Adresându-se Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat că Europa se confruntă cu două războaie: războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și un război hibrid la fel de periculos, mai puțin vizibil, care implică dezinformare, atacuri cibernetice și ingerințe externe în democrațiile europene.
„Aceste războaie nu sunt separate. Ele se consolidează reciproc. Agresiunea militară a Rusiei și operațiunile sale hibride urmăresc același obiectiv: subminarea, controlul și divizarea Europei. Unul distruge orașe, celălalt erodează încrederea. Unul folosește rachete, celălalt bani, narațiuni și manipulare”, a subliniat ea.
Președinta a evidențiat că Consiliul Europei s-a născut din eșecul democrațiilor europene de a se apăra la timp, fiind construit nu doar pe idealurile drepturilor omului, democrației și statului de drept, ci și pe sisteme care trebuie să reziste presiunii, manipulării și abuzurilor.
Ea a arătat că „Consiliul Europei nu a fost niciodată conceput ca o zonă de confort, ci ca o «linie de apărare»”, subliniind că organizația a fost creată pentru momente ca acesta: „nu atunci când democrația este confortabilă, ci când este contestată”. Actuala președinție de șase luni a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei acționează având această responsabilitate în vedere, a declarat Maia Sandu.
Referindu-se la războiul „brutal și devastator” împotriva Ucrainei, care vizează distrugerea orașelor, a infrastructurii energetice și a populației civile, Președinta a spus că acesta „cere nu doar solidaritatea noastră, ci și responsabilitatea noastră”. „În Moldova, știm că ne datorăm pacea rezistenței Ucrainei. Știm că, dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri la Moldova. Prin urmare, lupta Ucrainei este despre securitatea Moldovei, a regiunii și a Europei în ansamblu”, a adăugat ea.
Președinta a subliniat rolul esențial pe care Consiliul Europei îl are în asigurarea tragerii la răspundere pentru agresiunea Rusiei, prin diverse mecanisme.
În războiul informațional împotriva democrațiilor, Maia Sandu a menționat că Republica Moldova rămâne în prima linie, confruntându-se cu ingerințe electorale majore, crize energetice, război informațional și operațiuni cibernetice menite să destabilizeze democrația moldovenească și să o orienteze spre influența Rusiei.
„Dintre toate formele prin care se poartă acest război hibrid, cea mai periculoasă pentru viitorul democrațiilor noastre este manipularea informațională amplificată de tehnologie, algoritmi opaci și inteligență artificială. Dacă nu este controlată, cei care dețin tehnologia vor controla tot mai mult modul în care oamenii gândesc”, a accentuat ea.
„Sunt mândră să spun că Moldova a rezistat acestui asalt de doi ani printr-un efort al întregii societăți”, a subliniat Președinta, remarcând totodată, cu regret, că Georgia și Armenia se confruntă cu provocări similare.
Din acest motiv, ea a evidențiat necesitatea unui instrument juridic clar și cuprinzător privind manipularea și ingerința informațională străină, care să abordeze ingerințele electorale, concentrarea și capturarea mass-mediei, criminalitatea organizată, criminalitatea cibernetică, corupția, utilizarea malignă a inteligenței artificiale și a altor tehnologii.
Președinta a subliniat riscul grav de ingerință în alegeri: „Nu pot sublinia suficient importanța alegerilor. În democrații, ele reprezintă cel mai vulnerabil punct de intrare pentru manipularea străină și cel mai decisiv.”
Răspunzând întrebărilor membrilor APCE privind situația din regiunea transnistreană, Maia Sandu a declarat că autoritățile moldovenești sunt pe deplin angajate în soluționarea pașnică a conflictului și a evidențiat pașii făcuți recent pentru promovarea reintegrării economice, menționând că 70% din exporturile acestei regiuni sunt direcționate în prezent către țările UE. Ea a subliniat că prezența ilegală a trupelor ruse rămâne cel mai mare obstacol în calea realizării reintegrării depline, reafirmând determinarea Republicii Moldova de a depăși această provocare.
