UE sprijină Republica Moldova cu noi programe de combatere a corupției, dezvoltare rurală și implementare a Acordului de Asociere

24 Iulie 2019

Cu prilejul vizitei Prim-ministrului Maia Sandu la Bruxelles, Uniunea Europeană și Republica Moldova au semnat astăzi trei acorduri de finanțare pentru implementarea proiectelor în valoare de 40,25 milioane EUR. Aceste programe vor sprijini dezvoltarea socio-economică, vor spori participarea cetățenilor în procesele decizionale, vor consolida lupta împotriva corupției și vor promova egalitatea de gen și abilitarea tinerilor.

Johannes Hahn, Comisarul European pentru Politica de Vecinătate şi Negocierile de Extindere a comentat:„Aceste programe vor contribui cu un sprijin cuprinzător în toate sectoarele cheie pentru a oferi cetățenilor Republicii Moldova ceea ce merită - beneficii concrete pentru viața lor. Acesta este încă un alt semnal important al angajamentului ferm al UE de a sprijini Republica Moldova în progresul ei către un stat democratic și fără corupție.”

Semnarea acordurilor de finanțare are loc după reluarea suportului bugetar pentru Moldova, anunțat la 23 iulie 2019, ca urmare a progreselor înregistrate de Guvernul Republicii Moldova în ultimele săptămâni în ceea ce privește principiile democratice și lupta împotriva corupției.

Mai multe informații despre programele finanțate de UE

Cele trei programe ale UE vor oferi sprijin în următoarele domenii:

UE își reia sprijinul bugetar acordat Republicii Moldova

Bruxelles, 23 iulie 2019 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-19-4510_ro.pdf

Comisia a reluat sprijinul bugetar acordat Republicii Moldova, alocând astăzi suma de 14,54 milioane EUR pentru a susține punerea în aplicare a Acordului de liber schimb UE-Moldova, finanțarea programelor de educație și formare profesională și punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru liberalizarea regimului de vize.

Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, a afirmat: „Pachetul de astăzi este un semn clar al sprijinului acordat de UE Republicii Moldova și cetățenilor săi. Acesta este, de asemenea, o dovadă a aprecierii acțiunilor deja întreprinse și o încurajare adresată autorităților să-și continue eforturile, în special în ceea ce privește consolidarea statului de drept și a democrației și lupta împotriva corupției. UE se angajează ferm să sprijine și să însoțească Republica Moldova pe această cale a reformei.”

Plățile au fost reluate după o suspendare de aproape doi ani ca urmare a deteriorării situației din această țară în ceea ce privește statul de drept. Guvernul recent învestit a luat o serie de decizii importante care au permis UE să aprecieze că sunt îndeplinite condițiile pentru reluarea sprijinului bugetar acordat Republicii Moldova. În special, UE recunoaște următoarele progrese:

Noul guvern și-a exprimat în mod ferm angajamentul de a pune în aplicare agenda de reforme prevăzută în Acordul de asociere dintre UE și Republica Moldova. Acesta a identificat lupta împotriva corupției ca prioritate absolută a programului său.

Parlamentul a început să lucreze la o nouă agendă legislativă. Printre primele decizii luate s-a numărat inițiativa legislativă de anulare a sistemului electoral mixt anterior și punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei de la Veneția. Parlamentul a instituit, de asemenea, o comisie de anchetă privind frauda bancară din 2014 și a adoptat decizii de sprijinire a depolitizării instituțiilor statului și de combatere a corupției.

Alegerile locale au fost stabilite pentru 20 octombrie, iar noile autorități s-au angajat să se asigure că acestea se desfășoară în mod credibil, transparent și favorabil incluziunii.

Noul guvern a restabilit, de asemenea, relațiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI). La 10 iulie, reprezentanții FMI și autoritățile moldovene au ajuns la un acord la nivel tehnic cu privire la cea de a patra și cea de a cincea revizuire din cadrul programului economic sprijinit de FMI. Acesta a recunoscut, de asemenea, progresele realizate de autorități în ceea ce privește consolidarea politicilor macroeconomice și a subliniat necesitatea de a susține dinamica reformelor și de a lua măsuri decisive pentru combaterea corupției.

Mai multe informații privind noul pachet al UE

Suma de 14,54 milioane EUR a fost acordată ca sprijin bugetar în cadrul a trei programe:

Sprijinirea punerii în aplicare a Acordului de liber schimb dintre Moldova și UE: datorită zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, precum și a sprijinului acordat de UE, exporturile Moldovei către UE au crescut cu 62 % între 2014 și 2018. În 2018, UE a continuat să își consolideze poziția de principal partener comercial al Moldovei, reprezentând aproximativ 70 % din totalul exporturilor și 50 % din totalul importurilor.

