Noutăți UE-RM - Aprilie 2017

Martie 2017

Februarie 2017
Ianuarie 2017

Arhiva 2011-2016






28.04.2017

Regimul liberalizat de vize cu UE reprezintă unul din cele mai palpabile beneficii ale integrării europene pentru cetățenii Republicii Moldova – libertatea de mişcare. 

 Călătoriile fără vize au facilitat semnificativ contactele interumane și au contribuit la consolidarea suplimentară a legăturilor de afaceri, sociale și culturale între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

la 28 aprilie 2014, în rezultatul unui proces îndelungat și complex, Uniunea Europeană a abolit pentru cetățenii Republicii Moldova, deținători de pașapoarte biometrice, obligativitatea vizei de scurtă ședere pentru a călători în spațiul Schengen. Republica Moldova a fost prima țară din cadrul Parteneriatului Estic care a obținut regimul fără vize cu Uniunea Europeană.

În aceşti trei ani, aplicarea regimului fără vize cu Uniunea Europeană s-a caracterizat prin creşterea constantă a numărului de cetățeni care au beneficiat de această facilitate. Astfel, către sfârşitul primului an de implementare, în spațiul Schengen au călătorit 241 415 de cetățeni moldoveni, deținători de pașapoarte biometrice. În 2015, numărul acestora a fost de – 577 058, iar la sfârşitul anului trecut – 982 764.

Mai mult


28.04.2017
Conferința de finalizare a proiectului UE „Suport pentru implementarea DCFTA în Republica Moldova”

În cei trei ani de activitate, proiectul DCFTA a contribuit la consolidarea capacităților Ministerului Economiei și a altor organizații relevante, furnizând consultanță funcționarilor publici în domeniul elaborării și selecției politicilor, armonizării legislative, coordonării, implementării, comunicării, monitorizării și evaluării.

În discursul său de deschidere, ES Pirkka Tapiola a subliniat importanța implementării DCFTA în Republica Moldova și a mulțumit echipei proiectului, precum și Ministerului Economiei pentru eforturile depuse în aceast sens. El a menționat că avantajele pozitive din implementarea DCFTA în Moldova sunt mai bune decât se aștepta, inclusiv a fost înregistrată o creștere de până la 65% a exporturilor moldovenești către UE și a celor agricole (30%).

Ministrul Economiei, Octavian Calmâc, a reiterat importanța proiectului DCFTA și contribuțiile pe care acesta le-a adus în cele trei direcții precum consultanța funcționarilor implicați în punerea în aplicare a DCFTA, consultanța grupurilor de lucru sectoriale formate de Ministerul Economiei, dar și facilitarea dialogului bilateral dintre Republica Moldova și UE.

Noutăţi CoE - RM - Aprilie 2017

26.04.2017

Nils Muiznieks: ”Anul 2016 va fi probabil considerat ca unul care a marcat o turnură decisivă pentru drepturile omului în Europa”

Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a prezentat, în cadrul sesiunii plenare a APCE, raportului său anual de activitate pentru 2016. ”Această perioadă va fi considerată fie ca un punct de pornire la care țările europene, în mod individual și colectiv, au revenit pentru a-și reafirma angajamentul față de drepturile omului, fie va marca începutul sfârșitului sistemului european al drepturilor omului și al integrării europene”, a menționat Nils Muiznieks.

Detalii

20.04.2017

”Populismul – Cât de solid este echilibrul între puterile instituționale din Europa?”: Raport anual privind situația democrației, drepturilor omului și a statului de drept în Europa

Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a publicat raportul său anual privind situația democrației, drepturilor omului și a statului de drept în Europa având genericul ”Populismul – Cât de solid este echilibrul între puterile instituționale din Europa?”. Raportul constituie o analiză a concluziilor mecanismelor și organelor de monitorizare ale Consiliului Europei. 

Secretarul General face o evaluare a rezistenței, în cele 47 State membre ale Consiliului Europei, a celor cinci piloni ai securității democratice, care sunt: independența justiției, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire și de asociere, funcționarea instituțiilor democratice și caracterul inclusiv al societăților, în contextul creșterii populismului.

Acest raport operează cu cele mai recente date disponibile, în mare parte din 2016. El ilustrează provocările cu care se confruntă Statele membre prin exemple luate în mod exclusiv din documentele Consiliului Europei (decizii și recomandări, hotărâri ale Curții, rapoartele Adunării, rapoartele Comisarului pentru drepturile omului, avizele Comisiei de la Veneția și concluziile organelor de monitorizare și ale structurilor interguvernamentale). De asemenea, el oferă exemple de bune practici și evoluții positive constatate în Statele membre.