Discursul Președintei Maia Sandu în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei* * *
26.01.2026
Expoziția „Ecouri ale lunii februarie 2022” - vernisată la Palatul Europei de la Strasbourg
Expoziția „Ecouri ale lunii februarie 2022”, organizată de Delegația Republicii Moldova în marja sesiunii de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), marchează impactul profund al evenimentelor declanșate în februarie 2022 asupra regiunii și Europei în ansamblu.
Expoziția este realizată cu ocazia Președinției Republicii Moldova și oferă un spațiu de reflecție asupra consecințelor războiului din Ucraina, solidarității europene și angajamentului comun pentru pace, democrație și respectarea drepturilor omului.
Vernisajul are loc marți, 27 ianuarie, la ora 13:00, în holul principal din fața Sălii Adunării, în prezența reprezentanților delegațiilor parlamentare, oficialilor Consiliului Europei și invitaților.
Prin această inițiativă, Republica Moldova își reafirmă rolul activ în promovarea valorilor Consiliului Europei și sprijinul ferm pentru ordinea internațională bazată pe dreptul internațional.
Sursa
* * *
26.01.2026
Petra Bayr, aleasă președintă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
Petra Bayr, reprezentantă a Austriei din partea Grupului Socialiștilor, Democraților și Verzilor, a fost aleasă președintă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Ea a obținut majoritatea absolută în primul tur de scrutin, cu 164 de voturi, față de 50 de voturi pentru cealaltă candidată, Victoria Tiblom (Suedia, ECPA). Mandatul său este de un an și poate fi reînnoit o singură dată.
Președinta Bayr îi succede lui Theodoros Rousopoulos (Grecia, EPP/CD), care a deținut această funcție din ianuarie 2024. Ea este al 36-lea președinte al APCE și a treia cetățeană a Austriei care ocupă această funcție din 1949, după Peter Schieder (2002–2005) și Karl Czernetz (1975–1978). De asemenea, este a cincea femeie care deține acest mandat.
„Suntem uniți de viziunea unei Europe – și a unei lumi – fără război. Și suntem uniți de toate realizările noastre, de convențiile și convingerile noastre”, a declarat nou-aleasa președintă în discursul său inaugural, subliniind valoarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, „un instrument viu care influențează vieți reale”. „Consiliul Europei nu trebuie să rămână niciodată tăcut în fața nedreptății, într-un context în care realizările democratice sunt supuse unor presiuni tot mai mari și oriunde persoane sunt private de libertate exclusiv din cauza convingerilor lor”, a accentuat aceasta.
„O Europă în care femeile trăiesc libere de violență”
„Stau astăzi în fața dumneavoastră știind că sunt înconjurată de aliați în apărarea Convenției, în asigurarea implementării depline a hotărârilor Curții noastre și în promovarea noilor drepturi care apar”, a afirmat doamna Bayr.
„Stau aici pentru minoritățile lingvistice și culturale din statele noastre membre…, pentru toți cei care își apără drepturile…, pentru libertatea de exprimare fără cenzură sau teamă…, pentru acces egal la educație… și pentru o Europă în care femeile trăiesc libere de violență, sunt independente economic, reprezentate politic și pe deplin auzite”, a adăugat ea.
„Forța legii – nu legea celui puternic – trebuie să prevaleze”
Referindu-se la războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, aceasta a declarat că Consiliul Europei va continua să susțină ferm dreptul internațional, integritatea teritorială și soluționarea pașnică a conflictelor. „Acest război nu este doar un atac asupra suveranității unui stat. Este un atac asupra dreptului internațional, asupra ordinii europene a păcii și asupra însăși fundamentelor drepturilor omului. Forța legii – nu legea celui puternic – trebuie să prevaleze”, a subliniat ea.
Doamna Bayr a mai spus că dorește să apropie Consiliul Europei de cetățeni – în special de tineri – explicând nu doar ce este această organizație, ci și de ce contează. De asemenea, consideră că un Consiliu al Europei mai vizibil presupune o cooperare mai strânsă și mai strategică între toate organele sale: Adunarea Parlamentară, Comitetul Miniștrilor, Curtea, Secretarul General și toate instituțiile. „Împreună, putem consolida coerența, vizibilitatea și impactul politic”, a concluzionat ea.
