Faceți căutări pe acest blog

Cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei: Uniți în jurul valorilor noastre

Anul 2024 marchează aniversarea a 75 de ani de la înființarea Consiliului Europei - o ocazie deosebită pentru a crește conștientizarea impactului pozitiv al Organizației asupra vieților oamenilor în decursul a trei sferturi de secol, protejând drepturile omului, democrația și statul de drept. Totodată, este o oportunitate de a privi spre viitor și de a evidenția munca depusă de statele membre ale Consiliului Europei pentru promovarea și implementarea valorilor și standardelor comune.

Pe parcursul anului 2024, vor fi lansate o serie de evenimente și inițiative la Strasbourg și în statele membre, menite să celebreze această aniversare importantă. Republica Moldova este membru al Consiliului Europei din 1995.

*     *      *


*     *     *



*     *     *


*     *     *

Expoziție la BNRM cu genericul „ Consiliul Europei: 75 ani de consolidare a spațiului european (1949-2024)”



În perioada 5 mai - 30 iunie 2024 la BNRM este vernisată expoziția "Consiliul Europei: 75 ani de consolidare a spațiului european (1949-2024)", realizată de Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare al BNRM, unde vizitatorii se vor putea informa din publicațiile din colecția CPESC și cele online despre istoricul, obiectivele, realizările și provocările Consiliului Europei, cea mai importantă organizație de cooperare interguvernamentală, al cărui obiectiv este crearea unui spațiu democratic și juridic comun pe continent, prin asigurarea respectului față de drepturile omului, democrație și statul de drept.



*     *      *

Încredere în ziua de mâine. Declarația Secretarului General cu privire la Ziua Europei 2024

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a făcut următoarea declarație pentru a marca Ziua Europei, pe 5 mai:

"Acum 75 de ani, 10 țări europene au înființat Consiliul Europei. Prin urmare, în această Zi a Europei reflectăm, inevitabil, asupra rolului extraordinar și unic pe care Organizația noastră l-a avut de-a lungul a trei sferturi de secol. Stabilind standarde legale în domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept, astfel încât oamenii din cele 46 de state membre ale noastre au dreptul de a trăi în pace, securitate și demnitate.

"Tragic, acea promisiune nu a fost întotdeauna menținută, așa cum vedem astăzi în statul nostru membru, Ucraina, care își continuă rezistența curajoasă și importantă împotriva războiului de agresiune al Rusiei. Dar nu poate exista nicio îndoială că indivizii din întregul nostru continent și-au transformat și salvat viețile datorită Convenției Europene a Drepturilor Omului și datorită mai mult de 200 de instrumente legale pe care Consiliul Europei le-a produs.

"Ziua Europei 2024 este o oportunitate de a privi înainte. În conformitate cu agenda Reykjavik, viitorul Ucrainei, impactul inteligenței artificiale și calitatea mediului nostru sunt printre provocările definitorii ale timpurilor noastre. Acțiunea acum este vitală nu doar pentru noi, ci și pentru generațiile care vor veni după.

"Consiliul Europei urmează să organizeze o Conferință a Tineretului: "Încredere în ziua de mâine". Prin colaborarea de acum, putem justifica acea încredere, asigurându-ne că societățile noastre în evoluție rapidă sunt definite de cele mai bune valori. Valori care au ghidat acțiunea noastră timp de 75 de ani. Pentru beneficiul tuturor europenilor. La mulți ani, Ziua Europei".


*     *     *

Secretarul General al Consiliului Europei a marcat cea de-a 75-a aniversare a Organizației

"La șaptezeci și cinci de ani de la crearea Consiliului Europei, când mă gândesc la primii semnatari ai Tratatului de la Londra, mă întreb adesea: ce ar crede ei despre noi astăzi? Atât de vastă cum a fost viziunea lor, optimismul și determinarea lor. La fel de puternică precum a fost dorința lor de a lucra pentru un viitor al justiției întemeiat pe o mai mare unitate între membrii săi. Ar fi putut ei să își imagineze cu adevărat, când au semnat Statutul nostru, tot ceea ce implică acest gest? Cum ar fi expansiunea primei organizații internaționale a Europei postbelice, de la zece state membre inițial la 46 astăzi", a declarat Secretarul General Marija Pejčinović Burić, în timpul marcării aniversării de 75 de ani a organizației la o ceremonie comemorativă la Opera din Strasbourg.

Secretarul General a făcut un bilanț al principalelor realizări ale Consiliului Europei, evidențiind relevanța a peste 200 de tratate, inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și toate instrumentele de drept. A subliniat importanța stabilirii unei zone fără pedeapsa cu moartea, lupta împotriva torturii și a tratamentelor inumane și degradante, drepturile minorităților naționale și ale limbilor minoritare, Convenția de la Istanbul de combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, munca pentru protejarea drepturilor LGBTI, domeniul de aplicare al statului de drept, care variază de la terorism și criminalitate cibernetică la corupție și spălare de bani.

În conformitate cu agenda de la Reykjavik, Marija Pejčinović Burić a menționat și noile provocări: proiectul de Convenție-cadru privind Inteligența Artificială, Drepturile Omului, Democrația și Statul de Drept, munca sporită privind mediul și drepturile omului, înființarea Registrului de Daune, asigurarea sprijinului pentru Ucraina și responsabilizarea pentru războiul de agresiune continuu al Federației Ruse.

"Ceea ce au început liderii vizionari în 1949 continuă în beneficiul oamenilor din întreaga Europă și din lumea întreagă în 2024. Drepturile omului, democrația și statul de drept nu sunt o destinație fixă, ci o forță pentru bine care trebuie întotdeauna să fie exploatată și aplicată. Da, există provocări serioase pentru valorile noastre și pentru multilateralism. Dar Consiliul Europei este o realizare unică în lume care continuă să facă un bine de neegalat. Cu rezistență, determinare și voință politică, nu numai că va supraviețui provocărilor cu care se confruntă, dar va dovedi că este central în soluționarea acestora. Am toată încrederea în această organizație. Să sperăm că următorii săi 75 de ani vor fi la fel de reușiți", a încheiat Secretarul General.


*     *      *

Secretarul General subliniază aniversarea celor 75 de ani ai Consiliului Europei la sesiunea plenară de iarnă a APCE

"În luna mai vom sărbători cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei și cred că este important să recunoaștem cât de departe am ajuns. Niciun alt continent nu a creat vreodată un spațiu legal comun, care să protejeze și să promoveze standarde comune în domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept. Aceasta a transformat viețile a milioane de europeni, și într-un mod pozitiv. Acesta este un lucru de sărbătorit", a subliniat Secretarul General, Marija Pejčinović Burić, în discursul său la sesiunea plenară de iarnă a APCE (25.01.2024).

Secretarul General a rezumat realizările anului trecut, reiterând relevanța urmăririi celui de-al IV-lea Summit al șefilor de stat și de guvern de la Reykjavik.

"Dar nu poate exista îndoială că standardele pe care le-am stabilit sunt atacate și subminate. Acestea trebuie apărate ferm și eficient. Noile provocări ale secolului XXI trebuie să fie evaluate conform acelorași standarde în beneficiul fiecărui cetățean. Declarația de la Reykjavík ne-a oferit o nouă speranță și o determinare reînnoită", a subliniat Secretarul General.