Detalii

20.04.2017

Jurnaliștii din Europa sunt supuși violențelor, intimidărilor și autocenzurii

Studiul ”Journalists under pressure - Unwarranted interference, fear and self-censorship in Europe”, bazat pe un eșantion de 940 de jurnaliști din cele 47 state membre ale Consiliului Europei şi Belarus, menționează că jurnaliștii sunt, în Europa, desori expuși amestecurilor grave și nejustificate în activitatea lor, care ajung până la intimidări și violențe. Consiliul Europei precizează că acest eşantion nu este unul reprezentativ şi rezultatele nu pot fi generalizate la ansamblul jurnaliştilor din statele Consiliului Europei.  

Libertatea de exprimare este una dintre condițiile fundamentale necesare pentru progresul societății. Fără asigurarea securității jurnaliștilor nu poate exista o mass-media liberă. În Europa, jurnaliștii sunt intimidați. Diferite forme de violență împotriva jurnaliștilor au sporit considerabil pe parcursul ultimilor zece ani,: de la atacuri fizice, la intimidări și hărțuire, regim special de supraveghere până la o serie de tactici moderne utilizate pentru a reduce la tăcere vocile critice și exprimarea liberă. Alături de nepedepsirea autorilor ingerințelor nejustificate asupra jurnaliștilor, există probleme mult mai grave cu care se confruntă libertatea mass-media astăzi. Autocenzura nu este deloc surprinzătoare în astfel de circumstanțe.  

Rezultatele studiului oferă dovezi cantitative cu privire la astfel de ingerințe nejustificate, amenințări și modul în care această situație duce la autocenzură consecventă. Aceste rezultate îngrijorătoare confirmă necesitatea urgentă pentru Statele membre de a pune în aplicare în măsură deplină Recomandarea CM/Rec(2016)4 privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și altor actori media, și reprezintă un instrument esential și adecvat pentru planificarea strategică în acest domeniul în scopul garantării libertății de exprimare.  

 

Mai mult la: http://www.stiripesurse.ro/jurnalistii-sunt-supusi-la-diverse-presiuni-ceea-ce-ii-indeamna-la-autocenzura-consiliul-europei_1191982.html

Detalii

CoE_BV: Raportul Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei (2017)

Annual Activity Report 2016 / Nils Muižnieks; Commissioner for Human Rights. – Strasbourg: Council of Europe, 2017. – 94 p.
Disponibil: https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168070ad23

Rapport Annuel d’activité 2016 / Nils Muižnieks; Commissaire aux droits de l’homme. – Strasbourg: Conseil de Europe, 2017. – 104 p.
Disponibil: https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168070ad57

”Anul 2016 va fi probabil considerat ca unul care a marcat o turnură decisivă pentru drepturile omului în Europa”, a declarat, la 26 aprilie 2017, Nils Muiznieks, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, cu ocazia prezentării ediției 2016 a raportului său anual de activitate. ”Această perioadă va fi considerată fie ca un punct de pornire la care țările europene, în mod individual și colectiv, au revenit pentru a-și reafirma angajamentul față de drepturile omului, fie va marca începutul sfârșitului sistemului european al drepturilor omului și al integrării europene”.

Comisarul a subliniat că, pentru prima dată, există trei țări (Ucraina, Franța și Turcia) care derogă de la Convenția europeană a drepturilor omului. Anul 2016 s-a deosebit și prin inițiativele naționale și europene care aduc atingere dreptului de azil, prin referendumul cu privire la Brexit desfășurat în Regatul Unit, printr-o tentativă de lovitură de stat în Turcia, urmată de o degradare a situației drepturilor omului în această țară, prin adoptarea, în Polonia, a măsurilor politice care amenință grav Statul de drept și prin alegerea lui Donald Trump la președinția Statelor Unite.

În opinia Comisarului, ”practicile dăunătoare, cum ar fi îndemnul la o ”modernizare” a Convenției europene și a altor tratate internaționale privind drepturile omului și refuzul de a coopera cu instituțiile și mecanismele Consiliului Europei, manifestat de către tot mai multe State membre, ar putea accelera căderea sistemului european de protecție a drepturilor omului, dacă ele vor persista și se vor răspândi.” ”Adepții unei reforme totale a sistemului actual nu ar trebui să piardă din vedere faptul că și noua formulă s-ar putea să nu le fie pe plac și riscă să ducă la haos”, a adăugat oficialul, invitând Comitetul de Miniștri ”să recunoască că situația este departe de a fi una obișnuită pentru sistemul european al drepturilor omului, să trateze foarte serios refuzul de cooperare  și să-l considere ca o amenințare fundamentală pentru sistem, și să prevadă măsuri de mare anvergură pentru a face ordine în casa europeană a drepturilor omului și pentru a păstra integritatea sa”.