Sursa
https://pace.coe.int/en/pages/president
* * *
23.01.2026
Discursul președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu - în programul sesiunii APCE
Discursurile președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, și ale ministrului armean de externe, Ararat Mirzoyan, se numără printre punctele importante ale sesiunii plenare de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care se desfășoară la Strasbourg în perioada 26-30 ianuarie 2026.
Discursul va putea fi urmărit aici, începând cu ora 11.00.
La Strasbourg, șefa statului va avea mai multe întrevederi, inclusiv cu Petra Bayer, Președinta APCE, Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, Marta Cartabia, Președinta Comisiei de la Veneția, și Mattias Guyomar, Președintele Curții Europene pentru Drepturile Omului.
În cadrul sesiunii APCE Ministrul german al Justiției, Stephanie Hubig, urmează să vorbească și într-o posibilă dezbatere de actualitate pe tema „Protejarea sistemului de justiție internațională”. Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, va organiza o sesiune de întrebări și răspunsuri cu parlamentarii.
Dezbateri prioritare privind afacerile internaționale
Reflectând situația geopolitică actuală – și subliniind perspectiva globală a Consiliului Europei – au fost solicitate cinci dezbateri urgente pe următoarele teme: „Amenințări la adresa ordinii internaționale: cazul Groenlandei”; „Acțiuni ale administrației SUA împotriva Venezuelei și amenințări la adresa altor țări din America Latină și la adresa Groenlandei/Danemarcei”; „Păstrarea integrității sistemului Convenției Europene a Drepturilor Omului”; „Asigurarea responsabilității, a protecției umanitare și a respectării dreptului internațional în Gaza și Cisiordania după încetarea focului”; și „A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene”. O ceremonie va avea loc pentru a marca Ziua Internațională de comemorare a victimelor Holocaustului.
Discuții ample care preocupă europenii
Sunt planificate și alte dezbateri privind angajamentul față de o pace cuprinzătoare, justă și durabilă pentru Ucraina și securitatea continentului european; privind necesitatea interzicerii practicilor de conversie care vizează schimbarea, reprimarea sau suprimarea orientării sexuale, a identității de gen sau a expresiei de gen a unei persoane; și privind alegerile în perioade de criză. Adunarea Parlamentară urmează, de asemenea, să adopte avizul său privind un nou protocol la Convenția privind drepturile omului și biomedicina, referitor la plasarea și tratamentul involuntar al persoanelor în centre de îngrijire a sănătății mintale.
Pe ordinea de zi se află dezbateri privind respectarea obligațiilor și angajamentelor de către Bosnia și Herțegovina, dialogul post-monitorizare cu Macedonia de Nord, evoluțiile procedurii de monitorizare a Adunării Parlamentare și observarea alegerilor parlamentare anticipate din Republica Kârgâzstan. În cele din urmă, parlamentarii vor discuta despre consolidarea democrațiilor cu tinerii, socializarea în școli și educația incluzivă și participativă.
Adunarea Parlamentară va organiza, de asemenea, o ceremonie de rămas bun pentru președintele său în exercițiu și își va alege noul președinte. Mihai Popșoi, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova, va prezenta, de asemenea, comunicarea tradițională a Președinției Comitetului de Miniștri și va răspunde la întrebările parlamentarilor.
Si delegația Parlamentului Republicii Moldova participă la sesiunea de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Din delegație fac parte vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, șeful delegației naționale la APCE, deputatul Ion Groza, precum și membrii delegației, deputații Veronica Roșca, Renato Usatîi și Igor Dodon.
* * *
21.01.2026
Comitetul European al Drepturilor Sociale evidențiază lacune majore în protecția drepturilor muncii în Europa
Comitetul European al Drepturilor Sociale (ECSR) a publicat concluziile sale pentru 2025. Aceste evaluări juridice ale performanței țărilor semnatare în ceea ce privește drepturile cheie legate de muncă, protejate de Carta Socială Europeană, evidențiază deficiențe în garantarea drepturilor muncii în multe țări europene.
