Premiul UE pentru Literatură , ediția 2022

2021

2020

2019

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

Premiul Uniunii Europene pentru Literatură (EUPL) pune în lumină autoare și autori de ficțiune în curs de afirmare din Uniunea Europeană și din afara ei. Implicând cele 41 de țări participante la programul Creative Europe al Uniunii Europene, 

Premiul celebreatază 41 de noi talente literare remarcabile de-a lungul unui ciclu de trei ani. Scoțând în evidență creativitatea și resursele vaste și diverse ale literaturii contemporane europene în domeniul ficțiunii, EUPL își propune să promoveze circulația literaturii în Europa și să încurajeze un interes sporit pentru operele literare extra-naționale. 14 scriitoare și scriitori din 14 țări iau parte la ediția 2022.

Ediția 2022 este una specială pentru EUPL, aducând o schimbare în organizarea Premiului: în locul premierii unui laureat din fiecare țară participantă, un juriu cu 7 membri europeni a premiat , pentru prima oară, 

un câștigător unic al ediției, 

ივა ფეზუაშვილი (Iva Pezuașvili), ბუნკერი (Un tobogan de gunoi), Editura: ინტელექტი (Intellect)/  Georgia

atribuind totodată 5 mențiuni speciale.

1.  Gaea Schoeters, Trofee (Trofeul), Editura: Uitgeverij Querido/ Belgia
2.  Slađana Nina Perković, U Jarku (In the ditch), Editura: Imprimatur/ Bosnia și Herțegovina
3.  Tadhg Mac Dhonnagain, Madame Lazare, Editura: Futa Fata/ Irlanda
4.  Jacobo Bergareche, Los días perfectos (Zile perfecte), Editura: Libros del Asteroide/ Spania
5.  Євгенія Кузнєцова (Eugenia Kuznețova), Спитайте Мієчку (Întreab-o pe Mîecika), Editura: Видавництво Старого Лева (Bătrânul Leu)/Ucraine

Mai mult

• https://euprizeliterature.eu/news/european-union-prize-literature-announces-2022-winner-and-special-mentions
• https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/de/speech_22_7559
Povestiri europene.Premiul UE pentru Literatură: autori câștigători 2022

• https://data.europa.eu/doi/10.2766/66037

BV- Coe-RM : Al 5-lea Aviz privind Republica Moldova al Comitetului consultativ privind Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale

Fifth opinion on the Republic of Moldova / Advisory Committee on the Framework Convention for the Protection of National Minorities. - Strasbourg, 2023. - 46 p. - [Accesat la 18.10.2023].

Disponibil: https://rm.coe.int/5th-op-moldova-en/1680acf5c8

Al cincilea Aviz privind Republica Moldova: REZUMAT / Comitetul consultativ privind Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale. Strasbourg, 2023. - 10 p. - [Accesat la 18.10.2023]

Disponibil: https://rm.coe.int/5th-op-moldova-summary-ro/1680acf5ca

Comitetul Consultativ privind Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (FCNM) a publicat opinia sa referitoare la Republica Moldova. Această opinie conțină evaluări și recomandări privind modul în care Republica Moldova abordează chestiuni legate de protecția minorităților naționale conform Convenției Cadru. 

Această publicație este un moment important pentru înțelegerea modului în care țara se conformează standardelor internaționale privind drepturile minorităților naționale și va putea avea un impact semnificativ asupra viitoarelor politici și acțiuni legate de aceast subiect în Republica Moldova.

Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale (Convenția-cadru) este cel mai cuprinzător tratat din Europa care protejează drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale.

Este primul instrument multilateral legal obligatoriu dedicat protecției minorităților naționale la nivel global, iar implementarea sa este monitorizată de singurul comitet internațional dedicat exclusiv drepturilor minorităților: Comitetul Consultativ. A fost adoptată la 10 noiembrie 1994 de către Comitetul Miniștrilor și a intrat în vigoare la 1 februarie 1998. Acum este în vigoare în 39 de state.

Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale oferă un sistem de monitorizare pentru a evalua modul în care tratatul este implementat în statele părți. Acest lucru duce la recomandări pentru îmbunătățirea protecției minorităților în statele aflate în proces de revizuire.

Comitetul responsabil pentru furnizarea unei analize detaliate asupra legislației și practicilor privind minoritățile este Comitetul Consultativ. Este un comitet format din 18 experți independenți care sunt responsabili de adoptarea de Avize specifice pentru fiecare țară. Aceste Avize sunt destinate să ofere recomandări Comitetului Miniștrilor în elaborarea rezoluțiilor sale.

