Faceți căutări pe acest blog

Evaluarea progresului RM privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la UE: Raportul de monitorizare independentă nr. 1

Raportul de monitorizare independentă nr. 1 Evaluarea progresului Republicii Moldova privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană/ Adrian Ermurachi, Adrian Lupușor,  Diana Doroș,  Ecaterina Popșoi,  Ecaterina Rusu,  Marina Soloviova,  Mihai Mogâldea,  Nadine Gogu Sergiu Sainciuc,  Stas Madan, Vadim Vieru,  Vitalie Rapcea . - Ch., 2024. - 108 p.

Disponibil: 

https://www.euromonitor.md/wp-content/uploads/2024/07/Shadow-report_MD-EU-Enlargement_final_RO-IA.pdf   (rom.)

https://www.euromonitor.md/wp-content/uploads/2024/07/Shadow-Report_MD-EU-Enlargement_final_EN-IA.pdf  (eng.)

În contextul obținerii, de către Republica Moldova, a statutului de țară candidată pentru aderarea la UE, Comisia Europeană a publicat, în noiembrie 2023, Raportul detaliat pe Moldova privind progresele, provocările și recomandările pentru procesul de aderare la UE. Raportul a cuprins toate capitolele Acquis-ului UE care urmează să fie negociate de Chișinău și Bruxelles în cadrul negocierilor de aderare, inclusiv recomandări specifice pentru fiecare capitol, care derivă din principalele provocări identificate de Comisie. 

Prezentul raport evaluează modul în care autoritățile Republicii Moldova au luat în considerare recomandările Comisiei din cadrul capitolelor din clusterul „Fundamentals” al procesului de aderare.

 Scopul raportului este de a face o evaluare a dinamicii reformelor realizate de guvernarea de la Chișinău în implementarea capitolelor fundamentale ale procesului de aderare și, totodată, de a informa exercițiul de elaborare a primului Raport de extindere al Comisiei Europene pentru Republica Moldova, care urmează să fie publicat în toamna anului curent. Astfel, perioada de monitorizare este 1 iulie 2023 - 30 iunie 2024. 


Subiectele și capitolele monitorizate în cadrul prezentului raport sunt (conform Raportului Comisiei din noiembrie 2023): 

● Democrația 
● Reforma Administrației Publice 
● Reforma justiției 
● Lupta cu corupția 
● Drepturile fundamentale
 ● Libertatea de exprimare
 ● Securitatea 
● Existența economiei de piață funcționale
 ● Achizițiile publice
 ● Statistica
 ● Controlul financiar 
● Politicile sociale şi ocuparea forţei de muncă


Scorul mediu pentru implementarea recomandărilor Comisiei Europene ce țin de clusterul „Fundamentals” este estimat la 3,2 puncte din 5 puncte maxim. Conform metodologiei, scorul corespunde calificării „Implementarea a fost inițiată și un anumit progres sesizabil a fost atins”. Astfel, pe de o parte, apreciem faptul că implementarea recomandărilor este în proces de desfășurare, deși cu viteze variabile, iar pe de altă parte, atenționăm asupra necesității impulsionării implementării recomandărilor și asigurării continuității reformelorcheie care fac parte din clusterul „Fundamentals”. 

Cele mai importante progrese au fost înregistrate pe dimensiunea „Securitate”, pe când cele mai slabe – pe dimensiunea „Libertatea de exprimare”. Această situație a reflectat starea de lucruri din ultima perioadă pe plan intern, autoritățile acordând prioritate necesității de consolidare a rezilienței interne în contextul amenințărilor externe asociate cu agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, dar și agresiunea hibridă a Rusiei în Republica Moldova. În același timp, mai multe probleme din domeniul presei s-au perpetuat: nivel scăzut de protejare a activității jurnalistice în fața atacurilor, nivel scăzut de transparență a proprietății și beneficiarilor efectivi din domeniul presei și asigurarea echității jurnalistice, precum și multitudinea de abateri crase de la prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova.