„În ciuda unor semne de progres, comitetul este foarte îngrijorat de drumul lung care trebuie parcurs în multe state părți în ceea ce privește garantarea drepturilor esențiale legate de muncă, protejate de Carta Socială Europeană. Concluziile ECSR pentru 2025 arată clar că provocările semnificative și persistente includ orele excesive de muncă, garanțiile insuficiente pentru anumite tipuri de locuri de muncă (cele din economia platformelor sau gig; telemunca; locurile de muncă care necesită o atenție intensă sau performanțe ridicate) și inegalitatea persistentă de remunerare între genuri”, a subliniat Aoife Nolan, președinta Comitetului European al Drepturilor Sociale.
ECSR a constatat că în țările membre nu au fost adoptate măsuri pentru a încuraja sau consolida libertatea pozitivă de asociere a lucrătorilor în sectoarele menționate anterior, care tradițional înregistrează un nivel scăzut de sindicalizare.
Un spectru larg de țări examinate
Concluziile analizează aplicarea Cartei Sociale în acele țări care nu au acceptat procedura plângerilor colective, care permite depunerea de plângeri privind încălcarea drepturilor în fața comitetului de către partenerii sociali, ONG-uri internaționale și alții. Ele se concentrează pe dispoziții specifice referitoare la condiții de muncă echitabile, condiții de muncă sigure și sănătoase, remunerare corectă, dreptul de a se organiza și de a negocia colectiv, precum și oportunități egale pentru femei și bărbați în ocuparea forței de muncă.
Țările vizate sunt: Andorra, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Danemarca, Estonia, Georgia, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Republica Moldova, Muntenegru, Țările de Jos în ceea ce privește Curaçao, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Republica Slovacă, Turcia, Ucraina și Regatul Unit.
Probleme semnificative identificate
Comitetul a identificat probleme importante de neconformitate, în special:
- orele excesive de muncă – în mai multe țări, anumite sectoare permit încă timp de muncă săptămânal ce depășește 60 de ore, afectând sănătatea și siguranța lucrătorilor;
- protecție insuficientă pentru categorii vulnerabile de lucrători – multe țări nu au extins încă protecții adecvate privind sănătatea și securitatea la locul de muncă pentru categoriile vulnerabile (cum ar fi lucrătorii platformelor digitale, lucrătorii detașați și lucrătorii independenți, printre alții);
- diferența de remunerare între genuri și paritate – persistența inegalităților de remunerare și a inegalității în rolurile de decizie a fost observată în majoritatea țărilor examinate, cu puține progrese măsurabile în reducerea diferenței de remunerare între genuri sau în creșterea reprezentării femeilor în consiliile de administrație ale companiilor;
- bariere în calea negocierii colective eficiente – obstacolele structurale și legale continuă să împiedice acoperirea negocierilor colective și exercitarea dreptului la grevă în multe țări. Obstacole importante includ interdicțiile generale pentru funcționarii publici și, mai specific, pentru angajații poliției și penitenciarelor, controlul traficului aerian și personalul din domeniul sănătății;
- lipsa abordării riscurilor noi și emergente – s-a observat lipsa unor răspunsuri cuprinzătoare la riscurile psihosociale și cele legate de schimbările climatice la locul de muncă în multe țări, afectând în special lucrătorii vulnerabili care nu beneficiază de protecții legale suficiente, inclusiv pentru dreptul de deconectare.
ECSR încurajează țările semnatare să acționeze prompt în baza recomandărilor, să întărească protecțiile pentru toți lucrătorii și să promoveze egalitatea și drepturile colective ca fundament al justiției sociale și incluziunii în întreaga Europă.
Evaluările juridice subliniază rolul crucial al Cartei Sociale Europene ca garant al drepturilor sociale în Europa și rolul ECSR ca apărător al acestor drepturi.
Sursa
Concluziile privind Republica Moldova (Rezumat RO)
* * *
15.01.2026
Inteligența artificială și riscul discriminării: Consiliul Europei lansează noi orientări și analize juridice
Care sunt principalele provocări în abordarea discriminării generate de inteligența artificială și de sistemele automatizate de luare a deciziilor? Cum pot fi consolidate cadrele de guvernanță? Ce rol pot juca autoritățile publice, organismele pentru egalitate și instituțiile pentru drepturile omului în prevenirea discriminării și în asigurarea unor mecanisme eficiente de reparare?
