea acestora în diverse acţiuni.
Ne propunem să familiarizăm şi presa cu problemele îmbătrînirii prin abordarea unor anumite teme în cadrul unei întruniri cu jurnaliştii pe care o preconizăm în luna martie şi la care sperăm să vă avem parteneri.
Împreună cu Fondul ONU pentru Populaţiei vom edita şi difuza un pliant privind oportunităţile îmbătrînirii active, iar cu autorităţile publice locale ne dorim să desfăşurăm mai multe acţiuni de implicarea a persoanelor în etate în viaţa comunităţilor, în special către 29 aprilie cînd marcăm – Ziua europeană a solidarităţii între generaţii.
De asemenea, pe parcursul anului vom lansa un concurs de fotografii, care va finaliza cu o expoziţie ambulantă de fotografii artistice executate de amatori cu genericul „Vîrsta de aur”. Pentru copii vom desfăşura concursul de desene „Mi-s dragi buneii mei”.
Ca şi în anii precedenţi, persoanele în etate le vom implica în mai multe acţiuni către Ziua Internaţională a Familiei – 15 mai, cînd vom organiza Festivalul FAMILIA.
De asemenea, în acest an ne dorim desfăşurarea Forumului ONG-urilor din Moldova care promovează şi susţin acţiuni de protecţie socială a persoanelor în etate întru lansarea discuţiilor privind oportunitatea de formare a Consiliului naţional al persoanelor în vîrstă, dezvoltarea reţelei de centre multifuncţionale „Casă pentru toate generaţiile”, precum şi examinarea instituirii unei linii telefonice gratuite de consultare a acestei categorii de cetăţeni.
Rapoartele curente ale Parlamentului European asupra stării demografice din UE, atenţionează asupra efectului îmbătrînirii şi reducerii populaţiei, proces care poate fi considerat mai periculos, decît impactul recesiunii financiare din ultimii ani asupra economiilor statelor comunitare şi economia globală. În context, este relevantă o analiză a fenomenelor ce ţin de fenomenului de îmbătrînire demografică în profil regional şi raional al ţării.
Din aceste considerente, pentru cunoaşterea şi estimarea a factorilor de influenţă demografică, socială şi economică, la solicitarea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în anul 2011 a fost finalizate lucrările proiectului internaţional: „Studiul privind îmbătrînirea populaţiei în Republica Moldova”. Iar pentru anul 2012 este inclus în plenul de acţiuni publicarea şi difuzarea acestui raport.
Potrivit datelor din raport, în majoritatea raioanelor din zona de Nord, în care îmbătrînirea populaţiei indică ritmuri mai rapide pe parcursul mai multor ani, numărul populaţiei cu vîrsta înaintată depăşeşte numărul copiilor, ceea ce perpetuează declinul demografic.
Cele mai înalte ritmuri de micşorare a populaţiei au fost semnalate în r-le Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, precum şi în 2 raioane din zona de Centru-Orhei şi Hînceşti, raionul Cimişlia din zona de Sud.
Cea mai mare vîrsta medie a populaţiei de 40,2 ani, la începutul anului 2010, a fost atinsă în zona de Nord. Mărimea maximă ale acesteia (41,2 ani) a fost înregistrată în raionul Donduşeni. Puţin mai mică decît vîrsta medie a populaţiei este atestată în raioanele Drochia şi Edineţ (cîte 40 ani). Mai tinere demografic se caracterizează raioanele Ialoveni şi Cantemir (33,6 şi 33,8 ani). Cu un an s-a majorat în ultimii 4 ani, vîsta medie a populaţiei din municipiile Chişinău şi Bălţi, precum şi din raionul Cimişlia.
Paralel cu amploarea procesului de îmbătrînire demografică a populaţiei totale, se accentuează o tendinţă de îmbătrînire a populaţiei vîrstnice prin creşterea ponderii persoanelor „bătrîne” şi a „marilor bătrîni” sau a persoanelor de vîrsta a patra, în totalul populaţiei de vîrstă de 60 ani de ani şi peste. Astfel, ponderea vîrstnicilor ce au 75 ani şi peste este de 28,7%, iar a celora ce au peste 80 de ani este de 14% din totalul populaţiei de vîrstă de 60 ani şi peste.
