BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Aprilie - Iunie 2018

Interviuri, comentarii, opinii

Arhiva 2012-2017









21.04.2018

O săptămână din viața unei stagiare la Parlamentul European: Jurnalul săptămânal cu Alina Stanciu.
 ....Începând cu luna ianuarie a acestui an, ziua de luni mă găsește mereu la Bruxelles pentru că fac aici un stagiu de practică în Parlamentul European. Deși este săptămâna în care deputații europeni își desfășoară activitatea la sediul Parlamentului European din Strasbourg, noi, cei de la Bruxelles continuăm să muncim pentru a-i ajuta să facă din UE un loc mai bun, în care interesele cetățenilor europeni sunt apărate și valorificate.  ....


18.04.2018

 Agenții economici din Transnistria valorifică beneficiile Acordului de Liber Schimb UE-RM

 Date furnizate recent de așa-zisele autorități vamale din regiunea transnistreană arată că în primele trei luni ale anului 2018 exporturile de mărfuri din stânga Nistrului au crescut cu circa 45 la sută. Astfel, cota UE în exporturile din regiune este acum de peste 40 de procente, față de 29, cât era în aceeași perioadă a anului trecut. În Federația Rusă, potrivit informațiilor publicate, ajung circa 11 la sută din livrările regiunii.
Despre aceste evoluții și felul în care agenții economici valorifică beneficiile Acordului de Liber Schimb între Moldova și UE  -  cu jurnalistul specializat pe probleme economice, Ion Preașcă. 

Europa Liberă: Pe finalul acestei discuții, dle Preașcă, acum câțiva ani experți din mediul neguvernamental susțineau că Acordul de Asociere va spori atractivitatea malului drept al Nistrului și va crea premise firești pentru reintegrarea țării. La o distanță de câțiva ani, cum se privește această părere?

Ion Preașcă: „Vedeți, timpul este încă foarte scurt. Avem practic patru ani, perioadă în care au fost atâtea evenimente și atâtea probleme; a fost o criză financiară regională acută și la noi o fraudă bancară și, respectiv, rezultatele încă nu pot fi evaluate, dar sunt evidente. Avem o creștere semnificativă a cotei UE atât în comerțul Republicii Moldova, cât și în comerțul regiunii transnistrene. Avem o deschidere mai mare a Uniunii Europene față de produsele din Moldova și din regiunea transnistreană, doar că este cerința ca aceste produse să corespundă cerințelor, normelor UE. Și aici este problema, deoarece e nevoie de o perioadă de adaptare și, indiferent e în regiunea transnistreană sau în Republica Moldova, toate companiile au nevoie de timp, bani și tehnologii pentru a se adapta la aceste cerințe.”

Despre ajutorul macrofinanciar promis de UE Republicii Moldova

18.04.2018

Interviu cu eurodeputatul social-democrat Andi Cristea

Parlamentul European a respins săptămâna trecută propunerea să se stabilească noi condiții pentru ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro promis de Uniunea Europeană Chișinăului. Nicio tranșă din ajutorul anunțat la începutul lui 2017 încă nu a venit la Chișinău, plățile fiind întârziate între altele, de reforma electorală adoptată de puterea moldoveană în ciuda recomandărilor Comisiei de la Veneția. 

Europa Liberă: Mult se discută despre aceea dacă guvernarea de la Chișinău, autoritățile statului au îndeplinit sau nu acele condiții de obținere a banilor. Colegii Dvs. din alte partide de acolo, din Parlamentul European, împărtășesc o altă viziune că condițiile tehnice dacă și s-ar fi îndeplinit, există și condiții politice, iar faptul că Comisia de la Veneția nu ar fi văzut cu ochi buni reforma electorală în baza votului mixt tărăgănează, tergiversează alocarea acestor bani.