*     *     *

Președintele Comitetului de Miniștri: În spiritul Summitului de la Reykjavík, Consiliul Europei își marchează cea de-a 75-a aniversare, unit în jurul valorilor sale 

Uniți în jurul valorilor noastre - "Cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei, pe care o sărbătorim în acest an, are loc sub același motto care i-a adus pe liderii noștri împreună la Reykjavík", a declarat Dominique Hasler, Ministrul Afacerilor Externe, Educației și Sportului al Liechtenstein și Președintele Comitetului de Miniștri, în discursul său adresat Adunării Parlamentare (25.01.2024).

"Comitetul de Miniștri a transpus aceste cuvinte în termeni concreți atunci când a adoptat un buget puternic și chiar istoric pentru perioada 2024-2027", a spus ministrul. În conformitate cu angajamentul șefilor de stat și de guvern, s-a decis și o creștere reală a resurselor pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

"Pentru credibilitatea sistemului convențional - și a organizației în ansamblu - este imperativ ca toate statele membre să-și îndeplinească obligația de a pune în aplicare hotărârile Curții", a afirmat ministrul Hasler.

În plus, Președinția Liechtenstein va continua să susțină extinderea înregistrării prejudiciilor pentru Ucraina și să încurajeze statele non-membre să se alăture eforturilor de asigurare a justiției.

Consiliul Europei urmărește, de asemenea, implementarea celui mai ambițios Plan de Acțiune pentru Ucraina intitulat "Reziliență, Recuperare și Reconstrucție", prin activități desfășurate într-o gamă largă de domenii, cum ar fi justiția constituțională, anticorupția, guvernarea democratică și libertatea presei.

În plus, Consiliul Europei rămâne angajat în găsirea soluțiilor care să permită revenirea imediată și în siguranță a copiilor ucraineni.

Ministrul Hasler a subliniat că Comitetul de Miniștri colaborează activ cu organele ONU pentru a reaminti Rusiei obligația sa legală necondiționată de a pune în aplicare hotărârile Curții de la Strasbourg.

La Summitul de la Reykjavík, liderii europeni s-au angajat să asigure un rol de conducere pentru Consiliul Europei în dezvoltarea standardelor în era digitală pentru a proteja drepturile omului online și offline, inclusiv prin finalizarea, ca prioritate, a Convenției-Cadru a Consiliului Europei privind Inteligența Artificială. Noua Convenție ar trebui adoptată în timpul Președinției Liechtenstein.

Ministrul a amintit rolul pionier al organizației în lupta împotriva violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. "Cu Convenția de la Istanbul, Consiliul Europei ne-a furnizat un standard internațional de aur - și, mai important, instrumentul-cheie pentru a combate aceste fenomene în mod eficient și incluziv", a spus ea, adăugând că "mai avem mult de făcut pentru a atinge o egalitate de gen deplină și eficientă".

"Cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei oferă o oportunitate importantă de a demonstra angajamentul nostru comun față de multilateralism și principiile drepturilor omului, democrației și statului de drept. Va ilustra ce înseamnă Consiliul Europei în termeni practici pentru cei 700 de milioane de europeni care trăiesc în cele 46 de state membre ale noastre", a concluzionat ea.

Mai multe informații:

Consiliul Europei @75: Un articol al ambasadorului Ion Jinga, șeful Reprezentanţei permanente a României pe lângă Consiliul Europei // Umbrela Strategică

Motto: “Dacă Europa ar fi unită în valorificarea moștenirii sale comune, nu ar exista nicio limită pentru fericirea, prosperitatea și gloria popoarelor sale.” Sir Winston Churchill

The Council of Europe @75 H.E. Ion JINGA, Ambassador Extraordinary and Plenipotentiary, Permanent Representative Council of Europe. - 06 Mar 2024


Premiul UE pentru Literatură , ediția 2023






Premiul Uniunii Europene pentru Literatură (EUPL) pune în lumină autoare autori de ficțiune în curs de afirmare din UE și din afara ei. Implicând cele 41 de țări participante la programul Creative Europe al Uniunii Europene, 

Premiul celebreatază 41 de noi talente literare remarcabile de-a lungul unui ciclu de trei ani. Scoțând în evidență creativitatea și resursele vaste și diverse ale literaturii contemporane europene în domeniul ficțiunii, EUPL își propune să promoveze circulația literaturii în Europa și să încurajeze un interes sporit pentru operele literare extra-naționale. 13 scriitoare și scriitori din 13 țări au luat  parte la ediția 2023



Câștigătorul Ediției din 2023

Martina Vidaić, Stjenice (Bedbugs), Publisher: Naklada Ljevak/ Croatia


Mențiuni speciale:
  1. Cyprus: Χάρη Ν. Σπανού (Hari N. Spanou), Φυλάκιο (The Outpost), Publisher: Εκδόσεις Αιγαίον (Aegan Publications)
  2. Estonia: Tõnis Tootsen, Ahvide pasteet. Ühe ahvi mälestusi ja mõtteid (Pâté of the Apes: One Primate’s Thoughts and Memories), Publisher: Kaarnakivi Seltsi Kirjastus
  3. Finland: Iida Rauma, Hävitys (Destruction), Publisher: Siltala Publishing
  4. France: Maud Simonnot, L’heure des oiseaux (The Hour of Birds), Publisher: Editions de l’Observatoire
  5. Kosovo: Ag Apolloni, Kësulëkuqja, përrallë për të rritur (Red Riding Hood, a fairy tale for adults), Publisher : Bard Books
Detalii
Mai mult

Premiul Raoul Wallenberg

Drepturile Omului: un premiu extraordinar pentru persoane extraordinare

Premiul este acordat o dată la doi ani unei persoane, unui grup de persoane sau unei organizații pentru o realizare remarcabilă în apărarea drepturilor omului.

Premiul poartă numele diplomatului suedez Raoul Wallenberg, care și-a folosit statutul la Budapesta pentru a salva zeci de mii de evrei maghiari de la Holocaust. Acțiunile sale demonstrează că curajul și implicarea unei singure persoane pot avea un impact real, oferind inspirație tuturor pentru a lua atitudine și a acționa împotriva persecuției, xenofobiei și antisemitismului.

Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 31 octombrie 2025. Premiul va fi decernat la Strasbourg în jurul datei de 17 ianuarie 2026 (Wallenberg a fost arestat pe 17 ianuarie 1945 de forțele sovietice și nu a mai fost văzut niciodată în viață).

*     *     *

Să celebrăm persoanele care se dedică altora!  
Să recunoaștem meritele lor în domeniul Drepturilor Omului!



*     *     *

La inițiativa Guvernului Suediei și a Parlamentului Ungariei, Consiliul Europei a creat Premiul Raoul Wallenberg pentru a păstra vie amintirea realizărilor lui Raoul Wallenberg.

Începând din 2014, Premiul Raoul Wallenberg al Consiliului Europei, în valoare de 10.000 de euro, este acordat la fiecare doi ani pentru a recompensa realizări umanitare extraordinare ale unei singure persoane, unui grup de persoane sau unei organizații. Ceremonia de decernare a premiului are loc la Consiliul Europei în jurul datei de 17 ianuarie – ziua arestării lui Raoul Wallenberg în Budapesta în 1945.