Aceste întrebări s-au aflat în centrul unui recent eveniment online organizat de Consiliul Europei. În cadrul webinarului a avut loc prezentarea a două noi publicații: „Protecția juridică împotriva discriminării algoritmice în Europa: cadrele actuale și lacunele rămase” și „Orientări europene de politică privind IA și discriminarea determinată de algoritmi pentru organismele pentru egalitate și alte structuri naționale pentru drepturile omului”.
Prejudecățile algoritmice accentuează inegalitățile sociale existente
Inteligența artificială pătrunde tot mai mult în toate aspectele vieții noastre cotidiene, ridicând provocări semnificative pentru protecția drepturilor fundamentale. Discriminarea algoritmică apare ca o problemă deosebit de urgentă. Cercetările au demonstrat că prejudecățile algoritmice nu doar reflectă, ci și amplifică inegalitățile sociale existente.
În domeniul ocupării forței de muncă, algoritmii de selecție antrenați pe date istorice de recrutare pot favoriza în mod nedrept candidații de sex masculin, reproducând decizii anterioare influențate de stereotipuri discriminatorii față de femei sau grupuri minoritare. Unele instrumente de profilare utilizate de agențiile publice pentru ocuparea forței de muncă, menite să sprijine deciziile privind alocarea resurselor pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, s-au dovedit a fi discriminatorii.
Sistemele de inteligență artificială și de luare automată a deciziilor (ADM) sunt utilizate în mod curent de autoritățile de aplicare a legii, însă cercetările arată că tehnologiile de recunoaștere facială pot manifesta prejudecăți discriminatorii sau pot fi utilizate într-un mod care vizează și monitorizează disproporționat minoritățile, conducând astfel la profilare etnică.
Sistemele IA și ADM sunt utilizate și de anumite administrații publice din Europa pentru sprijinirea procesului decizional în domeniul migrației, de exemplu în decizii privind cetățenia, azilul sau dreptul de ședere. Utilizările raportate includ, printre altele, identificarea și evaluarea limbii, detectarea fraudelor legate de documentele de identitate, gestionarea cazurilor, interacțiunea cu migranții (inclusiv prin intermediul chatbot-urilor), prognoza migrației și tehnologii de supraveghere a frontierelor. Alte domenii de politici publice în care administrațiile utilizează IA și ADM sunt asistența socială, justiția, educația, fiscalitatea sau sănătatea.
În sectorul privat, companiile de servicii de resurse umane folosesc IA și ADM pentru a filtra și profila candidații, pentru a corela cererile de angajare cu profilurile acestora sau pentru a redacta și traduce anunțuri de angajare. Astfel de sisteme sunt utilizate și în domenii critice ale sectorului privat, precum sectorul bancar și cel al asigurărilor.
Noi cadre juridice
În 2024, atât Uniunea Europeană, cât și Consiliul Europei au adoptat instrumente juridice de referință: Actul UE privind inteligența artificială (Regulamentul 2024/1689) și Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept. Una dintre publicațiile prezentate în cadrul evenimentului analizează modul în care aceste instrumente juridice emergente contribuie la consolidarea protecției împotriva discriminării algoritmice în Europa și evaluează lacunele care continuă să afecteze aceste cadre juridice.
Sprijinirea actorilor de la nivel naționalA doua publicație se concentrează pe rolul-cheie pe care organismele pentru egalitate și alte structuri naționale pentru drepturile omului îl pot juca în identificarea și reducerea riscurilor generate de sistemele IA/ADM și în promovarea unei utilizări a acestora conforme cu drepturile fundamentale de către organizațiile din sectorul public. Orientările oferă recomandări și exemple pentru aplicarea noilor reglementări ale UE și ale Consiliului Europei și sunt destinate să sprijine și să consilieze actorii naționali din domeniile drepturilor omului, egalității și nediscriminării.
Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai Comisiei Europene, ai organismelor naționale pentru egalitate din Belgia, Portugalia și Finlanda, precum și cadre universitare.