Programul de educație și formare profesională: cu sprijinul UE, Republica Moldova a pus bazele unui sistem modern și eficient de educație și formare profesională, bazat în special pe învățământul dual. Acest program sprijină emanciparea tinerei generații, în special în ceea ce privește dezvoltarea competențelor și îmbunătățirea capacității de inserție profesională.

Programul de sprijin al Planului de acțiune pentru liberalizarea regimului de vize a ajutat autoritățile să respecte în continuare criteriile de referință pentru a beneficia de acest regim, care oferă beneficii concrete importante pentru cetățenii moldoveni. În al doilea raport al său privind mecanismul de suspendare în materie de vize, din decembrie 2018, Comisia a confirmat că Republica Moldova continuă să respecte criteriul de referință; de asemenea, Comisia a formulat recomandări pentru Republica Moldova cu privire la combaterea corupției și a migrației neregulamentare, iar noul guvern și-a demonstrat în mod credibil angajamentul de a lua măsuri în acest sens.

Informații suplimentare

Delegația UE în Republica Moldova

Cooperarea UE cu Republica Moldova

Fișă informativă - relațiile UE cu Republica Moldova

BV - Parteneriatul Estic după un deceniu

The Eastern Partnership a decade on: looking back, thinking ahead=Parteneriatul Estic după un deceniu: Privire înapoi, reflecții de viitor”/ ISS; Vano Chkhikvadze, Iulian Groza, Mikayel Hovhannisyan, Leonid Litra, Dzianis Melyantsou, Zaur Shiriyev, Kateryna Zarembo - Paris,  2019. - 120 p.
Disponibil :  https://www.iss.europa.eu/sites/default/files/EUISSFiles/cp153_EaP_0.pdf

Publicația analizează evoluția Parteneriatului Estic (PaE), explorează atitudinea țărilor participante și sugerează modalități prin care PaE poate fi adaptat realităților actuali pentru a previn provocările regionale și a valorifica noi oportunități.


Din cupriins


Executive Summary 2
Introduction 5
Doom or bloom for the Eastern Partnership? /Sinikukka Saari and Stanislav Secrieru

CHAPTER 1 Shifting ground . How megatrends are shaping the eastern neighbourhood /
Sinikukka Saari and Stanislav Secrieru
CHAPTER 2  Ukraine  New engines for the partnership /Kateryna Zarembo and Leonid Litra
CHAPTER 3 Moldova Renewed hope after a string of setbacks/ Iulian Groza
CHAPTER 4 Georgia Overcoming the libertarian legacy /Vano Chkhikvadze
CHAPTER 5 Belarus From discord to humming the same tune? /Dzianis Melyantsou
CHAPTER 6 Armenia.Striving for complementarity /Mikayel Hovhannisyan
CHAPTER 7 Azerbaijan . An enduring ambivalence? /Zaur Shiriyev
Conclusion From ‘Eastern’ to ‘Partnership’ /Sinikukka Saari and Stanislav Secrieru

CHAPTER 3 Moldova  Renewed hope after a string of setbacks / Iulian Groza

„În ultimul deceniu de la lansarea Parteneriatului Estic, Moldova a parcurs un cerc plin și acum intră într-o nouă fază în relațiile sale cu UE. Inițial a avut o atitidune rece în raportu cu inițiativa Parteneriatului Estic. La scurt timp Moldova a îmbrățișat entuziasmat politica PaE. Începînd cu anul 2016, relațiile politice se regăsesc din nou pe o pantă descendentă. Cu toate acestea, Moldova a devenit din ce în ce mai dependentă de piața UE, datorită Acordului de Asociere și implicit Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE. Astăzi, odată cu schimbarea circumstanțelor politice de la începutul lunii iunie 2019 și apariția noului guvern tehnocratic pro-reformă condus de Maia Sandu, Acordul de Asociere și procesul de integrare europeană a Moldovei sunt acum pe drumul cel bun. Aceasta creează un moment istoric important pentru ca țara noastră să-și reconstruiască democrația și statul de drept. Se deschide o nouă fereastră de oportunitate pentru reluarea și aprofundarea procesului de asociere a Republicii Moldova cu UE, inclusiv în cadrul Parteneriatului Estic și, eventual, dincolo de acesta.” Iulian Groza, Directorul Executiv IPRE

Ursula von der Leyen a fost aleasă în funcția de președintă a Comisiei Europene

„Vom acționa în stil european”

La 16 iulie 2019, Parlamentul European a ales-o pe Ursula von der Leyen în funcția de viitor președinte al Comisiei Europene. Este pentru prima oară când acest post este ocupat de o femeie. 

