Arhiva 2012-2013
27.11.204
Iurie Leancă: „sînt absolut convins că după alegeri apele se vor linişti, situaţia va reveni la normalitate în R. Moldova” : Interviu cu prim-vicepreședintele PLDM.
Europa Liberă: Dumneavoastră insistaţi asupra
percepţiei de corupţie şi asupra nevoii de a consolida statul de drept.
Chiar aţi declarat recent că, odată cu reformarea justiţiei şi stârpirii
corupţiei, oamenii se vor simţi protejaţi de lege şi egali în faţa
legii. De ce atât de greu scapă Moldova de corupţie, dar mai ales de
marii corupţi?
Iurie Leancă: „În această campanie, de regulă,
cetăţenii pun câteva probleme, înţelegând exact ce se întâmplă în
Republica Moldova şi care sunt aceste impedimente pentru a avansa mult
mai repede şi a creşte bunăstarea cetăţeanului. Corupţia în acest sens
este o problemă fundamentală care nu doar creează pericole la adresa
funcţionării statului Republica Moldova, dar diminuează şi subţiază
puternic încrederea cetăţeanului în instituţiile statului şi în
capacitatea de a lupta cu acest flagel. Şi ei ştiu foarte bine că din
cauza acestui fenomen, din cauza evaziunilor fiscale, din cauza faptului
că aceste relaţii, pile ş.a.m.d. încă afectează sistemul, noi nu putem
lupta mult mai eficient cu sărăcia.
Bineînţeles că după alegeri suntem obligaţi, este un
imperativ să demonstrăm că avem capacitatea, dar cu susţinerea activă a
partenerilor noştri europeni, fiindcă de unii singuri această luptă va
fi mult prea lungă şi noi nu ne mai putem permite să aşteptăm ani la
rând ca să vedem o asanare a sistemului doar cu eforturile noastre.
Discuţia şi înţelegerea pe care am avut-o noul Comisar european pentru
politica de vecinătate și negocieri pentru
extindere, Johannes Hahn, când a fost la Chişinău, despre crearea unui
grup de lucru, pentru a vedea cum comisia ne poate ajuta mult mai
eficient, nu doar cu resurse financiare, nu dor cu experţi, pe reforma
justiţiei ş.a.m.d. Iată această înţelegere de principiu e acum în faza
de materializare şi sper că după Anul Nou vom putea beneficia aici de o
misiune de asistenţă pe termen mai îndelungat la Chişinău.
Uniunea Europeană are acea capacitate de a susţine, dar şi
de a face presiuni pentru a reforma justiţia, pentru a schimba
percepţia asupra activităţii ei. Dar, în primul rând, bineînţeles,
trebuie să schimbăm atitudinea şi activitatea justiţiei, procuraturii, a
altor instituţii de drept.”
25.11.2014
Viorel Cibotaru: „un element de îngrijorare este folosit electoral”
Cu directorul Institutului de Studii Politice din R. Moldova despre problemele de securitate puse de factorii de risc anti-europeni.
25.11.2014
Véronique North-Minca: „Moldova stă la o răscruce la ora actuală”
În ajun de alegeri opiniile unui diplomat francez despre situația din regiune și necesitatea de a participa la vot.
Véronique North-Minca: „... La ora
actuală Moldova stă la o răscruce: se uită în faţă sau se întoarce în
spate, se uită spre Europa sau se uită spre Est, se uită spre
democraţie, deschidere şi relaţii omeneşti şi civilizate cu celelalte
ţări ale Uniunii Europene şi ale lumii sau reintră într-un sistem unde
pur şi simplu forţa face politica, nu înţelegerea şi dialogul, însă
forţa şi banii câteodată şi anumite resurse, şi frica, unii guvernează
cu frică, alţii guvernează prin dialog. Şi aceasta este miza
scrutinului.”
24.11.2014
Elmar Brok: „Prin felul în care se implică în politica moldovenească, Rusia încearcă să împiedice Moldova să ia singură decizia de a urma drumul european” : Interviu cu președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.
Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul
European, politicianul creștin-democrat german Elmar Brok, este
îngrijorat de politica de revigorare a pan-slavismului promovată de
Moscova. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Brok arată că atât
conflictul din Ucraina cât și evoluțiile din Balcani sunt manifestări
diferite ale aceleiași politici duse de Moscova.