Referitor la criza migrației, Comisarul a îndemnat Statele membre să-și assume partea lor de responsabilitate pentru a atenua presiunile asupra celor mai expuse țări. ”Guvernele și parlamentele ar trebui să asigure funcționarea programului de relocalizare al Uniunii Europene și să-și ceară explicații reciproce privind lipsa de acțiune, să identifice obstacolele sau motivele de întârziere. Nicio țară nu ar trebui să poată continua nepedepsită să acorde ajutor insuficient noilor veniți și să încurajeze astfel neintegrarea și plecarea lor spre alte țări”, a menționat Comisarul.

Cât privește combaterea terorismului, Comisarul a cerut imediat guvernelor și parlamentelor să pună în discuție subiectul privind prelungirea quasi automată a stării de urgență și a derogărilor de la Convenție. ”Lupta împotriva terorismului nu este un sprint, dar un maraton”, a reamintit Comisarul, care a insistat asupra necesității urgente de a consolida controlul democratic al serviciilor de securitate. Totodată, Comisarul a relevat că Comitetul de Miniștri și Adunarea Parlamentară ar trebui să acorde o atenție prioritară situației apărătorilor drepturilor omului și a situației mass-media.

BV: CoE: Cel de-al 26-lea Raport general al CPT (2016)

26th General Report of the CPT: 1 January - 31 December 2016  / European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or Degrading Treatment or Punishment. - Strasbourg: Council of Europe, 2017. - 66 p. - [Accesat la 20.04.2017].

Disponibil: https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168070af7a

26e RAPPORT GÉNÉRAL DU CPT: 1er janvier – 31 décembre 2016 / Comité européen pour la prévention de la torture et des peines ou traitements inhumains ou dégradants. - Strasbourg: Conseil de l’Europe, 2017. - 68 p. - [Accesat la 20.04.2017].

Disponibil: https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168070af86

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) a îndemnat cele 47 State membre ale Consiliului Europei să utilizeze detenția provizorie doar ca o măsură în ultimă instanță și să ofere persoanelor reținute condiții de detenție adecvate. În timpul vizitării penitenciarelor din Europa, CPT a stabilit deseori că persoanele reținute se află în condiții foarte rele și au un regim slab de activități.

BV : UE-RM - Evoluţia fluxurilor comerciale RM-UE după 2 ani de implementare a ZLSAC

DESCARCATI

Gumene V. Evoluţia fluxurilor comerciale RM-UE după 2 ani de implementare a ZLSAC. - Ch., 2017. - 30 p.

CUPRINS

I. Reflecții asupra exportului de bunuri a Republicii Moldova 

II. Exporturile Republicii Moldova de produse agroalimentare în UE

 III.Exporturile de produse agricole supuse scutirii anuale de taxe în cadrul contingentelor tarifare 

IV. Exporturile Republicii Moldova de produse non-agricole în UE 

V. Importurile Republicii Moldova de produse agroalimentare din UE VI. Importurile Republicii Moldova de produse non-agricole din UE 

Potrivit experților, în anul 2016, exporturile Republicii Moldova au înregistrat un trend ascendent, depășind cu 6.9% nivelul din anul 2014. În același timp, analiza comparativă pe regiuni a exporturilor denotă o evoluție mult mai stabilă a acestora în direcția Uniunii Europene comparativ cu alte destinații, astfel 7 din 10 din cele mai importante țări UE importatoare a produselor moldovenești înregistrează evoluții pozitive în comerțul cu Republica Moldova. Cel mai important partener comercial al țării rămâne a fi România cu o pondere de 25% în totalul exporturilor, urmată de Italia și Germania cu ponderi de 9,7% și respectiv 6,2%.

În topul produselor, care au beneficiat cel mai mult, ca urmare a implementării ZLSAC sunt produsele agroalimentare. Exportul acestora a înregistrat o majorare în termeni valorici de circa 25% în perioada de referință, iar în termeni cantitativi, circa 63% din exporturile de produse agroalimentare către UE au înregistrat creșteri.