Andi Cristea: „Vă spun foarte clar că acele condiții tehnice au fost îndeplinite pentru prima tranșă. Sunt trei tranșe în total, dacă nu mă înșel, 28 de condiții: zece pentru prima tranșă, opt pentru a doua și zece pentru a treia. Dar evaluarea cu privire la respectarea condițiilor politice o face Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă și până la acest moment nu ne-au dat niciun semn că această evaluare este gata. Când va fi gata, cu siguranță va fi făcută publică, dar vreau să mai spun o chestiune: pentru ca acei colegi care își dau ei cu părerea după Republica Moldova fac de multe ori chestiunea asta prin prisma intereselor politice ale familiei politice din care ei fac parte.Noi în Parlamentul European am respins acea rezoluție, de a aviza acea rezoluție acum din trei motive: o dată – pentru că este campanie electorală și noi nu interferăm în campania electorală sau în viața politică a țărilor cu care avem acorduri de asociere. Or, repet: un parteneriat, așa cum este Acordul de Asociere cu Republica Moldova, înseamnă un parteneriat de pe poziții de egalitate. Nu este cineva centru și altcineva periferie, nu împărțim noi dreptatea în Republica Moldova. Mă refer la dreptatea politică. Acei colegi care fac lucrurile acestea greșesc profund. Mă refer la colegii europarlamentari.

Alt motiv pentru care am refuzat această rezoluție a fost legat de faptul că, în urmă cu două săptămâni, am avut ședința Comitetului parlamentar de asociere la Chișinău și, practic, am avut un text adoptat de recomandări și declarație finală și în momentul în care aveam acel text nu era o practică instituțională să venim noi în plenul Parlamentul European să adoptăm un alt document, un alt text cu privire la Republica Moldova...

  17.04.2018

 Interviu cu  europarlamentarul conservator român Cristian Preda,
 Europarlamentarii conservatori români au încercat fără succes să mustre guvernarea moldoveană în Parlamentul European.Parlamentul European a respins propunerea să se stabilească noi condiții pentru ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro promis de Uniunea Europeană Chișinăului. Valentina Ursu l-a întrebat pe autorul propunerii eșuate, europarlamentarul conservator român Cristian Preda, de ce ar mai fi fost nevoie de înăsprirea condițiilor: 

 Cristian Preda: „Și eu, și grupul meu politic dorim să sprijinim Republica Moldova, dar nu putem să sprijinim Republica Moldova dacă nu avem garanția că, pe de o parte, banii sunt cheltuiți cu măsură și pentru obiective europene, nu pentru îmbogățirea unor oameni politici și nu vrem ca banii să fie aruncați pe fereastră în condițiile în care Guvernul din Republica Moldova nu vrea să lucreze cu noi. Or, Parlamentul European, Comisia Europeană au spus anul trecut foarte clar că e bine ca ceea ce a spus Comisia de la Veneția în privința legii electorale să fie respectat și nu să fie călcat în picioare. Chiar ieri s-a discutat în Parlament din nou în Comisia de afaceri constituționale împreună cu reprezentanții Comisiei de la Veneția despre valoarea profesională, înainte de toate, a expertizei pe care o pune la dispoziție Comisia de la Veneția. Și s-a citat și cazul Moldovei. S-a spus foarte clar că Guvernul de la Chișinău, forțele politice trebuiau să țină seama de ceea ce a recomandat Comisia de la Veneția. 

 18.04.2018

Noi ne dorim să fim ca Uniunea Europeană pentru standardele lor de viață: Interviu cu lidera PAS Maia Sandu