Ciclurile de monitorizare au loc la fiecare cinci ani.

Al cincilea ciclu 

Raport de stat

 Al 5-lea raport era așteptat la 1 februarie 2019 

Al 5-lea raport a fost primit la 22 mai 2019, disponibil în limba engleză cu informații suplimentare (primite la 22 decembrie 2021)

Vizita delegației Comitetului Consultativ 

Data: 19-23 septembrie 2022

Opinie 

Data adoptării: 7 iunie 2023 

Data publicării: 18 octombrie 2023, disponibilă în limba engleză, franceză și un rezumat în limba română

Comentariile guvernului 

Data primirii: 17 octombrie 2023, disponibile în limba engleză și franceză

Informatii suplimentare

BV: Violările admise de Republica Moldova și constatate de CtEDO timp de 26 de ani

Daniel GOINIC; Vladislav GRIBINCEA. Violările admise de Republica Moldova și constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului timp de 26 de ani: 12 septembrie 1997 - 11 septembrie 2023: Sinteza / Centrul de Resurse Juridice din Moldova.  - Chisinau, 2023. - 21 p. - [Accesat la 13.10.2023].

Disponibil: https://crjm.org/wp-content/uploads/2023/09/Sinteza-Violarilor-CEDO-in-ultimii-26-de-ani.pdf

Din 12 septembrie 1997, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) poate examina cererile depuse împotriva Republicii Moldova. La 12 septembrie 2023 se împlinesc 26 de ani de atunci. 

În scopul sporirii nivelului de informare al specialiștilor despre activitatea CtEDO în cauzele moldovenești, facilitării aplicării standardelor CtEDO la nivel național, precum și pentru a preveni violări similare, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a sintetizat toate violările constatate de CtEDO în privința Republicii Moldova până la 11 septembrie 2023. 

A fost constatat că, în această perioadă, CtEDO a pronunțat 590 de hotărâri în care a constatat 764 violări ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) de către Republica Moldova. 

Cele mai des încălcate drepturi în Republica Moldova sunt:

• dreptul la un proces echitabil (Art.6 CEDO) - 239 de violări (31,3%);
• interzicerea torturii (Art.3 CEDO) - 180 de violări (23,6%);
• dreptul la libertate şi siguranță (Art. 5 CEDO) - 113 de violări (14,8%);
• dreptul la un recurs efectiv (Art. 13 CEDO) - 65 de violări (8,5%);
• dreptul la respectarea vieții private și de familie (Art. 8 CEDO) - 47 de violări (6,2%);
• dreptul la viață (Art. 2 CEDO) - 22 violări (2,9%). 

Cele mai des întâlnite tipuri de violări sunt:
• neexecutarea hotărârilor judecătorești - 82 de violări (10,7%);
• casarea hotărârilor judecătorești irevocabile – 58 de violări (7,6%);
• investigarea defectuoasă a maltratării – 55 de violări (7,2%);
• detenția în condiții proaste - 48 de violări (6,3%);
• maltratarea – 39 de violări (5,1%);
• arestarea nemotivată – 32 de violări (4,2%). 

Sinteza a fost elaborată în baza studierii jurisprudenței CtEDO în cauzele moldovenești disponibile pe pagina web a CtEDO. Violările au fost sistematizate într-un tabel, în funcție de articole și tipurile de violări constatate de CtEDO. În tabel, la fiecare categorie, sunt menționate toate hotărârile în care a fost constatată o violare de același tip.

Pagina web a CtEDO

HUDOC

BV: Opinia ulterioară comună a Comisiei de la Venetia privind proiectul de lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova

 CDL-AD(2023)035-e

Republic of Moldova - Joint follow-up opinion of the Venice Commission and the Directorate General of Human Rights and Rule of Law (DGI) of the Council of Europe to the joint opinion on the draft Law on the external assessment of Judges and Prosecutors, adopted by the Venice Commission at its 136th Plenary Session (Venice, 6-7 October 2023). - Strasbourg, 9 October 2023. - 6 p. - [Accesat la 11.10.2023].

Disponibil; https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2023)035-e

Republica Moldova. Opinia ulterioară comună la opinia comună privind proiectul de lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova

Printr-o scrisoare datată cu 6 septembrie 2023, Ministrul Justiției al Republicii Moldova a solicitat o opinie ulterioara cu privire la Legea „Cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative”, adoptată de Parlament la 17 august 2023. 