Europeană cu trup și suflet, Ursula van der Leyen a anunțat că vizează o agendă ambițioasă împotriva schimbărilor climatice, pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Ea a mai promis să colaboreze îndeaproape cu Parlamentul European pentru a consolida democrația și pentru a construi o economie socială de piață echitabilă în Europa. Iată cum crede Ursula von der Leyen că trebuie să răspundem provocărilor mondiale: „Trebuie să acționăm în stilul nostru, european.” 

Ursula von der Leyen intenționează să selecteze o echipă de comisari alcătuită dintr-un număr egal de femei și bărbați, pe baza propunerilor înaintate de șefii de stat sau de guvern. Comisarii desemnați își vor putea prelua mandatul doar cu aprobarea Consiliului, iar noua Comisie Europeană (2019-2024), ca echipă, va avea nevoie și de confirmarea Parlamentului European. 

Născută la Bruxelles în 1958, Ursula von der Leyen este medic și a făcut parte din guvernul german în perioada 2005-2019.

Mai mult

• http://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20190711IPR56824/pe-o-alege-pe-ursula-von-der-leyen-in-functia-de-presedinte-al-comisiei-europene
• Orientări politice pentru viitoarea Comisie Europeană 2019-2024 - "O Uniune mai ambițioasă: Programul meu pentru Europa"
• Biografie
• Contact

BV - Percepții privind UE:Opinia Publică în Republica Moldova 2019

Opinia Publică în Republica Moldova /EU Neighbours East . - Mai 2019. - 3 p.

• PERCEPȚII PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ
• CONȘTIENTIZAREA ȘI EFICIENȚA SPRIJINULUI UE
• SURSE DE INFORMAȚII DESPRE UE

Disponibil:  https://www.euneighbours.eu/sites/default/files/publications/2019-07/EUNEIGHBOURS%20east_AS2019_Factsheet_MOLDOVA_ROM.pdf

Proiectul VECINII UE est, în colaborare cu ACT LLC, desfășoară anual sondaje de opinie în cele șase țări ale Parteneriatului Estic al UE (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina).

Scopul sondajelor anuale este de a investiga și de a înțelege mai bine opinia și nivelul de cunoaștere pe care cetățenii țărilor Parteneriatului Estic al UE îl au cu privire la Uniunea Europeană și cooperarea UE cu țara lor.

Sondajul Anual a fost desfășurat în Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina în februarie-martie 2019, prin intermediul a 6000 de interviuri față-n-față (1000 pe țară).

Conform sondajului din 2019:

• 65% din persoanele din Republica Moldova au încredere în Uniunea Europeană.
• 85% din moldoveni sunt conștienți de sprijinul financiar din partea UE, dintre care 53% consideră că sprijinul este eficient.
• 68% din moldoveni consideră că relațiile cu Uniunea Europeană sunt bune.
• Mai mult de jumătate din cetățenii Republicii Moldova (55%) au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană (UE), 33% au o imagine neutră despre aceasta și numai 10% au o imagine negativă

VALORI ASOCIATE CU UE 

TOP 3 valori

1. Prosperitate economică (82%) 
2. Drepturile omului (79%)
3.  Libertatea de exprimare (78%)

Mai mult

Sondaj de Opinie 2019: Analiză Regională (EAP)https://www.euneighbours.eu/ro/east/stay-informed/publications/sondaj-de-opinie-2019-analiza-regionala

MOLDOVA - https://www.euneighbours.eu/sites/default/files/publications/2019-07/EUNEIGHBOURS%20east_AS2019_Factsheet_MOLDOVA_ROM.pdf

BV: UE-RM - ZLSAC după 5 ani de implementare

Lupușor A. ZLSAC după 5 ani de implementare: impactul estimat și concluzii pentru următorii 5 ani/ Expert-grup. - Ch., 2019. -  28  p.

[Accesat 05.07.2019]

Disponibil  : https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/ZLSAC_dupa_5_ani_de_implementare_impactul_estimat_si_concluzii_pentru_urmatorii_5_ani.pdf

Din cuprins

• Introducere 
• Mesaje-cheie 
• Analiza exporturilor spre UE
• Importurile din Uniunea Europeană.
• Balanța comercială a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
• Estimarea impactului net al DCFTA
• Anexa A. Estimarea impactului net al DCFTA asupra produselor agroalimentare 
• Anexa B. Estimarea impactului net al DCFTA asupra produselor industriale 

După 5 ani de implementare a DCFTA, constatăm cu fermitate impactul pozitiv net al acestuia. În perioada 2015-2018, exporturile totale au crescut cu 1,5 miliarde USD sau cu 34% față de 4 ani de până la semnarea DCFTA (2011-2014), fapt ce a compensat pierderile pe piața CSI, fiind o creștere de două ori mai rapidă față de exporturile pe alte piețe. Drept rezultat, Uniunea Europeană și-a consolidat pozițiile drept principală piață de desfacere pentru exportatorii moldoveni. Circa 40% din această creștere a fost determinată în mod exclusiv de DCFTA (impactul net), alți factori fiind dinamica economică din România și Germania, importurile din UE, efectul inerțial sau cel sezonier. Astfel, efectul net al DCFTA a constituit circa 600 milioane USD.