Totodată, aşi vrea să menţionez că rolul familiei rămîne a fi unul important în susţinerea persoanelor în etate. Familia acordă ajutor în caz de boală, menaj, asistenţă materială. Odată cu creşterea vîrstei persoanelor, rolul membrilor familiei scade, creşte rolul rudelor, prietenilor şi a vecinilor. În situaţie mai complicată se află bătrînii singuratici care reprezintă circa 20% din gospodării, majoritatea dintre care (67%) sînt femei. Vîrsta medie a persoanelor care locuiesc singure constituie 60,3 ani pe ţară şi 53,4 ani în oraşe şi 64,8 ani la sate.
Dintre 229 mii persoane care locuiesc singure, circa 61% sînt pensionari şi persoane care se află la întreţinerea statului. Vîrsta medie a persoanelor singure constituie 71,5 ani, majoritatea dintre care sînt văduvi (83,5%), ce se explică prin faptul că femeile trăiesc mai mult. Cel mai mare număr de gospodării alcătuit din vîrstnici singuratici se înregistrează la Nord şi în Centru.
Precum vedeţi complexitatea fenomenului îmbătrînirii populaţiei din ţară constituie o provocare majoră atît pentru persoanele în vîrstă, cît şi pentru societate în ansamblu, de aceea solicităm implicarea cît mai activă a presei în reflectarea problemor persoanelor în etate pe parcursul anului 2012", a subliniat dna Valentina Buliga.
VIDEO
În cadrul unei conferinţe de presă, dna Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a menţionat că prin iniţiativa Comisiei Europene, anul 2012 a fost declarat Anul European al Îmbătrînirii Active şi al Solidarităţii dintre Generaţii.
Potrivit dnei ministru, pentru Republica Moldova acesta este anul provocărilor demografice. Aceasta semnifică întreprinderea mai multor acţiuni de stimulare a cetăţenilor şi a factorilor decizionali întru promovarea îmbătrînirii active şi abordare deosebită a problemelor persoanelor în vîrstă.
"Îmbătrînirea populaţiei în toate statele membre ale Uniunii Europene este o realitate evidentă. De aceea, obiectivele marcării anului îmbătrînirii active şi al solidarităţii între generaţii sunt orientate spre menţinerea vitalităţii oamenilor în vîrstă, respectarea demnităţii lor, consolidarea implicării acestora în societate, familie, asociaţii, politică şi consolidarea relaţiilor între generaţii.
Pentru atingerea acestor obiective societatea trebuie sensibilizată asupra creşterii rapide a populaţiei în vîrstă, prin promovarea unui mediu prietenos persoanelor în etate pentru ca acestea să-şi menţină sănătatea fizică şi mintală.
În ţările europene numărul persoanelor cu vîrstă peste 60 de ani creşte cu două milioane pe an. Din anul 1960 speranţa de viaţă a europenilor a crescut cu 8 ani. Iar prognozele demografice pe următorii 40 de ani anticipează creşterea speranţei de viaţă cu încă cinci ani. Se estimează, că în 2060 vor exista doar 2 persoane active pe piaţa muncii pentru o persoană de 65+ ani. La moment Eurostatul indică această rată de 4:1.
În situaţia creată toate sistemele de pensii din Europa s-au confruntat şi continuă să se confrunte cu evoluţia demografica îngrijorătoare datorită creşterii vîrstei populaţiei, afectînd în modul cel mai grav echilibrul dintre populaţia activă şi cea trecută de vîrsta de pensionare.
Populaţia Republicii Moldova deţine aceleaşi caracteristici de îmbătrînire. Faţă de cursul european, unde acest proces a durat pe parcursul a mai multor secole, în ţara noastră ritmul proceselor de îmbătrînire este mult mai rapid.
