Agenda R. Moldova, după summitul de la Riga: spre o nouă etapă în relaţia cu UE Interviu cu ministrul adjunct de externe, Daniela Cujbă
Europa Liberă: Acordul e vast, sunt aproape 1000 de pagini.
Să ne referim la trei-patru priorități acum, care trebuie puse în capul
mesei.
Daniela Cujbă: „Aceste priorități rezultă desigur din acele criterii-cheie pentru obținerea succeselor și avansării în procesul de integrare europeană. Acestea țin sigur că de consolidarea democrației, de independența justiției, de lupta contra corupției, de consolidarea administrației publice locale, dar și centrale, și, sigur, funcționarea economiei de piață. Aceștia sunt pilonii-cheie pe care se va construi mai departe relația noastră cu Uniunea Europeană, în sensul realizării obiectivului de integrare europeană.”
Daniela Cujbă: „Aceste priorități rezultă desigur din acele criterii-cheie pentru obținerea succeselor și avansării în procesul de integrare europeană. Acestea țin sigur că de consolidarea democrației, de independența justiției, de lupta contra corupției, de consolidarea administrației publice locale, dar și centrale, și, sigur, funcționarea economiei de piață. Aceștia sunt pilonii-cheie pe care se va construi mai departe relația noastră cu Uniunea Europeană, în sensul realizării obiectivului de integrare europeană.”
27.05.2015
Grigorij Mesežnikov: „UE trebuie întâi de toate să ia în considerare perspectivele colaborării cu ţările Parteneriatului Estic, indiferent de poziţia Rusiei” : Un interviu cu directorul Institutului de relații internaționale din Slovacia.
25.05.2015
„În contextul crizei din Ucraina, o recunoaștere a perspectivei europene a statelor din Parteneriatul Estic”
Opinii despre rezultatele și semnificațiile summitului UE de la Riga într-o discuție cu Raluca Răducanu, directoare executivă a CSEE, București.
Grigorij Mesežnikov: „UE trebuie întâi de toate să ia în considerare perspectivele colaborării cu ţările Parteneriatului Estic, indiferent de poziţia Rusiei” : Un interviu cu directorul Institutului de relații internaționale din Slovacia.
Europa Liberă: Care sunt beneficiile integrării europene pe care le poate obţine Republica Moldova?
Grigorij Mesežnikov: „Moldova obţine condiţii clare
pentru ca sistemul economic, politic să corespundă normelor europene,
se creează spaţiu economic şi politic comun, ţara face progrese care o
apropie de UE, se creează condiţii bune pentru dezvoltarea economiei,
pentru inovaţii, tehnologii inovaţionale, pentru inovații
sociale. Ţara are acces la o piaţă mare şi stabilă. Drept exemplu poate
servi Slovacia, în 2004, când ţara adera la UE, PIB pe cap de locuitor
era de 50% din media europeană, acum constituie 76%. Este nu numai
rezultatul aderării formale la Uniunea Europeană, este rezultatul
reformelor. Reformele însă s-au făcut pentru a corespunde standardelor
europene. Este un complex de măsuri care mobilizează societatea. Cât
priveşte Uniunea Euroasiatică, nu sunt expert, mi-e greu să judec unde
sunt rezultatele, este un proces real de aderare sau este pur şi simplu
un proces de parteneriat. Nu vreau să vorbesc detaliat, dar mi se pare
că este altfel de parteneriat între ţări membre ale acestei organizaţii
faţă de Uniunea Europeană.”
25.05.2015
„În contextul crizei din Ucraina, o recunoaștere a perspectivei europene a statelor din Parteneriatul Estic”
Opinii despre rezultatele și semnificațiile summitului UE de la Riga într-o discuție cu Raluca Răducanu, directoare executivă a CSEE, București.
Raluca Răducanu: „Procesul de trecere de la statutul
de membru al Parteneriatului Estic şi stat asociat la UE la statutul de
candidat pentru integrarea europeană nu se măsoară neapărat în timp, ci
în voinţă politică. Nu există o perioadă de timp pe care cineva să o
poată indica drept optimă sau sigură, însă există o reţetă, iar
ingredientul principal este voinţa politică.
Până în prezent Republica Moldova doar a spus că vrea să obțină statutul de candidat. De acum înainte, dacă într-adevăr doreşte acest statut, e nevoie să şi demonstreze lucrul acesta. Mai întâi de toate trebuie să-l ceară şi în acelaşi timp trebuie să convingă partenerii europeni că merită. Altfel spus reformele sau intenţia de a face reforme nu trebuie să se regăsească doar pe hârtie sau la nivel de discurs, ci trebuie să se observe şi la nivelul instituţiilor problematice.
Dacă UE a oferit până acum o serie de avantaje Republicii Moldova, aceasta nu s-a întâmplat pentru că politicienii au reuşit să ascundă deficienţele din sistem, ci în special pentru că cetăţenii moldoveni nu trebuie să fie pedepsiţi pentru că, de exemplu, justiţia este controlată politic, sau pentru că o serie de politicieni şi oameni de afaceri au reuşit să devalizeze o bancă. Dar dacă mai departe aceeaşi cetăţeni nu reuşesc să pună presiune pe politicienii moldoveni astfel încât aceştia să realizeze reformele necesare nici cea mai lungă perioadă de timp nu garantează transformarea Republicii Moldova din stat asociat la UE în stat candidat la aderarea în UE.”
Până în prezent Republica Moldova doar a spus că vrea să obțină statutul de candidat. De acum înainte, dacă într-adevăr doreşte acest statut, e nevoie să şi demonstreze lucrul acesta. Mai întâi de toate trebuie să-l ceară şi în acelaşi timp trebuie să convingă partenerii europeni că merită. Altfel spus reformele sau intenţia de a face reforme nu trebuie să se regăsească doar pe hârtie sau la nivel de discurs, ci trebuie să se observe şi la nivelul instituţiilor problematice.
Dacă UE a oferit până acum o serie de avantaje Republicii Moldova, aceasta nu s-a întâmplat pentru că politicienii au reuşit să ascundă deficienţele din sistem, ci în special pentru că cetăţenii moldoveni nu trebuie să fie pedepsiţi pentru că, de exemplu, justiţia este controlată politic, sau pentru că o serie de politicieni şi oameni de afaceri au reuşit să devalizeze o bancă. Dar dacă mai departe aceeaşi cetăţeni nu reuşesc să pună presiune pe politicienii moldoveni astfel încât aceştia să realizeze reformele necesare nici cea mai lungă perioadă de timp nu garantează transformarea Republicii Moldova din stat asociat la UE în stat candidat la aderarea în UE.”
25.05.2015
Alexei Cracan: „Letonii sunt foarte nostalgici după produsele noastre” Interviu cu ambasadorul Moldovei la Riga.
Putem lua de la letoni răbdarea şi munca asiduă, practicile de a scăpa de corupție, sugerează Alexei Cracan, ambasadorul Moldovei la Riga, care mai spune că forţele politice şi societatea letonă, care e împărţită după criterii lingvistice, ca în Moldova, împărtăşesc aceeaşi viziune vizavi de UE.
În direct de la Riga:
22.05.2015
Natalia Gherman: Declarația comună a summitului de la Riga - un compromis rezonabil
Şefa diplomaţiei moldovene răspunde întrebărilor trimisului special al Europei Libere la summitul Parteneriatului Estic din capitala letonă.