Infografic| Evaluarea progresului Republicii Moldova privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană





Versiunea completă







BV: CoE-RM: Raport de evaluare inițială privind implementarea Convenției CoE privind accesul la documentele oficiale: Republica Moldova

Baseline Evaluation Report on the implementation of the Council of Europe Convention on access to official documents (CETS No. 205 –Tromsø Convention): Republic of Moldova = Rapport d’évaluation de référence sur la mise en œuvre de la Convention du Conseil de l’Europe sur l’accès aux documents publics (STCE n° 205 – Convention de Tromsø): République de Moldova. - Strasbourg: Council of Europe, 16 July 2024. - 34 p.

Disponibil: https://rm.coe.int/baseline-evaluation-report-moldova/1680b0f65c

Accesat la 16.07.2024

Grupul de Acces la Informații al Consiliului Europei (AIG), este un grup independent de experți mandatat de Convenția Consiliului Europei privind Accesul la Documente Oficiale (Convenția de la Tromsø) să monitorizeze implementarea acesteia de către Părți. Convenția de la Tromsø este primul tratat internațional care recunoaște un drept general de acces la documente oficiale deținute de autoritățile publice. Ea stabilește reguli minime care trebuie aplicate în procesarea cererilor de acces la informații, un drept la un remediu și măsuri suplimentare, oferind în același timp flexibilitatea necesară pentru ca legislațiile naționale să prevadă un acces mai extins la documente oficiale. Restricțiile de acces sunt permise doar dacă sunt destinate protejării anumitor interese și drepturi, cum ar fi securitatea națională sau viața privată.

Prezentul raport se concentrează pe implementarea prevederilor Convenției de la Tromsø în legislația națională privind libertatea informației. El subliniază aspectele pozitive în garantarea dreptului de acces la documentele oficiale și oferă sugestii pentru a spori transparența autorităților publice.

Raportul conține analize cuprinzătoare ale legilor privind libertatea informației din Rep. Moldova și conformitatea lor cu Convenția de la Tromsø. În lumina constatărilor sale, AIG face recomandări specifice Republicii Moldova pe probleme precum excluderea documentelor care conțin date personale sau alt conținut din aplicarea acestor legi și limitările dreptului de acces la documentele oficiale. Alte recomandări privesc durata excesivă a procedurilor de revizuire în caz de refuz al accesului și deficiențele în procedurile de luare a deciziilor privind cererile de acces, de exemplu, discreția excesivă acordată autorităților publice de a nu divulga informațiile solicitate sau eșecul de a oferi asistență solicitanților.

Convenția, în vigoare din 1 decembrie 2020, este primul instrument juridic internațional obligatoriu care recunoaște dreptul oricărei persoane de a accesa documente oficiale deținute de autoritățile publice la cerere. Aceasta stabilește obligații minime pentru părțile sale de a garanta dreptul de acces la documente oficiale, echilibrând protecția interesului public în transparență cu protecția altor interese legitime, cum ar fi securitatea națională, apărarea și relațiile internaționale. Tratatul stabilește, de asemenea, obligații privind procedurile de gestionare a cererilor de informații și revizuirea deciziilor de refuz de către un organism independent sau o instanță în caz de refuz al cererilor.

CUPRINS

I. Introducere 
II. Articolul 1 – Dispoziții generale 
III. Articolul 2 – Dreptul de acces la documente oficiale 
IV. Articolul 3 – Posibile limitări ale accesului la documente oficiale 
V. Articolul 4 – Cereri de acces la documente oficiale 
VI. Articolul 5 – Procesarea cererilor de acces la documente oficiale 
VII. Articolul 6 – Forme de acces la documente oficiale 
VIII. Articolul 7 – Taxe pentru accesul la documente oficiale 
IX. Articolul 8 – Procedura de revizuire
X. Articolul 9 – Măsuri complementare 
XI. Articolul 10 – Documente făcute publice la inițiativa autorităților publice 
XII. Concluzii și recomandări 

Mai mult:

Convenţia Consiliului Europeiprivind accesul la documentele oficiale

Raportul Naționalprivind punerea în aplicare a prevederilor Convenției Consiliului Europei privind accesul la documenteleoficiale (decembrie 2021)

Accesul la Informații publice: Manual privind transparența. Ghid practic al Legii privind accesul la informațiile de interes public

Sărbătorim 29 de ani de progres al Republicii Moldova în cadrul Consiliului Europei


Pe 13 iulie, Republica Moldova marchează cu mândrie 29 de ani de la aderarea sa la Consiliul Europei. Acest moment semnificativ ne invită să reflectăm asupra progresului Moldovei în cadrul acestei organizații internaționale de prestigiu, asupra realizărilor, provocărilor și drumului de parcurs. 



