Faceți căutări pe acest blog

Președinția cipriotă a Consiliului UE: 1 ianuarie–30 iunie 2026

#CY2026EU

Ciprul deține pentru a doua oară președinția prin rotație a Consiliului UE.

Motto-ul președinției cipriote „O Uniune autonomă – deschisă către lume”, reflectă o abordare orientată spre viitor, combinând forța și independența internă cu deschiderea, cooperarea și implicarea la nivel mondial. Ciprul își va îndrepta eforturile către o uniune mai autonomă. „Autonomia este următoarea etapă necesară a proiectului nostru de integrare europeană, aflat în evoluție.”

„Europa s-a confruntat anterior cu crize complexe, chiar existențiale, și a răspuns evoluând și intensificându-se pentru a răspunde cerințelor vremurilor. Ceea ce este nou este intensitatea, pluralitatea și complexitatea provocărilor, precum și ceea ce solicită acest moment Uniunii noastre. Autonomia este următorul pas necesar în evoluția proiectului nostru de integrare europeană. Avem nevoie de o Europă fără diviziuni”, a transmis președinția cipriotă.

În acest context, președinția cipriotă va adopta o abordare ambițioasă și orientată spre rezultate, bazată pe următoarele priorități generale:
  • Autonomie prin securitate, pregătire și pregătire în domeniul apărării;
  • Autonomie prin competitivitate;
  • Deschis către lume, autonom;
  • O Uniune autonomă a valorilor care nu lasă pe nimeni în urmă;
  • Un buget pe termen lung pentru o Uniune autonomă.

Președinția cipriotă încheie trioul de 18 luni Polonia-Danemarca-Cipru al președinției Consiliului UE, pe baza programului lor comun de susținere a valorilor europene în cadrul UE.

În cursul președinției sale de șase luni, Republica Cipru va prezida numeroase reuniuni și conferințe la Bruxelles și Luxemburg, precum și în Camerun. Aproximativ 260 de reuniuni vor avea loc în Cipru, inclusiv 27 de reuniuni la nivel înalt, cum ar fi o reuniune informală a șefilor de stat și de guvern, și 19 consilii ministeriale informale.

Sistemul președințiilor prin rotație datează încă de la începutul integrării europene. O dată la șase luni, un stat membru preia președinția Consiliului UE și contribuie astfel la asigurarea bunei desfășurări a procesului legislativ al UE.

Detalii

Site-ul Președinției cipriote:
https://cyprus-presidency.consilium.europa.eu/
Prioritățile 
https://cyprus-presidency.consilium.europa.eu/en/programme/priorities/
Programul 
https://cyprus-presidency.consilium.europa.eu/en/programme/programme-of-the-cyprus-presidency

Inaugurarea Președinției cipriote:
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov:
„În perioada următoare ne propunem să avansăm în procesul de negocieri pentru aderarea la UE. Moldova este recunoscătoare pentru sprijinul autorităților cipriote în parcursul său european”. 

Noutăți CoE-RM - Decembrie 2025

19.12.2025

Progrese pe multiple fronturi: 2025 pentru Consiliul Europei

Este rar ca, într-o organizație atât de activă și complexă precum Consiliul Europei, să poată fi identificat un singur eveniment definitoriu. Totuși, anul 2025 a fost un astfel de an. Vizita Președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, la Strasbourg, în luna iunie, a avut o amploare deosebită din punct de vedere al semnificației politice, dar și al măsurilor de securitate, precum și al numărului de invitați și reprezentanți ai presei prezenți.

Aflat la Palais de l’Europe, dl Zelenskyy a semnat acordul privind Tribunalul Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Acesta a reprezentat un moment de referință în sprijinul acordat de Consiliul Europei Ucrainei după invazia pe scară largă a Federației Ruse și a fost cea mai citită știre pe portalul organizației în 2025. Secretarul General Alain Berset a declarat că „dreptul internațional trebuie să se aplice tuturor – fără excepții și fără standarde duble”.

Dl Zelenskyy s-a adresat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, apreciind rolul de lider al organizației în tragerea la răspundere a Rusiei pentru atacurile asupra Ucrainei. Într-un hemiciclu arhiplin, acesta a afirmat: „Agresorul trebuie să piardă. Lucrăm pentru asta. Dar justiția contează, de asemenea. Ea trebuie să funcționeze – astfel încât criminalii de război să nu aibă unde să se ascundă”.

În luna decembrie, Consiliul Europei a mobilizat un sprijin fără precedent pentru o nouă convenție care a lansat o Comisie Internațională de Cereri pentru Ucraina. Semnarea a avut loc la Haga.

Consiliul Europei: consolidarea democrației

Printre prioritățile-cheie ale organizației s-a numărat protejarea societăților democratice europene. Un eveniment dinamic și intens, desfășurat în acest spirit, a avut loc în iunie sub forma Hackathonului pentru democrație, care a stabilit un model de imaginație și cooperare ce poate fi utilizat pentru a consolida democrațiile europene, pe măsură ce organizația avansează către un Nou Pact Democratic pentru Europa. Între timp, site-ul Pactului a fost lansat în luna septembrie. Pactul a fost promovat în mod special de Secretarul General în cadrul vizitei sale în Finlanda, în noiembrie, semnalând intensificarea evenimentelor și consultărilor ce vor urma în 2026.

Importanța democrației a fost reflectată și în Conferința miniștrilor responsabili de afacerile tineretului, desfășurată în octombrie, în Malta, unde statele membre au cerut ca tinerii să se afle în centrul reînnoirii democratice. În mod similar, Forumul Mondial pentru Democrație, organizat în noiembrie la Strasbourg, ca parte a Noului Pact Democratic pentru Europa, a beneficiat de o implicare activă și vizibilă a tinerilor.

Valorile Consiliului Europei pe scena europeană și mondială

La New York, în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, Alain Berset a subliniat rolul Consiliului Europei ca actor-cheie în sistemul internațional bazat pe reguli, în cadrul mai multor evenimente multilaterale și bilaterale. Alături de lideri din întreaga lume, dl Berset a evidențiat clar dilema cu care se confruntă democrațiile liberale în fața provocărilor și amenințărilor directe: „Alegerea este clară: securitate cu democrație – sau lipsa unei securități durabile”. Vorbind la Universitatea Columbia, Secretarul General a dezvoltat ideea, afirmând că Europa trebuie să „definească o strategie pentru securitatea democratică – una care să plaseze valorile în centrul apărării noastre”.

Alături de Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, și de Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, referindu-se la situația copiilor din Ucraina, dl Berset a declarat că „fiecare zi în care războiul de agresiune al Rusiei a continuat a fost o zi furată copiilor Ucrainei”. La New York, dl Berset a prezentat poziția Consiliului Europei în discuțiile cu președinții Luiz Inácio Lula da Silva (Brazilia), Gabriel Boric (Chile), Gustavo Petro (Columbia), Ilham Aliyev (Azerbaidjan) și cu prim-ministrul Pedro Sánchez (Spania), printre alți lideri.

Comunitatea Politică Europeană s-a reunit la Tirana, în luna mai, unde Secretarul General s-a întâlnit cu șefi de stat și de guvern din întreaga Europă. El a reiterat mesajul potrivit căruia societățile noastre democratice sunt sub amenințare, iar răspunsul trebuie să fie unul holistic, afirmând:

„Securitatea europeană nu mai poate fi concepută în compartimente separate. Diviziunea tradițională dintre securitatea «dură» și cea «soft» a devenit depășită. Protejarea instituțiilor noastre, a drepturilor și a libertăților noastre – împotriva provocărilor externe și interne – a devenit un imperativ strategic.”

În octombrie, Comunitatea Politică Europeană s-a reunit din nou, la Copenhaga. Dl Berset a adresat liderilor europeni o întrebare extrem de pertinentă, în contextul reînarmării pentru protejarea statelor împotriva amenințărilor militare: „Problema este clară: dacă statele se reînarmează, dar mâine ajung la putere guverne extremiste, ce se întâmplă?”

„Reconstruiți Europa într-un spirit de serviciu reciproc”

Un moment trist pentru catolicii din Europa și din întreaga lume a fost decesul Papei Francisc, în Lunea Paștelui 2025. Papa vizitase Consiliul Europei în 2014 și reamintise organizației importanța misiunii sale de a „reconstrui Europa într-un spirit de serviciu reciproc”, într-o epocă marcată de cereri egoiste. Secretarul General Berset, marcând trecerea la cele veșnice a Suveranului Pontif, a declarat că ceea ce l-a impresionat cel mai mult a fost „claritatea sa morală neclintită – în promovarea justiției și a reconcilierii”.

În iunie, Secretarul General s-a întâlnit cu noul Papă, Leon al XIV-lea, la Sfântul Scaun – stat observator al Consiliului Europei – unde au discutat, printre altele, despre situația copiilor din Ucraina. Aceasta a fost o temă importantă pentru întreaga organizație, subliniată și prin numirea de către dl Berset, în februarie, a lui Thórdís Kolbrún Reykfjord Gylfadóttir în funcția de Trimis Special pentru situația copiilor din Ucraina.

Șaptezeci și cinci de ani de apărare a drepturilor omului

Anul a fost bogat în aniversări la Consiliul Europei, cea mai importantă fiind cea de-a 75-a aniversare a tratatului său fundamental, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pe care dl Berset a numit-o „o busolă democratică pentru Europa”. În cadrul unei ceremonii solemne desfășurate în noiembrie la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, alături de dl Berset au luat cuvântul președintele Curții, Mattias Guyomar, președinta Maltei, Myriam Spiteri Debono, și președintele Adunării Parlamentare, Theodoros Rousopoulos.

Comisia de la Veneția a sărbătorit, de asemenea, cea de-a 35-a aniversare, printr-o ceremonie deosebită organizată în Palazzo Ducale din Veneția, Italia – orașul în care organismul consultativ în materie constituțională a fost fondat și unde își desfășoară în continuare sesiunile plenare. Convenția de la Florența a marcat 25 de ani de protecție a patrimoniului peisagistic în Europa și dincolo de aceasta, printr-un eveniment organizat în octombrie la Villa Medicea „La Petraia”, în Florența.

În iulie, la Valletta, Malta, a avut loc Conferința miniștrilor responsabili de drepturile copilului, pentru a marca 15 ani de la Convenția de la Lanzarote – tratatul Consiliului Europei împotriva abuzului sexual asupra copiilor.

Secretarul General Adjunct, Bjørn Berge, a reprezentat organizația la evenimentele dedicate Convenției de la Florența, într-un an deosebit de activ pentru acesta, care a inclus vizite la Auschwitz, Polonia, pentru comemorarea eliberării fostului lagăr nazist al morții, la Malta pentru noul „Protocol de la Valletta” privind cooperarea în combaterea criminalității transnaționale, precum și la Palatul Westminster, pentru a avertiza asupra pericolelor utilizării abuzive a inteligenței artificiale. Cea mai îndepărtată misiune a sa a fost în Republica Coreea, unde a participat la Conferința mondială privind dopajul în sport, organizată la fiecare cinci ani, la Busan, și la Summitul internațional privind standardele IA, la Seul.

Președinții: de la Luxemburg la Malta și la Moldova


Conferința miniștrilor responsabili de tineret s-a desfășurat sub președinția activă a Maltei la Comitetul Miniștrilor. În luna mai, Malta a preluat președinția de la Luxemburg, a cărei președinție a inclus aproximativ 33 de evenimente. În noiembrie, Malta a predat președinția Republicii Moldova, care va avea misiunea de a conduce organizația în anul 2026.

Stabilirea de standarde prin noi tratate pentru Europa

În luna martie, Consiliul Europei a adoptat o nouă convenție pentru protejarea avocaților și a altor profesioniști din domeniul juridic, într-un context tot mai dificil pentru exercitarea profesiei pe întreg continentul. Alte noutăți în materie de tratate au inclus adoptarea unei noi convenții privind producția de seriale de televiziune, în noiembrie, și deschiderea spre semnare, în decembrie, a Convenției de referință privind protecția mediului prin drept penal.

La inițiativa Secretarului General și în urma unei munci intense în culise, în luna decembrie a fost organizată la Strasbourg o conferință ministerială informală pe tema migrației. Aceasta a inițiat un proces care, fără îndoială, va face parte din activitatea organizației în anul următor.

Sursa

*    *    *

19.12.2025

Parteneriat Consiliul Europei – Google pentru promovarea educației pentru cetățenie digitală

Marcând momentul de încheiere a Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025, Consiliul Europei și Google și-au unit eforturile într-un nou parteneriat ambițios, care reprezintă un pas important înainte în promovarea educației pentru cetățenie digitală. Această colaborare strategică recunoaște rolul esențial al dotării tinerilor și al cursanților de toate vârstele cu cunoștințele și competențele necesare pentru a naviga într-un peisaj digital aflat într-o continuă schimbare, punând un accent deosebit pe siguranța online, educația media și informațională, precum și pe alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale (IA).

Cei doi parteneri aduc puncte forte complementare. Consiliul Europei contribuie cu expertiza sa în politici publice și cadre educaționale, în timp ce Google oferă inovație tehnologică și o gamă largă de programe educaționale accesibile. Bazându-se pe experiența dobândită în dezvoltarea unor inițiative educaționale cu impact – precum „Be Internet Awesome”, „Be Internet Citizens”, „Super Searchers”, „Experience AI” și „Meet Leo” – parteneriatul urmărește consolidarea eforturilor de a ajunge la utilizatori de toate vârstele din statele membre ale Consiliului Europei. Aceste programe sunt concepute nu doar pentru a dezvolta competențe digitale, ci și pentru a împuternici utilizatorii și societatea civilă cu abilități practice pentru o participare online sigură și responsabilă, în special în ceea ce privește conștientizarea IA și siguranța online.

Obiective ambițioase:
  • promovarea educației pentru cetățenie digitală în statele membre ale Consiliului Europei;
  • abordarea oportunităților și provocărilor legate de tehnologiile digitale, cu o atenție specială acordată inteligenței artificiale;
  • sprijinirea școlilor, a factorilor de decizie și a instituțiilor din domeniul educației în adoptarea unor practici eficiente de educație pentru cetățenie digitală;
  • extinderea accesului la resurse de înaltă calitate și la metode inovatoare, pentru a facilita alfabetizarea digitală și incluziunea la scară largă.
Colaborarea va oferi sprijin direcționat partenerilor, instituțiilor educaționale și comunităților. Inițiativele de consolidare a capacităților se vor concentra pe educația privind inteligența artificială și siguranța online, punând la dispoziție resurse pentru copii, cursanți, părinți, cadre didactice și comunitatea în ansamblu.

Ambele organizații vor sprijini implementarea Foii de parcurs a Consiliului Europei pentru consolidarea educației pentru cetățenie digitală 2027–2031, vor coorganiza și vor participa la evenimente majore și vor contribui la promovarea unor noi resurse educaționale, precum DCE Planner al Consiliului Europei. Aceste eforturi urmăresc integrarea principiilor cetățeniei digitale prin inițiative și programe inovatoare ale Google.

Parteneriatul își propune să integreze pe scară largă cetățenia digitală, prin includerea unui angajament comun privind alfabetizarea în domeniul IA și educația pentru siguranța online – în special pentru minori – în ambițiile educaționale ale Europei.

Prin semnarea Memorandumului de înțelegere, partenerii urmăresc să deschidă calea către o transformare digitală a educației centrată pe cursant și fundamentată pe drepturile omului. Această abordare strict colaborativă, fără obligații financiare, va genera un impact pozitiv prin schimb de expertiză, programe inovatoare și o viziune comună pentru o societate digitală europeană mai sigură și mai incluzivă.

*     *     *

17.12.2025

Un pas decisiv în reforma tratamentului prin constrângere, bazată pe respectarea drepturilor omului

Reuniunea finală a grupului de lucru constituit în comun cu Ministerul Sănătății al Republicii Moldova a avut loc în perioada 16-17 decembrie 2025, la Chișinău, marcând o etapă importantă în procesul de finalizare a proiectului Regulamentului-cadru privind funcționarea secțiilor care asigură tratamentul prin constrângere cu caracter medical cu supraveghere obișnuită și riguroasă în spitalele de psihiatrie.

Proiectul Regulamentului vizează instituirea unui model operațional coerent, fundamentat pe respectarea drepturilor omului, pentru secțiile specializate care asigură tratamentul prin constrângere cu caracter medical, cu supraveghere obișnuită și riguroasă. Acesta răspunde deficiențelor sistemice documentate și necesității de armonizare a practicilor la nivel instituțional, prin stabilirea unor standarde obligatorii privind siguranța și securitatea, condițiile materiale, activitățile terapeutice și de reabilitare psihosocială, precum și protecția drepturilor pacienților. De asemenea, Regulamentul definește procedurile de internare, evaluare, consimțământ, re-evaluare și externare, asigurarea unui tratament individualizat și multidisciplinar, orientat spre recuperare, și introduce o diferențiere clară între regimurile de supraveghere obișnuită și riguroasă, bazată pe evaluarea riscurilor.

Elaborarea Regulamentului-cadru este prevăzută în Programul național privind sănătatea mintală 2023–2027 și reprezintă o componentă esențială a reformei mai ample a sistemului de tratament prin constrângere în Republica Moldova, având ca obiectiv consolidarea garanțiilor juridice, îmbunătățirea calității îngrijirii și alinierea practicilor naționale la standardele europene în domeniul drepturilor omului și a sănătății mintale.

Activitatea a fost organizată în cadrul Proiectului „Consolidarea reformelor din sistemul penitenciar, de probațiune și de îngrijire a sănătății în instituțiile de tip închis din Republica Moldova” (continuare 2025-2028), finanțat și implementat prin intermediul Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova (2025-2028).

*     *     *

16.12.2025

Sprijin fără precedent pentru o nouă convenție care lansează comisia internațională privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina


Treizeci și patru de state și Uniunea Europeană au semnat o nouă convenție care instituie Comisia Internațională privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina, în cadrul unei conferințe diplomatice co-găzduite de Consiliul Europei (46 de state membre) și de Regatul Țărilor de Jos, desfășurată la Haga.

Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a semnat Convenția privind instituirea Comisiei Internaționale privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina, în cadrul Conferinței diplomatice de la Haga.

Convenția prevede crearea pe platforma Consiliului Europei, a unei Comisii Internaționale privind cererile de despăgubiri, care constituie un mecanism crucial pentru documentarea abuzurilor și asigurarea despăgubirilor în contextul pierderilor suferite de Ucraina.

În calitate de Președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, a subliniat importanța acestui pas pentru asigurarea unei responsabilități clare a Federației Ruse pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei. Comisia Internațională privind cererile de despăgubiri reprezintă nu doar un cadru juridic, ci și un simbol al solidarității internaționale și al angajamentului colectiv pentru justiție.

Ministrul a reconfirmat sprijinul ferm al Republicii Moldova pentru Ucraina și pentru mecanismele internaționale de responsabilizare, inclusiv Registrul Daunelor, operaționalizarea Tribunalului Special pentru Crimele de Agresiune și funcționarea Comisiei Internaționale privind cererile de despăgubiri. Aceste elemente reprezintă priorități centrale ale președinției Republicii Moldova la CM al CoE.

Conferința a reunit lideri și reprezentanți de rang înalt din peste 50 de state, inclusiv Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și Prim-ministrul Țărilor de Jos, Dick Schoof.