Cel mai important rezultat este că avem declarația comună a
summitului Parteneriatului Estic de la Riga, care a fost aprobată acum
cinci minute. Și acest text reprezintă un compromis rezonabil,
ținându-se cont de faptul că a fost negociat de către cele 28 de state
membre ale Uniunii Europene și șase parteneri estici. Pentru Republica
Moldova acest rezultat este unul pozitiv, deoarece în paragraful 7 al
declarației summitului de la Riga se face o referință foarte și foarte
clară la aspirațiile europene și la alegerea europeană a statelor din
Parteneriatul Estic, care au încheiate Acordurile de Asociere. Și este reiterat faptul că aceste state împărtășesc cu
Uniunea Europeană valori comune, precum supremația legii, statul de
drept, drepturile omului, principiile economiei de piață. Și Uniunea
Europeană, și aceste state sunt pe deplin angajate să le promoveze în
continuare. Sunt de asemenea reiterate toate angajamentele care au fost
incluse în Acordul de Asociere și alte documente de relevanță între
statele Parteneriatului Estic cu Acordul de Asociere încheiat și Uniunea
Europeană.”
Lilia Carasciuc: „Îmi pare că numai prin parcursul european avem şanse să ne curăţim de aceste metehne” Interviu cu directoarea executivă de la Transparency International Moldova.
Europa Liberă: Dar în ce condiţii Moldova scapă de corupţie şi de corupţi?
Lilia Carasciuc: „În primul rând, dacă într-adevăr ne determinăm că dorim un parcurs european, dar nu manipulăm opinia publică, dacă nu ne temem de Interpol, de instituţiile europene, de a fi căutaţi de aceste instituţii, atunci avem foarte mari şanse să devenim mult mai democraţi şi foarte rapid. Dacă într-adevăr statul va lua atitudine faţă de declaraţiile instituţiilor europene, faţă de declaraţiile şi cerinţele societăţii civile, să se aducă mai multă transparenţă asupra scandalurilor recente, să se ia atitudine. Deja o anumită transparenţă am obţinut, dar acum dorim să se continue reformele. Înţeleg că legea se încalcă în orice ţară, dar ceea ce este important este ca instituţiile care sunt obligate să ia atitudini să le ia, dacă nu iau atitudine, atunci capetele acestor instituţii, pardon, trebuie să cadă. Dacă aceasta nu se întâmplă, înseamnă că nu dorim să avem un parcurs european.
Victor Chirilă: „Trebuie să gândim soluţiile Interviu cu Victor Chirilă (APE)
Victor Chirilă: „În primul rând, trebuie să îndeplinim angajamentele care ni le-am asumat atunci când am semnat Acordul de Asociere, să facem reformele, să facem ordine în sistemul judiciar, să modernizăm economia, să consolidăm instituţiile, ca să lucreze în folosul cetăţenilor şi nu al unei mâini de politicieni şi oameni de afaceri. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le facem şi societatea trebuie să înţeleagă că viitorul depinde de fiecare dintre noi, cei care suntem parte a acestei societăţi, trebuie să ne implicăm în viaţa de zi cu zi, nu trebuie să lăsăm instituţiile, partidele politice să ne guverneze doar pornind de lapropriile lor interese.”
Leonid Litra: „Riscăm să pierdem atît încrederea cît și finanțarea din partea UE” Interviu cu cercetătorul principal de la Institutul de Politică Mondială de la Kiev.
Leonid Litra: „Cred că guvernarea de la Chişinău abia realizează ceea ce s-a întâmplat. Îmi pare rău că sesizez o situaţie în care integrarea europeană nu mai este o prioritate absolută pentru guvernarea de la Chişinău. Fricţiunile din alianţa minoritară, acele scandaluri legate
de corupţie, problemele din media, toate acestea sunt lucruri care
primează dialogul din Republica Moldova şi pun integrarea europeană
undeva pe locul doi, iar din această cauză riscăm să pierdem nu numai
încrederea, care este un lucru foarte important, dar şi finanţarea din
partea UE. Vreau să vă spun că, spre deosebire de unele afirmaţii ale
unor politicieni din Republica Moldova, Moldova în ultimii ani a
beneficiat de finanţare în toate domeniile în care şi-au dorit acest
lucru.”
Victoria Bucătaru: „Plecăm de la Riga cu sentimentul că trebuie să ne facem temele pentru acasă”
Interviu cu cu directoarea de programe de la Asociația de Politică Externă de la Chișinău.
Victoria Bucătaru: „Da, probabil Rusia este o barieră, dar nu cred că ea este bariera definitivă. Cred că mai mult problema ţine de interesele politice pe care le au elitele noastre şi de unele interese personale pe care le promovează şi faptul că nu există o unitate la nivel de elite în ceea ce priveşte parcursul european în Republica Moldova. De asemenea, trebuie să înţelegem că nu Federaţia Rusă este cea care ne încurcă să continuăm reforma în domeniul justiţiei, să facem reforme în domeniul anticorupţiei şi să luptăm cu acele flagele care distrug sau îngreunează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor din Republica Moldova. Aceste domenii sunt cele pe care putem noi să le reformăm, nu este nevoie neapărat de asistenţa Uniunii Europene. Uniunea Europeană ne oferă asistenţă financiară şi tehnică pentru a putea realiza aceste reformei. Ei ne oferă mijloacele, iar noi trebuie să profităm la maximum pentru a realiza reformele. ... În ceea ce priveşte Republica Moldova, din păcate, faptul că elitele politice de la Chişinău au alte interese decât cele care vizează interesul naţional al Republicii Moldova, noi nu reuşim să mergem înainte şi să reformăm statul nostru. Și astfel să îmbunătăţim viaţa cetăţenilor şi să modernizăm ţara în care locuim, în felul acesta aducând Europa acasă.”
„Uniunea Europeană încă nu şi-a decis politica. Există un consens foarte superficial” : Interviu cu analistul Vladimir Socor.
„Dacă Georgia, Moldova, Ucraina se reformează, ele vor deveni ţări democratice” Corespondenții Europei Libere Valentina Ursu și Koba Liklikadze (serviciul georgian) în dialog la Riga.
Europa Liberă: Putem spune că viitorul acestor ţări se află în mâinile lor? Și nu depinde de Bruxelles.
Koba Liklikadze: „Absolut. Avem exemplul ţărilor
estice care au trecut calea de la ţări postsovietice, postsocialiste,
s-au integrat în Uniunea Europeană şi au doar beneficii. În Cehia tot
este corupţie, dar acolo repede se descoperă. Avem exemplul de acum doi
ani al guvernului Petr Nečas, când şefa cabinetului a fost implicată în
scheme de corupţie. În termeni restrânşi s-a descoperit, doamna Němcová
a fost pusă sub acuzare, iar Petr Nečas şi-a dat demisia şi au fost
anunţate alegeri anticipate, fiindcă din cauza crizei politice nu s-a
putut alege prim-ministrul din două încercări, apoi Camera Inferioară a
Parlamentului s-a dizolvat. E ceva normal, are loc aşa ceva, e un proces
continuu, nu trebuie să ne oprim, trebuie să mergem înainte. Mesajul
meu este: dacă te reformezi, dacă Georgia, Moldova, Ucraina se
reformează, ele vor deveni ţări democratice, chiar dacă nu vor fi
primite în prima ligă, cum am spus, vor deveni ţări dezvoltate, normale,
prospere.”