Pe aceeași zi din iulie 1995, Albania și Republica Moldova au devenit respectiv al 35-lea și al 36-lea membru al Consiliului Europei. Albania a fost reprezentată pe 13 iulie de către ministrul său de externe, Alfred Serreqi, în timp ce Republica Moldova a fost reprezentată de către ministrul său de externe, Mihai Popov.



Un Pas Spre Democrație și Drepturile Omului

Aderarea la Consiliul Europei pe 13 iulie 1995 a fost un moment crucial pentru Moldova. A semnalat angajamentul țării de a îmbrățișa valorile democratice, statul de drept și drepturile omului. Consiliul Europei, cu accentul său pe aceste principii fundamentale, a oferit Moldovei un cadru pentru a dezvolta și întări instituțiile democratice.


Repere ale Progresului

De-a lungul celor 29 de ani, Moldova a realizat progrese notabile în diverse domenii:

- Reforme Judiciare: Cu sprijinul Consiliului Europei, Moldova a întreprins reforme semnificative pentru a asigura un sistem judiciar mai transparent și eficient. Aceste eforturi au avut ca scop construirea încrederii publice și asigurarea unor procese legale echitabile.

- Protecția Drepturilor Omului: Curtea Europeană a Drepturilor Omului, un pilon al Consiliului Europei, a fost esențială în protejarea drepturilor cetățenilor moldoveni. Alinierea Moldovei la standardele europene în domeniul drepturilor omului a contribuit la crearea unei societăți mai juste.


- Combaterea Corupției: Grupul de State Împotriva Corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei a oferit sprijin crucial în lupta Moldovei împotriva corupției. Această colaborare a dus la schimbări legislative și instituționale importante, menite să promoveze integritatea și responsabilitatea.


Provocări și Eforturi Continue

În ciuda progreselor, Moldova continuă să se confrunte cu provocări. Instabilitatea politică, dificultățile economice și presiunile externe testează reziliența instituțiilor democratice. Eforturile continue de a întări guvernarea, de a susține drepturile omului și de a promova coeziunea socială sunt esențiale pentru viitorul Moldovei.

Consiliul Europei rămâne un partener de nădejde în aceste eforturi, oferind sprijin, expertiză și o platformă pentru dialog. Pe măsură ce Moldova navighează aceste provocări, angajamentul său față de valorile împărtășite cu Consiliul Europei va fi crucial.


Privind Spre Viitor

Pe măsură ce sărbătorim acest parteneriat de 29 de ani, este important să privim cu optimism și determinare spre viitor. Colaborarea continuă între Moldova și Consiliul Europei promite noi progrese în democrație, drepturile omului și statul de drept.

Pentru poporul moldovean, această aniversare este mai mult decât o comemorare - este o reamintire a progreselor realizate și a potențialului pentru un viitor mai luminos. Prin menținerea fermă a angajamentului față de principiile democratice, Moldova poate continua să crească și să prospere în cadrul comunității europene.


Concluzie

În această zi specială, onorăm cei 29 de ani de apartenență a Republicii Moldova la Consiliul Europei. Este o celebrare a călătoriei spre o societate mai democratică și mai justă. Privind spre viitor, să fim inspirați de progresul realizat și motivați să atingem noi repere împreună.