 Europa Liberă: Transnistria ar fi o piedică pentru acest proces de apropiere a Moldovei de UE?
Maia Sandu: „Bineînțeles, este o piedică și aici va trebui să fim foarte ingenioși și să găsim o formulă prin care această piedică nu ne-ar reține din proces.”
Europa Liberă: Dar care ar fi această formulă?
Maia Sandu: „Dar până să ajungem, mă rog, e greu de spus acum o formulă temporară de înghețare a situației acolo sau cu forțe ale Uniunii Europene, care să înlocuiască forțele pacificatoare, dar până să ajungem acolo încât să spunem că Transnistria este singurul impediment în calea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană sunt foarte multe lucruri de făcut. Și spuneam, chiar dacă aderarea ar fi departe, Republica Moldova și cetățenii Republicii Moldova pot beneficia enorm de procesul de apropiere, pentru că asta ar însemna să avem standarde de viață mai bune, asta ar însemna să avem proces democratic real, nu mimat, așa cum este. Deci, asta noi ne dorim, că nu ne dorim, pur și simplu, să ne regăsim în hotarele Uniunii Europene. Sigur, sunt avantaje acolo care țin de anumite transferuri financiare, dar cel mai mult noi ne dorim să fim ca Uniunea Europeană pentru standardele lor de viață. Deci, procesul e important, să nu ne împiedicăm prea mult de problema Transnistriei.”

07.04.2018

Un interviu cu europarlamentarul Siegfried Mureșan la încheierea vizitei efectuate de delagațiile a două comisii ale Parlamentului European la Chișinău.

Într-un raport dat publicităţii, 5 aprilie 2018, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă reamintește că trecerea la sistemul electoral mixt pentru alegerile parlamentare adoptată de puterea moldoveană anul trecut „nu a respectat recomandarea formulată de Comisia de la Veneția a Consiliului Europei…”, dar nu spune dacă este recomandată sau nu începerea debursării banilor din ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro promis Moldovei. Europarlamentarul roman Siegfried Mureşan, spune că „acest limbaj politicos, diplomatic trebuie înţeles ca atare la Chişinău: nu faceţi nimic în ciuda recomandărilor Comisiei de la Veneţia pentru că pierdeţi încrederea.” Siegfried Mureşan a făcut declaraţia la capătul unei vizite de evaluare la Chişinău într-un interviu la Europa Liberă în care mai spune că „finanţarea partidelor, votul în diaspora, acces egal la media sunt trei condiţii foarte importante pentru nişte alegeri democratice, corecte şi un sistem pluripartinic”.

Europa Liberă: În toate documentele cele mai recente ale Uniunii Europene, ale instituțiilor Uniunii Europene care vizează ajutorul macrofinanciar de 100 milioane de euro nu se condiționează în mod clar livrarea acestor bani prin renunțarea la votul mixt adoptat în vara anului trecut în contradicție cu recomandările Comisiei de la Veneția. De ce?

Siegfried Mureșan: „Noi, Parlamentul European, și cele 28 de state membre în Consiliul Uniunii Europene am spus următorul lucru: vrem să ajutăm Republica Moldova, vrem să acordăm 100 milioane asistență macro-financiară, vrem ca banii să vină cât mai rapid și pentru asta e nevoie de îndeplinirea unor condiții și precondiții.

La condiții am spus foarte clar: stat de drept, justiție independentă, combaterea corupției, combaterea spălării banilor, fiindcă nu poți să pui o sută de milioane de euro într-o țară dacă știi că spălarea banilor nu e combătută puternic. În plus, am spus între precondiții următorul lucru: pregătirea, organizarea de alegeri democratice, sistem pluripartiinic.
Și ce se înțelege prin asta? Prin asta se înțelege că oricine dorește să fie candidat, să poată fi candidat, să nu fie împiedicat, să nu fie pus sub presiune. Orice cetățean al Republicii Moldova să poată vota neîngrădit indiferent de locul unde trăiește, în Republica Moldova sau în diasporă.

Am văzut la ultimele alegeri prezidențiale ce s-a întâmplat legat de finanțarea transparentă a partidelor politice și săptămâna aceasta membrii ai delegației pe care am condus-o au spus foarte clar: „Este de neînțeles pentru noi cum într-o țară în care venitul mediu pe an al cetățeanului este în jur de 2500 de euro să ai voie prin lege să donezi până la 50-52 de mii de euro la campania unui partid politic.”