În ajunul summitului Parteneriatului Estic de la Riga
20.05.2015
Johannes Hahn: „trebuie regândită întreaga politică a vecinătăţii europene, nu numai cea estică”
(Video)Conferința de presă a comisarului european pentru vecinătate.
20.05.2015
G. Landsbergis: „Ce fel de relație dorim să dezvoltăm este strict problema noastră și a țărilor din Parteneriatul estic” : Interviu cu raportorul PE în dosarul redefinirii relațiilor UE - Rusia.
Europarlamentarul de centru-dreapta Gabrielius Landsbergis (nepotul primului președinte al Lituaniei post-sovietice, Vytautas Landsbergis) crede cu tărire că aderarea Moldovei, Georgiei și Ucrainei - ca și a altor state Parteneriatul Estic care își vor dori acest lucru - este doar o chestiune de timp și nu trebuie să depindă decât de dorința cetățenilor
din aceste state. Într-un raport care va fi votat de Parlamentul
European în luna iunie, Landsbergis cere UE să nu mai accepte intervențiile Rusiei în relațiile dintre UE și cele șase state din Parteneriatul Estic.
Europa Liberă: În ce măsură spriritul raportului Dvs. se va regăsi în declarația finală a summitului de la Riga și in relația dintre UE și partenerii estici?
Gabrielius Landsbergis: „O foarte bună întrebare. Raportul la care lucrez subliniază că UE își dorește ca relația dintre UE și partenerii estici să nu mai depindă de părerea sau dorințele unei/unor terțe părți, ci este strict de compentența UE și a partenerilor estici. Este strict problema noastră și a țărilor din Parteneriatul Estic ce fel de relație dorim să dezvoltăm. Rusia nu ar trebui să aibă nici un fel de influență asupra relațiilor UE cu aceste țări. Ideea unei vecinătăți împărțite nu are nici un fel de înțelegere din partea UE. Este strict decizia statelor din vecinătatea estică să decidă cu cine vor să colaboreze, și nu a Rusiei. În ce o privește, Rusia trebuie mai întâi să demonstreze că este un partener de încredere.”
20.05.2015
Donald Tusk: „este responsabilitatea mea să nu fac promisiuni deşarte în privința aderării la UE” : Interviu cu președintele Consiliului European
Donald Tusk, a declarat Europei Libere ca Moldova, Georgia
si Ucraina au dreptul sa aspire la aderarea la Uniunea Europeana, dar ca
el nu va face „promisiuni lipsite de acoperire” despre perspectivele
integrarii.
Donald Tusk: „In primul rînd, Parteneriatul Estic nu
a fost o promisiune oficiala că va garanta aderarea la Uniunea
Europeana pentru că ideea, visul aderarii este ceva destul de nou. Dar,
bineinteles că Georgia, Moldova si Ucraina au tot dreptul sa viseze la
acest vis european şi cred ca este de datoria noastra, si mi se pare ca
aceasta este responsabilitatea mea personala, de a nu face promisiuni
deşarte ca acest lucru ar putea fi posibil miine sau poimiine. Drumul
spre Europa poate ca nu va aduce calitatea de membru in viitorul
apropiat, dar apropierea neoficiala de standardele europene, de
comunitatea noastra culturala si politica s-ar putea intimpla in citiva
ani, dar numai avind acest vis si cu ajutorul nostru.”
19.05.2015
Johannes Cornelis van Baalen: „UE trebuie să ajute militar partenerii estici” : Interviu cu europarlamentarul olandez, coordonatorul grupului ALDE (Liberalii) din Parlamentul European în domeniul politicii externe.
Europa Liberă: Țări ca Moldova, care au semnat Acordul de
Asociere cu UE și ai căror cetățeni călătoresc fără vize în UE așteaptă
acum integrarea. Este realist acest plan?
Johannes Cornelis van Baalen:
„Nu într-un viitor previzibil. Orice țară poate depune cerere de
aderare, dar dacă ne uităm la țări ca România sau Bulgaria vedem cât de
dificil este acest proces de integrare. Partenerii noştri de la răsărit
nu ar trebui să se concentreze pe acest proiect, al integrării, ci pe o
cooperare mai aprofundată cu UE. Nu pot citi în stele, dar pot spune că
poate în 20 de ani aceste țări pot deveni chiar membre UE. Dar pentru
asta trebuie să se transforme societatea. Este mai ușor să devii membru
NATO decât membru UE. Schimbarea societății, cu tot ce presupune acest
lucru, democrație, justiție independentă sau mai puțină corupție este in
interesul cetățenilor.”
19.05.2015
Ana Gomes: „Pledez pentru obiective realizabile, pentru continuarea drumului început” : Interviu cu cu europarlamentara socialistă, raportoarea Parlamentului European în dosarul viitoarelor capabilitățile de apărare ale UE.
....Cred că este un summit important și trebuie să spună cu hotărâre că
cele 6 țări din Parteneriatului Estic au nevoie de susținerea noastră,
să croim politicile în funcție de nevoile fiecărei țări, căci sunt
diferite, să spunem clar că principalul obiectiv este transformarea
societății din aceste țări (in ceea ce priveste statul de drept,
participarea civica, respect pentru drepturile omului, securitatea și
facilitarea contactului dintre persoanele private prin libera
circulație). Tot acest proces are loc în contextul agresiunii Rusiei
împotriva Ucrainei, cel mai mare dintre acesti parteneri.
Este important, așadar, să susținem aceste țări, să conștientizăm că
este un proiect pe termen lung, iar UE trebuie să dea o mână de ajutor
societății ucrainiene, de exemplu, care face eforturi să se transforme.
19.05.2015
Ivan Štefanec: „O relație mai strânsă cu UE înseamnă stabilitate si pace”interviu cu un europarlametar slovac pe tema așteptărilor de la Summitul Parteneriatului Estic de la Riga.
Ivan Štefanec a vorbit pentru Europa Liberă despre mizele Summitului de la Riga și viitorul european al unor țări ca Moldova, Georgia și Ucraina.
Potrivit politicianului de centru-dreapta, cel mai important lucru care ar trebui să îi motiveze pe cetățenii din aceste țări să creadă în proiectul european este faptul că, spre deosebire de Rusia, UE oferă stabilitate și pace.
Ceea ce dorim să obținem dupa summitul de la Riga este stabilitate si
pace in vecinătatea noastră estică prin apropierea partenerilor estici
de noi. Războiul hibrid dus de Rusia nu se limitează, din pacate, în
aceste țări. Vedem și in țări UE, in tara mea, Slovacia, de exemplu, dar
si in alte țări din centrul si estul Europei. Propaganda, dezinformare
si asa mai departe. Aceste chestiuni trebuie combatute din interiorul
UE, si ce trebuie sa facem este sa spunem adevarul, caci propaganda rusă
spune doar minciuni. Eu nu cred că trebuie să facem cum face Rusia.
Noi trebuie să fim uniți, inclusiv in pozitia noastra fata de
partenerii estici, si să prezentăm onest avantajele si politicile UE,
care ofera cel mai bun model de prosperitate, stabilitate si pace
partenerilor nostri. Asadar, cel mai bun instrument cu care putem
combate propaganda rusească este să spunem adevărul despre UE.”