Webinarul a fost organizat, iar publicațiile au fost elaborate în cadrul proiectului de asistență tehnică Uniunea Europeană – Consiliul Europei „Susținerea egalității și nediscriminării de către organismele pentru egalitate în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale (IA) în administrațiile publice – incluziune și combaterea discriminării”, în cooperare cu Centrul Interfederal pentru Egalitate de Șanse (Unia, Belgia), Ombudsmanul pentru Nediscriminare (Finlanda) și Comisia pentru Cetățenie și Egalitate de Gen (Portugalia).
Consiliul Europei derulează programe ample de cooperare pentru combaterea discriminării, discursului de ură și infracțiunilor motivate de ură, precum și pentru sprijinirea emancipării minorităților, gestionarea pozitivă a diversității și respectarea drepturilor omului, inclusiv în contextul utilizării tehnologiilor digitale, a sistemelor algoritmice și de inteligență artificială.
Sursa
Detalii:
* * *
14.01.2026
Europa de la Ucraina până la Arctica: dreptul internațional la un punct de cotitură
Idei-cheie din discursul Secretarului General adresat țărilor europene în cadrul Comitetului de Miniștri
Secretarul General Alain Berset a vorbit la prima reuniune din 2026 a Comitetului de Miniștri – organul decizional al Consiliului Europei – într-un context marcat de accelerarea conflictelor și tensiunilor pe continent și la nivel mondial. Totuși, Alain Berset a subliniat că „această accelerare nu este normală. Și nu trebuie să o normalizăm”.
El le-a reamintit reprezentanților țărilor europene și statelor observatoare că „efortul colectiv rămâne posibil și necesar” dacă dorim să evităm cinismul și fragmentarea.
Ucraina: responsabilitate și reconstrucție
Referindu-se la Ucraina, Secretarul General a descris situația dramatică a populației, lovită de bombardamente și lipsită de încălzire, lumină și electricitate. Escaladarea militară, a spus el, „apasă greu asupra perspectivelor de pace, chiar dacă în Europa și împreună cu partenerii noștri din SUA se depun eforturi pentru a identifica o cale credibilă către încheierea războiului”.
Eventuala soluționare trebuie să ducă la o „pace justă și durabilă”. Alain Berset a reiterat statelor membre ale Consiliului Europei că organizația este pregătită să-și aducă expertiza în perioada post-conflict, pentru a ajuta Ucraina să construiască o „societate democratică capabilă să reziste agresiunii, dezinformării și interferențelor străine și să sprijine Ucraina pe parcursul său european”.
Situația din Venezuela ridică riscuri pentru ordinea internațională bazată pe reguli
Secretarul General Berset a declarat că intervenția recentă din Venezuela ridică, pentru Consiliul Europei, „întrebări serioase privind o posibilă încălcare a dreptului internațional”, în special a principiilor fundamentale ale „suveranității, integrității teritoriale și neintervenției... Aceasta nu poate fi redusă la o alegere între condamnare și sprijin. Face parte dintr-un context mai larg, al slăbirii continue a ordinii internaționale bazate pe reguli”.
Gândurile lui Alain Berset s-au îndreptat către poporul venezuelean, despre care a exprimat speranța că va cunoaște o „tranziție pașnică și democratică … printr-un proces incluziv, cu alegeri credibile”.
Activitatea importantă a Comisiei de la Veneția va continua
Referindu-se la retragerea Statelor Unite din Comisia de la Veneția – organul consultativ al Consiliului Europei în materie constituțională – Secretarul General a reamintit că acest organism a „ajutat timp de decenii țări din afara Europei să-și consolideze cadrele constituționale și juridice în serviciul statului de drept. Expertiza sa este larg recunoscută și respectată la nivel internațional”.
Statele Unite au participat constructiv, ca membru, la aceste activități timp de mulți ani. Decizia lor „nu poate fi decât un motiv de regret”, a spus Alain Berset. „Sperăm să continuăm cooperarea cu autoritățile americane în domeniul constituțional și al justiției”.
Cu toate acestea, activitatea Comisiei de la Veneția va continua neîngrădit, a afirmat el, întrucât organismul rămâne „esențial într-un context în care statul de drept este pus la încercare”.