• Exporturile de produse agroalimentare au beneficiat mai mult de DCFTA în comparație cu cele de produse industriale.
• Comerțul dintre Moldova și Uniunea Europeană a devenit mult mai echilibrat grație creșterii rapide a exporturilor pe piața UE și reducerii importurilor de produse industriale din UE
• Pe lângă performanțele pozitive ale comerțului extern în contextul DCFTA, există îngrijorări privind concentrarea exporturilor fapt ce denotă riscuri privind durabilitatea creșterii de până acum și carențe privind competitivitatea producătorilor autohton
• Îngrijorările privind competitivitatea scăzută a producătorilor autohtoni sunt confirmate și de nivelul scăzut de sofisticare tehnologică a exporturilor moldovenești pe piața UE
• Pentru următorii 5 ani, politicile publice în contextul implementării DCFTA trebuie să țintească 2 priorități strategice privind creșterea cantitativă și calitativă a exporturilor pe piața UE

David Sassoli ales Președinte al Parlamentului European

David Sassoli, în vârstă de 63 de ani, a primit 345 voturi din cele 667 exprimate în cel de-al doilea tur de scrutin. Domnul Sassoli este un fost jurnalist TV și este membru al Parlamentului European din 2009.

În declarația sa înainte de începerea alegerilor, domnul David Sassoli a subliniat că mulți alegători noi s-au deplasat la urne la alegerile din 23-26 mai și a vorbit despre responsabilitatea Parlamentului față de europeni. „Ei [alegătorii] ne-au oferit un mandat, pentru că ei cred în instituția noastră, ei cred în democrație și în alegeri libere. Nu trebuie să-i dezamăgim”.

„Pe parcursul acestei legislaturi, trebuie să urmăm inițiativa Vanguard, trebuie să facem schimbările necesare și într-adevăr vitale pentru a face Europa mai puternică și pentru a o moderniza”, a adăugat dumnealui.

Mai mult

• https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20190627IPR55410/
• https://www.europarl.europa.eu/the-president/en/
• https://multimedia.europarl.europa.eu/en/election-of-president-of-european-parliament_12601_pk
• http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/eu-affairs/20190612STO54308/cum-este-ales-presedintele-comisiei-europene

Charles Michel a fost ales preşedinte al Consiliului European

Consiliul European l-a ales pe Charles Michel în calitatea de președinte al Consiliului European pentru perioada 1 decembrie 2019 - 31 mai 2022. 

Consiliul European a solicitat secretarului general al Consiliului să asiste președintele ales al Consiliului European în perioada de tranziție.

Mai mult

https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2019/07/02/european-council-appoints-new-eu-leaders/

Concluziile Consiliului European, 30 iunie - 2 iulie 2019

https://www.consilium.europa.eu/media/40161/20190607-ro-special-euco-conclusions.pdf

Consiliul European a adoptat decizia prin care Ursula von der Leyen este propusă Parlamentului European în calitatea de candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene.

Consiliul European consideră că Josep Borrell Fontelles este candidatul potrivit pentru funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, sub rezerva acordului președintelui ales al Comisiei.

 Consiliul European consideră că Christine Lagarde este candidatul potrivit pentru funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, sub rezerva primirii recomandării și a avizelor relevante, în conformitate cu tratatele.

Președinția finlandeză a Consiliului UE: 1 iulie – 31 decembrie 2019

Președinția finlandeză a Consiliului UE: 1 iulie – 31 decembrie 2019

Prioritățile președinției finlandeze sunt ghidate de mottoul: o Europă durabilă, un viitor durabil.

Programul președinției se axează pe patru priorități principale:

1. consolidarea valorilor comune și a statului de drept
2. o UE mai competitivă și mai favorabilă incluziunii sociale
3. consolidarea poziției UE ca actor global în cadrul acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice
4. protejarea securității cetățenilor în mod cuprinzător

Finlanda va fi prima președinție care va integra noile priorități ale Agendei strategice 2019-2024 în lucrările Consiliului.

Site-ul președinției finlandeze

Programul președinției finlandeze

Președinția Consiliului se asigură prin rotație la fiecare 6 luni între statele membre ale UE. În cursul acestei perioade de 6 luni, președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele 3 țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

Trioul actual este alcătuit din președințiile României, Finlandei și Croației.

Președințiile Consiliului până în 2020

Finlanda: iulie-decembrie 2019
Croația: ianuarie-iunie 2020
Germania: iulie-decembrie 2020