Invitație

Cu ocazia acestei celebrări, Biblioteca Națională a Republicii Moldova invită toți doritorii să viziteze Expoziția „ Consiliul Europei: 75 ani de consolidare a spațiului european (1949-2024), realizată de Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare al BNRM, unde vizitatorii se vor putea informa din publicațiile din colecția CPESC și cele online despre istoricul, obiectivele, realizările și provocările Consiliului Europei, cea mai importantă organizație de cooperare interguvernamentală, al cărui obiectiv este crearea unui spațiu democratic și juridic comun pe continent, prin asigurarea respectului față de drepturile omului, democrație și statul de drept.



Expoziția include de asemenea publicații și informații care reflectă cooperarea Republicii Moldova în cadrul Consiliului Europei, în special Programele de cooperare și mecanismele de monitorizare care ajută Republica Moldova să-și amelioreze cadrul juridic național și să implementeze proiecte cu impact pozitiv asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor.

Mai multe informații:




BV: CoE-RM: Accesul la Informații publice

Sześciło, Dawid. Accesul la Informații publice: Manual privind transparența. Ghid practic al Legii privind accesul la informațiile de interes public / Dawid Sześciło; Proiectul „Sprijin pentru dialogul politic structurat, coordonarea implementării Acordului de asociere și consolidarea procesului de armonizare a legislației pentru Republica Moldova”. - Chișinău: Council of Europe Publishing, 2024. - 108 p. [Accesat la 05.07.2024}

Publicația cuprinde și: 
Ghid privind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) referitor la accesul la informație, cu accent pe relevanța acesteia pentru Republica Moldova, elaborat de: Helen Darbishire, Expertă a Consiliului Europei (p.76-106)


Introducere

Noua Lege privind accesul la informațiile de interes public (LAIIP) a fost adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 9 iunie 2023. Această lege a intrat în vigoare la 8 ianuarie 2024, înlocuind Legea nr. 982/2000 privind accesul la informație (LAI). Proiectul „Sprijin pentru dialogul politic structurat, coordonarea implementării Acordului de asociere și îmbunătățirea procesului de aproximare legală” a oferit sprijin continuu Ministerului Justiției pe parcursul întregului proces de elaborare a noii LAIIP. În decursul procesului, a fost pregătit un set de documente și materiale, inclusiv:

• Recomandări privind reforma cadrului legislativ și instituțional pentru accesul la informațiile publice în Republica Moldova (ianuarie 2021); 
• Conceptul noii Legi privind accesul la informații din Republica Moldova (februarie 2021); 
• Revizuirea celor mai bune practici internaționale privind garanțiile legislative de transparență proactivă (ianuarie – februarie 2022); 
• Analiza garanțiilor procedurale privind controlul jurisdicțional rapid și eficient al activităților administrative legate de accesul la informațiile publice (iulie 2022); 
• Observații-cheie la proiectul de lege privind accesul la informațiile de interes public (septembrie 2022); 
• Analiza privind accesul la informațiile de interes public versus protecția datelor cu caracter personal (noiembrie-decembrie 2022);
• Avizul final privind proiectul de LAIIP prezentat Parlamentului (martie 2023). 

Necesitatea adoptării unei legi în totalitate noi care să reglementeze accesul la informațiile publice a fost evidențiată în mod clar în analiza „Recomandări privind reforma cadrului legislativ și instituțional pentru accesul la informațiile publice în Republica Moldova”, elaborată în ianuarie 2021. Această analiză a subliniat faptul că actuala Lege din 11 mai 2000 privind accesul la informație era relativ modernă la momentul adoptării sale, dar două decenii mai târziu nu mai corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici din acest domeniu. Printre principalele deficiențe, au fost identificate:

  • Nu s-a acordat suficientă atenție transparenței proactive. Domeniul de aplicare al informațiilor care trebuie divulgate în mod proactiv este foarte limitat și descris la general, în comparație cu alte țări. Transparența proactivă nu este consacrată ca formă primară de acces la informații. Nu există standarde referitoare la forma de diseminare proactivă a informațiilor, de exemplu care să impună publicarea lor în formate deschise sau stabilirea unor standarde privind actualizarea informațiilor publicate în mod proactiv. Este necesar un catalog de informații mult mai amplu și detaliat care să fie divulgat în mod proactiv, însoțit de standarde tehnice care să garanteze că aceste informații sunt accesibile pe scară largă și periodic actualizate. În plus, este necesar să se acorde prioritate divulgării proactive, asigurându-se că transparența proactivă este forma majoră de punere în aplicare a dreptului de acces la informații.
  • Deficiențe procedurale în legătură cu accesul la informații la cerere. Acestea includ, printre altele, reglementarea eronată a taxelor pentru accesul la informații, procedura ineficientă de revizuire a deciziilor autorităților publice referitoare la accesul la informații; procedura de recurs care nu asigură căi de atac eficiente împotriva refuzului accesului la informațiile publice sau a tăcerii administrative. Procedura în mai multe etape, inclusiv recursul administrativ pe intern (la conducerea superioară a deținătorului de informații sau la organul superior) nu este eficientă în asigurarea accesului rapid la informații. În practică, problema majoră este tăcerea administrativă, și anume lipsa unui răspuns la solicitările de informații publice. Această problemă ar putea fi abordată prin măsuri juridice speciale care să oblige autoritățile să răspundă cererilor și/sau mecanisme de impunere a sancțiunilor pentru nerespectarea termenelor stabilite. De asemenea, trebuie remarcat faptul că introducerea noului Cod administrativ care a intrat în vigoare în 2019 creează necesitatea clarificării relației acestuia cu Legea privind accesul la informație, în ceea ce privește procedura de examinare a cererilor de informații publice. Practica judiciară, inclusiv hotărârile Curții Supreme, a demonstrat deja probleme de corespondență între cele două legi. Acest lucru se datorează faptului că Legea privind accesul la informație nu conține nicio dispoziție care să precizeze relația sa cu Codul administrativ.
  • Mecanismul slab de asigurare a respectării dreptului la informare, inclusiv lipsa unui catalog detaliat al încălcărilor dreptului la informare care fac obiectul sancțiunilor, mecanismul ineficace de impunere a sancțiunilor în baza dispozițiilor Codului Contravențional și ale Codului Penal. Potrivit art. 71 din Codul Contravențional, încălcarea intenţionată a dispoziţiilor legale privind accesul la informaţie sau a celor cu privire la petiţionare se sancţionează cu amendă de la 9 la 15 unităţi convenţionale (1 unitate = 50 lei) aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 18 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. Potrivit articolului 180 din Codul Penal, încălcarea intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere a procedurii legale de asigurare și de realizare a dreptului de acces la informaţie, încălcare ce a cauzat daune în proporţii considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei care a solicitat informaţii referitoare la ocrotirea sănătăţii populaţiei, la securitatea publică, la protecţia mediului, se pedepsește cu amendă de la 500 la 650 de unităţi convenţionale cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani.
Cu toate acestea, dispoziția din Codul Penal rămâne o literă moartă. Potrivit datelor obținute de Ministerul Justiției, nu a fost înregistrat niciodată vreun caz întemeiat pe articolul 180 din Codul Penal. În ceea ce privește dispoziția din Codul Contravențional menționată mai sus, aceasta este utilizată în practică, dar în principal în cazurile care nu au legătură cu accesul la informațiile publice, și anume în cele referitoare la petiții în general. Concluzii similare cu privire la calitatea cadrului legislativ privind accesul la informații au fost formulate și de alți actori și instituții. Acestea includ Raportul de evaluare ex-post a Legii privind accesul la informație elaborat de Parlamentul Republicii Moldova (8 iulie 2020) și rapoartele Freedom House privind indicele accesului la informații. Prin urmare, a fost salutată decizia Guvernului de a a lucra la elaborarea unei noi legi privind accesul la informațiile publice, în loc de a continua revizuirea legii adoptate în 2000. Amploarea modificărilor necesare în cadrul legislativ a justificat pe deplin elaborarea unei legi complet noi. Având în vedere analiza lacunelor și deficiențelor majore ale legii actuale, au fost identificate următoarele priorități pentru noua lege: 

• Îmbunătățirea accesului la informațiile de interes public prin intermediul paginilor web ale instituțiilor publice, datorită unor cerințe extinse de transparență proactivă;
• Îmbunătățirea eficacității și eficienței procedurii de acces la informațiile de interes public la cerere;
• Asigurarea unei revizuiri eficace și accesibile a activităților și omisiunilor autorităților publice în gestionarea obligațiilor acestora în materie de transparență;
• Garantarea unei monitorizări eficace a conformității și a răspunderii pentru încălcarea dreptului la informare. 