La începutul 2011, în Moldova locuiau 512,3 mii persoane în vîrstă de 60 ani şi peste, din care mai mult de jumătate (60,5%) sunt femei. Fiecare a patra persoană are vîrsta între 60-64 ani, iar 14,1% - au mai mult de 80 ani. Coeficientul de îmbătrînire a populaţiei, constituie 14,4%, care a avut dinamica stabilă în creştere în ultimii 6 ani. Speranţa de viaţă a populaţiei din anul 2005 a crescut cu 1,26 ani, inclusiv la femei cu 1,75 ani.
Din numărul total al persoanelor în etate două treimi locuiesc în mediul rural, iar procesul de îmbătrînire a populaţiei aici este mai avansat deoarece persoanele cu vîrsta peste 60 ani reprezintă 15,2 % din totalul populaţiei, faţă de 13,2% în mediul urban. Nivelul maximal critic al acestui indicator a fost depăşit în 11 raioane.
Conform calculelor de prognoză din anul 2011 ale Departamentului pentru problemele economice şi sociale al ONU (UNDESA), în anul 2025 în Republica Moldova persoanele cu vîrsta de 60 ani şi peste vor constitui 23,2%, iar în anul 2050 numărul acestora va forma 33,8% din toată populaţia.
De asemenea, prognozele arată că în anul 2025 speranţa de viaţă în ţara noastră poate atinge 71,9 ani (femei - 75,3 ani, bărbaţi - 68,5 ani) şi 76,5 ani (femei – 79,4 ani, bărbaţi – 73,4 ani) către anul 2050.
Aceste cifre alarmante impun să fie întreprinse măsuri urgente de creştere a solidarităţii între generaţii şi creştere activă a îmbătrînirii populaţiei ţării. Astfel, pentru anul curent, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei îşi propune să realizeze mai multe acţiuni dedicate marcării Anului European al Îmbătrînirii Active şi Solidarităţii între Generaţii.
Astfel, prin ordinul ministrului a fost creat un grup intersectorial care va implementa mai multe acţiuni dedicate acestui eveniment. Astfel, vom informa, în primul rînd, persoanele în etate despre modul de îmbătrînire activ prin implicarea acestora în diverse acţiuni.
Ne propunem să familiarizăm şi presa cu problemele îmbătrînirii prin abordarea unor anumite teme în cadrul unei întruniri cu jurnaliştii pe care o preconizăm în luna martie şi la care sperăm să vă avem parteneri.
Împreună cu Fondul ONU pentru Populaţiei vom edita şi difuza un pliant privind oportunităţile îmbătrînirii active, iar cu autorităţile publice locale ne dorim să desfăşurăm mai multe acţiuni de implicarea a persoanelor în etate în viaţa comunităţilor, în special către 29 aprilie cînd marcăm – Ziua europeană a solidarităţii între generaţii.
De asemenea, pe parcursul anului vom lansa un concurs de fotografii, care va finaliza cu o expoziţie ambulantă de fotografii artistice executate de amatori cu genericul „Vîrsta de aur”. Pentru copii vom desfăşura concursul de desene „Mi-s dragi buneii mei”.
Ca şi în anii precedenţi, persoanele în etate le vom implica în mai multe acţiuni către Ziua Internaţională a Familiei – 15 mai, cînd vom organiza Festivalul FAMILIA.
De asemenea, în acest an ne dorim desfăşurarea Forumului ONG-urilor din Moldova care promovează şi susţin acţiuni de protecţie socială a persoanelor în etate întru lansarea discuţiilor privind oportunitatea de formare a Consiliului naţional al persoanelor în vîrstă, dezvoltarea reţelei de centre multifuncţionale „Casă pentru toate generaţiile”, precum şi examinarea instituirii unei linii telefonice gratuite de consultare a acestei categorii de cetăţeni.