„Astăzi marcăm un pas major înainte în asigurarea responsabilității pentru Ucraina. Comisia Internațională privind cererile de despăgubiri reprezintă dreptate și speranță pentru zeci de mii de victime – determinarea noastră ca cei care au suferit să nu fie uitați. Fac apel la ratificări rapide, astfel încât Comisia să devină operațională cât mai curând pentru poporul Ucrainei”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset.

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a declarat: „Ne așteptăm ca toate mecanismele de despăgubire – de la Registrul daunelor și Comisia de Despăgubiri până la efectuarea plăților – să intre în funcțiune și să beneficieze de un sprijin internațional puternic și suficient, astfel încât oamenii să simtă cu adevărat că orice prejudiciu cauzat de război poate fi compensat. Această agresiune și responsabilitatea Rusiei pentru ea TREBUIE să devină un exemplu clar, pentru ca alții să nu aleagă agresiunea.”

„Responsabilitatea înseamnă crearea condițiilor pentru o pace durabilă. Este o condiție a securității – astăzi și în viitor. Dar responsabilitatea nu privește doar Ucraina. Ea vizează Europa în ansamblu și fiecare stat european. Este vorba despre disponibilitatea Europei de a-și apăra pacea”, a declarat Maia Sandu, Președinta Republicii Moldova, care deține în prezent Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Prim-ministrul Țărilor de Jos, Dick Schoof, a subliniat: „În fiecare zi, Rusia bombardează în mod deliberat locuințe, distruge afaceri și afectează infrastructura din Ucraina. Rusia trebuie să despăgubească Ucraina pentru prejudiciile cauzate. De aceea am lansat Comisia Internațională privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina și suntem onorați să o găzduim.”

Comisia Internațională de Despăgubiri reprezintă al doilea pilon al mecanismului internațional de despăgubire legat de războiul de agresiune al Rusiei, bazându-se pe Registrul daunelor pentru Ucraina, deja existent. Comisia va funcționa în cadrul Consiliului Europei și va fi deschisă și participării altor state.

Registrul daunelor pentru Ucraina, creat în 2023, colectează și înregistrează cereri de despăgubire depuse de persoane fizice, organizații și autorități publice din Ucraina. Până în prezent, 44 de state și Uniunea Europeană au aderat la Registru, care a primit deja peste 86.000 de cereri.

Comisia Internațională de Despăgubiri va examina, evalua și decide asupra cererilor de despăgubire depuse la Registrul daunelor pentru Ucraina și va stabili, după caz, cuantumul despăgubirilor datorate în fiecare situație.

Convenția de instituire a Comisiei va intra în vigoare după ratificarea de către cel puțin 25 de semnatari, cu condiția asigurării fondurilor necesare pentru susținerea activității sale inițiale.

Dincolo de mecanismul de despăgubire, Consiliul Europei își reafirmă angajamentul față de viitorul pe termen lung al Ucrainei, printr-o abordare cuprinzătoare axată pe reconstrucția democratică și responsabilitate.

Sursa
Republica Moldova a semnat Convenția privind instituirea Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina

Registrul daunelor (info RO)

Convenția de instituie a Comisiei Internațională privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina

*     *     *

12.12.2025

Transformarea hotărârilor judecătorești în acțiuni concrete: Republica Moldova conduce dialogul privind protecția drepturilor omului

Sub egida Președinției sale a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, Republica Moldova a găzduit o conferință internațională de înalt nivel, dedicată unui obiectiv esențial: transformarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în schimbări reale pentru oameni.

Intitulat „Sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului – Executarea Hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului”, evenimentul a reunit judecători, procurori, avocați, reprezentanți ai autorităților publice, ai societății civile și experți internaționali, în vederea consolidării cooperării și a protecției drepturilor fundamentale ale omului la nivel național.

Discuțiile s-au axat pe o întrebare centrală: în ce mod executarea hotărârilor CtEDO poate conduce la îmbunătățiri tangibile în protecția drepturilor omului și la restabilirea încrederii în justiție? Participanții au analizat soluții concrete pentru provocările persistente în procesul de executare, punând accent pe prevenirea încălcărilor repetate, asigurarea unor remedii efective pentru reclamanți și consolidarea încrederii publicului în sistemele naționale de justiție.

În cadrul panelurilor de discuții, participanții au examinat mecanismele practice pentru consolidarea sensibilizării instituționale privind standardele CtEDO, optimizarea coordonării interinstituționale și integrarea sistematică a jurisprudenței acesteia în legislația, politicile și practica judiciară națională.

O sesiune aparte a vizat cauzele originare din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, evidențiind responsabilitățile instituționale față de reclamanți, importanța mecanismelor eficiente de sprijin și abordările pentru determinarea satisfacției juste în contexte complexe.

Agenți guvernamentali din Croația, Republica Cehă, Letonia, România și Ucraina au prezentat experiențele naționale și cele mai bune practici, ilustrând cum măsurile individuale accelerate, cooperarea interinstituțională consolidată și implicarea activă a societății civile pot contribui la sporirea transparenței și responsabilității în procesul de executare.

Conferința s-a încheiat cu un mesaj ferm și unanim: executarea eficientă a hotărârilor CtEDO nu reprezintă doar o obligație tehnică, ci constituie o piatră de temelie a justiției, democrației și demnității umane. Totodată, evenimentul a reafirmat angajamentul Republicii Moldova față de statul de drept, subliniind că executarea promptă și substanțială a hotărârilor CtEDO este esențială pentru asigurarea unei justiții echitabile și consolidarea instituțiilor democratice.


*     *      *

12.12.2025

Liderii se reunesc la Haga pentru a avansa procesul de asigurare a compensațiilor pentru Ucraina


Lideri și oficiali de rang înalt din întreaga Europă și din afara acesteia se vor reuni marți, 16 decembrie, la World Forum din Haga, pentru a lansa o nouă convenție care prevede instituirea unei Comisii Internaționale de Reclamații pentru Ucraina.

Comisia Internațională de Reclamații va reprezenta a doua componentă a mecanismului de compensare privind războiul de agresiune al Rusiei, completând Registrul Daunelor pentru Ucraina, deja existent. Comisia va fi instituită în cadrul Consiliului Europei și va fi deschisă și altor state.

„Consiliul Europei și partenerii săi au sprijinit Ucraina în rezistența împotriva agresiunii militare pe scară largă a Rusiei încă din prima zi”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, înaintea evenimentului. „Lucrând împreună, trebuie să fim pregătiți să sprijinim Ucraina în obținerea unei păci juste și durabile. Registrul Daunelor pentru Ucraina și Comisia Internațională de Reclamații vor fi instrumentele internaționale independente care vor aborda chestiunea compensațiilor pentru războiul dus de Rusia.”

Creat în 2023, Registrul Daunelor pentru Ucraina colectează și înregistrează cereri de despăgubire depuse de persoane fizice, organizații și autorități publice din Ucraina. Până în prezent, 44 de state și Uniunea Europeană s-au alăturat Registrului, care a primit deja peste 80.000 de cereri.

Negocierile formale privind instituirea Comisiei Internaționale de Reclamații au fost convocate la începutul acestui an de Țările de Jos și Ucraina, cu sprijinul Consiliului Europei. Peste 50 de state interesate și Uniunea Europeană au contribuit la elaborarea unei convenții a Consiliului Europei pentru instituirea comisiei. Convenția este deschisă și altor state și organizații regionale.

Comisia Internațională de Reclamații va examina, evalua și decide asupra cererilor depuse la Registrul Daunelor pentru Ucraina și va stabili, după caz, cuantumul despăgubirilor cuvenite. Convenția de instituire a comisiei va intra în vigoare după ratificarea de către 25 de semnatari, cu condiția asigurării fondurilor necesare pentru desfășurarea activității inițiale.

Urmăriți evenimentele live
Conferința diplomatică (în limbile engleză, franceză, spaniolă și ucraineană) și conferința de presă (în engleză, franceză și ucraineană) din 16 decembrie vor fi transmise live pe pagina dedicată

*     *     *

11.12.2025

Parteneriate ale localităților Republicii Moldova cu Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei pentru consolidarea participării civice

Opt autorități ai administrației publice locale din Republica Moldova și-au formalizat angajamentul de a consolida guvernarea locală incluzivă și participativă prin semnarea unor memorandumuri de înțelegere (MoU) cu Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. Ceremonia de semnare a avut loc la Chișinău, în prezența lui Gudrun Mosler-Törnström, raportor permanent pentru drepturile omului al Congresului.

Localitățile pilot – Andrușul de Sus, Anenii Noi, Bălți, Cimișlia, Izbiște, Lăpușna, Sireți și Zubrești – au fost selectate în urma unui apel de propuneri deschis în cadrul proiectului „Promovarea participării civile la procesul decizional politic în Republica Moldova”, implementat în conformitate cu Planul de acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028.

În discursul său, Mosler-Törnström a subliniat importanța promovării unei culturi a participării civice la nivel local: „Democrația devine mai puternică și mai rezistentă atunci când oamenii se implică activ în procesul decizional public. Aceste parteneriate reprezintă un pas concret în direcția consolidării în continuare a guvernării locale incluzive în Republica Moldova.” Reprezentanții autorităților locale au subliniat angajamentul lor de a spori participarea publică. După cum a declarat Ina Codreanu, primarul localității Andrușul de Sus: „Noi, autoritățile administrației publice locale, dorim să ne deschidem mai mult porțile către cetățeni, în special către tineri, pentru a modela comunitatea, a crea împreună soluții și a aduce un suflu nou în viața publică prin participarea civică activă.”

În ultimele luni, cele opt localități au participat la un program de consolidare a capacităților, care a inclus trei academii regionale, o serie de sesiuni de formare la care au participat 281 de persoane și un atelier practic de prezentare a instrumentelor-cheie ale Consiliului Europei, precum Civil Participation Toolkit, CivicLab și UChange. Fiecare localitate a elaborat un proiect de plan de acțiune pentru a-și ghida inițiativele participative.

Prin memorandumurile de înțelegere semnate, Congresul și municipalitățile partenere se angajează să piloteze în comun noi forme de participare civică, să consolideze capacitățile instituționale de consultare și dialog, să extindă oportunitățile de implicare a tinerilor și să asigure includerea femeilor, a grupurilor vulnerabile și a societății civile în procesele locale de luare a deciziilor.

Inițiativele pilot vor fi puse în aplicare la începutul anului 2026, iar experiențele și bunele practici vor fi împărtășite cu alte autorități locale din întreaga țară, ca parte a sprijinului continuu acordat de Congres inovării democratice și participării cetățenilor în Republica Moldova.

Sursa

*     *     *

10.12.2025

Școlile din Republica Moldova marchează democrația și drepturile omului în cadrul unei decade tematice naționale

Școlile din întreaga țară desfășoară, în contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, pe parcursul lunii decembrie, o serie de activități curriculare și extracurriculare în cadrul „Decadei Educației pentru Cetățenie Democratică și Drepturile Omului”. Inițiativa promovează echilibrul între cunoștințele teoretice și acțiunea democratică practică, sensibilitate la context și la diferențe, coeziunea socială etc.

Ghidurile metodologice și resursele didactice folosite în cadrul decadei au fost elaborate cu sprijinul Consiliului Europei, în cadrul proiectului „Educație pentru Democrație în Republica Moldova”. Consiliul Europei a organizat, de asemenea, ateliere online de formare pentru cadrele didactice, la care au participat aproximativ 3.800 de profesori și manageri școlari.

„Pentru fiecare nivel de școlaritate și pentru fiecare arie curriculară am propus sarcini de învățare care sperăm să-i inspire pe profesori și elevi să fie creativi. Activitățile decadei sunt structurate în jurul a trei valori-cheie ale educației pentru cetățenie democratică și drepturile omului: valorizarea demnității umane și a drepturilor omului, valorizarea diversității culturale și valorizarea democrației, dreptății, echității, egalității și a statului de drept”, a declarat Corina Lungu, șefa Direcției politici în învățământul general din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.

Activitățile oferă elevilor oportunități de a înțelege mai bine principiile democrației, drepturilor omului și statului de drept, dar și de a explora realitățile și provocările vieții democratice. Acestea includ aplicarea valorilor precum incluziunea, egalitatea, corectitudinea, participarea, transparența și responsabilitatea în școală și comunitate.

Procesul de învățare al decadei se bazează pe reflecție și practică, ajutând elevii să înțeleagă și să aplice drepturile și responsabilitățile democratice. Inițiativa se înscrie în continuitatea eforturilor anterioare, precum prima lecție a anului școlar 2025-2026 „Valorile care ne unesc” și decada tematică „Moldova care ne unește”, organizată în septembrie 2025.

Toate aceste inițiative au fost dezvoltate și implementate cu sprijinul Consiliului Europei și în strânsă colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, contribuind la aplicarea în practică a Noului Pact Democratic pentru Europa, în special a Pilonului 1 – Învățarea și Practicarea Democrației.

*     *     *

10.12.2025

Forumul Drepturilor Omului și Egalității și-a desfășurat cea de-a patra ediție

Forumul Drepturilor Omului și Egalității a avut loc la Bălți pentru al patrulea an consecutiv, evidențiind continuitatea și relevanța sa ca platformă națională de dialog și cooperare în domeniul protecției drepturilor omului și al egalității.



Ediția din 2025 a reunit peste 150 de participanți, inclusiv reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai autorităților naționale și locale, precum și ai societății civile.

Discuțiile s-au axat pe rolul autorităților locale în protejarea drepturilor omului, prevenirea și combaterea discriminării rasiale, precum și pe asigurarea interzicerii efective a torturii și a relelor tratamente.

Aceste teme se aliniază îndeaproape priorităților și mandatului Consiliului Europei. În discursul său de deschidere, Falk Lange, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a reamintit că Organizația a dezvoltat multiple standarde și instrumente în aceste domenii, inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și mecanismele de monitorizare și orientările oferite de Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) și de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT). De asemenea, acesta a subliniat că aceste standarde sunt completate de programe de cooperare specifice, care sprijină statele membre în transpunerea normelor europene în acțiuni concrete la nivel național și local.

Prin abordarea integrată a acestor subiecte, Forumul a evidențiat caracterul interconectat al protecției drepturilor omului și importanța unor eforturi susținute și coordonate între partenerii internaționali, naționali și locali. Desfășurat în contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, evenimentul a reafirmat angajamentul comun pentru promovarea și protejarea drepturilor omului și a egalității în Republica Moldova.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Consiliului Europei, în cadrul proiectului Support to the Office of the Ombudsperson in the Protection of Human Rights in the Republic of Moldova - Phase I.

Sursa

*     *     *

10.12.2025

Prezentarea Raportului de evaluare a riscurilor naționale privind spălarea banilor și finanțarea terorismului în Republica Moldova

Consiliul Europei, în parteneriat cu Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din Republica Moldova, au organizat un eveniment dedicat prezentării Raportului privind evaluarea riscurilor naționale de spălare a banilor și finanțare a terorismului (SB/FT ENR). Evenimentul a avut loc la Chișinău, la 10 decembrie 2025, și a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, organelor de supraveghere, organelor de aplicare a legii, sectorului privat și partenerilor internaționali.

Evenimentul a reprezentat punctul culminant al procesului de evaluare națională a riscurilor (ENR) privind spălarea banilor și finanțarea terorismului, care a fost lansat în ianuarie 2025, coordonat de SPCSB, cu participarea grupului de lucru dedicat ENR. Evaluarea a fost realizată aplicând metodologia Consiliului Europei și este aliniată la Recomandarea 1 a GAFI, care prevede ca țările să identifice, să evalueze și să analizeze riscurile de spălare a banilor și finanțare a terorismului pentru a le putea combate în mod eficient

Finalizarea ENR reprezintă un pas important, deoarece este esențială pentru a asigura că sistemul CSB/CFT din Republica Moldova continuă să fie eficient, să răspundă riscurilor existente și să fie adaptat la provocările viitoare. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare, pe baza datelor privind riscurile și vulnerabilitățile naționale în materie de spălare de bani și finanțare a terorismului.

Se preconizează că ENR va consolida pregătirea Republicii Moldova pentru viitoarea evaluare MONEYVAL programată pentru 2028, consolidând angajamentul țării de a respecta standardele internaționale în combaterea criminalității financiare. De asemenea, va servi drept bază pentru viitoarea Strategie națională CSB/CFT, care va oferi orientări strategice pentru consolidarea eficacității și rezilienței cadrului CSB/CFT din Republica Moldova.

Prezentarea raportului ENR reprezintă o etapă importantă în eforturile Republicii Moldova de a-și spori pregătirea națională, de a consolida colaborarea interinstituțională și de a preveni fluxurile financiare ilicite.

*     *     *

10.12.2025

Consolidarea protecțieie avertizorilor de integritate

Pentru a marca Ziua Internațională a Drepturilor Omului, Grupul Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei (GRECO) a publicat o nouă lucrare tematică privind protecția avertizorilor de integritate în instituțiile de aplicare a legii.

Avertizorii de integritate joacă un rol esențial în expunerea corupției din sectoarele public și privat. Lucrarea subliniază că protejarea persoanelor care semnalează fapte de încălcare a legii este esențială pentru apărarea integrității și transparenței și constituie o parte importantă a dreptului la libertatea de exprimare — un principiu reiterat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În ultimele două decenii, Consiliul Europei a condus eforturi pentru stabilirea unor standarde comune privind divulgarea sigură a informațiilor de interes public și protecția avertizorilor de integritate.

Sursa  
CoE: e- publicații: Protecția avertizorilor de integritate

*     *     *

09.12.2025

Născut după război, drapelul Europei a împlinit 70 de ani

Creat de Consiliul Europei pe un continent divizat, drapelul albastru cu 12 stele a devenit un simbol al unității pentru milioane de oameni.

Suntem atât de obișnuiți să vedem cele 12 stele aurii pe fond albastru închis – pe bancnote și plăcuțe de înmatriculare, pe permise de conducere și indicatoare stradale, la proteste, la concursuri muzicale și la turnee de golf – încât aproape că nu le mai observăm. A devenit parte a identității noastre comune, depășind diversitatea continentului.

Dar cum a apărut drapelul european?

În anii 1950, când bătrânul continent era încă în ruină după război și divizat de comunism, tânărul Consiliu al Europei a considerat că este nevoie de un nou drapel care să simbolizeze Europa și idealul european. A fost lansat un concurs. Zeci de propuneri au fost primite din partea publicului (unele dintre proiectele respinse pot fi văzute în galeria de sub acest articol), înainte ca, în cele din urmă, să fie ales bannerul galben și albastru, astăzi bine cunoscut.

Cele 12 stele nu indică numărul statelor membre: doisprezece a fost ales ca simbol al uniunii perfecte și al stabilității. Designul este simplu, ușor de realizat (specialiștii în vexilologie spun că un drapel bun ar trebui să poată fi desenat de un copil) și ușor de recunoscut.

Consiliul Europei a prezentat oficial drapelul la 9 decembrie 1955. De atunci, acesta a devenit imediat identificabil și asociat cu valorile fundamentale ale organizației. (Abia în anii 1980 drapelul a fost adoptat și de cealaltă organizație care avea să devină Uniunea Europeană.)

Sursa

*     *     *

09.12.2025

Democrația este în pericol fără o cultură a integrității și o acțiune puternică împotriva corupției

Pentru a marca Ziua Internațională Anticorupție, celebrată anual la 9 decembrie, Președintele Grupului Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei (GRECO), David Meyer, a emis următoarea declarație:

„Corupția distruge încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și subminează statul de drept; acest lucru este cu atât mai adevărat atunci când în societate se răspândește percepția impunității, iar conduita etică nu este suficient de bine înrădăcinată sau consolidată.