Juriul este format din șase persoane independente cu prestigiu moral recunoscut în domeniul drepturilor omului și acțiunii umanitare, numite de: Secretarul General al Consiliului Europei, Ministerul Afacerilor Externe al Suediei, primăria Budapestei, Institutul Raoul Wallenberg din Lund, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și familia Raoul Wallenberg.

*     *     *

La Budapesta, în 1944, diplomatul suedez Raoul Wallenberg și-a folosit statutul pentru a salva zeci de mii de evrei de la Holocaust. Acțiunile sale arată că curajul și abilitățile unei singure persoane pot face cu adevărat o diferență, oferind inspirație pentru noi toți să vorbim și să acționăm împotriva persecuției, xenofobiei și antisemitismului.

În recunoașterea contribuției sale remarcabile în acea perioadă, Statul Israel i-a acordat lui Wallenberg titlul de "Drept între popoare". De asemenea, a devenit cetățean de onoare al Israelului, Statelor Unite, Canadei și Ungariei.

Raoul Wallenberg a fost arestat de forțele sovietice la 17 ianuarie 1945. Soarta sa rămâne un mister intrigant. Încă nu există o imagine clară a ceea ce i s-a întâmplat după arestarea sa.

*     *     *


Despre Premiul Raoul Wallenberg
Despre diplomatul suedez Raoul Wallenberg

Vizionați filmul artistic (cu subtitrări în limba română):


 Vezi de asemenea

The Raoul Wallenberg Centre for Human Rights
The Raoul Wallenberg Institute of Human Rights and Humanitarian Law

2024

17.01.2023

Neva Tölle,
 o cetățeancă croată care și-a dedicat aproape întreaga viață adultă protejării femeilor de violența domestică, a fost distinsă cu Premiul Raoul Wallenberg 2024 al Consiliului Europei, astfel fiind recunoscut rolului său de pionier, curajului și hotărârii de a oferi asistență victimelor și de a promova schimbări în percepția publică, legislație și politici pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. În cadrul ceremoniei de decernare desfășurată la Strasbourg, Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a declarat: „Acțiunile și devotamentul de acest fel nu vin fără un preț. De-a lungul anilor, știu că ai întâmpinat amenințări, intimidări și obstacole de tot felul. Dar ai perseverat. Curajul și determinarea ta au ajutat pe cei aflați în mare nevoie și au contribuit la schimbarea opiniei publice și asigurarea unor legi mai bune și mai juste. Ai salvat, cu adevărat, vieți.”


La primirea Premiului Raoul Wallenberg, Neva Tölle a spus: „Acest premiu nu este doar pentru mine, este și o recunoaștere a femeilor care au supraviețuit violenței. Ele sunt eroinele mele și sursa de inspirație care îmi dă putere în fiecare zi. Mă consider privilegiată să am ocazia să fiu alături de ele, să ascult poveștile lor și să martor la curajul incredibil al acestora. Nu este doar o recunoaștere a eforturilor trecute, ci și o angajare pentru viitor. Voi continua să lupt pentru drepturile omului ale femeilor, să promovez justiția și securitatea și, împreună cu voi, să construiesc o societate în care violența împotriva femeilor nu are loc.”

Juriul a subliniat cum curajul și hotărârea doamnei Tölle, inovația și creativitatea sa au avut un impact real și susținut, în beneficiul victimelor abuzului domestic. În afară de acordarea de sprijin direct victimelor, ea a lucrat neobosit - și cu succes - pentru a promova introducerea unor schimbări legislative, precum recunoașterea infracțiunii de femicid, politici penale mai stricte și modificări ale legislației privind asistență socială.


#EUROat25 - În ultimii 25 de ani, moneda euro a adus multe beneficii Europei

 

În urmă cu 25 de ani, la 1 ianuarie 1999, a intrat în vigoare euro, care a devenit moneda unică a 11 state membre ale UE. În prezent, acesta susține economia și facilitează viața a 350 de milioane de persoane din 20 de țări.

În ultimii 25 de ani, moneda euro a adus multe beneficii Europei.

Aceasta prezintă încredere pentru milioanele de persoane care o utilizează zilnic, devenind un reper pentru stabilitate în întreaga lume și un simbol al unității europene.

La data de 1 ianuarie 1999, 11 țări din UE au introdus euro ca noua lor moneda comună. Inițial, euro a fost o monedă electronică, bancnotele și monedele euro fiind introduse trei ani mai târziu.

Astăzi, euro este moneda a 20 de țări din UE și a aproximativ 350 de milioane de persoane.

Președinția belgiană a Consiliului UE (1 ianuarie - 30 iunie 2024)

 

#EU2024BE

Sub deviza „Protejăm. Consolidăm. Pregătim.” Belgia se va axa pe  6 domenii tematice pentru lucrările sale din timpul președinției:

  1. apărarea statului de drept, a democrației și a unității
  2. consolidarea competitivității noastre
  3. urmărirea unei tranziții verzi și juste
  4. consolidarea agendei noastre sociale și de sănătate
  5. protejarea oamenilor și a frontierelor
  6. promovarea unei Europe cu rol semnificativ în lume
Belgia preia președinția Consiliului într-o perioadă dificilă. Este o adevărată onoare, dar și o responsabilitate. Evoluția Uniunii Europene nu a fost niciodată liniară. De multe ori, cele mai mari progrese s-au înfăptuit în momentele cele mai dificile.Alexander De Croo, prim-ministrul Belgiei, prezentarea priorităților politice ale președinției belgiene, 8 decembrie 2023

Belgia va prelua președinția prin rotație a Consiliului pentru a 13-a oară; continuarea lucrărilor președinției anterioare (Spania) înainte de a preda ștafeta viitoarei președinții (Ungaria).

Noutăți CoE-RM - Octombrie- decembrie 2023

15-16.12.2023

Sesiunea plenară a Comisiei de la Veneția: Opinii referitoare la legislația electorală din Moldova


La cea de-a 137-a sesiune plenară a Comisiei de la Veneția, desfășurată la 15-16 decembrie 2023 au fost examinate și adoptate Opinii referitoare la Armenia, Georgia, Kosovo, Republica Moldova și Ucraina.

Două dintre documentele adoptate de experții europeni vizează modificările adoptate la Codul Electoral din Republica Moldova care se referă la ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partidele politice declarate neconstituționale în Republica Moldova.



*     *     *

12.12.2023

Biodiversitatea: Convenția de la Berna adoptă un plan strategic pentru atingerea obiectivelor de conservare a naturii până în 2030 

Cu ocazia aniversării a 45 de ani ai Convenției de la Berna privind Conservarea Faunei și Habitatelor Naturale Europene, care va fi celebrată în 2024, Comitetul Permanent al acesteia a adoptat un nou Plan strategic pentru a ghida progresul către obiectivele de conservare a naturii ce trebuie atinse până în 2030. Planul este un instrument practic pentru mobilizarea sprijinului, stimularea progresului și evaluarea rezultatelor, bazat pe patru obiective și 11 ținte. Acesta stabilește principalele linii de acțiune și definește indicatori pentru măsurarea progresului.