18.05.2015
Nicu Popescu: „Relația UE-Moldova este centrată acum pe obligațiile legale ale părților de aplicare a Acordului de Asociere” Interviul dimineții cu expertul Institutului de Securitate al Uniunii Europene.
În această săptămână, joi şi vineri, la Riga va avea loc evenimentul
cel mai important pentru regiune – summit-ul Parteneriatului Estic.
Şeful statutului, Nicole Timofti se pregăteşte să reprezinte, în fruntea
unei delegaţii, Republica Moldova. Dar va fi oare ceva mai mult decât o
reuniune a bilanţurilor intermediare?
....Cât priveşte Republica Moldova, summit-ul de la Riga are mize ceva
mai reduse, parţial din cauza faptului că Moldova a obţinut practic tot
ce şi-a dorit din oferta Parteneriatului Estic. Acordul de asociere este
semnat, liberalizarea vizelor s-a produs un an în urmă - în acest sens
aşteptările Moldovei sunt de altă natură.
Pe de altă parte, Acordul de asociere dintre UE şi Moldova se aplică
de mai puţin de un an, suntem la începutul parcursului de implementare a
prevederilor acordului şi este oarecum devreme să mai solicităm vreo
readaptare sau accelerare a acestui proces. Cred că relaţia UE-Republica
Moldova este, acum, mai centrată şi mai concentrată pe obligațiile
legale ale Moldovei şi UE care reies din Acordul de asociere, dar nu din
diplomaţia legată de summit-ul de la Riga sau din declaraţia finală a
acestui summit.”
18.05.2015
Bartlomiej Zdaniuk: „Pentru a soluționa problema transnistreană R. Moldova trebuie să devină o vitrină a bunăstării” Interviu cu un profesor de științe politice de la Universitatea din Varșovia....Care este nivelul Produsului Intern Brut în Uniunea Europeană, și
care este în Rusia? În UE este de 5-6-7 ori mai mare decât în Rusia. În
Rusia creșterea PIB-ului are loc datorită resurselor energetice, a
vânzărilor de armament și a tehnologiilor cosmice. Iar, pe de altă
parte, standardele moderne ale managementului sunt în Uniunea Europeană.
Oamenii se tem, poate, pentru că nu cunosc limbi străine, vorbesc
doar limba rusă, privesc doar sursele media rusești. Ei trebuie să
înțeleagă că nu trebuie să se teamă. Desigur că este nevoie de un pic de
efort, este evident. În primul rând, trebuie studiate limbile străine,
în special limba engleză, evident. Eu înțeleg că nu toată lumea este
încântată de asta. Dar haideți să vedem – unde oamenii trăiesc mai bine?
Unde sunt mai mulți bani? Unde indicatorii demografici sunt mai buni,
în sensul duratei de viață, a nivelului și calității vieții, ce salarii
și pensii sunt? Toate aceste lucruri sunt mai bune în Europa de Vest.
Integrarea cu UE nu înseamnă că trebuie să-ți pierzi identitatea.....
16.05.2015
Andi Cristea: ,,Dacă R. Moldova pune în practică reformele prinse în agenda de asociere, perspectiva europeană va fi mult mai aproape” Interviu cu cu președintele Delegației la Comisia de Cooperare UE- R.Moldova
Este puțin probabil să avem la Riga un text atât de ambițios ca la Vilnius. Practic, summitul de la Riga reprezintă componenta executivă - vor fi acolo doar șefii de stat și de guvern ai statelor membre. Eu mă refeream însă anterior la Parlamentul European. Pentru mine continuarea liniei ambițioase
adoptate de Parlamentul European este un proiect profesional. În
structurile europene Parlamentul European a fost cea mai ambițioasă și cea mai curajoasă instituție, care a spus foarte clar- și am reușit
cu colegii mei la ratificarea acordului de asociere a R. Moldva, anul
trecut- că semnarea acordului de asociere nu este decât sfârșitul unei etape din cadrul unui proces. Procesul este mai amplu, și
la finalul acestuia se află aderarea la UE. Daca PE, dacă societatea
civilă, în documentele pe care le va produce ca urmare a consultării pe
revizuirea Politicii Europene de Vecinătate, reușesc să exprime o poziție tranșantă, respectiv că aceste state au nevoie de perspectivă europeană, Comisia Europeană va ține cont de aceste poziții, sunt convins. Dar trebuie consens. Iar consensul la momentul actual nu există.
15.05.2015
Axel Fischer: „Cred că Moldovei, Georgiei şi Ucrainei ar trebui să le fie oferite perspective de aderare la UE” - În dialog cu liderul delegației Germaniei la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Europa Liberă: Cum priviți faptul că partea rusă refuză să ia parte la activitățile APCE? Pentru un dialog, pe care COE îl dorește, ar fi nevoie de doi parteneri de discuție…
Axel Fischer: „În ianuarie, am discutat extensiv cu
colegii din APCE dacă să acceptăm sau nu acreditarea colegilor ruși. Am
decis atunci să nu o facem și să reluăm cazul în vară. S-a pus atunci și
problema dreptului de vot. Am decis să nu le închidem ușa în nas
colegilor ruși, dar să ne menținem fermitatea cu privire la respectarea
angajamentelor pe care toate statele, inclusiv Federația Rusă, s-au
angajat să le respecte ca membri ai COE. În aprilie am renegociat. Cu
această ocazie Rusia ar fi putut să arate că este cu adevărat un partner
al COE și că implementeză Acordurile de la Minsk, de pildă. În APCE
există o majoritate care crede în acest punct de vedere. Acestei
propuneri Rusia i-a întors, din păcate, spatele până în ianuarie 2016.
Dialogul cu Rusia este acum dificil. Există între anumite persoane,
pe anumite paliere, schimburi de opinii. De aceea, în sesiunea din
aprilie am stabilit că nu există nimic nou, oricum delegația rusă nu
dorește să ni se alăture, așadar vom rediscuta cazul Rusiei în luna
iunie. Din partea mea, pot spune că delegația Rusă trebuie să știe că
ușa le este deschisă, dar și că aici, drepturile omului trebuie
respectate, fără excepție.”
14.05.2015
Iulian Chifu: „Este responsabilitatea statelor asociate partenere să facă reformele, să adopte legislația, să construiască instituțiile...” Iinterviu cu președintele Centrului de Analiză și Prevenire a Conflictelor de la București.
Europa Liberă: Se apropie summitul Parteneriatului Estic de
la Riga. Ce trebuie să aștepte Republica Moldova sau ce trebuie să îi
ofere Bruxellesul Republicii Moldova la acest summit?
Iulian Chifu: „În momentul de față Republica Moldova
trebuie să se obișnuiască cu faptul că Bruxellesul nu îi oferă nimic.
Suntem în situația în care Uniunea Europeană are o mai mică apetență în o
oferi, în a trage de statele din vecinătate să își facă reformele, în a
determina acțiuni. Are foarte multe probleme de natură internă.