„Integritatea în viața publică nu este un accesoriu al democrației; este fundamentul ei. O acțiune hotărâtă și robustă pentru prevenirea și combaterea corupției, în toate formele ei și fără excepție, este esențială pentru asigurarea rezilienței instituțiilor democratice și a încrederii pe care cetățenii o plasează în acestea.

„Democrația necesită o cultură a integrității și responsabilității. Influența liderilor politici în promovarea acesteia nu trebuie subestimată. Dar pentru ca integritatea să devină normă și nu excepție, leadershipul etic prin exemplu trebuie însoțit de sisteme eficiente de integritate și anticorupție, de transparență și de un control independent. Această combinație rămâne piatra de temelie a credibilității democratice și a legitimității instituționale.

Concluziile studiului GRECO din runda a cincea de evaluare, care analizează progresele statelor membre în promovarea integrității și prevenirea corupției în cadrul guvernelor centrale și al forțelor de ordine, plasează lupta împotriva corupției în centrul guvernanței democratice. Aproape toate țările evaluate au primit recomandări ce vizează acțiuni privind politicile de integritate și anticorupție; transparența și supravegherea activităților guvernelor centrale și a persoanelor cu funcții executive de rang înalt; interdicțiile sau restricțiile pentru anumite activități; precum și declarațiile privind averea, interesele și datoriile.

„În ceea ce privește instituțiile de aplicare a legii, GRECO a emis recomandări pentru marea majoritate a țărilor evaluate în domeniile politicilor anticorupție și de integritate, recrutării, carierei și condițiilor de serviciu, precum și obligațiilor de raportare și protecției avertizorilor de integritate. Acest lucru confirmă faptul că integritatea trebuie să fie integrată instituțional la fiecare nivel, nu doar invocată retoric.

„Studiul demonstrează că prevenirea corupției – și instrumentele și valorile care o fac posibilă – reprezintă elemente definitorii ale democrațiilor reziliente. De asemenea, oferă guvernelor o direcție clară pentru a-și demonstra leadershipul și angajamentul în acest domeniu.

„Asigurarea integrității instituțiilor prin design, prevenirea corupției înainte ca aceasta să apară, închiderea lacunelor legislative și instituționale și garantarea responsabilității pentru comportamentele neetice sau ilegale constituie cele mai puternice garanții împotriva erodării încrederii publice.

„Ancorat în Noul Pact Democratic pentru Europa, GRECO va continua să sprijine statele membre în consolidarea cadrului lor juridic și instituțional pentru prevenirea și combaterea corupției, promovarea unui leadership etic și întărirea instituțiilor responsabile, care să mențină încrederea cetățenilor și să contribuie la securitatea democratică.”

CoE: e- publicații: Guverne centrale și instituții de aplicare a legii

*     *     *

04.12.2025

Comitetul Anti-Tortură al Consiliului Europei (CPT) publică raportul privind vizita sa ad hoc din 2025 în Republica Moldova

Republica Moldova a înregistrat progrese în abordarea mai multor provocări din sistemul său penitenciar. Cu toate acestea, autoritățile moldovenești trebuie în continuare să întreprindă acțiuni ferme pentru a combate fenomenul ierarhiei informale a deținuților și pentru a preveni violența și intimidarea dintre deținuți, conchide Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante (CPT) într-un raport publicat recent.

Sursa

BV: CoE-RM: Raportul CPT privind vizita ad-hoc in Republica Moldova, la 3-12 iunie 2025 (Info RO)

*     *     *

03.12.2025

Noua convenție a Consiliului Europei marchează un moment de referință în lupta împotriva criminalității de mediu

Într-un pas decisiv pentru protecția mediului la nivel global, Convenția privind protecția mediului prin drept penal a fost deschisă astăzi pentru semnare. Aceasta oferă baza pentru un răspuns coerent, la nivelul justiției penale, din partea statelor față de criminalitatea în domeniul mediului, inclusiv peste frontiere.

Două state membre ale Consiliului Europei – Republica Moldova și Portugalia – precum și Uniunea Europeană au semnat tratatul astăzi.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a îndemnat cu fermitate toate celelalte state membre să semneze și să ratifice această convenție. „Trebuie să ne accelerăm eforturile colective pentru a proteja mediul și a combate infracțiunile de mediu care ne amenință viitorul”, a subliniat el.

Tripla criză planetară de mediu

Convenția face parte din eforturile cuprinzătoare ale Consiliului Europei în domeniul mediului, prevăzute, în special, în Strategia sa privind mediul, și reflectă un răspuns colectiv la „tripla criză planetară” formată din schimbările climatice, poluare și pierderea biodiversității. Noul tratat se concentrează pe dimensiunea penală a daunelor aduse mediului și stabilește un cadru juridic solid pentru combaterea infracțiunilor grave de mediu, care, în unele cazuri, au rămas nepedepsite sau insuficient urmărite penal.

Elaborată de statele membre ale Consiliului Europei, cu contribuții din partea Sfântului Scaun, Uniunii Europene, Națiunilor Unite, INTERPOL, precum și a societății civile, această nouă convenție transmite un mesaj puternic: distrugerea mediului nu reprezintă doar un eșec de politică publică, ci poate constitui și o infracțiune, care necesită instrumente juridice puternice și cooperare internațională. Semnarea de către Uniunea Europeană confirmă sprijinul UE pentru obiectivele convenției.

Convenția stabilește o gamă largă de infracțiuni de mediu și permite statelor să urmărească penal conduitele intenționate care duc la dezastre ecologice echivalente cu ecocidul. Prevederile privind răspunderea persoanelor juridice, sancțiunile și criminalitatea organizată reflectă natura în schimbare a infracțiunilor de mediu și legăturile acestora cu rețelele criminale transnaționale. Convenția include, de asemenea, un mecanism de monitorizare a implementării și responsabilității.

Obiectivul imediat este obținerea a 10 ratificări, dintre care cel puțin opt trebuie să fie din partea statelor membre ale Consiliului Europei, minimul necesar pentru intrarea în vigoare a tratatului. Acest moment critic va debloca instrumentele sale juridice pentru tragerea la răspundere a autorilor infracțiunilor de mediu. Lupta împotriva criminalității de mediu nu trebuie să cunoască frontiere, iar convenția va fi, în timp, deschisă și statelor nemembre ale Consiliului Europei.

Îndemnăm guvernele să acționeze rapid, astfel încât să putem începe cât mai curând aplicarea acestor măsuri vitale de protecție”, a subliniat secretarul general Berset.

Sursa

 *     *      *

02.12.2025

Young V&A câștigă Premiul Muzeal al Consiliului Europei 2026

Premiul Muzeal al Consiliului Europei 2026 a fost acordat muzeului Young V&A din Regatul Unit. Muzeul a fost selectat de Comitetul pentru Cultură al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care s-a reunit astăzi la Paris.

Young V&A este o filială a Victoria and Albert Museum, muzeul național britanic de arte aplicate. După renovare, muzeul a fost redeschis în iulie 2023 în East London, cu trei galerii adaptate diferitelor grupe de vârstă: Imagine, Joc și Design.

Creat și organizat împreună cu copii și tineri, muzeul promovează creativitatea generațiilor viitoare, sprijină educatori și oferă o practică muzeală centrată pe copil și incluzivă.

Programele sale leagă designul și joaca de teme reale precum sustenabilitatea, apartenența și empatia, găsind un echilibru între ludic, rigurozitate educațională și incluziune. De asemenea, implică activ copiii cu nevoi educaționale speciale și dizabilități.


https://t.ly/-yBLy (...)

Noutăți UE-RM - Octombrie - decembrie 2025

29.12.2025

a fost necesară pentru a integra rezultatele procesului de evaluare cu UE(screening-ul bilateral), recomandările Comisiei Europene din Raportul de Extindere 2025, precum și noile angajamente asumate de RM în procesul de negocieri pentru aderarea la UE.

Prin această decizie, Programul este completat cu:
  • măsuri legislative necesare pentru alinierea legislației naționale la standardele UE;
  • acțiuni concrete de implementare și consolidare a capacităților instituționale;
  • integrarea foilor de parcurs privind reforma administrației publice, statul de drept și funcționarea instituțiilor democratice, precum și a Agendei de reforme din Planul de Creștere 2025–2027.
Programul actualizat oferă o viziune unitară și coerentă asupra reformelor, stabilește clar responsabilitățile instituțiilor, termenele de realizare și mecanismele de monitorizare a progresului, inclusiv prin instrumente digitale.

Implementarea Programului Național de Aderare va contribui la modernizarea administrației publice, îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni, creșterea competitivității economiei și apropierea RM de standardele europene de viață.

Actualizarea Programului a fost realizată în urma unui proces amplu de consultare cu autoritățile publice, societatea civilă, mediul de afaceri și a celui academic. PNA urmează a fi actualizat în fiecare an.

Detalii:

19.12.2025
Cetățenii moldoveni vor beneficia în continuare de regimul fără vize cu statele spațiului Schengen

Comisia Europeană a adoptat  cel de-al optulea raport privind Mecanismul Uniunii Europene de suspendare a regimului fără vize. Potrivit concluziilor Comisiei, RM a întreprins măsurile în realizarea recomandărilor formulate în raportul precedent.

Documentul conține o evaluare detaliată a evoluțiilor privind:
  • alinierea politicilor în domeniul vizelor la standardele UE;
  • tendințele în domeniul migrației ilegale, cererilor de protecție internațională, returnări și readmisii;
  • cooperarea în sectorul migrației, gestionării frontierei și readmisiei;
  • cooperarea în domeniul securității.
Totodată, raportul include un șir de recomandări specifice pentru fiecare beneficiar al regimului fără vize în parte și vizează statele din vecinătatea UE, Caraibe de Est și America Latină.

 In cazul Republicii Moldova, Comisia Europeană recomandă

Detalii:

19.12.2025

Republica Moldova va primi 150 de milioane de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare  (BERD) pentru modernizarea drumurilor din țară. 

Noua finanțare se adaugă asistenței anterioare de 150 de milioane de euro acordată, în anul 2024, pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere.

  • întrevedere cu  Prim-ministrul Alexandru Munteanu 
Oficialii au menționat că majorarea asistenței va permite Guvernului să modernizeze și să lărgească șoseaua de centură M2 a municipiului Chișinău, să reabiliteze tronsonul M1 Chișinău–Leușeni, care duce la frontiera cu România, și să achiziționeze echipamente specializate pentru un Sistem de Management al Activelor Rutiere. Investiția face parte dintr-un amplu program de reabilitare a drumurilor finanțat de BERD.

Părțile au analizat noile oportunități de colaborare în domenii precum energia, agricultura, gestionarea deșeurilor, parteneriate public-private și asistența pentru întreprinderile mici și mijlocii. În prezent, sunt active 67 de proiecte, cu o valoare cumulativă de 1.1 milioane de euro, în diverse sectoare, iar circa 24% din portofoliul de proiecte BERD este orientat spre sectorul privat.

  • întrevedere cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu
Discuțiile s-au axat pe stimularea creșterii economice, atragerea investițiilor și valorificarea oportunităților oferite de Planul de Creștere al Uniunii Europene, în contextul avansării Republicii Moldova pe calea integrării europene.

Președinta Maia Sandu a mulțumit pentru angajamentul constant al BERD și pentru creșterea investițiilor în RM în ultimii patru ani. Șefa statului a reiterat angajamentul autorităților de a crea un mediu de afaceri predictibil și transparent, pentru a atrage investițiile străine în economia moldovenească.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) acordă un împrumut de 5 milioane de euro ProCredit Bank Moldova pentru a sprijini finanțarea afacerilor, în parteneriat cu Uniunea Europeană (UE), în cadrul liniei de credit EU4Business–EBRD.

Prin credite și granturi, linia de credit EU4Business–EBRD sprijină o gamă largă de proiecte care cresc competitivitatea și capacitatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), atât pe piața UE, cât și pe piețele interne.

Proiectul sprijină finanțarea investițiilor pentru micro, mici și mijlocii întreprinderi (MSMEs) în euro și în lei moldovenești pentru modernizarea echipamentelor, produselor și serviciilor în conformitate cu standardele UE, creșterea competitivității și valorificarea oportunităților de comerț internațional. Se estimează că cel puțin 70% din împrumut va fi destinat investițiilor în tehnologii verzi.

Împrumutul este completat de finanțare prin granturi oferite de UE, care includ stimulente financiare pentru proiectele de investiții reușite ale debitorilor ProCredit Bank, precum și asistență pentru implementarea proiectelor, atât pentru bancă, cât și pentru clienții acesteia.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din Moldova. În ultimii 3 ani, Banca a oferit Moldovei 1,7 miliarde de euro pentru a contribui la atenuarea consecințelor economice ale războiului din Ucraina asupra economiei țării noastre. În total, BERD a investit până în prezent aproape 2,9 miliarde de euro în 193 de proiecte în Moldova, dintre care 64% din portofoliu este dedicat infrastructurii.

Detalii:
16.12.2025
Concluziile Consiliului UE : Moldova este apreciata și susținuta de partenerii săi europeni

Președinția daneză a Consiliului UE a publicat concluziile în urma reuniunii Consiliului pentru Afaceri Generale. Uniunea Europeană transmite Republicii Moldova un mesaj clar: Moldova avansează, este apreciată și susținută, iar următorii pași în procesul de aderare trebuie să urmeze fără întârzieri.

Detalii:
Concluziile Președinției Consiliului UE privind extinderea

16.12.2025
Demararea negocierilor tehnice pe trei clustere

La Bruxelles, a avut loc reuniunea de totalizare a Președinției daneze a Consiliului UE.
Cele trei clustere reprezintă nucleul negocierilor de aderare și sunt definitorii pentru orice stat membru al UE.


Cristina Gherasimov viceprim-ministra pentru Integrare Europeană a discutat cu:
Marta Kos, comisara europeană pentru extindere, despre aspectele practice ale dialogului
„Am discutat despre acțiunile pe care le vom realiza în următoarea perioadă, precum și despre modul de monitorizare a progresului în baza orientărilor oferite de statele membre ale UE. Am convenit să avem discuții ulterioare cu DG ENEST privind detaliile tehnice pentru grupurile de lucru de acasă”.
  • întrevedere cu ministrul delegat pentru Europa al Republicii Franceze Benjamin Haddad
„Am analizat împreună progresele obținute și reformele pe care ne propunem să le realizăm acasă în următorul an. În drumul nostru spre UE, Franța este alături de cetățenii Republicii Moldova și ne ajută - politic, financiar și cu expertiza necesară - pentru a fi mai pregătiți de la o etapă la cealaltă a negocierilor pentru aderare”.

  • întrevedere cu Günther Krichbaum, ministru de stat pentru Europa al Germaniei
„Am vorbit despre decizia importantă luată ieri de statele membre de a deschide discuțiile la nivel tehnic cu țara noastră, despre planurile pentru anul viitor și cum ne poate susține Germania în implementarea reformelor asumate, dar și în pregătirea instituțională necesară avansării negocierilor de aderare”.

  • întrevedere cu Marilena Raouna, viceministra pentru Afaceri Europene a Ciprului
„Am discutat despre activitățile de pe agenda noastră europeană pe care urmează să le realizăm în prima parte a anului viitor, atunci când Cipru va prelua președinția rotativă a Consiliului UE”.

Viceprim-ministra Gherasimov a mulțumit autorităților de la Nicosia pentru că susțin eforturile RM în parcursul său european: „Avem încredere că în mandatul președinției cipriote a Consiliului UE vom reuși să avansăm și mai mult în procesul de negocieri”.

Detalii:

08.12.2025

Consultări publice privind actualizarea Programului Național de Aderare

Biroul pentru Integrare Europeană a organizat o nouă rundă de discuții pe marginea actualizării Programului Național de Aderare a RM la Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2029.

La consultările publice au luat parte aproximativ 100 de reprezentanți ai societății civile, mediului de afaceri, sectorului academic, precum și ai autorităților publice centrale și locale. Aceștia au analizat modificările la PNA și au venit cu sugestii de îmbunătățire și completări.

Scopul principal este pregătirea RM pentru aderarea la UE, printr-un amplu proces de armonizare legislativă și instituțională, ce acoperă cele 35 de capitole de negociere, grupate în șase clustere tematice.

Documentul va fi actualizat anual, în funcție de evoluțiile de pe agenda europeană, inclusiv în baza recomandărilor Comisiei Europene prezentate în cadrul Raportului de Extindere pentru RM.

Cristina Gherasimov, Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, a menționat că: Implicarea societății civile, a sectorului de afaceri, a autorităților publice locale și centrale, dar și a mediului academic în procesul de actualizare a Programului Național de Aderare a Republicii Moldova la UE pentru anii 2025-2029, este importantă pentru noi.
05.12.2025

A 16-a reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova

Evenimentul a fost coprezidat de președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Marcel Spatari, și Președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu RM, Siegfried Mureșan.
 
În marja evenimentului, membrii CPA RM – UE au discutat despre situația actuală a negocierilor de aderare la UE ale RM, precum și despre situația geopolitică și de securitate a țării. Ulterior, a fost aprobată o declarație comună, care conține un șir de recomandări.

Documentul se referă la alegerile parlamentare desfășurate în Republica Moldova în această toamnă. Autorii Declarației au constatat pregătirea, coordonarea și reziliența autorităților Moldovei, sprijinită de UE și statele sale membre, ceea ce a protejat integritatea procesului electoral și încrederea publică.

De asemenea, membrii CPA RM – UE au remarcat progresele înregistrate de țara noastră în procesul de aderare europeană și finalizarea procesului bilateral de screening într-un termen record. „Se ia act de faptul că, în conformitate cu evaluarea Comisiei, Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea clusterelor unu (Valori fundamentale), șase (Relații externe) și doi (Piața internă) și se așteaptă ca Moldova să îndeplinească condițiile pentru deschiderea celor trei clustere rămase înainte de sfârșitul anului 2025”, se mai menționează în textul Declarației.

Europarlamentarii au mai remarcat constituirea Comisiei pentru integrare europeană din Parlamentul RM și menționează că această decizie reflectă angajamentul politic ferm al țării de a avansa spre aderarea la UE. La fel, este apreciată și decizia de a înființa un Birou permanent al Parlamentului European la Chișinău.

După reuniune, copreședinții Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova, Marcel Spatari și Siegfried Mureșan, au susținut declarații de presă. Cei doi oficiali au anunțat că în cadrul Reuniunii CPA RM–UE s-a decis să instituie șase grupuri de lucru comune pentru fiecare dintre cele șase clustere de negociere, ale Parlamentului European și ale Parlamentului RM, pentru a sprijini parlamentarii moldoveni cu expertiză de specialitate.

Întrevederile  membrilor Delegatiei  Parlamentului European (eurodeputații Siegfried Mureșan, Dan Barna, Krzysztof Brejza, Maria Grapini, Liudas Mažylis, Jonas Sjöstedt  și șefa Biroului Antenă al Parlamentului European pentru Parteneriatul Estic, Anca-Maria Simion-Neagoe) cu oficialii din RM:
  • întrevedere cu Șefa statului, Maia Sandu
  • Discuțiile au vizat situația de securitate din regiune și eforturile comunității internaționale pentru a readuce pacea pe continent. Atât Președinta Maia Sandu, cât și eurodeputații au reiterat sprijinul ferm pentru Ucraina și pentru reziliența întregii regiuni, de asemenea discuțiile s-au axate pe parcursul european al RM și pe suportul instituțiilor europene pentru avansarea procesului de aderare.