Noutăți UE-RM - Octombrie - decembrie 2023

15.12.2023

BEI Global, direcția specializată în finanțarea dezvoltării din cadrul Băncii Europene de Investiții (BEI)  investește 41,2 de milioane de euro în reabilitarea infrastructurii feroviare din Moldova

Ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, și șeful Direcției extindere și vecinătate din cadrul BEI, Lionel Rapaille, au semnat Contractul de finanțare „EFSD+Fereastra dedicată investiției 1”, care prevede un împrumut de 41,205 milioane de euro, investiții din partea BEI, și un grant de 12 milioane de euro din partea UE.

Reabilitarea coridorului feroviar nord-sud al Moldovei este obiectivul central al proiectului. Din lungimea totală de 370 km, vor fi reabilitați aproximativ 128 km, ceea ce include și înlocuirea a 50 de macazuri din stații. Acest coridor servește drept o legătură vitală între vestul Ucrainei și porturile cheie de-a lungul râurilor Dunăre și Prut, asigurând astfel acces la apele internaționale. Îmbunătățirea legăturii feroviare existente între Moldova și Ucraina este concepută pentru a stimula activitatea comercială, promițând beneficii semnificative pentru exporturile ucrainene și pentru economia moldovenească, în special în contextul inițiativei Culoarele de Solidaritate UE-Ucraina.

Proiectul va fi implementat de către operatorul feroviar Calea Ferată din Moldova și va include reabilitarea infrastructurii feroviare pe coridorul Vălcineț-Ungheni-Chișinău-Căinari din Moldova. Acest angajament este parte a unei reforme generale, la nivelul întregii țări, de îmbunătățire a infrastructurii feroviare existente și de aliniere pe termen lung, a rețelei feroviare din Moldova, la standardele și practicile UE.
Proiectul va contribui la reducerea aglomerației rutiere și la consolidarea sustenabilității mediului, în conformitate cu obiectivele strategiei UE „Global Gateway”.
Detalii


14.12.2023

Deschiderea negocierilor de aderarela UE cu Republica Moldova

Consiliul European decide să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina și cu Republica Moldova.

Consiliul European invită Consiliul să adopte cadrele de negociere respective de îndată ce vor fi întreprinse măsurile relevante prevăzute în recomandările respective ale Comisiei din 8 noiembrie 2023.

din  Concluziile Consiliului European privind Ucraina, extinderea și reformele

BV: Memoriu amicus curiae comun al Comisiei de la Veneția privind ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partidele politice declarate neconstituționale

CDL-AD(2023)049-e

Republic of Moldova - Joint amicus curiae brief of the Venice Commission and ODIHR on the ineligibility of persons connected to political parties declared unconstitutional, approved by the Council for Democratic Elections at its 79th meeting (Venice, 14 December 2023) and adopted by the Venice Commission at its 137th Plenary Session (Venice, 15-16 December 2023). - Strasbourg, 18 December, 2023. - 15 p. - [Accesat la 22.12.2023].


Memoriu amicus curiae comun al Comisiei de la Veneția și ODIHR privind incompatibilitatea persoanelor conectate la partide politice declarate neconstituționale

Ca răspuns la întrebările formulate de Curtea Constituțională a Republicii Moldova referitoare la un caz legat de Legea nr. 280 din 4 octombrie 2023, care modifică Codul Electoral ("modificările"), cu privire la ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partide politice declarate neconstituționale, Comisia de la Veneția și ODIHR au ajuns la următoarele concluzii.

1. Pot fi considerate justificate criteriile stabilite în Articolul 16 alin. (2) lit. f) al Legii, din perspectiva dreptului de a fi ales?
  • Modificările pot răspunde unui scop legitim de a apăra Constituția și integritatea statului, dar restricțiile impuse nu sunt conforme cu Articolul 3 al Protocolului 1 la CEDO și Articolul 25 din ICCPR, deoarece nu par a fi în totalitate previzibile și nu respectă pe deplin principiul proporționalității.
  • Ele par să se bazeze pe criterii mai individualizate decât în legislația anterioară, deoarece ineligibilitatea este legată de comportamente individuale anterioare, considerate un argument de către Curtea Constituțională pentru declararea neconstituțională a unui partid politic.
  • Comisia de la Veneția și ODIHR concluzionează că aceste restricții nu par a fi în totalitate previzibile și nu respectă pe deplin principiul proporționalității.
  1. 2. Poate interdicția de a candida aplicată persoanelor suspectate, acuzate sau inculpate conform articolului 16 alin. (2) lit. f) punctul 1 din Legea nr. 280 fi asimilată cu o declarație privind vinovăția candidatului în sensul articolului 6 § 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului?
  • Ineligibilitatea prevăzută de modificări are un caracter preventiv, nu punitiv, și nu poate fi asimilată unei acuzații penale în sensul Articolului 6 al CEDO.
  • Chiar dacă principiul prezumției de nevinovăție înscris în Articolul 6 § 2 al CEDO nu se aplică în procedurile care decid asupra ineligibilității de a candida, prezumția de nevinovăție este relevantă dacă procedura care decide asupra ineligibilității de a candida pe baza Articolului 16(2)(f)(1) se desfășoară în paralel cu procedurile penale.
    3. Oferă Legea nr. 280 suficiente garanții procedurale pentru a preveni arbitraritatea în cazul candidaților interziși să candideze la alegeri?
  • Modificările analizate implică faptul că, dacă Comisia Electorală Centrală consideră că comportamentul unei persoane îndeplinește unul dintre criteriile menționate în Articolul 16(2)(f), există o prezumție implicită că au comis acte ilegitime care justifică ineligibilitatea lor.
  • Este acceptabil să se introducă un mecanism de descalificare de a candida, în care autoritățile competente sau instanțele vor verifica doar dacă o anumită persoană aparține categoriei sau grupului care îndeplinește condițiile din Articolul 16(2)(f), cu condiția ca persoana să poată contesta în mod autentic existența acestor condiții în primul rând.
  • Comisia de la Veneția și ODIHR salută introducerea unei audieri de către Comisia Electorală Centrală, precum și introducerea posibilității de a contesta în instanță decizia de privare a dreptului de a candida, și posibilitatea de a prezenta dovezi organismelor electorale pentru a contesta determinarea cu privire la activitățile lor.
  • Totuși, subliniază riscul de arbitraritate care ar putea să apară din utilizarea documentelor secrete.
Informații suplimentare:

BV: Opinia ulterioară comună a Comisiei de la Veneția privind modificările Codului electoral privind ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partidele politice neconstituționale

CDL-AD(2023)048-e

Republic of Moldova - Joint Follow-up Opinion of the Venice Commission and ODIHR to the Joint Opinion on amendments to the Electoral Code and other related laws concerning ineligibility of persons connected to political parties declared unconstitutional, approved by the Council for Democratic Elections at its 79th meeting (Venice, 14 December 2023) and adopted by the Venice Commission at its 137th Plenary Session (Venice, 15-16 December 2023). - Strasbourg, 18 December, 2023. - 15 p. - [Accesat la 22.12.2023].