În Opinia lor anterioară din iunie 2023 (CDL-AD(2023)023), Comisia de la Veneția și DGI au subliniat mai multe recomandări care trebuiau luate în considerare la adoptarea Legii menționate mai sus. 

Este salutabil faptul că următoarele recomandări remarcabile au fost abordate: 

(a) s-a asigurat participarea efectivă a membrilor internaționali în Comisia de Evaluare; 

(b) garanțiile procedurale și apărarea judecătorilor și procurorilor implicați au fost detaliate; 

(c) autoritățile au acordat o atenție suplimentară și au modificat pragurile financiare aplicabile în criteriile de integritate financiară; 

(d) dreptul la o audiere privată în procedurile de verificare a fost mai bine asigurat; 

(e) s-a oferit o pluralitate de sancțiuni.Comisia și DGI recomandă reintroducerea în textul final al Legii a prevederii care asigură principiul neretroactivității legii, care era prezentă în faza de elaborare a Legii.

Comisia de la Veneția și DGI își exprimă satisfacția față de atitudinea constructivă a autorităților moldovenești și rămân la dispoziția lor pentru orice altă asistență în această chestiune

CDL-AD(2023)023-e
Opinia de monitorizare a Opiniei Comisiei de la Veneția referitoare la proiectul de lege cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor

BV: Opinia ulterioară a Comisiei de la Veneția la proiectul de lege privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă

CDL-AD(2023)041-e

Republic of Moldova - Follow-up opinion to the opinion on the draft law on the intelligence and security service as well as on the draft law on counterintelligence and intelligence activity, adopted by the Venice Commission at its 136th Plenary Session (Venice, 6-7 October 2023). - Strasbourg, 9 October 2023. - 14 p. - [Accesat la 10.10.2023].

Disponibil; https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2023)041-e

Republica Moldova. Opinia ulterioară la opinia privind proiectul de lege al Republicii Moldova privind Serviciul de Informații și Securitate, precum și la proiectul de lege privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă

În urma Opiniei Comisiei de la Veneția cu privire la proiectul de lege privind serviciul de informații și securitate, precum și la proiectul de lege privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă (CDL-AD(2023)008) adoptată de Comisia de la Veneția la a 134-a sesiune plenară (Veneția, 10-11 martie 2023) ("Opinia din martie 2023"), autoritățile moldovene au modificat cele două proiecte de lege în lumină recomandărilor primite. 

Legea privind Serviciul de Informații și Securitate a fost ulterior adoptată de Parlament la 8 iunie 2023, iar Legea privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă a fost adoptată la 7 iulie 2023. Ulterior, autoritățile au solicitat o opinie ulterioara a Comisiei de la Veneția cu privire la cele două legi adoptate. 

Comisia de la Veneția își exprimă aprecierea pentru eforturile autorităților moldovene de a implementa recomandările Opiniei din martie 2023 și de a aduce Legea sa privind Serviciul de Informații și Securitate și Legea privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă în conformitate cu standardele Consiliului Europei, în contextul unei situații de securitate dificile în Republica Moldova. Comisia de la Veneția consideră lăudabil faptul că majoritatea recomandărilor din Opinia din martie 2023 au fost urmate. În toate cele patru domenii principale de preocupare identificate în Opinia din martie 2023, s-au făcut îmbunătățiri semnificative. 

Acest lucru include (dar nu se limitează la):

• consultarea cuprinzătoare a tuturor părților interesate care a fost efectuată;
• îmbunătățirea armonizării celor două legi între ele și cu alte legislații relevante (chiar dacă, fără a fi evaluat alte legi, Comisia de la Veneția nu poate comenta în ce măsură toate legile relevante în domeniul activităților de informații au fost armonizate acum);

• o definiție mai clară a puterilor și îndatoririlor SIS;
• o distincție mai clară între activitățile de informații și activitățile desfășurate în contextul unei investigații penale;
• o limitare a puterilor Directorului SIS de a autoriza singur măsuri care afectează drepturile fundamentale;
• acordarea unui mandat SIS pentru a aborda operațiunile secrete care intenționează să influențeze rezultatul alegerilor;
• îmbunătățirea supravegherii parlamentare și controlului judiciar (atât a priori - cu aproape toate măsurile de contratere acum supuse unui mandat judiciar - cât și ex post); eliminarea instrumentului "avertizare oficială";
• excepțiile specifice prevăzute acum pentru avocați și jurnaliști;
• aplicabilitatea legislației privind protecția datelor cu caracter personal în activitățile de informații (chiar dacă restricția aplicabilității legislației privind protecția datelor cu caracter personal "ținând cont de particularitățile" Legii privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă ar trebui clarificată).