În momentul de față suntem într-o situație asimetrică, dar inversă,
este responsabilitatea statelor asociate partenere, mă refer în mod
special la Ucraina, Republica Moldova și Georgia, să facă reformele, să
adopte legislația, să construiască instituțiile, să le lase să
funcționeze, potrivit Acordului de Asociere și Acordului de Liber
Schimb. Deci, să aplice cele două acorduri, să facă aceste reforme și,
ulterior, să bată la ușa Uniunii Europene cu aceste dovezi, cu aceste
argumente și să solicite să treacă în faza ulterioară: am îndeplinit
criteriile de la Copenhaga, am dori să începem negocierea pentru
aderarea la Uniunea Europeană. Aceasta este pe de o parte.
Pe de altă parte vestea bună este că acum două zile cel puțin, când
am văzut eu ultima formulare negociată pentru Declarația finală de la
Riga, ea arăta deja cu un pas mare înainte. Formularea pe care se
discuta la acel moment, nu e cum va arăta în final, acolo vom vedea,
spunea următorul lucru, că statele partenere asociate pot să își
stabilească obiective dincolo de asociere.
Deci, Uniunea Europeană, în premieră, ar urma să vină și să își asume
faptul că statele partenere pot să solicite, după ce și-au rezolvat
problema asocierii, a acelor angajamente, și criterii, reforme, care
înseamnă cam 75-85 la sută din acquisul comunitar, să solicite în plus.
Deci, în plus înseamnă aderarea.
14.05.2015
„În momentul acesta ţări ca Moldova, în primul rând, nu mai pot fi tratate cu sfaturile de serviciu valabile în ultimii 10-15 ani” Interviu cu europarlamentarul Traian Ungureanu despre așteptările summitului de la Riga.
.... Uniunea Europeană cred că a dat deja ceva – regimul de liberalizare a
vizelor, găseşte Moldova drept singurul beneficiar, e singura ţară cu
liberalizarea de vize pe toată linia frontierei estice a Uniunii
Europene. Ce trebuie să mai dea Uniunea Europeană? Eu cred că un singur
lucru, în primul rând, să dea dovadă de flexibilitate şi de pragmatism, și,
cum spuneam, să nu reia refrenul „Reforme, reforme, reforme” în acest
moment. Şi în al doilea rând, şi aceasta cred că e miza la Riga, să
ofere în sfârşit o perspectivă europeană acestor state şi anume să pună
ideea de apropiere de Europa, care planează în vag de atâţia şi atâţia
ani, pe un traseu, o destinaţie, un punct terminus, oamenii aceştia să
aibă ceva în faţă, să ştie că apropierea de Uniunea Europeană are etape
şi are un sfârşit, la un moment dat.”
13.05.2015
Din nou depre importanța reformelor în domeniul justiției
Un interviu cu ministrul moldovean al justiției Vladimir Grosu
Europa Liberă: Deci, dumneavoastră afirmați că Moldova începe să își facă tema de acasă. Dar există acea foaie de parcurs, stipulată chiar în Agenda Acordului de Asociere, vreți să ne spuneți concret unde încep să se miște lucrurile înspre bine?
Vladimir Grosu: „Sunt anumite chestii care ne
creează anumite probleme, dar noi le rezolvăm acum. În Agenda de
asociere sunt anumite prevederi pe care noi trebuie să le îndeplinim, mă
refer la modificarea Constituției, articolul 78 cu privire la alegerea președintelui țării. Tot în Agenda de asociere este reforma Procuraturii. Deci, sunt chestii care țin de modificarea Constituției și avansarea noastră în integrarea europeană, în îndeplinirea Agendei de Asociere, ține de modificarea Constituției, și cu reforma Curții Supreme de Justiție, și
cu schimbarea statului judecătorului, în sensul ca ei să nu fie întâi
numiţi pe cinci ani de zile, dar pe un termen mult mai scurt în situaţia
în care Consiliul Europei ne spune că nu este tocmai conform
standardelor. Pentru aceasta noi trebuie să modificăm în multe situaţii
Constituţia.”
08.05.2015
Chiril Gaburici: „Dar, după părerea dumneavoastră, ce înseamnă voință politică?”
Un interviu cu primul ministru al Republicii Moldova despre miliarde, bănci și corupție.
Europa Liberă: Ce aşteptări aveţi de la summitul de la Riga?
Chiril Gaburici: „Nu avem
aşteptări foarte mari, dar ne dorim foarte mult să venim cu un raport
clar ce am făcut până acum, la ce etapă suntem cu implementarea
reformelor şi responsabilităţilor pe care le avem în cadrul Acordului de Asociere. Și să ne întoarcem cu încurajare și cu motivare pentru a merge mai departe şi pentru a lupta pentru a aduce Republica Moldova ca membru al comunităţii mari, frumoase, stabile şi durabile cum este Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Moldova pe calea eurointegrării cu Transnistria? Pentru că,
dacă ţinem cont de declaraţiile care se fac la Tiraspol, auzim că
regiunea şi-ar dori mai degrabă o apropiere de Federaţia Rusă.
Chiril Gaburici: „Noi nu putem ignora cetăţenii noştri care locuiesc acolo, ne dorim să fim cu ei împreună în Uniunea Europeană.”
07.05.2015
Eduard Kukan: „Noua politică de vecinătate va fi mai realistă, iar cuvântul cheie va fi diferențiere”
Un interviu cu raportorul PE pentru revizuirea Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene.
Europa Liberă: Dle Kukan, care ar trebui să fie așteptările noastre pentru Riga? Dar ale Moldovei, Georgiei și Ucrainei?
Eduard Kukan: „Țările UE ar trebui să astepte o
declarație finală din care să rezulte faptul că UE a învățat ceva din
trecutul recent, că suntem gata să avem o abordare realistă și știm ce
să le oferim partenerilor estici. La rândul lor, aceștia trebuie să
vadă în noi ceea ce suntem, adica niste parteneri reali, care vom
actiona si reactiona daca va fi nevoie, în funcție de nevoile lor
individuale, indiferent dacă suntem parteneri asociați sau nu, toate
țările Parteneriatului Estic sunt importante pentru UE, iar la summitul
Riga se va demonstra acest lucru.”
04.05.2015
Victor Chirilă: „Dialogul actual poate rezolva niște probleme curente, însă nu va debloca negocierile politice”
O discuție cu directorul APE despre perspectivele reglementării conflictului transnistrean.
... regiunea transnistreană refuză să adere la zona de comerț liber
coprehensivă și aprofundată cu UE. Dar, trebuie să remarc, în aceeași
regiune există un interes deloc neglijabil pentru a profita în
continuare de relațiile comerciale cu UE, pentru a păstra piața Uniunii
Europene deschisă pentru întreprinzătorii din regiune. Și, din acest
punct de vedere, cred că există o bună majă de compromis între Chișinău
și Tiraspol....
...Cred că o soluție de compromis ar fi realizarea graduală a
condiționalităților Acordului de Liber Schimb cu UE de către regiunea
transnistreană. Mai ales că, recent, administrația transnistreană și-a
manifestat interesul de a reforma sistemul fiscal care va include
introducerea TVA-uri – o condiție cerută expres de Uniunea Europeană.
Deci, o anumită deschidere există, ceea ce mă face să fiu optimist că un
compromis ar putea fi atins.
04.05.2015
Vladimir Socor: „Criza economică și creșterea euroscepticismului în Europa nu puteau să nu se reflecte și în Moldova” Un interviu cu analistul de la München al Fundației Jamestown.