Opinia ulterioară comună a Comisiei de la Veneția și a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR) la Opinia comună privind modificările la Codul Electoral și altor legi conexe privind ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partidele politice declarate neconstituționale
, aprobată de către Consiliul pentru alegeri democratice la cea de-a 79-a reuniune (Veneția, 14 decembrie 2023) și adoptată de către Comisia de la Veneția la cea de-a 137-a sesiune plenară (Veneția, 15-16 decembrie 2023). - Strasbourg, 18 decembrie 2023. - 15 p.

Prin scrisoarea din 27 octombrie 2023, dl Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, a depus o cerere pentru o opinie referitoare la cele mai recente amendamente la Codul Electoral, adoptate la 4 octombrie 2023. Această opinie este o continuare a Opiniei Comune a Comisiei de la Veneția și ODIHR privind modificările aduse Codului Electoral și altor legi conexe referitoare la ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partidele politice declarate neconstituționale, adoptată de Comisia de la Veneția la ședința sa din octombrie 2023. Deoarece această Opinie ulterioară se referă la domeniul electoral, a fost pregătită în comun de către Comisia de la Veneția și ODIHR.

La 3 octombrie 2023, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a admis o contestație depusă de membrii independenți ai Parlamentului (fostul Partid Șor), care fusese declarat neconstituțional la 19 iunie 2023 și a declarat ca neconstituțional Articolul 16(2)(e) din Codul Electoral, care introdusese ineligibilitatea pentru a fi aleși discutată în (prima) Opinie Comună. A doua zi, la 4 octombrie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, cu voturile majorității din Parlament și în două lecturi efectuate în aceeași zi, noi amendamente, inclusiv noi prevederi privind ineligibilitatea pentru a fi aleși. Acest lucru s-a întâmplat cu două zile înainte de termenul limită pentru înregistrarea candidaților și cu o lună înainte de următoarele alegeri locale programate pentru 5 noiembrie 2023.


În opinia Comisiei de la Veneția și ODIHR, modificarea legislației electorale în timpul procesului electoral este de obicei destinată sau poate părea a fi destinată să manipuleze procesul electoral în scopul intereselor partizane, cu excepția cazului în care modificările urmăresc un interes fundamental legitim predominant, cum ar fi protejarea integrității alegerilor în sine.

Mai multe elemente ale amendamentelor trebuie salutate: 
- Limitarea duratei ineligibilității la trei ani de la decizia de neconstituționalitate a partidului politic, în loc de cinci, ceea ce ar trebui să limiteze riscul sancțiunilor disproporționate în timp;
- Introducerea unei abordări mai individualizate aplicând sancțiunea de ineligibilitate pe baza comportamentului specific individual al destinatarilor săi și restrângerea în cele din urmă a aplicării restricțiilor la un grup mult mai mic de persoane;
- Introducerea oportunității de a cere revizuirea judiciară a deciziei de privare a dreptului de a candida, precum și o oportunitate de a prezenta probe organismelor electorale pentru a contesta determinarea despre activitățile lor.

În timp ce amendamentele pot răspunde unui scop legitim de a apăra Constituția și integritatea statului, restricțiile impuse nu sunt în conformitate cu Articolul 3 din Protocolul 1 al CEDO și Articolul 25 din ICCPR, deoarece nu par a fi pe deplin previzibile și nu respectă pe deplin principiul proporționalității.

Comisia de la Veneția și ODIHR recomandă, prin urmare, autorităților moldovenești, dacă doresc să împiedice anumiți membri ai partidelor politice declarate neconstituționale să candideze în alegeri:

- să definească mai precis și mai restrâns criteriile pentru restricționarea dreptului de a fi aleși, în conformitate cu principiile certitudinii legale și proporționalității, eliminând posibilitatea aplicării ineligibilității pentru persoane „suspecte, acuzate sau inculpate” (primul sub-item al Articolului 16(2)(f)) și alte termeni vagi și largi (al doilea, al treilea și al patrulea sub-item al Articolului 16(2)(f)), limitând în același timp restricțiile acestui drept la persoanele ale căror activități au pus în pericol Constituția și integritatea statului democratic, prin acțiunile și exprimările lor, și/sau au urmărit activ obiectivele (ilegale) ale partidelor neconstituționale;

- să solicite autorităților să demonstreze, furnizând probe suficiente și relevante, că o persoană îndeplinește condițiile și criteriile Articolului 16(2)(f) și a contribuit activ la actele ilegitime atribuite partidului politic care a dus la declararea neconstituționalității și, de preferință, să fie stabilit acest lucru de către o instanță judecătorească;

- să ofere persoanelor o oportunitate reală în fața organelor electorale, cu o povară rezonabilă de probe, care să le permită acestora să infirme prezumția despre implicarea lor individuală în activitățile partidelor care au dus la declararea lor neconstituționale.

Comisia de la Veneția și ODIHR reamintesc că punerea în aplicare a acestor recomandări este esențială pentru a evita perturbarea echilibrului dintre scopul legitim al protejării ordinii democrate a statului și a securității naționale și necesitatea de a proteja drepturile electorale individuale, fără a submina disproporționat rolul esențial jucat de toți actorii politici în asigurarea pluralismului și fără a amenința natura reprezentativă a legislativului. 

În plus, Comisia de la Veneția și ODIHR reiterează că modificările ulterioare ale legislației pentru a aduce-o în conformitate cu aceste recomandări ar trebui să se facă printr-un proces de consultare semnificativ.

Mai multe informații:


BV: CoE-RM: Recomandare privind implementarea Convenției de la Istanbul de către Republica Moldova

tradaptare brnrm.md

 IC-CP/Inf(2023)18

Recommendation on the implementation of the Council of Europe Convention on Preventing and Combating Violence against Women and Domestic Violence by the Republic of Moldova / The Committee of the Parties to the Convention on Preventing and Combating Violence against Women and Domestic Violence. - Strasbourg: Council of Europe, 5 December 2023. - 6 p. (Accesat la 6 decembrie 2023).

Disponibil: https://rm.coe.int/ic-cp-inf-2023-18-cop-recommendation-republic-of-moldova/1680ada560

Comitetul Părților la Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice (denumită în continuare „Convenția”), acționând în conformitate cu prevederile articolului 68(12) al Convenției;

Având în vedere scopurile Convenției de a proteja femeile împotriva tuturor formelor de violență și de a preveni, urmări penal și elimina violența împotriva femeilor și violența domestică; de a contribui la eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor și de a promova egalitatea substanțială între femei și bărbați, inclusiv prin autonomizarea femeilor; de a elabora un cadru comprehensiv, politici și măsuri pentru protejarea și asistența tuturor victimelor violenței împotriva femeilor și violenței domestice; de a promova cooperarea internațională în vederea eliminării violenței împotriva femeilor și violenței domestice; și de a oferi sprijin și asistență organizațiilor și agențiilor de aplicare a legii pentru a coopera eficient în adoptarea unei abordări integrate pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și violenței domestice;

Având în vedere prevederile articolului 66(1) al Convenției referitoare la rolul de monitorizare al Grupului de Experți pentru Acțiune împotriva Violentei împotriva Femeilor și Violentei Domestice (denumit în continuare „GREVIO”);

Având în vedere Regulamentul de procedură al Comitetului Părților;