Cu toate acestea, câteva recomandări nu au fost urmate în întregime. În special, Comisia de la Veneția ar fi salutat înființarea unui organism independent de supraveghere/reclamații. Din clarificările suplimentare furnizate de autorități în septembrie 2023, totuși, se pare că un astfel de organism este luat în considerare sau chiar este în proces de înființare, ceea ce este un dezvoltare binevenită. În plus, încă se pot face îmbunătățiri în ceea ce privește baza legală pentru gradul de discreție acordat SIS (adică problema regulamentelor departamentale), clarificarea rolului de coordonare al Președintelui Republicii și relația sa cu supravegherea parlamentară, oferirea posibilității persoanelor vizate de a contesta în fața unui tribunal o măsură de informații dacă aceasta devine cunoscută acestora și clarificarea diferitelor noțiuni utilizate în cele două legi, care pot sau nu pot fi mai bine definite în alte legi.

CDL-AD(2023)023 Opinia Comisiei de la Veneția referitoare la Serviciul de Informați și Securitate

BV: Opinia comună a Comisiei de la Veneția și DGI al CoE privind Proiectul de lege privind sistemul judiciar anticorupție

REPUBLIC OF MOLDOVA: Joint Opinion. European Commission for Democracy through Law (Venice Commission) and the Directorate General of Human Rights and Rule of Law (DGI) of the Council of Europe on the Draft law on the anti-corruption judicial system and on amending some normative acts: Adopted by the Venice Commission at its 136th Plenary Session (Venice, 6-7 October 2023) / Philip DIMITROV; Angelika NUSSBERGER; Tuomas OJANEN; Hanna SUCHOCKA; Filipe MARQUES. - Strasbourg, 10 October 2023. - 17 p - [Accesat la 07.10.2023].

Disponibil: https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2023)032-e

REPUBLICA MOLDOVA: Opinia comună a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept (DGI) a Consiliului Europei cu privire la Proiectul de lege privind sistemul judiciar anticorupție și modificarea unor acte normative: Adoptat de Comisia de la Veneția la a 136-a sesiune plenară (Veneția, 6-7 octombrie 2023).

Prin scrisoarea din 2 august 2023, Președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, a înaintat o solicitare pentru un aviz din partea Comisiei de la Veneția cu privire la proiectul de "Lege privind sistemul judiciar anticorupție și modificarea unor acte normative" (în continuare denumită „proiectul de lege”). Cele două obiective principale ale proiectului de lege sunt crearea unui sistem de instanțe specializate care oferă "un grad crescut de independență judecătorilor" și accelerarea procedurilor legate de corupție.

Eforturile și determinarea depuse de Președintele Republicii și de alte autorități în lupta împotriva corupției sunt binevenite. Evident, este în responsabilitatea autorităților naționale să decidă cu privire la crearea instanțelor specializate anticorupție.

Deși, în cele din urmă, este în competența autorităților moldovenești să decidă dacă situația actuală din sistemul judiciar al țării creează o bază suficientă pentru justificarea creării unor instanțe specializate anticorupție, Comisia de la Veneția și DGI consideră că obiecțiile ridicate de mai mulți factori interesați din Republica Moldova justifică o evaluare amplă a impactului proiectului de lege, inclusiv o analiză a cauzelor profunde ale problemelor pe care această reformă își propune să le abordeze, precum și avantajele și dezavantajele sale și impactul, inclusiv în contextul procesului actual de verificare, notând și planurile autorităților de a efectua o astfel de evaluare.

În acest context, se recomandă autorităților să continue și să îmbunătățească eforturile lor pentru finalizarea procesului de verificare a judecătorilor, care pot fi apoi alocati pentru cazurile legate de corupție, și pentru consolidarea eficienței organelor și mecanismelor anticorupție, precum și a instanțelor care se ocupă de cazurile de corupție.

În ceea ce privește proiectul de lege, în cazul în care autoritățile decid să-l continue, Comisia de la Veneția și DGI fac următoarele recomandări-cheie: 

• Pentru a respecta principiul unității judiciare, se recomandă modificarea titlului proiectului de lege, precum și eliminarea tuturor referințelor în prevederile specifice la un "sistem judiciar anticorupție"."