  • întrevedere cu vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova, Doina Gherman
  • Discuțiile s-au axat pe consolidarea cooperării dintre Parlamentul European și legislativul de la Chișinău.
     
    Siegfried Muresan a menționat: Noi, membrii Parlamentului European, suntem gata să oferim expertiză pentru fiecare capitol al negocierilor de aderare, pentru a sprijini Parlamentul Republicii Moldova în transpunerea legislației europene.
    Nu în ultimul rând, vom împărtăși bune practici pentru a face procesul legislativ mai eficient și mai modern.

  • întrevedere cu Prim-ministrul Alexandru Munteanu
  • Oficialii au discutat despre proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026, investițiile în domeniul energiei, educației, situația în domeniul apărării, inclusiv obiectivele Guvernului
    privind soluționarea problemei transnistrene. 

    Prim-ministrul și-a exprimat recunoștința pentru sprijinului acordat RM de Parlamentul European, inclusiv prin aprobarea Planului de Creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro.
  • întrevedere cu secretarul de stat Carolina Perebinos
Discuțiile au vizat situația de securitate din regiune, combaterea războiului hibrid și rezultatele alegerilor parlamentare din toamnă, care au reafirmat voința cetățenilor de a deveni parte a familiei europene.

Întâlnirea a reconfirmat sprijinul ferm al Parlamentului European pentru deschiderea negocierilor de aderare a RM la UE și angajamentul comun de a avansa consecvent parcursul european al țării.

Eurodeputații au apreciat progresele realizate de RM, inclusiv în ceea ce privește Capitolul 31 – Politica externă, de securitate și apărare, și au subliniat importanța continuării reformelor și consolidării statului de drept.
Discuțiile s-au axat progresele reale făcute de Republica Moldova pe drumul integrării europene și despre următorii pași concreți.

Siegfried Muresan a menționat: Moldova este pregătită să deschidă negocierile de aderare pe clustere. Uniunea Europeană este prezentă activ în Republica Moldova.
  • întrevedere cu ambasadorii statelor membre UE acreditați în Republica Moldova
Oficialii au analizat stadiul implementării agendei de reforme și au discutat despre cum ar putea ajuta autoritățile de la Chișinău mai mult, atât prin mecanismele Uniunii Europene, cât și prin sprijin direct, oferit de capitalele europene.

RM devine din ce în ce mai atractivă pentru investiții, cooperare și prezență diplomatică. Tot mai multe state membre ale UE deschid ambasade la Chișinău: un semnal de încredere în parcursul său european- a afirmat Siegfried Muresan.

Detalii:
05.12.2025 

Forumul de Integrare Europeană a Republicii Moldova 2025

Progresele înregistrate, reformele realizate și obiectivele de viitor ale RM în procesul de integrare europeană au fost analizate în cadrul celei de-a XI-a ediții a Forumului de Integrare Europeană

Evenimentul a reunit reprezentanții autorităților publice, comunității de experți, societății civile, mediului de afaceri și partenerilor internaționali.

Forumul de Integrare Europeană a Republicii Moldova este organizat de Friedrich Ebert Stiftung Moldova (FES), Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Asociația pentru Politica Externă APE, în parteneriat cu Biroul pentru Integrare Europeană și Fundația Soros Moldova (FSM).

Participanții au analizat principalele concluzii ale Raportului de Extindere 2025, dar și recomandările Comisiei Europene pe fiecare capitol de negociere, în baza cărora se va face actualizarea Programului Național de Aderare.

PANELUL I. Principalele progrese și provocări ce vizează agenda de reforme în contextul procesului de aderare la UE- Moderator: Iulian Groza, Executive Director, Institute for European Policies and Reforms (IPRE)
PANELUL II. O prioritate națională pentru un viitor european: convergența economică și stimularea dezvoltării regionale- Moderator: Vitalie Rapcea, Director de Program, Expert-Grup- Moderator: Vitalie Rapcea, Director de Program, Expert-Grup
PANELUL III. Uniți pentru Europa: Consolidarea consensului politic și a coeziunii sociale pentru a avansa integrarea europeană a Republicii Moldova- Moderator: Golea Anatolie, Jurnalist, TV8

Ediția din acest an a abordat calea către aderarea la UE din perspectiva:
  • implementării reformelor, 
  • a stimulării creșterii economice, 
  • consolidării consensului politic,
  •  a rezilienței societale.
Mesajele transmise de partenerii internaționali și reprezentanții autorităților publice în cadrul Forumului:

Felix Hett, reprezentantul Friedrich-Ebert-Stiftung în Ucraina și RM: „Integrarea europeană poate fi de succes doar dacă este susținută de întreaga societate, nu poate fi lăsată doar la discreția unui grup îngust de entuziaști devotați”.

Julda Kielyte, Lideră de Echipă pentru Creștere Competitivă și Incluzivă, Delegația UE în RM:  „Suportul oferit de UE prin Planul de Creștere este de 3% din PIB pe an, un nivel de suport comparabil cu cel oferit țărilor membre și mult mai mare decât cel oferit statelor în proces de aderare.”. Pentru a susține RM, UE a venit cu un sprijin fără precedent – Planul de creștere de 1,9 miliarde euro, care să asigure relansarea creșterii economice. Vrem să vedem mai multă durabilitate în creșterea economică. Sunt prevăzute 153 de reforme pentru următorii 3 ani, în energie, guvernanță economică, dezvoltare durabilă, economia verde. Planul de Creștere are și o componentă destinată investițiilor, care poate aduce resurse suplimentare față de cele oferite de UE”..

Máté Csicsai, șeful secției politice a Delegația UE în RM: „RM este unică față de alte state candidate. Cererea de reforme este una internă, iar așteptările – foarte mari. Mandatul de luptă cu corupția a venit înainte de începerea procedurii de aderare, este o cerință internă a societății. Susținerea reformelor a fost confirmată de alegeri, acestea au arătat în același timp că așteptările populației legate de aderarea la UE sunt mari și trebuie să facem față acestor așteptări”.

Gaik Vartanean, Deputat, Membru al Comisiei pentru integrare europeană, Parlamentul RM: „Partidul de guvernare trebuie să înțeleagă că în afară de ei mai sunt și alți actori. UE trebuie să înțeleagă că monopolul partidului de guvernare asupra subiectului s-a apropiat de final. Niciun partid din Republica Moldova nu a fost la guvernare mai mult de două mandate.”

Ghenadie Marian, Șef al Biroului pentru Integrare Europeană: „Integrarea europeană este un proiect de țară la care trebuie să contribuie toată societatea. Trebuie să asigurăm finalizarea reformei justiției, să ne asigurăm că economia se dezvoltă și va fi competitivă chiar înainte de aderare. Este nevoie să modernizăm infrastructura și trebuie să avem o comunicare bună care să explice cetățenilor că impactul reformelor vor fi pozitive pentru țară”.

Marcel Spătari, Deputat, Președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Parlamentul RM: „Dacă procesul de aderare este prea lung există riscul ca oamenii să piardă încrederea în perspectiva europeană”.
„Procesul de preaderare este un exercițiu de predictibilitate cum Republica Moldova nu a mai avut – pe 3 ani înainte instituțiile, ministerele planifică ce legi vor adopta. „Niciodată nu am mai avut așa ceva. Îndemn primarii, comunitățile etnice alte grupuri sociale interesate să vadă Planul național de aderare și să consulte în avans directivele cu impact asupra lor care vor fi adoptate, pentru a veni atunci cu sugestii și propuneri”.

Ion Sturza, președintele Consiliului de Administrație al Asociației de Politică Externă (APE): „Să nu fim pesimiști. Suntem mult mai agili și mai capabili să ne integrăm în UE ca afaceriști. Mediul de afaceri a fost supus la atâtea intemperii că nici nu vă imaginați cât de adaptabili suntem”.

Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European: „Parlamentul European rămâne ferm angajat să sprijine Republica Moldova în deschiderea rapidă a tuturor claselor de negociere. Subiectul Republica Moldova este foarte important la Bruxelles, unde există o mobilizare serioasă și un sentiment de profundă urgență cu privire la decizia de a începe negocierile cu Chișinăul”.

Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE):Eu cred că am reușit să atingem obiectivul minim al acestui eveniment de astăzi, să auzim dezbateri contradictorii, viziuni diferite, opinii diferite, să păstrăm o abordare constructivă, axată pe dialog”.

Detalii:

04.12.2025

Summitul UE - Balcanii de Vest și Grand Continent Summit

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov a participat la cele două conferințe internaționale  legate de extinderea UE și consolidarea securității pe continent.

Discuțiile s-au axat pe progresele înregistrate și reformele realizate de RM în pofida tuturor atacurilor hibride la care a fost supusă.
  •  discuție  cu Eleonore Caroit, ministrul francez pentru francofonie și parteneriate internaționale: „Am vorbit despre proiectele aflate în curs de implementare în Republica Moldova și am mulțumit pentru sprijinul oferit de guvernul francez cetățenilor țării noastre”.
  •  discuție cu Oleksandra Matviiciuk, laureată a Premiului Nobel pentru Pace: „Curajul ei ne reamintește că drumul european al Moldovei și al Ucrainei înseamnă, în primul rând, siguranță, libertate și demnitate pentru oamenii noștri”.
Detalii:
02.12.2025

Vizita Directorului general pentru Extindere și Vecinătate Estică (DG ENEST) a Comisiei Europene, Gert Jan Koopman

 Înaltul oficial a efectuat o vizită  în RM pentru discuții axate pe Planul de creștere și implementarea Agendei de reformă.  

Acesta s-a întâlnit cu prim-ministrul Alexandru Munteanu și a avut o primă reuniune de bilanț cu guvernul  pe marginea Planului de creștere. 

Oficialul a avut întâlniri cu ministrul dezvoltării economice și digitalizării, Eugeniu Osmochescu, și cu ministrul finanțelor, Andrian Gavriliță, abordând reformele legate de extindere, susținute de Planul de creștere.
  • întrevedere cu Vladislav Cojuhari, Ministrul Justiției
S-a discutat despre reforma justiției, astfel Ministrul a reafirmat angajamentul autorităților de a avansa în agenda de reforme, care, odată implementate, vor aduce beneficii directe cetățenilor și vor fortifica întregul sistem de justiție.
Oficialul european a subliniat rolul decisiv al sectorului justiției în negocierile de aderare a RM la UE și importanța pe care o are în consolidarea statului de drept. Totodată, a remarcat progresele consistente realizate în domeniul justiției. 
Dialogul s-a concentrat și pe continuitatea proceselor în derulare, atât pe componenta legislativă, cât și în privința resurselor umane din sistemul judiciar.


30.11-02.12.2025

Cea de-a 74-a Reuniune plenară a Conferinței organelor specializate în afaceri comunitare ale Parlamentelor din UE, desfășurată la Copenhaga

Parlamentul RM a fost reprezentat de Marcel Spatari, președintele Comisiei pentru integrare europeană, Ana Calinici, vicepreședintă a Comisiei pentru integrare europeană și Adrian Băluțel, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă.

Agenda Reuniunii a inclus:
  • discursuri și dezbateri privind extinderea Uniunii Europene,
  • reformele interne și statul de drept,
  • politica comercială a UE, 
  • tranziția ecologică în sectorul agroalimentar european etc.
În marja reuniunii, deputații din Parlamentul Republicii Moldova au avut întrevederi bilaterale cu președinții și membrii comisiilor pentru afaceri UE ale parlamentelor din Danemarca, Finlanda, Suedia, Franța și din Țările Baltice.

Mesajele transmise de membrii delegației Parlamentului RM în cadrul Conferinței:
  • Marcel Spatari: Moldova este pregătită să accelereze viteza de armonizare a legislației și implementare a reformelor pentru a pregăti țara de aderare.
  • Ana Calinici: În cinci alegeri consecutive, cetățenii RM au ales calea integrării europene—alegând valorile europene, drepturile omului, statul de drept și democrația. Cu acest mandat puternic, instituțiile noastre lucrează intens pentru a îndeplini criteriile UE și a implementa reformele necesare pentru a avansa pe acest drum.  Facem acest lucru în timp ce ne confruntăm cu provocări serioase: atacuri hibride constante, șantaj energetic, atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului nostru aerian și dezinformare persistentă venită din Rusia. Moldova a devenit un teren de testare pentru tactici menite să deturneze parcursul democratic al unei țări. În ciuda acestei presiuni, continuăm să mergem înainte—motivați de determinarea și reziliența oamenilor noștri.
Detalii:

25.11.2025

Conferința „Parlamentul Republicii Moldova – Angajament deplin pentru Integrarea Europeană”

Parlamentul RM, prin Comisia pentru Integrare Europeană, în cooperare cu Biroul pentru Integrare Europeană, și cu suportul financiar al Guvernului Germaniei prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei GIZ, a organizat conferința  dedicată accelerării procesului de aderare și fortificării rolului Parlamentului în coordonarea efortului național de integrare europeană.

Reuniunea a avut  loc în contextul prezentării Raportului de Extindere al Comisiei Europene din 4 noiembrie 2025,, care confirmă progresele substanțiale ale RM și subliniază necesitatea intensificării alinierii legislative, a cooperării interinstituționale și a consolidării capacităților administrative.

La eveniment au participat deputați ai Parlamentului, reprezentanți ai Guvernului, ai Delegației Uniunii Europene, ai Biroului Parlamentului European la Chișinău, ai Ambasadei Germaniei și GIZ, ai autorităților publice locale, mediului academic, organizațiilor societății civile și mass-mediei.

Evenimentul a demonstrat că integrarea europeană este un efort comun, construit pe transparență, dialog și responsabilitate împărtășită între Parlament, Guvern, partenerii europeni și întreaga societatea. Moldova avansează cu pași clari spre etapa următoare: deschiderea negocierilor de aderare la UE.
Modalitățile de îmbunătățire a cooperării dintre Parlament, Guvern și societatea civilă, pentru a asigura transparența, participarea publică și o comunicare eficientă la toate etapele integrării europene, au fost discutate în cadrul Conferinței. Evenimentul a oferit o platformă de dialog între toate instituțiile implicate în procesul de aderare la UE.

În debutul evenimentului, Marcel Spatari, președintele Comisiei parlamentare pentru Integrare Europeană, a declarat: „Vocea societății ne arată astăzi, mai clar ca oricând, că integrarea europeană este un proiect comun – al instituțiilor statului, al comunității, al partenerilor noștri internaționali, care au un rol important în acest proces. Republica Moldova se află într-o cursă contracronometru, în fața unei iminențe istorice. Avem de ales între a fortifica rapid toate instituțiile statului și a menține ritmul accelerat al reformelor sau a risca să pierdem cea mai mare șansă europeană din istoria modernă a țării. Integrarea europeană este responsabilitatea noastră comună, a întregii societăți, și trebuie asumată cu maturitate, curaj, disciplină și determinare.”

Doina Gherman, vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova, a declarat: „Suntem astăzi aici deoarece cetățenii Republicii Moldova au reconfirmat în mod repetat susținerea fermă pentru parcursul european. Cu respect și recunoștință față de alegerea cetățenilor, în numele Parlamentului Republicii Moldova, vă asigur că fiecare decizie pe care o vom lua în această legislatură va apropia țara de integrarea europeană.”

În calitatea sa de viceprim-ministră pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov a reiterat: „Ne aflăm într-un moment de importanță istorică. Deciziile pe care le luăm astăzi, modul în care cooperăm și calitatea reformelor adoptate vor determina nu doar viteza integrării, ci și direcția de dezvoltare a Republicii Moldova pentru generațiile următoare.”

Prezent la eveniment, Secretarul general adjunct al Guvernului, Alexandru Iacub, a accentuat importanța unei colaborări strânse între toți actorii implicați în procesul de integrare europeană și necesitatea transparenței tuturor acțiunilor. Totodată, el a menționat că nivelul de coordonare dintre Cancelaria de Stat și Parlament este îmbunătățit continuu.
La finele sesiunii de deschidere Hubert Knirsch, Ambasadorul Republicii Federale Germania în Moldova, a subliniat: „Parlamentul Republicii Moldova va juca un rol crucial în procesul de aderare la UE, deoarece va trebui să evalueze cu atenție impactul noii legislații – inclusiv volumul de muncă pe care îl creează atât pentru administrația publică, cât și pentru sectorul privat”

Sesiunile evenimentului au oferit o analiză aprofundată a etapelor esențiale ale procesului de aderare. Discuțiile s-au concentrat pe rolul strategic al Comisiei pentru Integrare Europeană în coordonarea eficientă a reformelor și pregătirea tehnică pentru viitoarele negocieri. Prin intermediul schimbului de experiență cu state care au parcurs deja acest drum complex, s-a evidențiat clar că succesul negocierilor depinde de patru piloni fundamentali: cooperare intensă, expertiză solidă, transparență totală și comunicare eficientă cu cetățenii.

Detalii:
24.11.2025

Reuniunea Grupului de lucru pentru Moldova al Comitetului European al Regiunilor

Grupul de lucru pentru Moldova s-a întâlnit la Chișinău pentru a doua ședință, reunind reprezentanți ai Guvernului RM,  UE, corpului diplomatic, precum și ai autorităților locale din RM și din statele membre ale UE.

Discuțiile s-au concentrat pe:
  • stadiul procesului de aderare a RM la UE, 
  • descentralizarea eficientă, 
  • oportunitățile de finanțare și pregătirea comunităților locale de a accesa fondurile europene de dezvoltare .
Evenimentul i-a reunit pe Prim-ministrul Alexandru Munteanu, Ambasadoarea UE Iwona Piórko, Viceprim-ministra pentru integrare europeană Cristina Gherasimov, zece membri ai CoR, reprezentanți ai statelor membre ale UE și peste 100 de primari din RM și din UE. Reuniunea de la Chișinău continuă discuțiile inițiate în cadrul primei întâlniri a Grupului de Lucru, desfășurată la 27 mai la Bruxelles.

Prim-ministrul a vorbit despre investițiile fără precedent făcute, în ultimii ani, pentru modernizarea localităților. Totodată, Prim-ministrul Munteanu a accentuat importanța cooperării strânse dintre autoritățile centrale și cele locale, dar și dintre autoritățile din Moldova și cele europene pentru a valorifica la maximum oportunitățile oferite de aderarea la UE. În acest sens, a fost apreciat parteneriatul dintre Republica Moldova și Comitetul European al Regiunilor, precum și sprijinul constant oferit de România.

Ambasadoarea Piórko
a subliniat importanța Grupului de Lucru al CoR în sprijinirea autorităților locale din RM și relaționării acestora cu UE, astfel încât integrarea europeană să fie un efort comun, susținut de reprezentanții locali, nu doar de instituțiile naționale. Ea a evidențiat că misiunea CoR se bazează pe consolidarea comunităților locale, susținerea bunei guvernări și promovarea unei integrări echilibrate. În plus, Ambasadoarea UE a menționat că Planul de Creștere și Reformă pentru RM, în valoare de 1,9 miliarde de euro, este acum pregătit să ofere investițiile necesare pentru susținerea reformelor și a unei creșteri regionale echilibrate.

Aceasta a încheiat cu un mesaj puternic de susținere: „UE va continua să fie alături de Republica Moldova la fiecare pas — politic, financiar și instituțional. Împreună construim o Moldova europeană, edificând instituții puternice, comunități vibrante și un sens comun al scopului.”

Ca președintă a Grupului de lucru, doamna Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, a coordonat dialogul, evidențiind rolul administrațiilor locale în modernizarea comunităților și consolidarea democrației.