Topul celor mai dinamice exporturi de produse agroalimentare este condus de cereale (grâu, porumb, orz, zahăr) unde poate fi urmărită o valorificare superioară a contingentelor alocate, dar și exportul de produse din categoria cerealelor procesate (alcool etilic). Evoluții pozitive a înregistrat și exportul de vin, al cărui contingent a fost anulat, dar și cel al mierii naturale – unul din puținele produse de origine animală admise deocamdată la export în UE. Din produsele agricole supuse contingentării și care sunt scutite de aplicarea prețurilor de intrare, au fost utilizate aproape în totalitate cotele pentru struguri și prune. Din păcate, contingentul pentru mere rămâne nevalorificat.

Exporturile de produse non-agricole către UE au înregistrat o evoluție mai stabilă comparativ cu alte destinații, deși în termeni valorici acestea au înregistrat o diminuare de 2,5% în perioada de referință. Totuși, exprimate în termeni cantitativi, acestea au înregistrat creșteri pentru 68% din exporturile non-agricole în țările Uniunii Europene. Topul categoriilor de produse non-agricole, cu cele mai mari diminuări la export în UE vin din zona industriei textile (îmbrăcăminte și încălțăminte), fapt datorat diminuării cererii față de acestea pe piața UE.

În pofida multiplelor temeri și speculații în ceea ce privește invazia mărfurilor agroalimentare din UE, datele statistice indică asupra unei evoluții contrare. Astfel că, importul de produse agroalimentare din UE a înregistrat un trend negativ în perioada analizată, iar în perioada de referință indică o scădere a acestora de 15%Atât structura cât și evoluția principalelor importuri non-agricole denotă necesitățile industriei naționale, în special, în executarea circuitelor electrice și industriei textile (fire izolate, sârmă din cupru, piese izolante, aparatură pentru racordare, țesături, articole din piele, etc.), dar și în contextul dezvoltării sectorului agricol (insecticide, tractoare, etc.).

În fine, implementarea DCFTA deja aduce anume rezultate pozitive, dar acestea pot fi durabile cu condiția ca să fie sporită competitivitatea produselor moldovenești, prin susținerea tehnică și informațională a producătorilor autohtoni.

Ziua Internațională a Romilor 2017: Inițiativa Consiliului Europei ”10 pentru 10”

Cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, marcată la 8 aprilie, Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a făcut o declarație.

”Constatăm cu satisfacție că, de câțiva ani, pentru șefii de Stat și conducătorii instituțiilor interguvernamentale, 8 aprilie, Ziua Internațională a Romilor, a devenit o ocazie pentru a face declarații oficiale referitoare la această populație și a recunoaște locul ei important în cadrul societăților noastre.

Cu toate acestea, situația generală a romilor este și astăzi departe de cea pe care aș dori s-o văd. Prea mulți romi se nasc fără a avea acte de identitate, prea devreme micii romi sunt excluși din structurile sociale și educatuve de care profit populația majoritară, prea mulți copii romi trăiesc în mizerie, nu merg la o școală în limba maternă și abandonează școala prea devreme. Segregarea, educația de proastă calitate, școlile speciale sunt probleme care continuă să afecteze Romii într-o modalitate disproporționată.

BV: UE-RM - ZLSAC dintre UE și RM: evaluarea impactului liberalizării comerțului cu servicii asupra economiei moldovenești

Prohnițchi  V. ZLSAC dintre UE și RM: evaluarea impactului liberalizării comerțului cu servicii asupra economiei moldovenești=EU-Moldova DCFTA: assessing the impact of the liberalization of trade in services on the Moldovan economy/ Expert Grup. - Ch., 2017. - 38 p.

DESCARCATI  rom  eng 

Măsurile de politici aplicate de Republica Moldova la importurile de servicii sunt, în general, mai restrictive în comparație cu cele aplicate de UE. 

Utilizând o metodologie OCDE care estimează Indicele Restricțiilor în Comerțul cu Servicii (IRCS), autorul a  constatat că Republica Moldova aplică mai puține restricții în comerțul cu servicii de contabilitate, audit și juridice decât majoritatea țărilor UE. Nivelul restricțiilor este comparabil cu media din țările UE pentru serviciile de brokeraj vamal, serviciile de expediere de bunuri și serviciile de transport rutier a bunurilor. Pentru alte servicii, inclusiv transportul feroviar, telecomunicații, curierat și servicii poștale, măsurile aplicate de Moldova sunt mult mai restrictive.