Având în vedere scopul declarat de a stabili un "sistem de instanțe specializate" cu judecători care au cunoștințe profunde în domeniul anticorupție, ar trebui să se ia în considerare crearea, prin decizia SCM, a unei camere specializate anticorupție și în cadrul CSJ (așa cum este prevăzut acum pentru Curtea de Apel Chișinău). 

• Ar trebui efectuată o analiză detaliată a datelor pentru a se asigura că numărul prevăzut de judecători, în special la ACCCA, va fi adecvat în practică pentru a judeca cazurile legate de corupție într-un timp rezonabil, în conformitate cu articolul 6 din CEDO și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. 

• Se recomandă ca SCM, odată ce Consiliul său de Selecție și Evaluare este operațional, să fie însărcinat cu procedura de selecție, fără a introduce o procedură de preselecție care să fie efectuată de o altă entitate. 

• Regulamentele care urmează să fie adoptate de SCM ar trebui să prevadă un număr minim de membri care ar trebui să participe și să voteze în selecție, cvorumul necesar, precum și termene generale și intermediare în procedurile de preselecție și selecție pentru a asigura claritatea legală (previzibilitate) și eficiența. De asemenea, se recomandă introducerea unei referințe la legislația aplicabilă (Codul Administrativ) care prevede revizuirea judiciară a deciziilor de numire. 

• Monitorizarea "stilului de viață al judecătorilor" de către SCM nu este necesară și ar trebui eliminată din proiectul de lege, deoarece verificarea bunurilor și intereselor personale este în sine un mijloc adecvat și suficient pentru monitorizarea integrității judecătorilor.

Prezenta opinie conține și alte recomandări adresate autorităților.

BV: Opinia comună a Comisiei de la Veneția și a ODIHR privind Codul electoral al Republicii Moldova

European Commission for Democracy through Law (Venice Commission) OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights (OSCE/ODIHR). REPUBLIC OF MOLDOVA: Joint Opinion on amendments to the Electoral Code and other related laws concerning ineligibility of persons connected to political parties declared unconstitutional: Approved by the Council for Democratic Elections at its 78 th meeting (Venice, 5 October 2023) and adopted by the Venice Commission at its 136th Plenary Session (Venice, 6-7 October 2023) / Srdjan DARMANOVIĊ; Michael FRENDO; Janine OTÁLORA MALASSIS; Kaarlo TUORI; Marla MORRY; Lolita ČIGĀNE; Barbara JOUAN STONESTREET. - Strasbourg / Warsaw, 6 October 2023. - 17 p - [Accesat la 06.10.2023].

Disponibil: https://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-AD(2023)031-e

Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia) si Oficiul OSCE pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului (OSCE/ODIHR). REPUBLICA MOLDOVA: Opinie comună referitoare la amendamentele la Codul Electoral și alte legi corespunzătoare cu privire la ineligibilitatea persoanelor conectate la partidele politice declarate neconstituționale

Opinia a fost elaborata ca raspuns la o solicitare făcută de domnul Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, către Comisia de la Veneția. El dorește opinia lor cu privire la o lege propusă care ar schimba unele reguli (acte normative) în urma unei decizii a Curții Constituționale.

Întrebările specifice pe care le pune sunt:

• Decizia Curții Constituționale vizează prevenirea unor partide politice de a fi prea active. Este o idee bună să se limiteze dreptul unor persoane de a candida sau de a deține funcții importante în astfel de partide pe o perioadă de trei ani? Această restricție este eficientă și corectă?
• Au alte țări europene restricții similare în vigoare sau există dovezi care susțin astfel de restricții?

In Opinia lor comuna, Comisia de la Veneția și ODIHR doresc să sublinieze particularitatea situației curente. Autoritățile au modificat legislația cu scopul declarat de a pune în aplicare decizia Curții Constituționale. Principiul stabilității legilor electorale nu poate fi invocat pentru a împiedica punerea în aplicare oportună a unei hotărâri dacă aceasta necesită modificări legislative pentru a respecta normele și principiile constituționale. Mai mult, deși adoptarea unei legislații printr-un consens larg după consultări publice extinse cu toți actorii relevanți este întotdeauna adecvată, absența unui consens nu ar trebui să fie un obstacol în calea executării deciziei. Cu toate acestea, este important de menționat că hotărârea Curții Constituționale nu a cerut explicit nicio modificare legislativă pentru a fi pusă în aplicare în întregime.