Președinta CALM, primară de Slemet, Cimișlia Tatiana Badan, a subliniat la reuniunea Grupului de lucru pentru RM importanța rolului administrațiilor publice locale (APL) în procesul de integrare europeană. „Viziunea CALM este ca fiecare comunitate locală să fie parte integrantă a familiei europene. Totodată, Comitetul European al Regiunilor este o călăuză și o sursă de bune practici pentru APL, oferind oportunități de parteneriate, schimb de experiență și cooperare descentralizată.”

Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a prezentat RM și administrația publică locală ca pe o istorie de succes.

Realizări:
• Dialog instituționalizat între CALM/APL și Guvern (Comisia Paritară, grupuri de lucru);
• Depolitizarea fondurilor („Satul European”, „Europa este Aproape, AIPA etc);
• Eliminarea plafoanelor la taxele locale și transferul competențelor către APL;
• Transformarea taxei pe drumuri în venit propriu al bugetelor locale;
• Alocarea integrală a impozitului pe venit pentru mediul rural și 50% pentru orașele reședință a centrelor raionale;
• Creșterea salarizării prin sporul de 50% pentru funcțiile de demnitate publică;
• Corectarea legislației ANI pentru eliminarea prevederilor abuzive față de aleșii locali.

Detalii:
20.11.2025
Uniunea Europeană și Guvernul RM au lansat la Chișinău un proiect de 1,5 milioane euro pentru consolidarea Inspectoratului de Stat al Muncii

Proiectul, finanțat de UE și cu un buget de 1,5 milioane EUR pentru o perioadă de 30 de luni, își propune să asigure alinierea ISM la standardele și bunele practici europene și ale Organizației Internaționale a Muncii în domeniul securității și sănătății în muncă, combaterii muncii nedeclarate și prevenirii exploatării prin muncă.

La evenimentul de lansare au participat reprezentanți ai autorităților naționale, ai instituțiilor UE, ai misiunilor diplomatice, partenerilor sociali și experți din statele partenere, printre aceștia fiind Ministra Muncii și Protecției Sociale a RM – Natalia Plugaru, Șeful adjunct al Delegației Uniunii Europene – Mate Csicsai, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Spaniei în RM – Francisco Aguilera Aranda și Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Slovacia în RM– Pavol Ivan.

Proiectul are ca obiective principale:
  • modernizarea cadrului juridic și procedural al ISM, 
  • dezvoltarea competențelor profesionale ale inspectorilor de muncă, 
  • îmbunătățirea planificării controalelor bazate pe risc, 
  • utilizarea eficientă a datelor statistice,
  • modernizarea instrumentelor și sistemelor informaționale. 
Totodată, proiectul urmărește consolidarea comunicării instituționale pentru a spori încrederea publică și cooperarea cu angajatorii și lucrătorii.

Implementarea este realizată cu suportul a două state membre UE: Spania – prin Inspectoratul Muncii și Securității Sociale și Slovacia – prin Ministerul Muncii, Afacerilor Sociale și Familiei și Inspectoratul Național al Muncii. Începând cu aprilie 2025, echipele tehnice din Spania și Slovacia au demarat primele misiuni de lucru, axate pe evaluarea capacităților ISM și pe armonizarea procedurilor cu normele UE în domeniul securității și sănătății în muncă.

Detalii:

Forumul UE pentru Democrație Parlamentară

Președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe a Parlamentului RM,  Radu Marian, a participat la Forumul  organizat de Parlamentul European la Bruxelles.

Forumul a reunit membri ai parlamentelor naționale ale UE, eurodeputați și reprezentanți ai instituțiilor UE. La discuții au mai participat reprezentanți ai societății civile, ai organizațiilor de tineret și experți.

Forumul UE pentru Democrație Parlamentară este la prima ediție și a avut ca obiectiv împărtășirea soluțiilor pentru consolidarea democrațiilor din UE. Evenimentul a fost organizat sub egida președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.

Agenda evenimentului a inclus trei sesiuni de discuții. Una dintre ele a vizat explorarea instrumentelor și politicilor aliniate la Scutul European pentru Democrație, menite să protejeze democrațiile împotriva amenințărilor hibride, interferențelor străine, dezinformării, atacurilor cibernetice și altor vulnerabilități. La fel, a fost analizat rolul tehnologiei în consolidarea proceselor democratice. 

În cadrul acestei sesiuni, Radu Marian, a susținut un discurs, menționând patru elemente-cheie ale protecției cetățenilor împotriva amenințărilor hibride, care pot fi utile și altor țări. Este vorba despre leadership politic curajos și de încredere; aliați care pot acționa și ajuta cu expertiză și suport financiar; coordonarea excelentă între punerea în aplicare a legii și instituții de securitate cibernetică precum și o disciplină puternică în comunicare.

În cadrul evenimentului, au mai avut loc alte sesiuni de discuții, care au vizat explorarea strategiilor și a celor mai bune practici pentru consolidarea încrederii în democrație și în instituțiile sale. Participanții au pus accent pe mișcările de la nivel local, participarea cetățenilor și implicarea tinerilor în procesele democratice. De asemenea, au fost discutate cauzele și consecințelor amplificării diviziunilor ideologice în societățile democratice, creșterea violenței îndreptate împotriva politicienilor, precum și măsurile pentru reducerea polarizării și promovarea dialogului democratic.

Detalii:

18.11.2025
                                           

Vizita Prim-ministrului Alexandru Munteanu la Bruxelles

Agenda vizitei externe a Premierului a inclus  întrevederi cu Președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, dar și cu Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos.

Prioritățile de reformă ale Guvernului, concentrarea pe relansarea economiei și pașii următori în procesul de aderare la UE au fost subiectele întrevederii a prim-ministrului Alexandru Munteanu cu Președintele Consiliului European, Antonio Costa.

Oficialii au discutat despre continuarea reformelor interne și despre necesitatea avansării procesului de negociere pe clustere, inclusiv adoptarea unor decizii la nivelul Consiliului European care să reflecte progresul Republicii Moldova.
Premierul a menționat și progresele generate de Planul de creștere pentru Moldova, care contribuie la consolidarea independenței energetice, extinderea cotelor de export, susținerea proiectelor de dezvoltare economică, modernizarea infrastructurii, precum și investițiile în spitale și școli.

Prioritățile Guvernului și rolul RM în asigurarea păcii în regiune au fost subiectele discutate la întrevederea Premierului Alexandru Munteanu cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas.

Oficialii au accentuat importanța cooperării RM în cadrul Parteneriatului european de securitate și apărare, țara noastră fiind prima din afara UE care a semnat un astfel de Acord, cu scopul de a întări capacitățile în gestionarea crizelor și securitatea cibernetică. De asemenea, în ultimii 5 ani, RM a beneficiat de ajutor considerabil pentru modernizarea Armatei Naționale, în cadrul Instrumentului european pentru pace.

Kaja Kallas a declarat că RM face parte din spațiul european de securitate și UE va continua să fortifice reziliența Moldovei împotriva amenințărilor hibride și să consolideze capacitățile de apărare, aceasta fiind o investiție în securitatea Europei.
Comisara UE, Marta Kos, a subliniat importanța implementării reformelor pentru Moldova și Ucraina. Premierul RM, Alexandru Munteanu, a comentat încrederea cu care Moldova trebuie să-și continue traseul european.
Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a menționat că Republica Moldova a făcut cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate, dovada fermității cu care țara noastră înaintează spre obiectivul aderării la UE.
„România este cel mai ferm susținător al Republicii Moldova în toate capitalele și instituțiile europene. Prietenii noștri din Parlamentul European ne reprezintă vocea, interesele și mențin constant subiectului integrării europene a țării noastre pe agenda instituțiilor europene”, a declarat Prim-ministrul Alexandru Munteanu.

Eurodeputații români au reafirmat sprijinul necontenit pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, menționând importanța consolidării instituțiilor democratice și a cooperării strânse dintre Chișinău și București. Parlamentul European va colabora și mai strâns cu Republica Moldova datorită deschiderii, la 7 noiembrie curent, a unui birou permanent al instituției la Chișinău.

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a participat la Forumul privind extinderea europeană,sub sloganul „Prin extinderea Uniunii, asigurăm viitorul nostru”.

Republica Moldova este pregătită să contribuie la o Uniune Europeană mai puternică și mai unită, iar extinderea UE este o investiție strategică în stabilitatea, securitatea și prosperitatea Europei. Mesajul a fost transmis de Prim-ministrul Alexandru Munteanu la Forumul privind extinderea Uniunii Europene, organizat în premieră, la Bruxelles, de Comisara Marta Kos. Evenimentul, cu genericul „Prin extinderea UE, asigurăm viitorul nostru”, a reunit liderii instituțiilor UE, reprezentanții statelor membre și țărilor candidate, reprezentanți ai societății civile, antreprenori și experți în politici publice.

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a susținut un discurs la Summitul European de Afaceri de la Bruxelles
În discursul său, premierul a vorbit despre reformele economice implementate de Guvern, care creează un mediu tot mai prielnic pentru mediul de afaceri.
Drept priorități au fost specificate:
  • consolidarea producției, 
  • inovării și creșterii bazate pe investiții;
  • accelerarea tranziției energetice; 
  • dezvoltarea sectorului tehnologiilor informaționale ca pol dinamic de creștere; 
  • extinderea exporturilor de servicii cu valoare adăugată ridicată; 
  • creșterea cererii interne prin majorarea reală a salariilor.
În acest proces, RM este susținută prin Planul de creștere al UE, în valoare de 1,9 miliarde de euro - cel mai mare pachet de sprijin din istoria țării. Peste 150 de reforme vor fi implementate până anul 2027, iar ritmul de creștere economică este estimat să sporească până la 7% până în 2028.
Au fost discutate transformările interne din Republica Moldova, de asemena au fost prezentate oportunitățile de a investi acasă și programele guvernamentale dedicate revenirii.



Detalii:
18.11.2025

Prima ediție a Forumului privind Extinderea UE a Comisiei Europene
LIVE - https://webcast.ec.europa.eu/eu-enlargement-forum-25-11-18




Evenimentul a fost găzduit de Comisara europeană pentru extindere Marta Kos și s-a desfășurat într-un moment în care procesul de extindere capătă un nou impuls, devenind un motor al stabilității, prosperității și reformelor democratice pe întreg continentul.
Forumul a reunit o gamă largă și diversă de participanți sub sloganul „Prin extinderea Uniunii, asigurăm viitorul nostru”. Lideri de rang înalt din instituțiile UE, statele membre și țările candidate, reprezentanți ai societății civile, antreprenori, artiști, tineri și experți în politici publice  au participat la dialog. Conceput ca un eveniment interactiv, incluziv și orientat spre viitor, Forumul a reflectat efortul amplu de a aduce procesul de extindere mai aproape de cetățeni și de a stimula un dialog european autentic despre viitorul Uniunii.

Forumul Extinderii a reprezentat inițiativa emblematică a Comisiei pentru a consolida extinderea ca proiect politic, generațional și de societate comun. Extinderea este esențială pentru promovarea intereselor strategice ale UE, sprijinirea creșterii economice și a competitivității, întărirea securității energetice și consolidarea reformelor în guvernanță și statul de drept. Cu cea mai ambițioasă agendă de extindere din ultimul deceniu, viziunea strategică a Comisiei pentru perioada 2024–2029 a urmărit trecerea de la ambiție la acțiune, printr-o abordare credibilă, bazată pe merite, incluzivă și orientată spre viitor, care a reflectat valorile europene și a pregătit Uniunea pentru provocările ce vor urma.

În cadrul panelului pe tema Imperativei Geopolitice pentru extindere, la care au participat Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate și Vicepreședintă a Comisiei Europene, Kaja Kalls, Comisara UE pentru Extindere, Marta Kos, Comisarul UE pentru Apărare, Andrius Kubilius, alături de Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și Prim-ministrul Muntenegru, Milojko Spajić, s-au discutat întrebări de extindere, securitate și reforme pentru țările cu statutul de candidat la aderare.

Premierul Alexandru Munteanu: „Republica Moldova alege, conștient, zi de zi, democrația, pacea și apartenența la marea familie europeană”

În cadrul intervenției sale, premierul a subliniat că Uniunea Europeană construiește viitorul prin puterea unui model bazat pe reguli și democrație: „Pentru oamenii din Republica Moldova, care au fost supuși unor interferențe externe constante, viitorul este despre alegere. Nu vrem să ne fie impus un viitor, cu forța sau prin șantaj. Republica Moldova alege, conștient, zi de zi, democrația, pacea și apartenența la marea familie europeană”.

Prim-ministrul a evidențiat că parteneriatul Republicii Moldova cu UE a întărit reziliența energetică a țării noastre, a sprijinit cetățenii în momente dificile, a consolidat securitatea frontierelor și a accelerat procesele de reformă. Integrarea în zona de roaming a UE, aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) și extinderea accesului produselor moldovenești pe piața europeană sunt doar câteva dintre beneficiile concrete obținute. Totodată, prin Planul de Creștere, guvernul lucrează la proiecte care vor aduce avantaje directe oamenilor și mediului de afaceri.

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov: „Moldova a fost dată drept un exemplu de determinare și coerență în avansarea reformelor din țară, chiar și într-un context complicat. Am reușit, în ultimul an, să facem cele mai mari progrese dintre toate statele candidate pentru aderarea la UE, în timp ce luptam zilnic cu interferențele rusești”




Detalii:


18.11

11.11.2025

Cea de-a 16-a Reuniune a Platformei Societății Civile UE - RM

Evenimentul, co-prezidat de Liliana Palihovici și Cristian Pîrvulescu, a reunit reprezentanți ai autorităților RM, ai instituțiilor UE și ai organizațiilor societății civile, sindicatelor și patronatelor pentru a analiza progresele și provocările în implementarea Acordului de Asociere și în procesul de aderare la UE.

În cadrul sesiunilor de lucru  (Reforma serviciilor de îngrijire a copiilor și drepturile persoanelor cu dizabilități; Planul de creștere pentru RM) participanții au discutat despre:
  • progresul negocierilor de aderare,
  • asigurarea drepturilor copiilor,
  • reforma serviciilor de îngrijire a copiilor și drepturile persoanelor cu dizabilități,
  • Planul de Creștere a Moldovei,
  • dezvoltarea unei economii sustenabile, competitive și incluzive,
  • consolidarea dialogului social,
  • implicarea activă a societății civile în procesul decizional,
  • elaborarea politicilor publice.
Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru Comitetul de Asociere UE –RM, a subliniat rolul esențial al societății civile în susținerea reformelor și implementarea Planului de Creștere a Moldovei, evidențiind importanța cooperării cu Biroul Parlamentului European de la Chișinău pentru furnizarea de expertiză și suport tehnic.

În deschiderea reuniunii, Liliana Palihovici a subliniat că societatea civilă este esențială pentru democrația din RM și un partener indispensabil în procesul de integrare europeană, iar ONG-urile independente au apărat valorile europene, au explicat reformele și au susținut transparența și buna guvernanță, fiind un partener de încredere al conducerii pro-europene a țării.

Reuniunea s-a încheiat cu adoptarea Declarației comune, (Declarația va fi publicată pe pagina web https://euromonitor.md/ro) în care membrii Platformei au salutat rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, confirmând sprijinul pentru parcursul european al RM. 
Declarația a apreciat finalizarea procesului de screening bilateral și progresele în negocierile pentru deschiderea clusterelor de aderare și a reiterat necesitatea consultării inclusive a societății civile în procesul de adoptare a legislației și implementare a reformelor. Membrii Platformei au solicitat sprijin pentru înființarea unui Consiliu Economic și Social în RM și au subliniat importanța:
  • consolidării statului de drept, 
  • a independenței justiției, 
  • a protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități și a copiilor,
  • promovarea unei economii durabile,
  • unui mediu de muncă corect și echitabil.
Detalii:

12–14 .11.2025

Vizita ministrului Educației și Cercetării Dan Perciun la Bruxelles

Scopul vizitei a fost de a consolida dialogul  RM cu UE, în vederea accelerării cooperării în domeniile educației, cercetării, inovării și formării competențelor pentru o economie modernă.
Ministrul  a avut întrevederi cu comisari europeni (Ekaterina Zaharieva, Roxana Mînzatu, Glenn Micallef),  directori generali ai directoratelor Comisiei Europene, precum și cu membri ai Parlamentului European implicați în domeniile industrie, cercetare, energie, tineret, cultură și competențe. 
Dialogul a vizat: 
  • extinderea accesului instituțiilor din RM la programele europene, 
  • consolidarea parteneriatelor academice și științifice,
  • facilitarea mobilităților pentru elevi, studenți, profesori și cercetători.
Programul a inclus și participarea la European Education Summit. În cadrul Summitului, ministrul s-a alăturat discuțiilor la nivel înalt privind competențele pentru economia viitorului, rolul educației în dezvoltarea democrației, parteneriatele dintre școli și mediul privat, precum și modul în care sistemele educaționale se pot adapta la transformările accelerate ale pieței muncii. Tot în cadrul evenimentului, ministrul a participat la un panel despre provocările economice și rolul educației în asigurarea unei forțe de muncă competitive.

Detalii:

10-11.11.2025

Vizita Comisarului european pentru Extindere, Marta Kos

Pe parcursul vizitei, Comisara se întâlneste cu reprezentanți ai autorităților RM și va participa la evenimente dedicate prezentării detaliate a concluziilor Raportului de extindere pentru RM.

Agenda vizitei include, de asemenea, întrevederi cu reprezentanți ai partidelor politice din noul Parlament al Republicii Moldova, constituit în urma alegerilor din 28 septembrie 2025, de asemenea va participa la mai multe evenimente publice.

Printre acestea se numără Conferința „Raportul de extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, care va reuni reprezentanți ai Guvernului, parteneri internaționali, mediul academic, sectorul privat și societatea civilă. 
  • întrevedere cu Prim-ministrul Alexandru Munteanu, Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov, precum și cu alți membri ai noului Guvern
Discuțiile s-au concentrat pe:
- reformele necesare pentru aderare, 
- consolidarea statului de drept, 
- dezvoltarea infrastructurii,
- sprijinul continuu oferit de UEîn avansarea acestor obiective.
Comisara a felicitat RM pentru progresele substanțiale reflectate în Raportul de extindere 2025 pentru RM, care confirmă creșterea nivelului de pregătire pentru 21 de capitole ale acquis-ului și evoluții constante în toate domeniile-cheie.

  • întrevedere cu Prim-ministrul Alexandru Munteanu
Oficialii au discutat pe marginea ultimului raport al Comisiei Europene, care arată că Moldova a făcut cel mai mare salt în nivelul de pregătire pentru aderare la UE. 
Sunt înregistrate rezultatele bune în mai multe domenii, inclusiv:
  •  justiție, 
  • energie,
  • educație, 
  • digitalizare,
  • dezvoltare regională.
Comisara Marta Kos a reiterat sprijinul pentru țara noastră pe drumul său către UE: „Alegerile parlamentare recente au reafirmat încă o dată aspirația europeană neclintită a Republicii Moldova. Sunteți un model de reziliență în protejarea democrației și aveți parte de tot sprijinul nostru. Suntem o echipă și vom continua să lucrăm împreună pentru a avansa pe calea europeană”.

Oficialii s-au referit la implementarea Planului de creștere pentru Moldova, fiind menționat sistemul strict de monitorizare și control care se aplică în acest sens. De asemenea, au fost specificate beneficiile aderării recente a RM la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) și, începând cu 1 ianuarie 2026 – la zona „Roam Like at Home” a UE.