Trebuie subliniat faptul că toate aceste elemente au fost abordate în versiunea finală a LAIIP. Este binevenit faptul că Ministerul Justiției a împărtășit observațiile majore ale autorilor cu privire la deficiențele cadrului legislativ actual și viziunea acestora în legătură cu prioritățile în materie de reformă. În special, următoarele elemente ale LAIIP trebuie subliniate ca marcând progrese considerabile în comparație cu cadrul legislativ actual: 

• Catalogul general al entităților care fac obiectul obligației de a comunica informații de interes public;
• Definirea largă a informațiilor publice, care reflectă în special conceptul de transparență consacrat de Convenția de la Tromsø;
• Definirea largă și nediscriminatorie a entităților care beneficiază de dreptul de acces la informații.
Trebuie remarcat faptul că actuala Lege privind accesul la informație, în pofida garantării constituționale a dreptului universal de acces la informațiile de interes public, limitează acest drept la rezidenții Republicii Moldova. Persoanele juridice, precum și străinii care nu sunt rezidenți ai țării nu sunt incluși printre beneficiarii dreptului la informare;
• Un catalog restrâns și specific de restricții legitime în ceea ce privește accesul la informații;
• Un catalog extins de informații care urmează să fie divulgate în mod proactiv pe paginile web ale instituțiilor publice, însoțite de standarde tehnice pentru publicare;
• Procedura simplificată de revizuire a deciziilor instituțiilor publice referitoare la accesul la informații. 
Asigurarea accesului direct la instanță, combinată cu măsuri speciale de simplificare și accelerare a procedurii judiciare, ar trebui să sporească eficacitatea controlului jurisdicțional în cauzele în legătură cu accesul la informații;
• Catalog detaliat al încălcărilor dreptului la informare supus răspunderii juridice, combinat cu un nou regim de răspundere juridică, conform căruia instanța va impune sancțiuni în timpul examinării plângerilor împotriva deciziilor și omisiunilor instituțiilor publice privind accesul la informații. 

Având în vedere aceste îmbunătățiri, evaluarea generală a LAIIP este pozitivă. Este clar că aceasta marchează un pas important înainte, în comparație cu cadrul legislativ actual. Legea rămâne în conformitate cu Convenția de la Tromsø și cu alte standarde internaționale din domeniu. Cu toate acestea, eficacitatea reală a acestei legi în urmărirea unei transparențe sporite a organismelor publice va depinde în mare măsură de eforturile de implementare a legii depuse de furnizorii de informații, de instituțiile responsabile de monitorizare și control, precum și de partenerii din societatea civilă și cetățenii particulari. 

Acest manual este conceput ca un ghid practic pentru toți acești actori, sprijinindu-i în aplicarea noii legi. Scopul său este clarificarea celor mai importante concepte, dar și furnizarea unor orientări practice, în special pentru furnizorii de informații. 

Prin urmare, în loc de considerații academice, manualul conține orientări referitoare la aplicarea unor dispoziții specifice, instrucțiuni și modele pentru acte specifice. 

Manualul conține, de asemenea, trimiteri la standardele internaționale și informații din practica altor țări europene.






Ghid privind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) referitor la accesul la informație, cu accent pe relevanța acesteia pentru Republica Moldova, elaborat de: Helen Darbishire, Expertă a Consiliului Europei


Prezentul Ghid reunește principalele standarde internaționale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la dreptul de acces la informație54, pentru a ajuta la luarea deciziilor referitoare la divulgarea sau nu a informațiilor în practică, precum și pentru a contribui la dezbaterea publică privind modificările și reformele juridice. 