Eu vă spun sincer, eu nu aș dona venitul meu pe 20 de ani unui partid într-o campanie electorală și nu știu niciun om cinstit care să facă acest lucru. E clar că e vorba de cumpărarea de favoruri de la politicieni acolo.
Și de aceea colegii au spus foarte clar în întâlnirile avute: „Reduceți acest prag, puneți-l în concordanță cu salariul mediu” și colegii au spus că în statele lor din Uniunea Europeană e 10% din venitul mediu pe an. Atâta donează cetățeanul cinstit unui partid. Ce e mai mult deja e suspect. Și toate donațiile pot fi făcute numai prin transfer bancar, să se știe cine donează, de unde vin banii, unde merg, cu ce scop, nu în plic și nu în cash.

Deci, pe scurt, între condiții și precondiții este un întreg pachet de puncte care trebuie îndeplinite pentru ca banii să vină și acestea au de a face și cu alegerile și sunt legate de recomandările Comisiei de la Veneția, care și-au spus punctul de vedere.

În plus, În orice document politic, chiar și în raportul publicat ieri de către Comisia Europeană, se vorbește negativ despre tentativa de schimbare a sistemului de vot în ciuda recomandării Comisiei de la Veneția. Colegi de-ai mei, membri ai delegației, au spus foarte clar interlocutorilor pe care i-am întâlnit – Guvern, majoritate parlamentară – că așteaptă punerea în acord a legislației cu recomandările Comisiei de la Veneția.”

VIDEO



05.04.2018

Despre rezultatele ultimei reuniuni a Comitetului Parlamentar de Asociere UE - Republica Moldova.

Parlamentul de la Chișinău a găzduit, , cea de-a VI-a Reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere UE - Republica Moldova. Un comunicat al legislativului notează că la ședința de lucru, coprezidată de deputatul Eugen Carpov și de eurodeputatul Andi Cristea, au participat președintele Parlamentului Andrian Candu, eurodeputați și parlamentari din Republica Moldova, reprezentanți ai instituțiilor europene și ai Platformei societății civile. Despre rezultatele reuniunii, Valentina Ursu a discutat cu deputatul Eugen Carpov.

Europa Liberă: Ce trebuie să rețină cetățeanul simplu după aceste discuții pe care le purtați dvs., cei care faceți parte din Comitetul Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova?

Eugen Carpov: „Important este să înțelegem cu toții că Republica Moldova, indiferent de viziuni și opțiuni politice sau de altă natură, este obligată să poarte un dialog constructiv cu structurile Uniunii Europene. Noi suntem stat asociat, avem semnate mai multe documente, înțelegeri, care ne obligă să purtăm un dialog și platforma parlamentară în cadrul Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova este chiar prevăzută în Acordul de Asociere, existența acestei platforme. Am avut o agendă plină cu subiecte, toate de actualitate, de actualitate atât pentru cetățenii din Republica Moldova, cât și pentru reprezentanții Parlamentului European și în final – după dezbateri interesante, sincere, deschise, la care au participat toate fracțiunile parlamentare, toți deputații care au dorit – a fost adoptată o declarație cu recomandări, care stabilește planul pe perioada imediat următoare a acțiunilor pe care și le propune și Parlamentul European, și Republica Moldova să le realizeze.”...

 ....Eugen Carpov: „Uniunea Europeană nu sprijină demnitari, partide politice, structuri guvernamentale ș.a.m.d. Uniunea Europeană sprijină societățile din statele partenere, pe care le consideră partenere. Din acest punct de vedere, de acești bani au nevoie cetățenii Republicii Moldova pentru proiecte sociale, pentru sprijin bugetar, pentru plata salariilor și eu nu aș putea să-i înțeleg pe acei demnitari care pledează pentru ca banii respectivi să nu vină în Republica Moldova. Asistența macrofinanciară a fost unul din cred că aproape zece subiecte de pe agendă. Discuțiile s-au purtat și pe reforma justiției, lupta anticorupție, reforma administrației publice centrale și locale, aspecte de stabilitate financiară și situația în sistemul bancar, cooperarea cu societatea civilă, mass-media, drepturile omului, situația în domeniul audiovizualului – suficiente probleme care au constituit fiecare un subiect separat în discuții și părțile au venit cu informații, întrebări, clarificări, iar rezultatele, după cum vă spuneam, sunt reflectate în declarația finală.”...