Groenlanda: o provocare pentru Europa
Statele Unite s-au aflat din nou în atenția Secretarului General Berset atunci când a abordat subiectul Groenlandei, un teritoriu semi-autonom din cadrul Regatului Danemarcei, stat membru al Consiliului Europei. El a descris demersurile SUA față de acest teritoriu drept „generatoare de o incertitudine profundă. Pentru populația Groenlandei, pentru Danemarca, … pentru stabilitatea și securitatea internațională”.
Declarațiile guvernului SUA reflectă „o schimbare profundă a mediului internațional actual, în care utilizarea forței devine din ce în ce mai frecventă”, a spus Alain Berset. „Este de competența poporului Groenlandei și a poporului danez să decidă asupra viitorului lor … Dreptul popoarelor la autodeterminare rămâne un pilon al securității noastre colective”.
„Pentru Consiliul Europei, cadrul juridic este însă clar. Orice utilizare a forței pe teritoriul unui stat membru ar constitui o încălcare directă a dreptului internațional”, a adăugat el.
Criza din Iran
Reprimarea violentă a protestelor, arestările, utilizarea forței letale și întreruperea accesului la internet în Iran „ridică întrebări serioase privind drepturile omului” și prezintă un „risc clar de destabilizare regională”, a declarat Secretarul General.
Consiliul Europei „are un mandat clar: să apere demnitatea umană, libertatea de exprimare și dreptul la protest pașnic … Acest mandat nu se oprește la granițele noastre”, a spus el, subliniind că „doar respectarea drepturilor omului și dialogul incluziv pot preveni o escaladare suplimentară, care ar avea consecințe grave”.
Gaza: situația umanitară rămâne critică
Secretarul General Berset a abordat și situația din Gaza, unde, „în pofida încetării focului, violențele continuă, iar situația umanitară rămâne gravă”. Consiliul Europei a reiterat necesitatea menținerii armistițiului.
„Decizia autorităților israeliene de a restricționa accesul în Gaza pentru un număr mare de organizații umanitare internaționale este un motiv de îngrijorare serioasă. Aceste organizații joacă un rol indispensabil în asistarea și protejarea civililor … accesul umanitar neîngrădit și protecția civililor sunt obligații fundamentale în temeiul dreptului internațional umanitar”.
2026: un an decisiv
„Intrăm în 2026 într-un moment de cotitură. Ultimele două săptămâni, prin situații foarte diferite, au dezvăluit o accelerare. Un mediu internațional în care utilizarea forței devine obișnuită și în care legea este tot mai des pusă la încercare. O lume guvernată de excepții, duble standarde sau sfere concurente de influență este o lume mai periculoasă”, a concluzionat Secretarul General Berset.
Totodată, el a chemat Consiliul Europei și statele sale membre la acțiune: „Democrația, statul de drept și drepturile omului nu sunt slăbiciuni. Ele sunt punctele noastre forte. Iar în 2026, ele trebuie să rămână capabile să protejeze, să decidă și să acționeze … Aceasta este misiunea care ne așteaptă.”
* * *
09.01.2026
Atac masiv cu rachete Oreshnik și drone împotriva Ucrainei: Declarația Președintelui Comitetului de Miniștri
Dl Mihai Popșoi, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, a făcut următoarea declarație:
„
Condamnăm ferm utilizarea de către Rusia a rachetei balistice Oreshnik în atacurile sale brutale din cursul nopții asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, care au lăsat locuitorii din Kyiv, Lviv și Krivîi Rih fără electricitate sau apă curentă.
Viața umană este una dintre valorile supreme apărate de Consiliul Europei și nu va exista impunitate pentru aceste atacuri brutale.
Acțiunile întreprinse de Consiliul Europei pentru asigurarea responsabilității pentru Ucraina, începând cu funcționarea Registrului daunelor, continuând cu lansarea recentă la Haga a procesului de instituire a Comisiei pentru cereri de despăgubire, precum și progresele înregistrate în procesul de creare a Tribunalului special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, reprezintă pași esențiali în această direcție.
Sprijinul pentru Ucraina și asigurarea responsabilității pentru crima de agresiune comisă de Federația Rusă constituie o prioritate majoră a Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri. Suntem solidari cu Ucraina și susținem o pace justă pentru Ucraina.”