Ghidul conține răspunsuri la o serie de întrebări importante cu privire la dreptul de acces la informație, cu trimitere la hotărârile relevante ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

Există o Anexă cu un rezumat al principalelor cauze. În acest ghid, se pune un accent deosebit pe relația dintre dreptul de acces la informații și dreptul la libertatea de exprimare. Acest lucru se datorează faptului că toate standardele internaționale privind drepturile omului fac această legătură. 

Dreptul de acces la informații este considerat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca meritând o protecție specială atunci când informațiile solicitate sunt necesare pentru ca jurnaliștii și organizațiile societății civile să își exercite dreptul la libertatea de exprimare, îndeplinindu-și rolul de „câini de pază” publici sau sociali. Prin extensie, alți solicitanți de informații care necesită informații pentru a-și putea exercita dreptul la libertatea de exprimare au, de asemenea, un drept consolidat.


Președinția ungară a Consiliului UE (1 iulie-31 decembrie 2024)


Ungaria preia pentru a doua oară președinția prin rotație a Consiliului UE , continuând lucrările președinției belgiene  înainte de a preda președinția următoarei țări (Polonia).






Ungaria se axează pe 7 domenii tematice pentru lucrările sale din timpul președinției:




  1. creșterea competitivității UE
  2. consolidarea politicii de apărare a UE
  3. asigurarea coerenței și a naturii bazate pe merit a politicii de extindere
  4. stoparea migrației ilegale
  5. construirea viitorului politicii de coeziune
  6. promovarea unei politici agricole a UE orientate către fermieri
  7. gestionarea provocărilor demografice

Europa se confruntă cu provocări comune reprezentate de războiul din vecinătatea noastră, concurența globală, o situație fragilă în materie de securitate, migrația ilegală, dezastrele naturale, efectele schimbărilor climatice și situația demografică.

 János Bóka, ministrul ungar al afacerilor europene, la prezentarea priorităților politice ale președinției ungare, 18 iunie 2024

Mai mult

Statele membre care dețin președinția colaborează îndeaproape, în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009.

 Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, stabilind subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul program, mai detaliat, pentru șase luni.

Trioul actual este alcătuit din președințiile

MOLDOVA


Declarația ministrului al afaceriilor externe, Mihai Popșoi la Radio Moldova.

Republica Moldova are relații politice foarte bune și destul de strânse cu Ungaria, iată de ce Chișinău nu anticipează apariția anumitor dificultăți după preluarea de către Budapesta a președinției rotative a Uniunii Europene. Declarația a fost făcută de ministrul de Externe Mihai Popșoi la Radio Moldova. El a precizat că, dimpotrivă, sunt așteptări optimiste de la președinția Ungariei, în ajunul căreia țara noastră a lansat oficial negocierile de aderare.



Sprijinirea eforturilor Republicii Moldova de apropiere de marea familie europeană, a fost unul dintre subiectele discutate la Bruxelles de viceprim-ministra pentru integrare europeană a Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, cu Ambasadorul Bálint Ódor, Reprezentantul Permanent al Ungariei pe lângă Uniunea Europeană.


Republica Moldova, pe agenda președinției Ungariei la Consiliul UE. Interviu în exclusivitate cu Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Ungaria,/ Radio Moldova 

Oleg Țulea: Precizez aici că Ungaria a manifestat toată deschiderea de a organiza prima conferință interguvernamentală privind începerea oficială a negocierilor de aderare la UE a Republicii Moldova pe perioadă președinției maghiare, în caz că nu ar fi reușit organizarea acesteia spre finalul președinției belgiene. Or, iată că, pe 25 iunie, dată istorică atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina, au fost organizate aceste conferințe care au marcat începerea oficială a negocierilor și, în particular, în cadrul acestor conferințe au fost adoptate cadre de negocieri pentru noi și ucraineni ca să putem deja parcurge următoarele etape, screening-ul bilateral, deschiderea capitolelor de negocieri în viitor, armonizarea legislației, o serie de reforme importante, care sunt sigur că vor schimba spre bine viața tuturor cetățenilor noștri.

https://radiomoldova.md/p/36603/republica-moldova-pe-agenda-presedintiei-ungariei-la-consiliul-ue-interviu-in-exclusivitate-cu-ambasadorul-oleg-tulea