Într-un interviu acordat lui Mark Backer, corespondent al Radio
Europa Liberă, Vladimir Socor, analist al Fundației Jamestown, spune că,
pentru NATO și Uniunea Europeană, securizarea Republicii Moldova ar
trebui să fie o prioritate la fel de importantă ca cea a Ucrainei,
pentru a avea o situație liniștită pe flancul estic, în vecinătatea
Rusiei.
Victoria Bucătaru: „Plecăm de la Riga cu sentimentul că trebuie să ne facem temele pentru acasă”
Interviu cu cu directoarea de programe de la Asociația de Politică Externă de la Chișinău.
Victoria Bucătaru: „Da, probabil Rusia este o barieră, dar nu cred că ea este bariera definitivă. Cred că mai mult problema ţine de interesele politice pe care le au elitele noastre şi de unele interese personale pe care le promovează şi faptul că nu există o unitate la nivel de elite în ceea ce priveşte parcursul european în Republica Moldova. De asemenea, trebuie să înţelegem că nu Federaţia Rusă este cea care ne încurcă să continuăm reforma în domeniul justiţiei, să facem reforme în domeniul anticorupţiei şi să luptăm cu acele flagele care distrug sau îngreunează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor din Republica Moldova. Aceste domenii sunt cele pe care putem noi să le reformăm, nu este nevoie neapărat de asistenţa Uniunii Europene. Uniunea Europeană ne oferă asistenţă financiară şi tehnică pentru a putea realiza aceste reformei. Ei ne oferă mijloacele, iar noi trebuie să profităm la maximum pentru a realiza reformele. ... În ceea ce priveşte Republica Moldova, din păcate, faptul că elitele politice de la Chişinău au alte interese decât cele care vizează interesul naţional al Republicii Moldova, noi nu reuşim să mergem înainte şi să reformăm statul nostru. Și astfel să îmbunătăţim viaţa cetăţenilor şi să modernizăm ţara în care locuim, în felul acesta aducând Europa acasă.”
„Uniunea Europeană încă nu şi-a decis politica. Există un consens foarte superficial” : Interviu cu analistul Vladimir Socor.
Europa Liberă: Putem spune că viitorul acestor ţări se află în mâinile lor? Și nu depinde de Bruxelles.
Koba Liklikadze: „Absolut. Avem exemplul ţărilor
estice care au trecut calea de la ţări postsovietice, postsocialiste,
s-au integrat în Uniunea Europeană şi au doar beneficii. În Cehia tot
este corupţie, dar acolo repede se descoperă. Avem exemplul de acum doi
ani al guvernului Petr Nečas, când şefa cabinetului a fost implicată în
scheme de corupţie. În termeni restrânşi s-a descoperit, doamna Němcová
a fost pusă sub acuzare, iar Petr Nečas şi-a dat demisia şi au fost
anunţate alegeri anticipate, fiindcă din cauza crizei politice nu s-a
putut alege prim-ministrul din două încercări, apoi Camera Inferioară a
Parlamentului s-a dizolvat. E ceva normal, are loc aşa ceva, e un proces
continuu, nu trebuie să ne oprim, trebuie să mergem înainte. Mesajul
meu este: dacă te reformezi, dacă Georgia, Moldova, Ucraina se
reformează, ele vor deveni ţări democratice, chiar dacă nu vor fi
primite în prima ligă, cum am spus, vor deveni ţări dezvoltate, normale,
prospere.”
În ajunul summitului Parteneriatului Estic de la Riga
20.05.2015
Johannes Hahn: „trebuie regândită întreaga politică a vecinătăţii europene, nu numai cea estică”
(Video)Conferința de presă a comisarului european pentru vecinătate.
20.05.2015
G. Landsbergis: „Ce fel de relație dorim să dezvoltăm este strict problema noastră și a țărilor din Parteneriatul estic” : Interviu cu raportorul PE în dosarul redefinirii relațiilor UE - Rusia.
Europarlamentarul de centru-dreapta Gabrielius Landsbergis (nepotul primului președinte al Lituaniei post-sovietice, Vytautas Landsbergis) crede cu tărire că aderarea Moldovei, Georgiei și Ucrainei - ca și a altor state Parteneriatul Estic care își vor dori acest lucru - este doar o chestiune de timp și nu trebuie să depindă decât de dorința cetățenilor din aceste state. Într-un raport care va fi votat de Parlamentul European în luna iunie, Landsbergis cere UE să nu mai accepte intervențiile Rusiei în relațiile dintre UE și cele șase state din Parteneriatul Estic.
Europa Liberă: În ce măsură spriritul raportului Dvs. se va regăsi în declarația finală a summitului de la Riga și in relația dintre UE și partenerii estici?
Gabrielius Landsbergis: „O foarte bună întrebare. Raportul la care lucrez subliniază că UE își dorește ca relația dintre UE și partenerii estici să nu mai depindă de părerea sau dorințele unei/unor terțe părți, ci este strict de compentența UE și a partenerilor estici. Este strict problema noastră și a țărilor din Parteneriatul Estic ce fel de relație dorim să dezvoltăm. Rusia nu ar trebui să aibă nici un fel de influență asupra relațiilor UE cu aceste țări. Ideea unei vecinătăți împărțite nu are nici un fel de înțelegere din partea UE. Este strict decizia statelor din vecinătatea estică să decidă cu cine vor să colaboreze, și nu a Rusiei. În ce o privește, Rusia trebuie mai întâi să demonstreze că este un partener de încredere.”
Donald Tusk, a declarat Europei Libere ca Moldova, Georgia si Ucraina au dreptul sa aspire la aderarea la Uniunea Europeana, dar ca el nu va face „promisiuni lipsite de acoperire” despre perspectivele integrarii.
Donald Tusk: „In primul rînd, Parteneriatul Estic nu a fost o promisiune oficiala că va garanta aderarea la Uniunea Europeana pentru că ideea, visul aderarii este ceva destul de nou. Dar, bineinteles că Georgia, Moldova si Ucraina au tot dreptul sa viseze la acest vis european şi cred ca este de datoria noastra, si mi se pare ca aceasta este responsabilitatea mea personala, de a nu face promisiuni deşarte ca acest lucru ar putea fi posibil miine sau poimiine. Drumul spre Europa poate ca nu va aduce calitatea de membru in viitorul apropiat, dar apropierea neoficiala de standardele europene, de comunitatea noastra culturala si politica s-ar putea intimpla in citiva ani, dar numai avind acest vis si cu ajutorul nostru.”
19.05.2015
Johannes Cornelis van Baalen: „UE trebuie să ajute militar partenerii estici” : Interviu cu europarlamentarul olandez, coordonatorul grupului ALDE (Liberalii) din Parlamentul European în domeniul politicii externe.
Europa Liberă: Țări ca Moldova, care au semnat Acordul de Asociere cu UE și ai căror cetățeni călătoresc fără vize în UE așteaptă acum integrarea. Este realist acest plan?