AUDIO

/div>

 
 04.04.2018

Despre vizita delegației Parlamentului European,

 în dialog cu fostul ambasador al R. Moldova la ONU și Consiliul Europei.Alexei Tulbure

O delegație de europarlamentari din Comisia pentru Afaceri Externe și Comisia pentru Bugete se află la Chișinău în perioada 3-6 aprilie pentru a verifica modul în care Republica Moldova utilizează sprijinul financiar al UE şi cum se pun în practică reformele din acordul de asociere, dar mai ales cele legate de alegeri, corupţie şi libertatea presei. Ce efecte pot avea discuțiile din aceste zile, de vreme ce Chișinăul așteaptă debursarea unui ajutor macroeconomic european de 100 de milioane de euro? 

Alexei Tulbure: „Eu cred că Parlamentului European, iar poziția Parlamentului se va forma inclusiv și pe concluziile care vor fi făcute de membrii acestei delegații este una importantă. Și Parlamentul European, deși nu este cum se crede greșit organul legislativ al Uniunii Europene, dar este un for al dezbaterilor, este vocea poporului Uniunii Europene, este extrem de importantă. De aceea, da, ei vor auzi multe lucruri aici, dar parlamentarii europeni sunt oameni experimentați, care se alimentează din varii surse și ei cunosc care este nivelul de suport popular al acestei guvernări și cunosc care este nivelul de încredere a populației față de justiție. El este foarte jos și dacă să vorbim la capitolul corupție, haideți să ne amintim că au trecut trei ani și ceva, iată trei ani și jumătate deja de la momentul producerii jafului, cum îi spunem noi, dispariția acestui miliard din rezervele valutare și încă nicio persoană n-a fost pedepsită pentru acest lucru, deși se cunosc numele celor care au fost în fruntea instituțiilor menite să oprească acest furt și, dacă n-au fost în stare să oprească, erau obligați să investigheze acest furt. Și asta ține de corupție, și lupta cu corupția la noi este foarte selectivă; noi nu prea vedem lupta cu corupții cei mari

04.04.2018

Interviu cu Michael Gahler, europarlamentar german din partea Uniunea Creștin Democrate  aflat la Chișinău udespre arta negocierilor politice, despre interesul Uniunii Europene pentru Moldova dar și despre lecțiile, dacă există, ale reunificării Germaniei pentru alte state.

Michael Gahler: „În primul rând, Moldova este un vecin imediat al Uniunii Europene și este interesul nostru ca vecinătatea noastră imediată să fie democrată, prosperă și stabilă și desigur în privința țărilor situate în Europa este aplicabil în mod egal Art. 49 al Tratatului Uniunii Europene, care zice: „Orice țară europeană poate solicita, poate aplica pentru calitatea de membru al Uniunii Europene”. Și pentru a nu lăsa niciun dubiu în această privință, putem spune că Moldova în starea actuală de lucruri în care se află nu este capabilă să devină membru al Uniunii Europene, însă este țară europeană. Din acest motiv, actualmente, eu, unul, nu aș recomanda să depuneți cerere sau să solicitați calitatea de membru în Uniunea Europeană, dar mai degrabă să vă faceți temele pentru acasă în lumina tratatelor pe care le-am semnat împreună cu dvs., în lumina cooperării care există deocamdată. Și în afară de aceasta, noi din partea noastră am demonstrat mai multe semnale pozitive. De exemplu, regimul liber de vize, de care dvs. beneficiați, a fost un semnal foarte clar din partea noastră.”

VIDEO



https://www.europalibera.org/a/interviu-michael-gahler/29142509.html