Discuție cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și cu membrii Comisiei pentru integrare europeană despre procesul de aderare la UE
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputații din Comisia pentru integrare europeană au avut discuții separate cu Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, 
La discuții au participat reprezentanți ai majorității parlamentare și ai opoziției, discuțiile vizând procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Președintele Comisiei pentru integrare europeană, deputatul Marcel Spatari, a subliniat că rolul Comisiei va fi de catalizator al proceselor de aderare atât în Parlament, cât și în Guvern, mulțumind Comisarei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în procesul de aderare.

În cadrul discuțiilor, Comisara Kos a subliniat rolul esențial al opoziției în procesul de aderare. A evidențiat importanța unității politice în avansarea reformelor, oferind exemplul Sloveniei, unde partidele au convenit să nu politizeze implementarea legislației europene. Totodată, a încurajat un schimb deschis privind așteptările și preocupările fiecărei formațiuni.
„Obiectivul de a închide provizoriu negocierile până la începutul anului 2028 este ambițios, dar realizabil, dacă ritmul reformelor se menține”, a declarat Comisara Kos.

La 
Ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE)Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a prezentat principalele concluzii referitoare la RM din Raportul de Extindere pentru anul 2025, potrivit cărora RM a înregistrat cel mai mare progres dintre toate statele candidate.
„Nu există nicio țară dintre cele 27 de state membre care să fie împotriva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În ultimul an, ați făcut progrese pe toate capitolele”, a declarat Comisara Marta Kos.


Marta Koss a apreciat programele naționale ce prevăd măsuri pentru implicarea sporită a femeilor în procesele decizionale.
„Este bine că reușiți să puneți femeile pe posturi egale. Ați transformat planurile de asigurare a egalității în realitate, în domeniul economic și același lucru îl face acum în securitate și apărare. Astfel se consolidează apărarea și reziliența societății.”
(VIDEO) Briefing de presă susținut de viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, și Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos   https://youtube.com/live/KxKFNeWbYvc

Trei mesaje-cheie ale Comisarei Europene pentru extindere:
  1. sunteți pe drumul cel bun. Acest lucru a fost confirmat săptămâna trecută, odată cu publicarea raportului nostru anual, care monitorizează progresele înregistrate în procesul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
  2. ne așteaptă mult mai multă muncă de făcut. În următorii ani, va trebui să vă aliniați legislația la standardele europene. Vă rog să vă păstrați determinarea. Păstrați încrederea în voi înșivă. Continuați să mergeți înainte. Calea reformelor pe care urmează să o începeți va merita efortul. Efortul a dat roade, îmbunătățind viața oamenilor. Ne-a adus într-o comunitate bazată pe valori și pe supremația legii, fără precedent în istoria Europei.
  3. unitatea națională este cheia succesului. Astăzi este momentul să ne unim. Să combatem corupția, să lăsăm definitiv în urmă sărăcia și să-i punem pe oligarhi acolo unde le este locul: în spatele gratiilor.
Detalii:
11.11.2025 

Conferința „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”

Peste 400 de participanți – reprezentanți ai Guvernului, ai sectorului de afaceri, societății civile, mediului academic și parteneri internaționali – au fost prezenți la Conferința „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”  organizată de Biroul pentru Integrare Europeană.


11.11.2025

Transport logistic modern din partea UE pentru Armata Națională

Armata Națională a recepționat un lot de unități de transport logistic din partea UE în cadrul Instrumentului European pentru Pace (EPF). Acesta cuprinde autobuze, camioane, microbuze, precum și autoturisme de tip SUV și automobile de teren pickup. Lotul de asistență recepționat  cuprinde 66 unități, costul total fiind estimat la peste 5 milioane Euro.

În cadrul ceremoniei desfășurate cu acest prilej în Tabăra Militară 142, ministrul apărării Anatolie Nosatîi a apreciat receptivitatea și sprijinul oferit din partea UE prin intermediul platformei de asistență EPF, evidențiind importanța acestuia pentru modernizarea Armatei Naționale.

Șeful adjunct al Misiunii UE în RM, Máté Csicsai, a spus: „Sprijinul UE în domeniul securității și apărării este ghidat de un principiu clar — consolidarea capacității Republicii Moldova de a-și proteja cetățenii, cu respectarea deplină a neutralității sale constituționale. Asistența noastră se referă la modernizare, eficiență și pregătire pentru a răspunde provocărilor într-un mod pașnic și responsabil. Ceremonia de astăzi este o altă etapă importantă în dezvoltarea relației noastre de colaborare — una bazată pe încredere, respect reciproc și angajament comun față de pace și stabilitate”.

Detalii:

 11.10.2025

Ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE)

În cadrul reuniunii, șefa statului a subliniat importanța menținerii ritmului de reforme și a bunei coordonări instituționale pentru avansarea procesului de aderare la UE. Președinta Sandu a reiterat că obiectivul strategic al RM – aderarea la UEă – necesită efort continuu, responsabilitate și îndeplinirea angajamentelor asumate de toate instituțiile statului.

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a prezentat prioritățile Guvernului în procesul de aderare la UE, iar viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a informat membrii CNIE despre procesul de actualizare a Planului Național de Aderare, astfel încât acesta să reflecte următorii pași în procesul de negociere.

Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE) este principalul organism de coordonare a procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Instituită prin decret prezidențial, CNIE este condusă de Președinta Maia Sandu și reunește reprezentanții tuturor instituțiilor-cheie implicate în procesul de integrare europeană – Guvernul, Parlamentul, Președinția și alte autorități publice, precum și reprezentanți ai societății civile. Comisia stabilește prioritățile strategice, monitorizează progresele și coordonează eforturile interinstituționale pentru implementarea reformelor și alinierea legislației naționale la standardele și normele Uniunii Europene.

Detalii:
10.11.2025

Proiecte implemntate de Berd pe agenda vizitei  lui Giuseppe Grimaldi, șeful operațiunilor Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în Republica Moldova

Prim-ministrul Alexandru Munteanu și Giuseppe Grimaldi au examinat mersul proiectelor implementate cu sprijinul BERD, ce vizează reabilitarea drumurilor și sporirea securității energetice.

Interlocutorii au trecut în revistă proiectele mari de infrastructură implementate în prezent în RM cu sprijinul BERD, menționând necesitatea de a avansa pe acestea și de a le prioritiza în funcție de necesitățile actuale.

Proiectele în curs de implementare, în total - 67, vizează domenii-cheie precum modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, interconectarea energetică, eficiența energetică, creșterea securității de aprovizionare cu gaze naturale, precum și îmbunătățirea managementului deșeurilor. Printre proiecte se numără reabilitarea și lărgirea Centurii M2 Chișinău, reabilitarea drumului Chișinău-Leușeni, construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău, mоdеrnizаrеа sistemelor сеntrаlizаte de аlimеntarе cu еnergiе termică din Вălți și Chișinău.

O direcție de viitor o constituie sporirea accesului la finanțare pentru fermieri, măsură complementară proiectelor de modernizare a sistemelor de irigare, menite să stimuleze productivitatea și reziliența sectorului agricol.

06-07.11.2025


Programul vizitei include:
  • Adresare în Parlamentul Republicii Moldova.
  • Întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor-cheie ale statului.
  • Conferință de presă comună cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
  • Dialog cu tineri și discuții cu lideri de opinie.
Vizita reafirmă sprijinul clar și ferm al Uniunii Europene pentru viitorul european al Republicii Moldova


Înalta oficială a participat la ședința solemnă a Parlamentului Republicii Moldova și a susținut un discurs cu ocazia constituirii Parlamentului de legislatura a XII-a. Oficialul a transmis un mesaj puternic de susținere a Republicii Moldova și de sprijin al instituțiilor europene pentru deschiderea negocierilor de aderare.

„Ați completat cu succes procesul de screening, ați reușit să adoptați niște foi de parcurs cruciale pentru a consolida statul de drept și instituțiile democratice. Ați luat o decizie de a purcede cu acest cluster de negocieri și, acum, cu toții, suntem pe calea de a deschide aceste negocieri până la finele acestui an. În pofida tuturor amenințărilor, interferențelor, care au încercat să destabilizeze, totuși, Republica Moldova înaintează de o manieră decisivă în acest proces de aderare. Cu adevărat, sunteți o generație care poate să aducă Republica Moldova acasă, în Europa”, a accentuat Roberta Metsola.

Roberta Metsola i-a oferit Președintelui Parlamentului, Igor Grosu, Acordul care prevede lansarea activității Biroului Parlamentului European în Republica Moldova despre care a menționat că este un tratat istoric care duce parteneriatul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană la un nivel mai înalt.

Este un eveniment cu încărcătură emoțională politică foarte mare și foarte important pentru noi, la câteva zile după ce a fost prezentat Raportul de evaluare, unde Republica Moldova a primit foarte bune aprecieri. Este, de fapt, o apreciere a muncii pe care toți noi am făcut-o și trebuie să păstrăm același ritm în continuare pentru a deschide negocierile și a continua parcursul nostru european. Biroul Parlamentului European la Chișinău va asigura interacțiunea noastră continuă cu Parlamentul European și participarea la toate evenimentele și procesele”, a subliniat Președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Prin activitatea sa, Biroul Parlamentului European în Republica Moldova va sprijini democrația și reformele instituționale din regiune. De asemenea, instituția va oferi asistență la pregătirea și urmărirea vizitelor oficiale ale eurodeputaților, consolidând cooperarea cu alți actori ai UE prezenți în teren, organizații internaționale și societatea civilă.

(VIDEO) Ședința solemnă a Parlamentului Republicii Moldova https://www.youtube.com/watch?v=PrXq26wN0Is&t=1312s

  • întrevedere cu Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu
Discuțiile s-au axat pe ritmul susținut al reformelor și pe modul în care acestea apropie Republica Moldova de aderarea la Uniunea Europeană.

Șeful legislativului de la Chișinău a menționat că integrarea europeană rămâne pe agenda de priorități și a acestei legislaturi. „Știm că avem mult de muncit, că în tot acest parcurs rolul deputaților și al Parlamentului este enorm. Noi ne-am asumat această misiune. Am primit un mandat clar din partea cetățenilor atât la alegerile prezidențiale, cât și cele parlamentare să continuăm parcursul nostru european și suntem hotărâți să aducem Moldova în marea familie politică europeană. Vă asigurăm că acest Parlament rămâne ferm angajat în apărarea valorilor europene comune – democrația, pacea și statul de drept. Pentru noi nu există o altă cale: viitorul Moldovei este Europa”, a menționat Președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Conferință de presă susținută de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola


„Pentru poporul Republicii Moldova, promisiunea europeană nu mai este un vis – ea prinde contur și se întâmplă acum.”
Acest mesaj a fost subliniat astăzi de Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în cadrul conferinței de presă comune susținute împreună cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Președinta Maia SanduAvem încă mult de lucru, dar avem și mult sprijin. Deschiderea Oficiului de Legătură al Parlamentului European la Chișinău ne va ajuta să aliniem legislația națională cu cea europeană.

Vorbim despre aproximativ 3.000 de acte europene, care urmează a fi transpuse prin peste 1.000 de acte naționale. Este un efort enorm, iar sprijinul Parlamentului European va face acest proces mai clar, mai eficient și bine coordonat. Suntem recunoscători pentru acest parteneriat consecvent.

Vom lucra în continuare cu ambiție și seriozitate — și avem încredere că ritmul va rămâne unul hotărât de ambele părți.

Contăm și mai departe pe sprijinul Dvs și al Parlamentului European în acest efort considerabil pentru noi dar vital pentru libertatea și bunăstarea moldovenilor.

  • întrevedere cu Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu
În cadrul discuțiilor, Președinta Roberta Metsola a apreciat instituțiile democratice ale Republicii Moldova pentru modul în care au reușit să rămână ferme și funcționale în fața presiunilor și provocărilor hibride externe.
Totodată, au fost evidențiate beneficiile recente ale apropierii de UE, inclusiv:
  • integrarea Republicii Moldova în zona SEPA, care permite transferuri bancare mai rapide și mai accesibile între Moldova și statele UE;
  • precum și Planul de creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile și dezvoltarea economică, în beneficiul direct al cetățenilor.
  • întrevedere cu elevii de la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău, cu participarea Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu
  • Evenimentul a avut loc  în cadrul EU Talk – o platformă de dialog deschis între autoritățile UE acreditate la Chișinău și cetățenii Moldovei. 
S- a discutat despre valori, oportunități și visul unei Moldove europene - împlinite prin educație, libertate și democrație. Liderele au povestit despre experiențele lor de studii și cum decizia de a se implica în politică le-a schimbat viața.

Detalii:
    04.10.202
Vizita de lucru a Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu,  la Bruxelles

Șefa statului s-a întâlnit cu Președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, precum și cu Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos. 
Discuțiile au vizat accelerarea proceselor politice și tehnice necesare pentru realizarea obiectivului de încheiere a negocierilor până în 2028.

Comisara pentru Extindere, Marta Kos, i-a înmânat Președintei Maia Sandu Raportul de Extindere pentru Republica Moldova. Documentul arată că în ultimele 12 luni RM a înregistrat cele mai mari progrese dintre toate statele candidate, pe toate capitolele procesului de aderare-  justiție, energie, educație, digitalizare, dezvoltare regională și multe alte domenii. 

Președinta Sandu a salutat concluziile raportului, declarând: „Moldova a demonstrat că și în cele mai dificile vremuri, livrează — iar Uniunea Europeană poate conta pe noi. Țara noastră își merită locul în familia europeană, acolo unde libertatea este protejată și oamenii pot trăi cu încredere în ziua de mâine”.

Președinta Maia Sandu a participat, la Conferința dedicată extinderii UE organizată de televiziunea Euronews, unde a subliniat importanța strategică a acestui proces pentru securitatea pe continent.

La finalul vizitei, Președinta Maia Sandu a participat la un eveniment dedicat Republicii Moldova, care a adunat sute de oficiali și reprezentanți ai instituțiilor europene. Manifestarea a reconfirmat interesul și susținerea puternică de care se bucură țara noastră în rândul partenerilor de la Bruxelles.

Detalii:
04.11.2025

Comisia Europeană a prezentat Pachetul de extindere 2025

Comisia Europeană a adoptat pachetul său anual privind extinderea, care prezintă o evaluare amplă a progreselor realizate de partenerii de extindere în ultimele douăsprezece luni. Pachetul din acest an reafirmă faptul că extinderea ocupă un loc prioritar pe agenda UE. De asemenea, acesta confirmă faptul că aderarea noilor state membre este din ce în ce mai aproape.

Menținerea consecvenței și aplicarea unei abordări bazate pe merit sunt esențiale pentru succesul aderării la UE. Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și Georgia își continuă parcursul spre UE

Evaluările, însoțite de recomandări și îndrumări privind prioritățile de reformă, oferă o foaie de parcurs pentru partenerii de extindere în vederea aderării la UE.
Consiliul UE trebuie să examineze recomandările formulate de Comisie și să ia decizii cu privire la etapele următoare ale procesului de extindere.


Pachetul de extindere 2025 a evaluat pozitiv progresele realizate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

04.11.2025

Implementarea planului de acțiune a Misiunii de Parteneriat a UE în RM pentru anii 2025 – 2027 pe agenda ședinței de coordonare EUPM 

În cadrul ședinței s-a realizat un schimb de opinii pe marginea proiectelor aflate în derulare conform planului de acțiuni EUPM pentru anii 2025 – 2027. O atenție specială a fost acordată asistenței oferite de către EUPM instituțiilor naționale în asigurarea integrității alegerilor parlamentare din septembrie 2025.

Secretarul de stat Valeriu Mija a mulțumit EUPM pentru contribuția sa la consolidarea capacităților de gestionare a crizelor și de contracarare a amenințărilor hibride, inclusiv pe dimensiunea securității cibernetice și combaterii dezinformării, a autorităților naționale. Totodată, oficialul moldovean a subliniat importanța consolidării acțiunilor în cadrul mandatului reînnoit al EUPM conform recentelor lecții însușite de către instituțiile naționale în procesul gestionării provocărilor din cadrul scrutinului electoral din anul 2025.

Șeful Misiunii, Cosmin Dinescu, a reconfirmat angajamentul EUPM pentru implementarea priorităților pentru anii 2025 – 2027 într-o manieră flexibilă și ajustată necesităților instituțiilor naționale, care sunt într-o evoluție dinamică.

Detalii:

31.10.2025


Nicu Popescu  - emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul privind numirea domnului Nicu Popescu în funcția de emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Emisarul special pentru afaceri europene și parteneriate strategice are mandatul de a consolida sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, de a avansa dimensiunea politică a procesului de aderare și de a dezvolta relațiile cu partenerii strategici ai țării pentru consolidarea păcii și securității, în strânsă cooperare cu Președintele Republicii, Guvernul și Parlamentul.


30 - 31.10.2025

Vizita Comisarului European pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor din cadrul Comisiei Europene, Maria Luís Albuquerque

Pe parcursul vizitei, Comisara se va întâlni cu reprezentanți ai autorităților naționale, ai instituțiilor financiar-bancare și cu experți economici din Republica Moldova, pentru a discuta noi modalități de aprofundare a cooperării UE–Moldova în domeniul financiar și de consolidare a dezvoltării economice durabile.


Vizita comisarei europene are loc în contextul conferinței internaționale „Finanțe și creștere economică: lecții pentru parcursul european al Republicii Moldova”, organizată de Banca Națională a Moldovei.

Atelierul a reunit înalți oficiali ai autorităților naționale și europene - Maria Luís Albuquerque, Comisara Europeană pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor, și Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană a Republicii Moldova, alături de reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale și experți de renume în domeniul economic și financiar.



Evenimentul a facilitat explorarea modului în care reformele din domeniul financiar pot susține eficient dezvoltarea IMM-urilor, capacitatea de inovare, alinierea cadrului legal la standardele internaționale, măsuri care pot accelera modernizarea economiei, valorificând experiențele de aderare ale țărilor din Europa Centrală și de Est.

Maria Luís Albuquerque, Comisara Europeană pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor a susținut un discurs în care a menționat angajamentul Uniunii Europene de a susține Republica Moldova în procesul său de integrare, accentuând că piața europeană aduce beneficii rapide și tangibile, care vor fi sunt susținute prin reformele implementate.

„Uniunea Europeană este ferm alături de voi și apreciem determinarea voastră. Fiecare reformă, fiecare investiție, fiecare pas către o piață mai puternică și mai integrată întărește nu doar economia și democrația Moldovei, ci și locul și vocea sa în Europa,” a declarat Maria Luís Albuquerque.

Colaborarea strânsă între instituțiile statului, sectorul privat și partenerii internaționali ne va permite să transformăm provocările în oportunități reale de dezvoltare pentru cetățenii Republicii Moldova, a remarcat viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, doamna Cristina Gherasimov, adăugând că „vom continua să muncim, împreună cu BNM și întreaga societate, pentru ca să reușim să construim un sistem financiar stabil competitiv și transparent, care sprijină antreprenorii, inovația, consolidează încrederea oamenilor și creșterea economică a țării.”
Discursul   - https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/speech_25_2562

(VIDEO) Atelierul de dalog la nivel înalt „Finanțe și creștere economică: Lecții pentru parcursul european al Republicii Moldova” 

Discuțiile s-au axat pe aprofundarea cooperării economice și financiare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, în contextul avansării procesului de integrare europeană.