Johannes Cornelis van Baalen: „Nu într-un viitor previzibil. Orice țară poate depune cerere de aderare, dar dacă ne uităm la țări ca România sau Bulgaria vedem cât de dificil este acest proces de integrare. Partenerii noştri de la răsărit nu ar trebui să se concentreze pe acest proiect, al integrării, ci pe o cooperare mai aprofundată cu UE. Nu pot citi în stele, dar pot spune că poate în 20 de ani aceste țări pot deveni chiar membre UE. Dar pentru asta trebuie să se transforme societatea. Este mai ușor să devii membru NATO decât membru UE. Schimbarea societății, cu tot ce presupune acest lucru, democrație, justiție independentă sau mai puțină corupție este in interesul cetățenilor.”
19.05.2015
Ana Gomes: „Pledez pentru obiective realizabile, pentru continuarea drumului început” : Interviu cu cu europarlamentara socialistă, raportoarea Parlamentului European în dosarul viitoarelor capabilitățile de apărare ale UE.
19.05.2015
Ivan Štefanec a vorbit pentru Europa Liberă despre mizele Summitului de la Riga și viitorul european al unor țări ca Moldova, Georgia și Ucraina.
Potrivit politicianului de centru-dreapta, cel mai important lucru care ar trebui să îi motiveze pe cetățenii din aceste țări să creadă în proiectul european este faptul că, spre deosebire de Rusia, UE oferă stabilitate și pace.
Ceea ce dorim să obținem dupa summitul de la Riga este stabilitate si pace in vecinătatea noastră estică prin apropierea partenerilor estici de noi. Războiul hibrid dus de Rusia nu se limitează, din pacate, în aceste țări. Vedem și in țări UE, in tara mea, Slovacia, de exemplu, dar si in alte țări din centrul si estul Europei. Propaganda, dezinformare si asa mai departe. Aceste chestiuni trebuie combatute din interiorul UE, si ce trebuie sa facem este sa spunem adevarul, caci propaganda rusă spune doar minciuni. Eu nu cred că trebuie să facem cum face Rusia.
Noi trebuie să fim uniți, inclusiv in pozitia noastra fata de partenerii estici, si să prezentăm onest avantajele si politicile UE, care ofera cel mai bun model de prosperitate, stabilitate si pace partenerilor nostri. Asadar, cel mai bun instrument cu care putem combate propaganda rusească este să spunem adevărul despre UE.”
18.05.2015
În această săptămână, joi şi vineri, la Riga va avea loc evenimentul cel mai important pentru regiune – summit-ul Parteneriatului Estic. Şeful statutului, Nicole Timofti se pregăteşte să reprezinte, în fruntea unei delegaţii, Republica Moldova. Dar va fi oare ceva mai mult decât o reuniune a bilanţurilor intermediare?
....Cât priveşte Republica Moldova, summit-ul de la Riga are mize ceva mai reduse, parţial din cauza faptului că Moldova a obţinut practic tot ce şi-a dorit din oferta Parteneriatului Estic. Acordul de asociere este semnat, liberalizarea vizelor s-a produs un an în urmă - în acest sens aşteptările Moldovei sunt de altă natură.
Pe de altă parte, Acordul de asociere dintre UE şi Moldova se aplică de mai puţin de un an, suntem la începutul parcursului de implementare a prevederilor acordului şi este oarecum devreme să mai solicităm vreo readaptare sau accelerare a acestui proces. Cred că relaţia UE-Republica Moldova este, acum, mai centrată şi mai concentrată pe obligațiile legale ale Moldovei şi UE care reies din Acordul de asociere, dar nu din diplomaţia legată de summit-ul de la Riga sau din declaraţia finală a acestui summit.”
18.05.2015
Bartlomiej Zdaniuk: „Pentru a soluționa problema transnistreană R. Moldova trebuie să devină o vitrină a bunăstării” Interviu cu un profesor de științe politice de la Universitatea din Varșovia....Care este nivelul Produsului Intern Brut în Uniunea Europeană, și care este în Rusia? În UE este de 5-6-7 ori mai mare decât în Rusia. În Rusia creșterea PIB-ului are loc datorită resurselor energetice, a vânzărilor de armament și a tehnologiilor cosmice. Iar, pe de altă parte, standardele moderne ale managementului sunt în Uniunea Europeană.
Oamenii se tem, poate, pentru că nu cunosc limbi străine, vorbesc doar limba rusă, privesc doar sursele media rusești. Ei trebuie să înțeleagă că nu trebuie să se teamă. Desigur că este nevoie de un pic de efort, este evident. În primul rând, trebuie studiate limbile străine, în special limba engleză, evident. Eu înțeleg că nu toată lumea este încântată de asta. Dar haideți să vedem – unde oamenii trăiesc mai bine? Unde sunt mai mulți bani? Unde indicatorii demografici sunt mai buni, în sensul duratei de viață, a nivelului și calității vieții, ce salarii și pensii sunt? Toate aceste lucruri sunt mai bune în Europa de Vest. Integrarea cu UE nu înseamnă că trebuie să-ți pierzi identitatea.....
16.05.2015
Este puțin probabil să avem la Riga un text atât de ambițios ca la Vilnius. Practic, summitul de la Riga reprezintă componenta executivă - vor fi acolo doar șefii de stat și de guvern ai statelor membre. Eu mă refeream însă anterior la Parlamentul European. Pentru mine continuarea liniei ambițioase adoptate de Parlamentul European este un proiect profesional. În structurile europene Parlamentul European a fost cea mai ambițioasă și cea mai curajoasă instituție, care a spus foarte clar- și am reușit cu colegii mei la ratificarea acordului de asociere a R. Moldva, anul trecut- că semnarea acordului de asociere nu este decât sfârșitul unei etape din cadrul unui proces. Procesul este mai amplu, și la finalul acestuia se află aderarea la UE. Daca PE, dacă societatea civilă, în documentele pe care le va produce ca urmare a consultării pe revizuirea Politicii Europene de Vecinătate, reușesc să exprime o poziție tranșantă, respectiv că aceste state au nevoie de perspectivă europeană, Comisia Europeană va ține cont de aceste poziții, sunt convins. Dar trebuie consens. Iar consensul la momentul actual nu există.
15.05.2015
Axel Fischer: „Cred că Moldovei, Georgiei şi Ucrainei ar trebui să le fie oferite perspective de aderare la UE” - În dialog cu liderul delegației Germaniei la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Europa Liberă: Cum priviți faptul că partea rusă refuză să ia parte la activitățile APCE? Pentru un dialog, pe care COE îl dorește, ar fi nevoie de doi parteneri de discuție…14.05.2015
Axel Fischer: „În ianuarie, am discutat extensiv cu colegii din APCE dacă să acceptăm sau nu acreditarea colegilor ruși. Am decis atunci să nu o facem și să reluăm cazul în vară. S-a pus atunci și problema dreptului de vot. Am decis să nu le închidem ușa în nas colegilor ruși, dar să ne menținem fermitatea cu privire la respectarea angajamentelor pe care toate statele, inclusiv Federația Rusă, s-au angajat să le respecte ca membri ai COE. În aprilie am renegociat. Cu această ocazie Rusia ar fi putut să arate că este cu adevărat un partner al COE și că implementeză Acordurile de la Minsk, de pildă. În APCE există o majoritate care crede în acest punct de vedere. Acestei propuneri Rusia i-a întors, din păcate, spatele până în ianuarie 2016.