* * *
01.01.2026
Un an al bilanțului: Mesaj de Anul Nou al Secretarului General al Consiliului Europei, Alain Berset
Consiliul Europei joacă un rol central în asigurarea faptului că controlul democratic conferă legitimitate securității. Securitatea democratică va defini anul 2026.
Intrăm în anul 2026 între două lumi.
Cea pe care o cunoșteam, modelată de reguli comune, instituții construite cu răbdare și convingerea că dreptul poate limita puterea. Și cea care vine peste noi, în care democrația este văzută ca o slăbiciune, adevărul ca o opinie, iar justiția ca opțională.
În această lume, instanțele sunt prezentate drept obstacole. Migrația este descrisă ca o amenințare, nu ca o responsabilitate comună. Iar responsabilitatea — ideea că puterea trebuie să răspundă în fața legii — a devenit un cuvânt indezirabil.
Și totuși, ultimele săptămâni ale anului 2025 ne-au reamintit că un alt drum este posibil.
Am văzut acest lucru atunci când Consiliul Europei a instituit Comisia Internațională de Cereri pentru Ucraina, convenția de instituire fiind semnată până în prezent de 35 de state și de Uniunea Europeană. Convenția rămâne deschisă, permițând extinderea coaliției în sprijinul responsabilității și al reparațiilor pentru războiul de agresiune al Rusiei. Acest mecanism există pentru ca cei care au suferit să nu fie uitați, iar responsabilitatea să nu devină o notă de subsol în negocierile de pace.
Am văzut acest lucru și în modul în care Europa a ales să abordeze întrebările dificile legate de migrație. Toate cele 46 de state membre au convenit să continue dialogul politic în cadrul Consiliului Europei, recunoscând provocările reale, dar refuzând să slăbească standardele comune. O declarație politică este în prezent în curs de elaborare pentru a fi adoptată în mai 2026, la Chișinău, reafirmând Consiliul Europei ca instituția în care politicile de securitate sunt evaluate prin prisma standardelor juridice comune.
Un alt front a apărut sub forma dezinformării. Alegerile sunt vizate. Dezbaterea publică este manipulată. Dezinformarea și ingerințele străine distorsionează opțiunile înainte ca acestea să fie exprimate. Consiliul Europei dezvoltă, împreună cu statele membre, instrumente concrete pentru a răspunde acestor amenințări, iar această activitate se va intensifica în anul care urmează.
Astăzi, securitatea nu mai ține doar de frontiere sau de bugete militare. Linia frontului este pretutindeni: în instanțele noastre, în parlamentele noastre, în spațiul informațional și în încrederea pe care oamenii o acordă instituțiilor publice. Într-un moment de reînarmare la scară comparabilă cu cea a Războiului Rece, Consiliul Europei joacă un rol central în a se asigura că controlul democratic conferă legitimitate securității. O Europă care își reconstruiește puterea militară, dar neglijează controlul democratic, nu devine mai sigură. Devine mai fragilă.
De aceea, securitatea democratică va defini anul 2026.
Toate privirile vor fi ațintite asupra Ucrainei. Pe măsură ce țara își continuă lupta pentru supraviețuire, Consiliul Europei rămâne angajat să consolideze instituțiile democratice care vor ghida redresarea Ucrainei. De la independența justiției și alegeri libere și corecte, până la reforme anticorupție și instituții publice reziliente, acestea sunt temeliile oricărei reconstrucții democratice.
Continentului nostru i se spune adesea că este slab. Această afirmație nu se susține. Faptul că democrația sa liberală a devenit un inamic în anumite discursuri nu lasă nicio ambiguitate cu privire la alegerile Europei. Un continent care alege legea în locul răzbunării și unitatea în locul divizării nu este slab. Este pregătit să facă față provocărilor timpului nostru.
Consultările privind Noul Pact Democratic pentru Europa vor avansa în 2026. Acestea arată clar că, pentru Consiliul Europei, forța democratică, încrederea publică și securitatea sunt inseparabile.
Într-o lume în care valorile devin o monedă tot mai rară, misiunea noastră este să ne asigurăm că democrația poate în continuare să protejeze, să decidă și să ofere rezultate.
Aceasta este munca ce ne așteaptă în 2026.
t.ly/dxYBT
Postări