Legea care prevede ineligibilitatea pentru a candida la alegerile prezidențiale, parlamentare și locale, pe o perioadă de cinci ani, a membrilor organelor executive ale unui partid declarat neconstituțional și a membrilor unui astfel de partid care dețin funcții alese, restrânge dreptul de a candida, așa cum este prevăzut, printre altele, în Articolul 3 al Protocolului 1 la CEDO și Articolul 25 al Pactului Internațional privind Drepturile Civile și Politice.

În timp ce această restricție poate răspunde unui scop legitim de a apăra Constituția și integritatea statului democratic, ea se aplică automat pe baza doar a apartenenței la partid și a deținerii unei funcții specifice, fără a distinge între membrii partidului care ar fi contribuit activ la acțiunile ilegale atribuite partidului politic și cei care au îndeplinit doar sarcini neutre sau nu au fost conștienți de posibilele acțiuni ilegale comise de partid. Restrângerea afectează un grup mare de persoane, făcându-i responsabili colectiv pentru activitățile ilegale ale partidului din care fac parte, lipsind astfel individualizarea și, implicit, garanțiile unui proces echitabil. Acest lucru contravine principiului proporționalității și ar putea duce la arbitraritate.

Prin urmare, Comisia de la Veneția și ODIHR recomandă autorităților moldovene, dacă doresc să împiedice anumiți membri ai partidelor declarate neconstituționale să ocupe anumite funcții electorale:

Să introducă criterii adecvate și o evaluare individuală eficientă care să restrângă drepturile de a candida doar pentru membrii și/sau funcționarii aleși ai partidului ale căror activități au pus în pericol Constituția și integritatea statului democratic prin acțiunile și exprimările lor și/sau au urmărit activ scopurile (ilegale) ale partidelor neconstituționale.

Să ofere acestor persoane întregul set de garanții procedurale în procesul de evaluare, inclusiv o decizie suficient de motivată și posibilitatea de a contesta restricția drepturilor prin oferirea posibilității de a solicita revizuirea judiciară a deciziei de a le priva de dreptul de a candida la alegeri.

Expertii europeni mentioneaza că urmarea acestor sugestii este importantă pentru a menține un echilibru între protejarea ordinii democrate a statului și securității și protejarea drepturilor electorale ale persoanelor, fără a submina în mod disproporționat rolul esențial jucat de toți actorii politici în asigurarea pluralismului sau a naturii reprezentative a legislativului.

Informații suplimentare:

• CDL-AD(2023)048-e Opinia ulterioară comună a Comisiei de la Veneția privind modificările Codului electoral privind ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partidele politice neconstituționale
• CDL-AD(2023)049-e Memoriu amicus curiae comun al Comisiei de la Veneția privind ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partidele politice declarate neconstituționale

BV - Rezoluția Parlamentului European din 5 octombrie 2023 referitoare la evaluarea parcursului Moldovei pe calea aderării la UE

Bilanțul parcursului Moldovei către UE Rezoluția Parlamentului European din 5 octombrie 2023 referitoare la evaluarea parcursului Moldovei pe calea aderării la UE (2023/2838(RSP)). - 05 octombrie 2023 . - 8 p.

Disponibil: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2023-0357_RO.pdf

Parlamentul European...

1. își reafirmă angajamentul față de viitoarea aderare a Republicii Moldova la UE și recunoaște că locul acestei țări este în UE; consideră că aceasta ar reprezenta o investiție geostrategică într-o Europă unită și puternică; așteaptă cu interes evaluarea Comisiei privind realizarea de către Republica Moldova a etapelor identificate în avizul Comisiei ca parte a pachetului de extindere din 2023; 

2. își reiterează apelul adresat Comisiei și Consiliului European de a începe negocierile de aderare la UE cu Republica Moldova până la sfârșitul anului 2023; 

3. subliniază importanța continuării procesului de reforme al țării, nu numai pentru a atinge obiectivul politic al aderării la UE, ci în primul rând pentru a îmbunătăți în mod concret nivelul de trai al populației, în special al grupurilor mai vulnerabile, și pentru a oferi generațiilor mai tinere perspective atractive de viață și de muncă pe teritoriul țării; salută sprijinul larg al populației din Republica Moldova pentru integrarea europeană a țării, astfel cum reiese din cele mai recente sondaje de opinie și cum a demonstrat Adunarea Națională „Moldova Europeană” din 21 mai 2023, unde peste 80 000 de persoane s-au reunit în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău pentru a-și exprima sprijinul față de viitorul european al Moldovei;