Părțile au apreciat aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), care facilitează transferurile rapide și sigure între Republica Moldova și țările Uniunii Europene, reducând totodată costurile pentru cetățeni și companii.


întrevedere cu Prim-ministrul Dorin Recean

Oficialii au discutat despre aprofundarea cooperării economice și financiare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, în contextul procesului de integrare europeană și al reformelor menite să modernizeze economia națională.
Comisara europeană Maria Luís Albuquerque a reiterat sprijinul deplin al instituțiilor europene pentru dezvoltarea unui sector financiar modern, competitiv și rezilient în Republica Moldova. De asemenea, oficiala a apreciat eforturile susținute ale autorităților pentru îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor.
În cadrul întrevederii, părțile au mai discutat despre necesitatea recalibrării mecanismelor de gestionare a riscurilor în sectorul financiar, dezvoltarea instrumentelor de investiții și stimularea participării populației la piața de capital.
întrevedere cu Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov

„Am vorbit despre reformele pe care le facem acasă pentru a moderniza sistemul financiar și a dezvolta economia națională, dar și despre prioritățile de viitor de pe agenda noastră europeană”, a menționat Cristina Gherasimov.



întrevedere cu Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), doamna Anca Dragu

Referindu-se la perspectivele de dezvoltare, guvernatoarea BNM a evidențiat că implementarea Planului de Creștere agreat cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,9 miliarde euro pentru perioada 2025-2027, reprezintă o oportunitate economică majoră pentru consolidarea competitivității țării, la realizarea căruia BNM contribuie activ.
În cadrul discuțiilor au fost evidențiate, de asemenea, progresele realizate în implementarea recomandărilor din Pachetul de Extindere al Uniunii Europene și a evaluării echivalenței cadrului prudențial bancar al Moldovei cu cel al Uniunii Europene, conform metodologiei Autorității Bancare Europene (EBA).


întrevedere cu Președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Dumitru Budianschi

Dialogul s-a concentrat pe:
  • Măsurile de modernizare și supraveghere eficientă a pieței de capital și a sectorului de asigurări;
  • Stimularea investițiilor private și crearea unui cadru stabil care să atragă capital și să ofere cetățenilor mai multe opțiuni de economisire și investiții;
  • Dezvoltarea unui sistem financiar care să lucreze pentru oameni – oferind încredere, transparență și acces la instrumente financiare sigure.

Mai mult

Sursa - FB @EUDelegationMoldova
UN Women Moldova - Dialog de nivel înalt dedicat femeilor din domeniul financiar și bancar  https://www.facebook.com/unwomenmoldova/posts/pfbid04xzt5fYytayc6tppuHVcQcg6aarqiEcvwiw7WpuFMwMSXTm77EtYCoMbD4jGxKsLl

Dialog cu studenții de la Academia de Studii Economice din Moldova, despre oportunitățile pe care le aduce integrarea Republicii Moldova în piața unică europeană


30.10.2025
Republica Moldova a devenit parte a Grupului de experți la nivel înalt privind Fortificarea Rezilienței în Europa de Est (HLEG)


Creat de organizația non-guvernamentală ”Suport Internațional pentru Media” (IMS), acest format reunește experți din statele membre ale UE , precum și din state candidate la aderare, care oferă asistență pentru alinierea legislațiilor naționale la prevederile Regulamentului UE privind serviciile digitale (DSA), dar și pentru fortificarea rezilienței în fața riscurilor din mediul online și a dezinformării.

În rezultatul primei etape de activitate a respectivului Grup au fost elaborate două documente de politici: 
  • Recomandări pentru legiuitori și regulatori din statele candidate la aderare în domeniul management-ului riscurilor sistemice în perioadele electorale;
  • Cadru pentru organizațiile societății civile privind procesul de evaluare a riscurilor generate de Platformele Online Foarte Mari.
Cea de-a două fază a activității Grupului vizat va fi axată pe crearea unui repozitoriu al provocărilor de transpunere în practică și de soluții viabile, menite să susțină inițiativele de reforme ce privesc o armonizare a cadrului legal național cu normele incluse în DSA. Printre domeniile-cheie de intervenție se numără:
  • Desemnarea autorităților de reglementare;
  • Desemnarea Platformele Online Foarte Mari și identificarea unor mecanisme alternative de reglementare a acestora, ținându-se cont de imposibilitatea aplicării directe a Regulamentului UE până la finalizarea integrală a formalităților de aderare;
  • Acces la platforme pentru obținerea de date și cercetare;
  • Cooperarea cu societatea civilă pe acest segment;
  • Coordonarea acțiunilor cu partenerii din UE.
Tot în cadrul acestei etape, se urmărește:
  • facilitarea schimbului de experiență între statele candidate la aderare, 
  • elaborarea de mecanisme adaptabile, care să reflecte realitățile din regiune.
Zona Europei de Est este una constant expusă narațiunilor conflictuale și discursurilor manipulatorii, menite să submineze încrederea în instituții și în media, să exploateze polarizarea politică și să inducă în eroare opinia publică, prin atacuri deliberate întreprinse împotriva surselor de informare credibile și autentice. În acest context, o aplicabilitate adaptată specificului acestei zone a prevederilor DSA este una oportună și care nu poate suporta amânare.

Pe 29 octombrie curent, a avut loc o primă ședință organizațională a acestui format de lucru, la care a participat și membrul Consiliului Audiovizualului, Ruslan Mihalevschi.

Detalii:

30.10.2025
 
Cea de-a noua ședință a Subcomitetului de Asociere RM – UE în domeniile educație, știință și tehnologii, societate informațională, politici în domeniul audiovizualului, cultură, tineret și sport

Evenimentul  organizat de către Ministerul Educației și Cercetării,  s-a desfășurat în format de videoconferință unde au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, Ministerului Culturii, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și ai Consiliului Audiovizualului.

Reuniunea a oferit cadrul pentru prezentarea progreselor realizate de RM în implementarea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere și pentru consolidarea cooperării sectoriale cu UE.

Principalele realizări în domeniul educației de la întrunirile de screening bilateral vizează
  • investițiile în formarea cadrelor didactice,
  • progresul în reforma curriculară, 
  • elaborarea Planului național pentru implementarea Garanției Europene pentru copii, 
  • aderarea mai multor Centre de Excelență la Alianța Europeană pentru Ucenicie. 
Au fost înregistrate progrese semnificative în îmbunătățirea calității educației, revizuirea programelor de formare profesională (VET) și a celor din învățământul superior. S-au depus eforturi susținute pentru consolidarea formării cadrelor didactice, promovarea educației incluzive, avansarea procesului de digitalizare în întregul sector educațional și asigurarea aplicării principiilor de integritate academică.

Principalele evoluții, reforme și direcții strategice din domeniul culturii, patrimoniului cultural și industriilor culturale și creative.
  • aprobarea Strategiei Naționale pentru Cultură și Patrimoniu 2025–2035, document de importanță strategică ce stabilește cinci direcții majore: participarea largă la viața culturală, protejarea patrimoniului, dezvoltarea capitalului uman, finanțare sustenabilă și internaționalizarea culturii.
  • alinierea Republicii Moldova la programele culturale europene, inclusiv prin semnarea Acordului de aderare la Programul „Europa Creativă”, care va permite, începând cu 1 ianuarie 2026, participarea directă a operatorilor culturali la proiecte și apeluri internaționale.
  •  noile instrumente de sprijin pentru sectorul cultural adoptate Parlamentul Republicii Moldova:
  • Fondul Național pentru Cultură, ce include Programul pentru mobilitate artistică și rezidențe şi Programul de protejare a patrimoniului și restaurarea monumentelor;
  • Legea freelanceri-lor, care oferă un cadru fiscal clar pentru profesiile culturale independente.
  • progresele în domeniul industriei cinematografice, prin înființarea Fondului Național al Cinematografiei, precum și acțiunile de susținere a industriilor creative. 
  •  proiectele sustinute prin Fondul de subvenționare a domeniul mass media.
În domeniul tineretului, principalele realizări includ:
  • finalizarea Legii privind voluntariatul, aprobată în primă lectură de Parlament, 
  • elaborarea Conceptului Sistemului Informațional al Cardului European de Tineret din RM, aflat în prezent în proces de consultare publică,
  • dezvoltarea Foii de parcurs pentru implementarea Agendei Naționale Europene pentru Tineret. 
Reprezentanții Comisiei Europene și-au exprimat interesul pentru consultarea proiectului Legii voluntariatului, în vederea armonizării acesteia cu cadrul normativ european.

În domeniul sportului, Comisia Europeană a salutat:
  • adoptarea noii Legi privind educația fizică și sport, 
  • organizarea în RM a numeroaselor evenimente sportive desfășurate în cadrul diferitelor inițiative europene. Totodată, Comisia
  • implicarea activă și deplină a RM în acțiunile și programele europene dedicate promovării sportului și unui stil de viață sănătos.
În domeniul cercetării, au fost prezentate progresele în implementarea recomandărilor UE pentru consolidarea sistemului național de cercetare și inovare, precum și angajamentul RM față de noile acțiuni incluse în Agenda 2025–2027 a Spațiului European de Cercetare. Participarea activă în programul Orizont Europa rămâne o prioritate strategică, RM înregistrând rezultate pozitive și o prezență tot mai vizibilă în proiectele europene de cercetare și inovare.

Ședința Subcomitetului de Asociere a reconfirmat angajamentul comun al RM și UE de a consolida cooperarea în domeniile educației, cercetării, inovării, culturii, tineretului și sportului — piloni esențiali pentru dezvoltarea durabilă și integrarea europeană a țării.

Detalii:
28.10.2025

Vizita vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu la Chișinău
  • întrevedere cu viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi
Interlocutorii au discutat despre progresele înregistrate de RM în procesul de aderare la UE și despre acțiunile care urmează a fi întreprinse pentru avansarea în acest proces.

Ministrul Mihai Popșoi a exprimat recunoștință pentru sprijinul Parlamentului European acordat RM, inclusiv pentru adoptarea rezoluției din 10 septembrie 2025 privind consolidarea rezilienței RM în fața amenințărilor hibride și a tentativelor de interferență externă.

La rândul său, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a apreciat modul democratic și transparent în care s-au desfășurat alegerile parlamentare din luna septembrie, precum și ritmul susținut al reformelor realizate de autoritățile de la Chișinău. Înaltul oficial european a reafirmat sprijinul Parlamentului European pentru deschiderea negocierilor de aderare și pentru integrarea RM în Uniunea Europeană.
  • întrevedere cu președintele Parlamentului, Igor Grosu
Șeful legislativului a mulțumit pentru toată deschiderea și ajutorul de care se bucură Republica Moldova din partea UE și a Parlamentului European în ultimii ani. „E o fereastră de oportunitate pe care nu avem voie să o ratăm. Moldova este determinată să lucreze conștiincios pentru ca în 2028 să fie gata de aderarea la UE”, a subliniat Igor Grosu.
  • vizită la Institutul Mamei și Copilului
Discuțiile au vizat importanța investițiilor care aduc schimbări în calitatea serviciilor medicale – de la dotarea cu echipamente performante și tehnologii moderne , până la implementarea programelor de formare profesională pentru specialiștii din domeniu. Totodată, au fost explorate noi direcții de colaborare care ar putea fi dezvoltate cu sprijinul Uniunii Europene.


  • întrevedere cu Ambasadoarea UE în Republica Moldova, Iwona Piórko
Victor Negrescu: "Am avut o întâlnire foarte bună cu noul ambasador al Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piórko, un diplomat cu experiență, alături de care vom lucra pentru a aduce temele europene mai aproape de cetățenii Republicii Moldova."





Detalii:

24.10.2025

La Reuniunea Consiliului European liderii UE au reconfirmat sprijinul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Liderii UE s-au reunit la Bruxelles pentru a purta discuții privind continuarea sprijinului pentru Ucraina și modul de accelerare a pregătirii pentru apărare a Europei până în 2030.
De asemenea, liderii au purtat discuții privind cea mai recentă evoluție a situației din Orientul Mijlociu, competitivitate și dubla tranziție, locuințe, migrație și Republica Moldova.

„Ne dau multă încredere concluziile reuniunii Consiliului European  de la Bruxelles. Este o apreciere și recunoaștere a muncii depuse de guvern și întreaga societate pentru reformele făcute și progresul înregistrat în drumul spre UE. Mulțumim celor 27 de lideri de state ale UE care au reafirmat sprijinul ferm al UE pentru parcursul european al Republicii Moldova - un semn că ușile UE sunt larg deschise pentru țara noastră”, a spus viceprim-ministra pentru integrare Europeană, Cristina Gherasimov.

Republica Moldova

În ceea ce privește recentele alegeri din Republica Moldova, liderii UE au felicitat autoritățile acestei țări pentru că au apărat integritatea electorală și au asigurat alegeri libere și corecte, în pofida atacurilor hibride ale Rusiei.

De asemenea, liderii s-au angajat să continue să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova și au reafirmat sprijinul ferm al UE pentru Republica Moldova în cadrul procesului său de aderare la UE. În acest context, aceștia au încurajat Republica Moldova, Comisia și Consiliul să facă progrese cu privire la procesul de aderare, în concordanță cu abordarea bazată pe merit. De asemenea, au luat act de evaluarea Comisiei potrivit căreia grupurile tematice de negociere privind elementele fundamentale, piața internă și relațiile externe sunt gata să fie deschise.

Textul Concluziilor Consiliului European cu privire la Republica Moldova  p.14-15

Consiliul European felicită autoritățile Republicii Moldova pentru angajamentul lor ferm și pentru măsurile eficiente adoptate în vederea protejării integrității procesului electoral recent și asigurării unor alegeri libere și corecte, în pofida activităților hibride continue desfășurate de Rusia pentru a submina instituțiile democratice ale țării.

Uniunea Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării și pentru a valorifica experiența acesteia prin lecțiile învățate.

Consiliul European reafirmă sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru Republica Moldova în parcursul său european și salută progresele semnificative realizate până în prezent. Consiliul European încurajează Republica Moldova,

Consiliul și Comisia să continue activitatea privind procesul de aderare, în conformitate cu abordarea bazată pe merite.

Clusterul (grupul de capitole) privind „Valorile fundamentale” va fi deschis primul și închis ultimul, iar celelalte clustere vor fi deschise atunci când condițiile vor fi îndeplinite, în conformitate cu metodologia de extindere.

Consiliul European ia act cu satisfacție de evaluarea Comisiei potrivit căreia clusterele „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe” sunt pregătite pentru a fi deschise.

 Viceprim-ministra pentru integrare Europeană, Cristina Gherasimov:
„Ne dau multă încredere concluziile reuniunii Consiliului European  de la Bruxelles. Este o apreciere și recunoaștere a muncii depuse de guvern și întreaga societate pentru reformele făcute și progresul înregistrat în drumul spre UE. Mulțumim celor 27 de lideri de state ale UE care au reafirmat sprijinul ferm al UE pentru parcursul european al Republicii Moldova - un semn că ușile UE sunt larg deschise pentru țara noastră”
Detalii:
20 - 21.10.2025

Vizita șefului diplomației Republicii Moldova  la Luxemburg 

Viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a participat la Reuniunea miniștrilor afacerilor externe privind securitatea și conectivitatea interregională, pe marginea Reuniunii Consiliului pentru afaceri externe al Uniunii Europene la invitația Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a Comisarului European pentru extindere, Marta Kos, și a Comisarului European pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela.

Ministrul Mihai Popșoi a avut intervenții la cele două sesiuni: cea dedicată securității, care a reunit statele din regiunea Mării Negre și statele membre ale Uniunii Europene, și cea consacrată conectivității, la care s-au alăturat și țările din Asia Centrală.

În cadrul întâlnirilor, au fost abordate subiecte de actualitate privind:
  • procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 
  • progresele realizate în implementarea reformelor,
  • prioritățile următoarelor etape ale negocierilor de aderare.
În cadrul evenimentului, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, a avut o serie de întrevederi cu omologii săi din Uniunea Europeană, buni prieteni ai RM: 
  • ministra afacerilor externe a României, Oana Țoiu, 
  • ministra afacerilor externe a Letoniei, Baiba Braže, 
  • viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, comerțului și ministrul apărării al Irlandei, Simon Harris,
  • ministrul afacerilor externe, Uniunii Europene și cooperării al Regatului Spaniei, José Manuel Albares Bueno, 
  • ministrul afacerilor externe al Greciei, George Gerapetritis, 
  • ministrul afacerilor externe al Republicii Armenia, Ararat Mirzoyan, 
  • ministrul de Stat pentru Europa din cadrul Ministerului Federal de Externe al Germaniei, Gunther Krichbaum.
În cadrul participării la Reuniunea miniștrilor afacerilor externe privind securitatea și conectivitatea interregională, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a avut o întrevedere cu Comisarul European pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialii au avut un schimb de opinii privind pașii următori în procesul de aderare a RM la UE, cu accent pe domeniile politică externă, securitate și apărare

Comisarul European pentru Extindere, Marta Kos, a încurajat autoritățile RM să mențină ritmul de implementare a reformelor necesare pentru avansarea în calea de aderare la UE. Acestea vor fi evaluate în cadrul raportului anual al Pachetului de Extindere al Comisiei Europene, planificat pentru publicare în această toamnă. Totodată, a fost reiterată determinarea Comisiei Europene de a sprijini în continuare RM prin expertiză, asistență și acces gradual la instrumentele și Programele UE.
21.10.2025
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS), cu sprijinul financiar al Uniunii Europene (UE), a început implementarea proiectului „Sprijinirea reformei achizițiilor publice din Moldova în contextul aderării la UE”, care se va desfășura în perioada septembrie 2025 – septembrie 2026.

Proiectul are drept scop dezvoltarea unui sistem de achiziții publice transparent, eficient și aliniat la standardele europene, consolidând:
  • buna guvernare,
  • responsabilitatea publică, 
  • încrederea cetățenilor în instituțiile statului,
  • promovarea procesul de aderare a Republicii Moldova la UE.
Proiectul se înscrie în cadrul Planului de Creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025–2027 și al angajamentelor asumate de către RM în procesul de aderare la UE. Prin activitățile prevăzute, IDIS „Viitorul” va sprijini Ministerul Finanțelor, Agenția Achiziții Publice, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe, precum și alți actori relevanți în modernizarea și implementarea reformei achizițiilor publice.

Proiectul prevede sprijinirea dezvoltării legislației secundare și a implementării Programului Național de Dezvoltare a Sistemului de Achiziții Publice și a Agendei de Reformă aferente Planului de Creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027 prin elaborarea de documente analitice și propuneri de politici, inclusiv pentru centralizare, certificarea și instruirea profesioniștilor în domeniu, precum și formularea unor recomandări pentru modernizarea sistemului electronic de achiziții publice (MTender). Totodată, proiectul va facilita dialogul politic și consultările incluzive prin mese rotunde și reuniuni ale Coaliției de Monitorizare în Achiziții Publice dar și a Platformei Naționale pentru Achiziții Publice (PNAP), un mecanism participativ care reunește instituții guvernamentale, societatea civilă și mediul de afaceri unde se vor discuta amplu reformele în derulare.

Un accent important este pus pe creșterea gradului de informare a publicului larg, prin note explicative, infografice, buletine informative și actualizări regulate pe portalul PulsAchizitii.md, astfel încât cetățenii și întreprinderile mici și mijlocii să aibă acces la informații clare și ușor de înțeles privind reforma achizițiilor publice în contextul aderării Republicii Moldova la UE.