Având în vedere instrumentul de ratificare depus de Republica Moldova la 31 ianuarie 2022;

Având în vedere Raportul de Evaluare de Referință privind implementarea Convenției de către Republica Moldova adoptat de GREVIO la cea de-a 31-a întâlnire (23 - 26 octombrie 2023), precum și comentariile Guvernului primite la 10 noiembrie 2023;

Luând în considerare prioritățile generale stabilite în Capitolul I al Convenției (scopul și domeniul de aplicare al Convenției, definiții, egalitate și nediscriminare, diligență și politici sensibile la gen);

Având în vedere importanța primordială a prevederilor stabilite în Capitolul II al Convenției, în special obligațiile de (1) asigura o abordare holistică a violenței împotriva femeilor prin elaborarea unei serii de politici comprehensive și coordonate implementate printr-o cooperare multi-agency eficientă; (2) instituționaliza și împuternici complet unul sau mai multe organe de coordonare așa cum este prevăzut de articolul 10 al Convenției; (3) aloca resurse adecvate politicilor, măsurilor și mandatelor introduse pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor, inclusiv serviciile de suport specializate guvernamentale și nonguvernamentale; și (4) colecta date statistice relevante desfășurate cel puțin pe sexe, vârstă, tip de violență, relația agresorului cu victimă și locația geografică.

Salutând măsurile luate și progresul realizat de autoritățile moldovene în implementarea Convenției și remarcând în special:
  • adoptarea Legii privind prevenirea și combaterea violenței în familie în 2007 și modificările aduse unui număr de legi pentru sporirea protecției femeilor victime ale violenței și urmărirea penală a agresorilor, inclusiv prin furnizarea de asistență juridică gratuită victimelor violenței domestice și sexuale în procedurile penale, și facilitarea autorităților de aplicare a legii să emită ordine de interdicție de urgență;
  • adoptarea a două documente strategice consecutive pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și a violenței împotriva femeilor, acoperind perioadele 2018-2023 și 2023-207, respectiv;
  • cooperarea lor continuă și pozitivă cu actorii din societatea civilă și donatorii internaționali care lucrează în domeniul egalității de gen și al violenței împotriva femeilor.
  • planurile în curs de desfășurare de a repeta sondajul național privind prevalența violenței domestice împotriva femeilor, cu scopul de a identifica cauzele și evalua prevalența diferitelor forme de violență domestică, precum și impactul și consecințele acesteia asupra stării fizice și mentale a femeilor victime ale violenței;
  • stabilirea primului centru de agresiune sexuală în Ungheni, care oferă îngrijiri medicale imediate, suport traumatologic, examinări forensic și asistență psihologică victimelor violenței sexuale, bazat pe o abordare sensibilă la gen și informată despre traume;
  • înființarea, în 2022, a unei comisii pentru monitorizarea și analizarea cazurilor de violență domestică soldate cu moartea victimei sau vătămare corporală gravă, cu scopul de a preveni astfel de incidente în viitor;
  • recunoașterea efectului dăunător al violenței domestice asupra copiilor care o martoricesc, în Legea privind prevenirea și combaterea violenței în familie, care recunoaște expres copiii care asistă la violența domestică ca victime în dreptul lor; și eforturile autorităților de a oferi sprijin copiilor martori ai violenței domestice prin înființarea de centre specializate bazate pe modelul Barnahus;
  • introducerea monitorizării electronice a agresorilor prin brățări pentru a asigura conformitatea cu ordinele de protecție;
  • eforturile lor de a oferi sprijin și protecție femeilor și fetelor care fug din războiul din Ucraina.

A. În lumina considerațiilor menționate în preambulul de mai sus, recomandă Guvernului Republicii Moldova să ia următoarele măsuri identificate în primul raport de evaluare de referință al GREVIO pentru acțiune imediată:

  1. Îmbunătățirea implementării Convenției de la Istanbul în ceea ce privește toate formele de violență împotriva femeilor acoperite de convenție, care în prezent nu sunt abordate de politici, programe și servicii, cum ar fi hărțuirea sexuală, mutilarea genitală feminină, căsătoria forțată, avortul forțat, sterilizarea forțată și hărțuirea (paragraful 7);
  2. Prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor care sunt sau pot fi expuse la discriminare intersecțională, inclusiv, dar fără a se limita la femeile cu dizabilități, femeile rome și femeile din comunitățile rurale, prin includerea măsurilor privind violența împotriva femeilor în politici, măsuri și programe care abordează nevoile specifice ale grupurilor de femei care se confruntă cu discriminare intersecțională, integrând o perspectivă intersecțională în proiectarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și prin sprijinirea, finanțarea și cooperarea strânsă cu organizațiile neguvernamentale de femei care reprezintă femeile care sunt sau pot fi expuse la discriminare intersecțională (paragraful 17);
  3. Asigurarea unei politici eficiente, cuprinzătoare și coordonate la nivel de stat pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență acoperite de Convenția de la Istanbul, inclusiv în dimensiunea lor digitală (paragraful 25) și promovarea unei coordonări sporite la diferitele niveluri ale administrației publice prin elaborarea de măsuri menite să armonizeze și să monitorizeze activitatea echipelor multidisciplinare pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și violenței împotriva femeilor și prin alocarea de resurse financiare adecvate și formarea tuturor profesioniștilor relevanți (paragraful 26);
  4. Asigurarea alocării de resurse durabile pentru măsuri și politici de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor, inclusiv în special pentru organizațiile neguvernamentale pentru drepturile femeilor care gestionează servicii de suport specializate pentru femeile victime ale tuturor formelor de violență, prin acordarea de granturi pe termen lung pe baza unor proceduri de achiziții transparente, prevăzând totodată finanțare specifică pentru identificarea mai eficientă a sumelor cheltuite pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor de către toate instituțiile relevante la nivel național și local (paragraful 33).
  5. Implementarea unui procedeu public dedicat, transparent și responsabil, în cadrul căruia toate ONG-urile care furnizează servicii specializate de sprijin pentru victimele tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a copiilor lor pot solicita finanțare (paragraful 37);
  6. Asigurarea coordonării și implementării politicilor și măsurilor referitoare la toate formele de violență împotriva femeilor, inclusiv în dimensiunea lor digitală, și monitorizarea și evaluarea lor independentă, pentru a asigura obiectivitatea în evaluare, oferind în același timp organismului de coordonare resurse umane și financiare suficiente și stabile (paragraful 42);
  7. Colectarea datelor administrative de la agențiile de aplicare a legii, autoritățile de urmărire penală și instanțele judecătorești, pe baza unor categorii armonizate, și introducerea unui sistem de gestionare a cazurilor care ar permite urmărirea cazurilor de violență pe parcursul procesului penal, de la raportare la punerea sub acuzare și condamnare, în legătură cu toate infracțiunile penale acoperite de Convenția de la Istanbul, și descompunerea lor pe sexe, vârsta atât a victimei, cât și a agresorului, tipul de infracțiune, relația dintre agresor și victimă și locația geografică (paragraful 50);
  8. Asigurarea colectării datelor de către furnizorii de servicii de sănătate cu privire la contactul lor cu femeile în legătură cu experiențele de violență de gen, dezagregate pe sexe și vârste atât ale victimei, cât și ale agresorului, relația dintre ei, tipul de violență și locația geografică (paragraful 54), precum și extinderea colectării datelor la rapoartele făcute și intervențiile propuse de serviciile sociale în legătură cu toate formele de violență acoperite de Convenția de la Istanbul (paragraful 57);
  9. Asigurarea unei formări inițiale și continue sistematice și obligatorii cu privire la prevenirea și detectarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor acoperite de Convenția de la Istanbul, inclusiv manifestările lor digitale, privind egalitatea între femei și bărbați, nevoile și drepturile victimelor și prevenirea victimizării secundare, pentru toate grupurile profesionale, în special forțele de ordine, sectorul sănătății și sistemul judiciar, punând în același timp în aplicare protocoale și linii directoare clare care stabilesc standardele pe care personalul trebuie să le urmeze și furnizând finanțare adecvată și durabilă (paragraful 92);
  10. Crearea de structuri instituționalizate pentru coordonarea și cooperarea între toate agențiile guvernamentale și neguvernamentale și furnizorii de servicii pentru a asigura cooperarea multi-agency, adaptată nevoilor specifice ale victimelor tuturor formelor de violență împotriva femeilor acoperite de Convenția de la Istanbul, în special violul și violența sexuală, căsătoria forțată, hărțuirea și hărțuirea sexuală (paragraful 111);
  11. Adoptarea unor măsuri pentru alocarea de resurse umane și financiare adecvate pentru serviciile sociale, inclusiv cele furnizate de autoritățile locale, în sprijinul victimelor tuturor formelor de violență împotriva femeilor (paragraful 127), și asigurarea punerii în aplicare a programelor dedicate menite să împuternicească femeile victime ale violenței domestice, inclusiv asigurarea independenței lor economice prin asistență financiară, educație, formare, asistență în găsirea unui loc de muncă și soluții de locuințe pe termen lung (paragraful 128);
  12. Asigurarea accesului victimelor tuturor formelor de violență împotriva femeilor la îngrijiri medicale gratuite de calitate, furnizate de profesioniști din domeniul sănătății instruiți în detectarea și prevenirea timpurie a violenței împotriva femeilor și care furnizează gratuit documentarea probelor forensic, consolidând în același timp rolul sectorului sănătății în cooperarea interinstituțională și în sistemul de recomandare, precum și dezvoltarea și/sau actualizarea protocoalelor și procedurilor adecvate și completarea acestora prin eforturi de formare, pentru a aduce atitudinile, abilitățile și răspunsurile profesioniștilor la standardele Convenției de la Istanbul (paragraful 132).
  13. Furnizarea sau organizarea de servicii adecvate specializate de sprijin pentru femei, cu o abordare de gen, în întreaga țară și pentru toate formele de violență acoperite de Convenția de la Istanbul, inclusiv în dimensiunea lor digitală, precum și pentru copiii victimelor, având în vedere nevoile femeilor care sunt sau pot fi expuse la discriminare intersecțională, cu scopul de a oferi sprijin imediat, pe termen mediu și lung femeilor victime ale violenței prin implicarea expertizei organizațiilor societății civile care furnizează servicii specializate (paragraful 137);
  14. Extinderea numărului și/sau capacității facilităților specializate de adăpost pentru femeile victime ale violenței și copiii lor, în întreaga țară, monitorizarea calității și sustenabilității financiare a acestora, și asigurarea unui acces echitabil la astfel de servicii specializate de adăpost pentru toate femeile victime ale tuturor formelor de violență acoperite de Convenția de la Istanbul, în special pentru femeile cu dizabilități, femeile care trăiesc în zone rurale, femeile cu probleme de dependență, femeile mai în vârstă, femeile rome și femeile migrante (paragraful 141);
  15. Asigurarea că, în luarea oricărei decizii legate de drepturile de custodie și vizitare, autoritățile competente iau în considerare toate problemele legate de violența împotriva femeilor și efectele dăunătoare ale martoritului violenței domestice asupra copiilor; încorporarea procedurilor de screening, evaluare a riscurilor și gestionare a riscurilor în stabilirea drepturilor de custodie și vizitare; monitorizarea schemelor de custodie și vizitare existente și restricționarea acestor drepturi atunci când este necesar pentru a garanta siguranța mamei și a copilului; furnizarea de formare adecvată tuturor profesioniștilor relevanți cu privire la cerințele Convenției de la Istanbul privind drepturile de custodie și vizitare, și consolidarea cooperării interinstituționale între toți actorii relevanți; furnizarea resurselor umane și financiare necesare autorităților de asistență socială pentru a se asigura că vizitele supervizate pot avea loc într-un mediu sigur cu participarea profesioniștilor instruiți (paragraful 182);
  16. Asigurarea, prin toate mijloacele disponibile - cum ar fi protocoalele, formarea profesioniștilor și modificările legislative - a unei clarități operaționale mai mari între contravenție și infracțiunea de violență domestică, prevăzând și sancțiuni mai descurajante pentru contravenția de violență domestică (paragraful 195);
  17. Modificarea infracțiunilor sexuale prevăzute în Codul Penal pentru a încorpora pe deplin noțiunea de lipsă de consimțământ liber acordat, așa cum este cerut de Articolul 36 al Convenției de la Istanbul, și pentru a defini tipurile de acte sexuale neconsensuale care sunt criminalizate, în conformitate cu Articolul 36, alineatele 1a, b și c, ale convenției (paragraful 201);
  18. Asigurarea că, pentru orice procedură de avort sau sterilizare efectuată la femeile cu dizabilități intelectuale, se obține consimțământul prealabil și informat pe baza unor informații suficiente despre procedură furnizate într-un mod accesibil persoanelor cu dizabilități de către profesioniști instruiți în probleme de gen și dizabilitate; și că în procedurile care autorizează sterilizarea femeilor legal incapabile, se iau în considerare opțiuni de control al nașterii mai puțin invazive, având în vedere interesele și autodeterminarea femeilor (paragraful 212);
  19. Asigurarea ca sentințele și măsurile impuse în cazurile de violență domestică și în diferitele forme de violență împotriva femeilor să fie eficiente, proporționale și descurajante, așa cum este cerut de Articolul 45 al Convenției de la Istanbul, prin măsuri legislative și formarea eficientă a membrilor sistemului judiciar și serviciilor de urmărire penală (paragraful 219);
  20. Adoptarea măsurilor necesare, inclusiv modificarea legislației relevante, pentru a interzice în mod explicit caracterul obligatoriu al reconcilierii în procedurile penale în cazul violenței împotriva femeilor, indiferent de prevederea aplicabilă a Codurilor Penale (paragraful 229); și, în interim, încorporarea unei proceduri de evaluare a riscurilor și a altor măsuri de siguranță pentru a asigura consimțământul complet și liber al victimei în contextul oricărei proceduri de reconciliere voluntară (paragraful 230);
  21. Finalizarea rapidă a lucrărilor pilot privind sistemul electronic de evidență a agresorilor și asigurarea introducerii sale în întreaga țară (paragraful 271).