Dialogul cu Rusia este acum dificil. Există între anumite persoane, pe anumite paliere, schimburi de opinii. De aceea, în sesiunea din aprilie am stabilit că nu există nimic nou, oricum delegația rusă nu dorește să ni se alăture, așadar vom rediscuta cazul Rusiei în luna iunie. Din partea mea, pot spune că delegația Rusă trebuie să știe că ușa le este deschisă, dar și că aici, drepturile omului trebuie respectate, fără excepție.”
Iulian Chifu: „Este responsabilitatea statelor asociate partenere să facă reformele, să adopte legislația, să construiască instituțiile...” Iinterviu cu președintele Centrului de Analiză și Prevenire a Conflictelor de la București.
Europa Liberă: Se apropie summitul Parteneriatului Estic de
la Riga. Ce trebuie să aștepte Republica Moldova sau ce trebuie să îi
ofere Bruxellesul Republicii Moldova la acest summit?
Iulian Chifu: „În momentul de față Republica Moldova
trebuie să se obișnuiască cu faptul că Bruxellesul nu îi oferă nimic.
Suntem în situația în care Uniunea Europeană are o mai mică apetență în o
oferi, în a trage de statele din vecinătate să își facă reformele, în a
determina acțiuni. Are foarte multe probleme de natură internă.
În momentul de față suntem într-o situație asimetrică, dar inversă,
este responsabilitatea statelor asociate partenere, mă refer în mod
special la Ucraina, Republica Moldova și Georgia, să facă reformele, să
adopte legislația, să construiască instituțiile, să le lase să
funcționeze, potrivit Acordului de Asociere și Acordului de Liber
Schimb. Deci, să aplice cele două acorduri, să facă aceste reforme și,
ulterior, să bată la ușa Uniunii Europene cu aceste dovezi, cu aceste
argumente și să solicite să treacă în faza ulterioară: am îndeplinit
criteriile de la Copenhaga, am dori să începem negocierea pentru
aderarea la Uniunea Europeană. Aceasta este pe de o parte.
Pe de altă parte vestea bună este că acum două zile cel puțin, când
am văzut eu ultima formulare negociată pentru Declarația finală de la
Riga, ea arăta deja cu un pas mare înainte. Formularea pe care se
discuta la acel moment, nu e cum va arăta în final, acolo vom vedea,
spunea următorul lucru, că statele partenere asociate pot să își
stabilească obiective dincolo de asociere.
Deci, Uniunea Europeană, în premieră, ar urma să vină și să își asume
faptul că statele partenere pot să solicite, după ce și-au rezolvat
problema asocierii, a acelor angajamente, și criterii, reforme, care
înseamnă cam 75-85 la sută din acquisul comunitar, să solicite în plus.
Deci, în plus înseamnă aderarea.
14.05.2015
„În momentul acesta ţări ca Moldova, în primul rând, nu mai pot fi tratate cu sfaturile de serviciu valabile în ultimii 10-15 ani” Interviu cu europarlamentarul Traian Ungureanu despre așteptările summitului de la Riga.
.... Uniunea Europeană cred că a dat deja ceva – regimul de liberalizare a vizelor, găseşte Moldova drept singurul beneficiar, e singura ţară cu liberalizarea de vize pe toată linia frontierei estice a Uniunii Europene. Ce trebuie să mai dea Uniunea Europeană? Eu cred că un singur lucru, în primul rând, să dea dovadă de flexibilitate şi de pragmatism, și, cum spuneam, să nu reia refrenul „Reforme, reforme, reforme” în acest moment. Şi în al doilea rând, şi aceasta cred că e miza la Riga, să ofere în sfârşit o perspectivă europeană acestor state şi anume să pună ideea de apropiere de Europa, care planează în vag de atâţia şi atâţia ani, pe un traseu, o destinaţie, un punct terminus, oamenii aceştia să aibă ceva în faţă, să ştie că apropierea de Uniunea Europeană are etape şi are un sfârşit, la un moment dat.”
13.05.2015
Din nou depre importanța reformelor în domeniul justiției
Un interviu cu ministrul moldovean al justiției Vladimir Grosu
Vladimir Grosu: „Sunt anumite chestii care ne
creează anumite probleme, dar noi le rezolvăm acum. În Agenda de
asociere sunt anumite prevederi pe care noi trebuie să le îndeplinim, mă
refer la modificarea Constituției, articolul 78 cu privire la alegerea președintelui țării. Tot în Agenda de asociere este reforma Procuraturii. Deci, sunt chestii care țin de modificarea Constituției și avansarea noastră în integrarea europeană, în îndeplinirea Agendei de Asociere, ține de modificarea Constituției, și cu reforma Curții Supreme de Justiție, și
cu schimbarea statului judecătorului, în sensul ca ei să nu fie întâi
numiţi pe cinci ani de zile, dar pe un termen mult mai scurt în situaţia
în care Consiliul Europei ne spune că nu este tocmai conform
standardelor. Pentru aceasta noi trebuie să modificăm în multe situaţii
Constituţia.”
08.05.2015
Chiril Gaburici: „Dar, după părerea dumneavoastră, ce înseamnă voință politică?”
Un interviu cu primul ministru al Republicii Moldova despre miliarde, bănci și corupție.
Europa Liberă: Ce aşteptări aveţi de la summitul de la Riga?
Chiril Gaburici: „Nu avem
aşteptări foarte mari, dar ne dorim foarte mult să venim cu un raport
clar ce am făcut până acum, la ce etapă suntem cu implementarea
reformelor şi responsabilităţilor pe care le avem în cadrul Acordului de Asociere. Și să ne întoarcem cu încurajare și cu motivare pentru a merge mai departe şi pentru a lupta pentru a aduce Republica Moldova ca membru al comunităţii mari, frumoase, stabile şi durabile cum este Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Moldova pe calea eurointegrării cu Transnistria? Pentru că,
dacă ţinem cont de declaraţiile care se fac la Tiraspol, auzim că
regiunea şi-ar dori mai degrabă o apropiere de Federaţia Rusă.
Chiril Gaburici: „Noi nu putem ignora cetăţenii noştri care locuiesc acolo, ne dorim să fim cu ei împreună în Uniunea Europeană.”
Un interviu cu raportorul PE pentru revizuirea Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene.
Europa Liberă: Dle Kukan, care ar trebui să fie așteptările noastre pentru Riga? Dar ale Moldovei, Georgiei și Ucrainei?
Eduard Kukan: „Țările UE ar trebui să astepte o declarație finală din care să rezulte faptul că UE a învățat ceva din trecutul recent, că suntem gata să avem o abordare realistă și știm ce să le oferim partenerilor estici. La rândul lor, aceștia trebuie să vadă în noi ceea ce suntem, adica niste parteneri reali, care vom actiona si reactiona daca va fi nevoie, în funcție de nevoile lor individuale, indiferent dacă suntem parteneri asociați sau nu, toate țările Parteneriatului Estic sunt importante pentru UE, iar la summitul Riga se va demonstra acest lucru.”
Victor Chirilă: „Dialogul actual poate rezolva niște probleme curente, însă nu va debloca negocierile politice”
O discuție cu directorul APE despre perspectivele reglementării conflictului transnistrean.
Vladimir Socor: „Criza economică și creșterea euroscepticismului în Europa nu puteau să nu se reflecte și în Moldova” Un interviu cu analistul de la München al Fundației Jamestown.
Postări