Finanțat de Uniunea Europeană cu un buget de 60000 de euro, proiectul „Sprijinirea reformei achizițiilor publice din Moldova în contextul aderării la UE”, este implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada septembrie 2025 – septembrie 2026

Detalii:
17.10.2025

CEPOL a predat Ministerului Afacerilor Interne platforma națională de instruire online LEEd

Evenimentul, organizat în cadrul proiectului EU4Security Moldova,
a marcat un pas important în consolidarea sistemului național de formare profesională în domeniul aplicării legii. Predarea oficială a platformei a fost marcată prin participarea lui Florentin Dicu, managerul de proiect EU4Security Moldova, care a transmis mediul de învățare online domnului Vladislav Cojuhari, secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, din partea autorităților moldovene.

Platforma LEEd oferă un mediu digital modern pentru instruire și dezvoltare profesională, cu acces la cursuri online, module interactive și webinare adaptate nevoilor operaționale și instituționale ale RM. Crearea acestei versiuni naționale a platformei LEEd a fost rezultatul unei colaborări strânse între CEPOL și Ministerul Afacerilor Interne. Echipa proiectului și partenerii naționali au definit:
  • structura mediului de învățare,
  • au dezvoltat infrastructura tehnică,
  • au adaptat conținutul și funcționalitățile pentru a răspunde cerințelor naționale de formare. 
Implementarea a urmat o abordare în două etape: mai întâi, administratorii și utilizatorii au participat la sesiuni online de instruire privind gestionarea platformei, urmate de ateliere practice în care au fost prezentate și aplicate cele mai bune practici de creare a cursurilor, monitorizare a participanților și asigurare a calității.

Odată cu finalizarea procesului de predare, Ministerul Afacerilor Interne va administra propria instanță LEEd. Trei administratori naționali vor asigura întreținerea și dezvoltarea ulterioară a platformei, în timp ce CEPOL va continua să ofere asistență tehnică și consultanță pentru a garanta sustenabilitatea pe termen lung și integrarea acesteia în sistemul național de instruire. Acest moment marchează angajamentul continuu al CEPOL de a sprijini țările partenere în dezvoltarea unor sisteme de formare sustenabile și de înaltă calitate pentru forțele de ordine.

Detalii:
16.10.2025

BERD și UE consolidează accesul la finanțare pentru întreprinderile moldovenești

Întreprinderile moldovenești vor beneficia de un acces mai mare la finanțare, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în parteneriat cu Uniunea Europeană (UE), extinzând noi pachete financiare în valoare totală de 22,5 milioane de euro către trei bănci moldovenești în cadrul Liniei de Credit EU4Business-BERD. Fondurile vor fi re-împrumutate companiilor moldovenești.

BERD a semnat acorduri la Chișinău pentru a acorda 10 milioane de euro către maib, 7,5 milioane de euro către Victoriabank și 5 milioane de euro către Eximbank. Acordurile sunt susținute de 3,4 milioane de euro finanțare UE sub formă de grant.

Prin împrumuturi și granturi, Linia de Credit EU4Business-BERD sprijină o gamă largă de proiecte care cresc competitivitatea și capacitatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din țări precum Moldova, atât pe piața UE, cât și pe piețele lor locale.
EU4Business este o inițiativă-umbrelă a Uniunii Europene care include tot sprijinul UE pentru întreprinderile mici și mijlocii din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina.

Proiectele sprijină finanțarea investițiilor pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii (IMMM) în euro pentru modernizarea echipamentelor, produselor și serviciilor lor în conformitate cu standardele UE, creșterea competitivității și valorificarea oportunităților de comerț internațional. Se estimează că cel puțin 70 la sută din împrumuturi vor finanța investiții în tehnologii verzi.

Moldova a primit statutul de candidat pentru aderarea la UE în 2023. Această nouă finanțare va contribui la atingerea obiectivului Planului de Creștere al UE pentru Moldova de a sprijini IMMM-urile din Moldova.

IMMM-urile sunt esențiale pentru creșterea durabilă a economiei moldovenești, reprezentând mai mult de 98 la sută din toate întreprinderile din Moldova și angajând 60 la sută din lucrătorii țării.

Detalii:
14 -16.10.2025
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, într-o vizită de lucru la Bruxelles,
unde participă la o serie de reuniuni de nivel înalt dedicate procesului de extindere a Uniunii Europene și consolidării cooperării cu instituțiile europene.

Oficiala moldoveană va participa și la evenimentul „Extinderea, un proces avantajos pentru toate părțile” și la masa rotundă „Starea Europei 2025”, platforme de dialog unde sunt discutate perspectivele extinderii Uniunii și rolul statelor candidate în consolidarea stabilității regionale și a valorilor democratice europene.





  • întrevedere cu Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere
„Am vorbit despre ritmul reformelor pe care le facem acasă și despre pregătirile pentru următorii pași de pe agenda noastră europeană. Continuăm să muncim intens pentru a avansa pe drumul nostru european. Rezultatul alegerilor recente a arătat clar că cetățenii noștri își doresc să vadă Moldova în UE”, a spus Cristina Gherasimov.
Viceprim-ministra a mulțumit comisarei europene și echipei sale pentru sprijinul oferit Republicii Moldova în eforturile de a schimba lucrurile spre bine în țară și de a crește nivelul de trai al cetățenilor.
  • Reuniunea Grupului de lucru pentru extindere și țările care negociază aderarea la UE (COELA)
Moldova este pregătită să avanseze cu determinare spre UE, având o voință politică puternică și un sprijin larg în rândul cetățenilor. Într-un timp record și în contextul unui război hibrid, am reușit să livrăm rezultate concrete, inclusiv am finalizat analiza legislației naționale în raport cu cea europeană, avem un Program Național de Aderare și suntem în plin proces de implementare a agendei de reforme”- mesajul  transmis de  Cristina Gherasimov. 

Viceprim-ministra a avut un schimb de opinii cu reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene despre prioritățile de viitor ale Republicii Moldova.
  •  Împreună cu omologul din Ucraina, Taras Kachka, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, a vorbit despre avantajele pe care le aduce acest proces atât pentru țările candidate, cât și pentru statele membre actuale.
În fața schimbărilor geopolitice curente, Europa nu își mai permite „zone gri” la periferie, iar consolidarea democrației, rezilienței și securității în Est va întări întreaga Uniune. Republica Moldova poate și deja contribuie la stabilitatea regională, iar aderarea Moldovei la UE este o garanție pentru securitatea în regiune, precum și pentru securitatea întregii Europe.
  • întrevedere cu Michael McGrath, Comisar european pentru Democrație, Justiție și Stat de drept
Discuțiile s-au axat pe progresele înregistrate de Republica Moldova în domeniul justiției, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor democratice. S-a discutat și despre alegerile recente,  care au fost  organizate corect, transparent și a fost  asigurată integritatea procesului electoral în pofida tuturor provocărilor și tentativelor de ingerință externă.
  • întrevedere cu Taras Kachka, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică a Ucrainei
Discuțiile au vizat următorii pași de pe agenda europeană, după finalizarea screeningului bilateral (analiza legislației naționale în raport cu cea europeană).
  • întrevedere cu eurodeputați la sediul Parlamentului European
Subiectele principale de discuție au vizat:
- rezultatul alegerilor,
- starea actuală a lucrurilor pe agenda europeană,
- prioritățile de viitor.


  • participare la evenimentul „Starea Europei 2025”, organizat de Fundația Jacques Delors Friends of Europe
În cadrul evenimentului, viceprim-ministra a discutat, împreună cu Jakov Milatović, președintele Muntenegrului, Oana Țoiu, ministra Afacerilor Externe a României, și Dmytro Kuleba, fostul ministru al Afacerilor Externe al Ucrainei, despre viitorul UE și rolul extinderii în construirea unei Europe mai puternice și mai unite.


  • întrevedere cu Gert Jan Koopman, directorul general al DG ENEST - un bun cunoscător și susținător al parcursului european al Republicii Moldova
„Am vorbit despre ultimele evoluții din țară, pașii pe care urmează să-i realizăm, inclusiv implementarea Agendei de reforme aferente Planului de Creștere pentru Moldova”, a spus Cristina Gherasimov.


Detalii:

13.10.2025

Varvara Buzilă - laureata Premiului Europa Nostra 2025 la categoria Campionii Patrimoniului

Cercetătoarea și experta în etnografie, Varvara Buzilă, a fost desemnată câștigătoare a Premiului Europa Nostra 2025 la categoria „Campionii Patrimoniului”. Aceasta este singura laureată din țară, fiind selectată dintre 251 de candidaturi provenind din 41 de state europene.

 Distincția a fost  înmânată pe 13 octombrie 2025, în cadrul Summitului Patrimoniului Cultural European, organizat la Bruxelles.


La inaugurarea Ceremoniei a Premiilor Europene pentru Patrimoniu – Europa Nostra Awards
 2025,  au participat 
• dl Glenn Micallef, Comisar European pentru Echitate Intergenerațională, Tineret, Cultură și Sport,
• dna Sabine Verheyen, Prim-vicepreședintă a Parlamentului European, din partea Președintei Roberta Metsola,
• Alteța Sa Regală Prințesa Dana Firas a Regatului Hașemit al Iordaniei
 Vicepreședintă ICOMOS și Ambasadoare UNESCO pentru Patrimoniul Cultural,
• dl Prof. Dr. Hermann Parzinger, Președinte Executiv al Europa Nostra,
precum și numeroși diplomați, membri ai Parlamentului European și reprezentanți ai organizațiilor culturale internaționale -
Un moment de profundă emoție a fost generat de mesajul Președintei Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, adresat în sprijinul și aprecierea operei doamnei Varvara Buzilă, care a subliniat rolul patrimoniului cultural ca fundament al identității și demnității naționale. Cuvintele sale, primite cu aplauze de publicul internațional, au dat o notă de lumină și mândrie momentului moldovenesc al serii.


Activitatea profesională a Varvarei Buzilă se desfășoară de peste patru decenii, având un impact remarcabil atât în sfera cercetării științifice, cât și în elaborarea politicilor publice pentru salvgardarea patrimoniului imaterial. În calitate de președintă a Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (2009–2019), doamna Buzilă a contribuit substanțial la elaborarea cadrului legislativ național, la completarea Registrului Național al Patrimoniului Cultural Imaterial și la promovarea patrimoniului Republicii Moldova în cadrul UNESCO.

Juriul de acordare a Premiilor a subliniat în concluzii: „Mai bine de patru decenii, Varvara Buzilă a contribuit neobosit la salvgardarea patrimoniului cultural al Moldovei – a celui material și imaterial – deseori în condiții dificile, având un suport instituțional modest”, notând totodată: „Îmbinând cercetarea academică și activitatea la firul ierbii, a modelat linii directoare la nivel național și a jucat un rol-cheie în depunerea la UNESCO a dosarelor de patrimoniu din partea Moldovei”.


Detalii

10.10.2025

Operaționalizarea Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) la frontierele externe ale Uniunii Europene

Începând cu 12 octombrie 2025, la nivelul Uniunii Europene estte operaționalizat Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), un instrument electronic modern de control, implementat la frontierele externe ale UE (puncte terestre, aeroporturi și porturi maritime).

EES se aplică doar cetățenilor statelor terțe (care nu fac parte din UE) ce efectuează șederi de scurtă durată (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile) pe teritoriul Uniunii Europene. Sistemul va înregistra data și locul de intrare și ieșire, va colecta date alfanumerice și biometrice (imagine facială și patru amprente digitale) și va calcula automat durata șederii legale.

Țările europene care utilizează EES vor introduce sistemul treptat la frontierele lor externe, iar punerea deplină în aplicare este prevăzută până la 10 aprilie 2026. Pe durata perioadei de tranziție (aproximativ 6 luni), pașapoartele vor continua să fie ștampilate manual.

Implementarea sistemului urmărește;
  • modernizarea și eficientizarea controlului la frontieră, 
  • consolidarea securității în spațiul Schengen, 
  • prevenirea șederilor ilegale, fără a modifica drepturile de circulație existente.
La prima intrare după activarea sistemului, vor fi prelevate datele biometrice, la călătoriile ulterioare, verificarea va fi automată, reducând timpii de așteptare. Sunt exceptați copiii sub 12 ani, persoanele pentru care prelevarea amprentelor este imposibilă, precum și deținătorii de permise de ședere sau vize de lungă durată eliberate de un stat membru al UE.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că regimul fără vize pentru cetățenii Republicii Moldova rămâne neschimbat. Totuși, având în vedere faptul că colectarea datelor va necesita timp adițional, la etapa de planificare a călătoriei se recomandă:
  • verificarea valabilității documentelor de călătorie;
  • alocarea unui timp suplimentar pentru formalitățile de frontieră;
  • evitarea escalelor prea scurte.
Introducerea treptată a sistemului va fi gestionată individual de către fiecare stat membru al UE. În acest context recomandăm cetățenilor să consulte în prealabil paginile web ale autorităților de frontieră și ale ambasadelor în Republica Moldova din statele membre ale UE, în care intenționează să călătorească.

Detalii

09.10.2025
Moldova se alătură Inițiativei Comune EuroHPC, o nouă etapă în integrarea digitală și științifică europeană

Republica Moldova a devenit cel de-al 37- lea stat participant la EuroHPC (Inițiativa Comună Europeană pentru Calcul de Înaltă Performanță), marcând un nou pas important în consolidarea poziției țării în domeniul super computerizare și al tehnologiilor digitale de vârf.

Aderarea RM la EuroHPC reprezintă o etapă majoră în direcția integrării într-o rețea europeană de cercetare și inovare care urmărește :
  • dezvoltarea infrastructurii de super computerizare,
  • stimularea excelenței științifice, 
  • accelerarea inovației pe întregul continent.
Din ianuarie 2012, RM participă activ la programele de Cercetare și Inovare ale Uniunii Europene. În calitate de țară asociată la programul Horizon 2020, cercetătorii moldoveni din mediul academic, institutele de cercetare, autoritățile publice și sectorul privat au avut deja acces la supercomputerele EuroHPC pentru proiecte științifice și tehnologice.

Prin noul statut de stat participant deplin, cooperarea dintre EuroHPC și comunitatea științifică din Moldova va fi extinsă semnificativ. Cercetătorii moldoveni vor putea aplica la apelurile de cercetare și inovare EuroHPC, finanțate prin programul Horizon Europe, care susțin dezvoltarea de tehnologii, aplicații și software de supercomputing.

Totodată, în calitate de semnatar al Programului Europa Digitală (Digital Europe Programme) din februarie 2024, Moldova va putea contribui la dezvoltarea rețelei EuroHPC AI Factories și la inițiativele dedicate competențelor digitale și super computerizării, consolidând ecosistemul european de inteligență artificială competitiv și inovator.

„Suntem încântați să urăm bun venit Republicii Moldova ca nou membru al Inițiativei Comune EuroHPC. Această extindere consolidează cooperarea europeană în domeniul calculului de înaltă performanță, al inteligenței artificiale și al tehnologiilor cuantice pe întregul continent”, a declarat Anders Dam Jensen, director executiv al EuroHPC.

Detalii

06.10.2025

Republica Moldova a devenit parte operațională a SEPA,
 marcând o etapă majoră de integrare financiară europeană, care facilitează accesul populației și al mediului de afaceri la servicii de plată moderne, eficiente și competitive.
 Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA - Single Euro Payments Area) – infrastructura care reunește 41 de țări europene și oferă cetățenilor și companiilor transferuri în euro rapide, sigure și la costuri reduse, chiar zero.

„Integrarea Moldovei în SEPA este un moment istoric pentru sistemul financiar național și confirmă parcursul european al țării. Această realizare elimină barierele administrative și aduce standarde europene directe în viața de zi cu zi a oamenilor și afacerilor din Republica Moldova”, subliniază doamna Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, instituția care a coordonat și implementat procesul de aderare la SEPA.

SEPA (Single Euro Payments Area /Zona Unică de Plăți în Euro) este cadrul european care permite efectuarea transferurilor în euro între sistemele de plată între țările participante, în aceleași condiții de cost, siguranță și timp de procesare, indiferent de granițe. SEPA reunește toate statele membre ale Uniunii Europene, precum și Regatul Unit, țările din Spațiul Economic European, Elveția, Andorra, Monaco, San Marino și Vatican.

Avantajele SEPA pentru Republica Moldova

Pentru cetățeni și familiile din diaspora, transferurile în euro devin mai rapide, sigure și la costuri mult mai mici, uneori chiar și cu comision zero, în funcție de serviciile băncilor participante. Dacă anterior un transfer internațional putea costa între 20 și 200 de euro, acum acesta va fi procesat la aceleași standarde și tarife ca în Uniunea Europeană, cu doar câțiva euro sau chiar gratuit. Astfel, remiterile vor ajunge acasă mai repede și cu mai puține costuri, ceea ce înseamnă mai mulți bani direct în bugetul fiecărui consumator.

Pentru mediul de afaceri, SEPA elimină barierele administrative și aduce companiile moldovenești la nivel de egalitate cu cele europene. Peste 60% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre UE, iar costurile reduse de tranzacționare sporesc competitivitatea și facilitează comerțul și investițiile. Statisticile arată că în 2024 s-au realizat aproximativ 830.000 de tranzacții în euro între Moldova și țările SEPA cu o valoare totală de 11,8 miliarde de euro, adică zilnic peste 3.200 de plăți în valoare de 45 milioane de euro. De acum, aceste fluxuri financiare vor fi gestionate mult mai eficient, la costuri reduse, direct prin sistemul SEPA.

La nivel macroeconomic, integrarea în SEPA generează economii directe estimate la circa 20 de milioane de euro, resurse care rămân în economie pentru investiții, dezvoltarea afacerilor și locuri de muncă. Totodată, aderarea transmite un semnal puternic de stabilitate și credibilitate partenerilor internaționali și investitorilor.

Detalii
Single Euro Payments Area (SEPA

02.10.2025

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la Summitul Comunității Politice Europene, 
desfășurat la Copenhaga, Regatul Danemarcei, țară care deține și președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Evenimentul, găzduit de Prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, a reunit 53 de lideri europeni – șefi de stat și de guvern, alături de reprezentanți ai instituțiilor europene. În deschiderea lucrărilor, Președinta Maia Sandu a subliniat sprijinul clar exprimat de cetățenii Republicii Moldova la alegerile parlamentare din 28 septembrie pentru integrarea europeană. Șefa statului a împărtășit, totodată, experiența autorităților în combaterea ingerințelor externe la adresa proceselor democratice.


În marja summitului, Președinta Maia Sandu a găzduit o reuniune cu mai mulți parteneri ai Republicii Moldova, la care au participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele României, Nicușor Dan, Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, precum și liderii instituțiilor europene: Președintele Consiliului European, António Costa, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas. 
Liderii europeni și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Republica Moldova, parcursul său european și consolidarea dezvoltării economice.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dezvoltarea economică și consolidarea păcii și securității pe continent au fost în centrul discuțiilor cu gazda evenimentului, Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, cu Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, cu Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, cu Premierul Belgiei, Bart De Wever, Premierul Finlandei, Petteri Orpo și Premierul Irlandei, Micheál Martin., Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy., etc

Comunitatea Politică Europeană (CPE) a fost creată la inițiativa Președintelui Franței, Emmanuel Macron, și are drept obiectiv promovarea dialogului politic, întărirea cooperării și consolidarea securității, stabilității și prosperității pe continent. Următoarea reuniune a CPE va avea loc în Armenia, în primăvara anului 2026.

Detalii