Rapoartele curente ale Parlamentului European asupra stării demografice din UE, atenţionează asupra efectului îmbătrînirii şi reducerii populaţiei, proces care poate fi considerat mai periculos, decît impactul recesiunii financiare din ultimii ani asupra economiilor statelor comunitare şi economia globală. În context, este relevantă o analiză a fenomenelor ce ţin de fenomenului de îmbătrînire demografică în profil regional şi raional al ţării.
Din aceste considerente, pentru cunoaşterea şi estimarea a factorilor de influenţă demografică, socială şi economică, la solicitarea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în anul 2011 a fost finalizate lucrările proiectului internaţional: „Studiul privind îmbătrînirea populaţiei în Republica Moldova”. Iar pentru anul 2012 este inclus în plenul de acţiuni publicarea şi difuzarea acestui raport.
Potrivit datelor din raport, în majoritatea raioanelor din zona de Nord, în care îmbătrînirea populaţiei indică ritmuri mai rapide pe parcursul mai multor ani, numărul populaţiei cu vîrsta înaintată depăşeşte numărul copiilor, ceea ce perpetuează declinul demografic.
Cele mai înalte ritmuri de micşorare a populaţiei au fost semnalate în r-le Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, precum şi în 2 raioane din zona de Centru-Orhei şi Hînceşti, raionul Cimişlia din zona de Sud.
Cea mai mare vîrsta medie a populaţiei de 40,2 ani, la începutul anului 2010, a fost atinsă în zona de Nord. Mărimea maximă ale acesteia (41,2 ani) a fost înregistrată în raionul Donduşeni. Puţin mai mică decît vîrsta medie a populaţiei este atestată în raioanele Drochia şi Edineţ (cîte 40 ani). Mai tinere demografic se caracterizează raioanele Ialoveni şi Cantemir (33,6 şi 33,8 ani). Cu un an s-a majorat în ultimii 4 ani, vîsta medie a populaţiei din municipiile Chişinău şi Bălţi, precum şi din raionul Cimişlia.
Paralel cu amploarea procesului de îmbătrînire demografică a populaţiei totale, se accentuează o tendinţă de îmbătrînire a populaţiei vîrstnice prin creşterea ponderii persoanelor „bătrîne” şi a „marilor bătrîni” sau a persoanelor de vîrsta a patra, în totalul populaţiei de vîrstă de 60 ani de ani şi peste. Astfel, ponderea vîrstnicilor ce au 75 ani şi peste este de 28,7%, iar a celora ce au peste 80 de ani este de 14% din totalul populaţiei de vîrstă de 60 ani şi peste.
Totodată, aşi vrea să menţionez că rolul familiei rămîne a fi unul important în susţinerea persoanelor în etate. Familia acordă ajutor în caz de boală, menaj, asistenţă materială. Odată cu creşterea vîrstei persoanelor, rolul membrilor familiei scade, creşte rolul rudelor, prietenilor şi a vecinilor. În situaţie mai complicată se află bătrînii singuratici care reprezintă circa 20% din gospodării, majoritatea dintre care (67%) sînt femei. Vîrsta medie a persoanelor care locuiesc singure constituie 60,3 ani pe ţară şi 53,4 ani în oraşe şi 64,8 ani la sate.
Dintre 229 mii persoane care locuiesc singure, circa 61% sînt pensionari şi persoane care se află la întreţinerea statului. Vîrsta medie a persoanelor singure constituie 71,5 ani, majoritatea dintre care sînt văduvi (83,5%), ce se explică prin faptul că femeile trăiesc mai mult. Cel mai mare număr de gospodării alcătuit din vîrstnici singuratici se înregistrează la Nord şi în Centru.
Precum vedeţi complexitatea fenomenului îmbătrînirii populaţiei din ţară constituie o provocare majoră atît pentru persoanele în vîrstă, cît şi pentru societate în ansamblu, de aceea solicităm implicarea cît mai activă a presei în reflectarea problemor persoanelor în etate pe parcursul anului 2012", a subliniat dna Valentina Buliga.
VIDEO
VEZI:
Postări