B. Solicită Guvernului Republicii Moldova să raporteze Comitetului Părților cu privire la măsurile luate pentru îmbunătățirea implementării Convenției în domeniile menționate mai sus până la data de 5 decembrie 2026.

C. Recomandă Guvernului Republicii Moldova să ia măsuri pentru implementarea ulterioară a concluziilor raportului de evaluare de referință a GREVIO.

Informații suplimentare:

BV: CoE-RM: GREVIO: Raportul de evaluare privind Republica Moldova

BV : UE-RM - Declarația finală și recomandările celei de-a 14 -a Reuniuni a Comitetului Parlamentar de Asociere RM-UE

 

DECLARAȚIE ȘI RECOMANDĂRI în temeiul articolului 441(3) din Acordul de Asociere: Cea de-a 14-a reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, 29 noiembrie 2023 - Chișinău, 2023 . - 9 p. [Accesat 05.12.2023]

Disponibil :

În cadrul celei de-a 14-a Reuniuni a Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană (CPA RM-UE) a fost adoptată o declarație finală și recomandări care se referă la eforturile autorităților din țara noastră în avansarea parcursului european. Comitetul Parlamentar de Asociere a revizuit îndeplinirea cerințelor statutului de candidat la aderarea la UE al Moldovei, în special pe cele referitoare la reformei justiției, securitatea și situația economică a țării.

Autorii declarației apreciază eforturile semnificative ale Republicii Moldova de a livra rezultate în privința agendei de reforme și determinarea autorităților de a îndeplini cele nouă recomandări identificate în avizul Comisiei Europene. În context, sunt salutate progresele realizate în privința consolidării democrației și a statului de drept, a implicării sporite a societății civile în luarea deciziilor, a pregătirii reformei administrației publice și a reformei juridice, a luptei împotriva corupției și a crimei organizate. În context, Comitetul Parlamentar de Asociere RM – UE face apel puternic pentru decizia pozitivă a Consiliului European de deschidere a negocierilor cu țara noastră la reuniunea din decembrie și adoptarea cadrului de negociere odată ce Republica Moldova va adopta o serie de măsuri-cheie. Autorii declarației fac apel la Comisia Europeană să includă Republica Moldova în Instrumentul revizuit de Pre-aderare (Regulamentul IPA III), precum și să crească bugetul general al acestuia, astfel încât să permită țării noastre să se pregătească în mod corespunzător pentru utilizarea optimă a fondurilor de pre-aderare.

Declarația vizează progresul făcut în domeniul justiției și al statului de drept – procedura de pre-evaluare a noilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, restructurarea activităților speciale de investigație și definirea clară a responsabilităților instituțiilor anticorupție. Autorii declarației salută conducerea Republicii Moldova pentru că a demonstrat voință politică puternică de a combate corupția, în special pentru finalizarea procedurilor penale în absență în cazul lui Ilan Șor. Totodată, declarația se referă la eforturile sistemice întreprinse de autoritățile moldovene în procesul de ajustare a cadrului de reglementare pentru a asigura deoligarhizarea vieții economice, politice și publice, încurajând autoritățile să continue munca în vederea finalizării recomandărilor rămase din avizul Comisiei Europene.

Un alt capitol al declarației este dedicat securității și situației economice a Republicii Moldova. Autorii documentului condamnă cu fermitate războiul hibrid continuu al Federației Ruse împotriva Republicii Moldova, prin care se urmărește îndepărtarea de calea europeană. Documentul denunță cu fermitate amenințările Rusiei de a invada Moldova, planurile sale de a răsturna Guvernul și Parlamentul Moldovei ales pe cale democratică. În context, se face apel către statele membre UE să facă uz de toate instrumentele politicii externe pentru a asigura un răspuns comun al Uniunii Europene în vederea consolidării rezilienței generale a Republicii Moldova și a prevenirii tentativelor ulterioare de destabilizare, care ar putea avea efecte negative asupra întregii regiuni și amenință la securitatea UE.

În declarație mai este apreciat suportul financiar acordat de Uniunea Europeană Republicii Moldova în diverse sectoare și solidaritatea continuă a țării noastre cu refugiații ucraineni.

BV: Republica Moldova: Raport privind implementarea Convenției de la Istanbul

Republic of Moldova: The Istanbul Convention Implementation Report./ Vatavu Otilia. - Chișinău, 2022. - 10 p. - /Accesat la 26.12.2023/

Disponibil: https://watchdog.md/wp-content/uploads/2023/06/Republic-of-Moldova.-Istanbul-Convention.pdf

Republica Moldova este a 35-a țară care a ratificat Convenția de la Istanbul prin Legea nr. 144 din 14 octombrie 2021. Convenția Consiliului Europei privind violența împotriva femeilor și violența domestică (denumită în continuare Convenția de la Istanbul) reprezintă cea mai recentă dezvoltare legală în Europa în ceea ce privește protecția victimelor feminine ale violenței. Scopurile Convenției sunt reflectate în Articolul 1 și includ eliminarea violenței împotriva femeilor, prevenirea acesteia, protejarea împotriva ei și urmărirea penală a violenței - așa-numitul abordare a celor trei "P". În plus, Convenția susține eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, promovarea egalității substantive și autonomizarea femeilor. În acest sens, Convenția prescrie modificări legislative substantiale și procedurale, precum și un set cuprinzător de măsuri de implementat de către guvernele părților contractante.

"Violenta impotriva femeilor" este definita ca "o incalcare a drepturilor omului si o forma de discriminare impotriva femeilor si va cuprinde toate actele de violenta bazate pe gen care rezulta in sau sunt susceptibile sa rezulte in vatamare sau suferinta fizica, sexuala, psihologica sau economica pentru femei, inclusiv amenintarile cu astfel de acte, constrangerea sau privarea arbitrarie de libertate, indiferent daca au loc in viata publica sau privata".

"Violenta domestica" este definita ca "toate actele de violenta fizica, sexuala, psihologica sau economica care au loc in cadrul familiei sau unitatii domestice sau intre soti sau parteneri actuali sau fosti, indiferent daca agresorul impartaseste sau a impartasit aceeasi locuinta cu victima".

De remarcat este faptul că Convenția pune accentul pe dinamica de putere subiacente între genuri, în special femei și bărbați ca categorii de gen implicite, și se concentrează asupra rolului femeilor ca victime în acest context. Violenta impotriva femeilor este vast prezentata ca o manifestare a relațiilor de putere istoric inegale dintre bărbați și femei, ca un obstacol în calea atingerii egalitatii și, cel mai important, ca o încălcare a drepturilor omului și o forma de discriminare.

Acest raport își propune să analizeze eforturile legislative și administrative ale autorităților moldovenești și să evalueze progresul realizat în acest sens de la intrarea în vigoare a Convenției la 1 mai 2022. În acest scop, documentul va aborda în primul rând aspecte legate de cadrul legal național și va oferi o prezentare succintă a prevederilor substantiale și procedurale necesare conform Convenției. Ulterior, raportul va reflecta progresul autorităților moldovenești în implementarea politicilor și măsurilor destinate prevenirii violenței și protejării victimelor femei și copii. În cele din urmă, datele referitoare la violența domestică și sexuală vor fi analizate pentru a identifica schimbări și tendințe în ceea ce privește indicatorii relevanți.