20.11.204
Norica Nicolai: „Apropierea de UE a adus și va aduce pe mai departe Moldovei stabilitate”
Interviu cu Europarlamentara liberală şi membra delegației la EURONEST a Delegației la Comitetul de cooperare parlamentară UE-Moldova
Europa Liberă: Despre Moldova se știa în UE că este țara cu
cel mai apropiat conflict înghețat de granițele UE. Acum UE are la
granițele sale un război în toată regula, în Ucraina, iar Transnistria
pare să fie o pepinieră de cadre pentru rebelii din cele două regiuni
separatiste din Ucraina.
Norica Nicolai: „Din punctul meu de vedere este
absolut normal ca cele două țări, Moldova și Ucraina, să se apropie de
UE. Este și în interesul nostru de a avea un spațiu european la
frontiera cu Rusia, și este și în interesul acestor țări de a beneficia
de oportunitățile politice și economice pe care le oferă UE. UE oferă
garanții de statalitate acestor state. Zona separatistă ucraineană din
est rămâne încă o problemă, în ciuda faptului că la Kiev a fost aleasă o
administrație pro-europeană.”
19.11.2014
Robert C. Schwartz: „e nevoie de un discurs pro-european pronunţat mult mai vizibil în media și în spaţiul public din R. Moldova” : În ajun de alegeri opinii în dialog cu un ziarist de la Deutsche Welle.
Robert C. Schwartz: „În Moldova se întâmplă deja
foarte multe lucruri care sunt semnalate pozitiv în presa din Europa de
Vest. Trebuie doar să vină un mesaj care arată convingător că acest curs
proeuropean al Republicii Moldova nu poate fi întrerupt nici din afară,
şi nici dinăuntru. Cred că acest mesaj este foarte important şi va fi,
cu siguranţă, taxat pozitiv în presa europeană.”
Europa Liberă: Cum explicaţi dumneavoastră cetăţeanului din Moldova că reformele au şanse?
Robert C. Schwartz: „S-a văzut în toate statele din
Uniunea Europeană că reformele, uneori foarte dure, au dus la
prosperitate, au dus la libertate, au dus la garantarea statului de
drept, au dus la o intensificare a luptei împotriva corupţiei. Sunt 28
de state în Uniunea Europeană şi niciunul dintre aceste state nu a fost
băgat cu forţa, împotriva voinţei poporului, în Uniunea Europeană. Cu
alte cuvinte, cea mai bună convingere vine din experienţa Uniunii
Europene, o experienţă democratică, o experienţă a libertăţii.”
18.11.2014
Petru Guran: „30 noiembrie este o alegere de destin istoric”
UE este o comunitate care se bazează pe valori – libertate, drepturile omului, democrație, ordine de drept și pace. În Uniunea Europeana este și locul Moldovei, a declarat Europei Libere istoricul Petre Guran, fost director al Institutului Cultural Român din Chişinău „Mihai Eminescu”.
18.11.2014
Oleg Efrim: „Judecătorul nu trebuie să fie influențat de nimic în afara legii” :Interviu cu ministrul Justiției.
Europa Liberă: Chiar ieri au fost lansate trei proiecte de
asistenţă tehnică pentru sectorul justiţiei din Republica Moldova,
proiecte sprijinite de Uniunea Europeană: suma considerabilă oferită
pentru reforme în domeniu a fost suplimentată cu încă zece milioane de
euro. Despre ce proiecte este vorba?
Oleg Efrim: „Este vorba despre patru proiecte de
asistență tehnică, dintre care unul a fost lansat în anul 2013 și altele
trei au fost lansate ieri, așa cum ați spus şi Dvs. Aceste patru
proiecte sunt finanțate de Uniunea Europeană și sunt menite să ne
asigure, să ne ajute să implementăm strategia de reformă a justiției.
Este un sprijin considerabil din partea Uniunii Europene, mulțumesc încă
o dată și pe această cale pentru acest sprijin.
14.11.2014
Monica Macovei: „Democrația este soluția, nu dictatura, sărăcia, lipsa de justiție...” : Un interviu cu europarlamentara română, ce a candidat independent la președinția României.
Europa Liberă: Ideea că UE va ajuta Moldovei să scape de marii corupţi e o idee justificată?
Monica Macovei: „Este justificată pentru că Uniunea
Europeană pune condiţii şi a pus de la început pe lupta anticorupţie. Şi
aici s-au creat noi instituţii. Problema este să şi funcţioneze. Eu
ştiu cât e de greu. Este cea mai grea reformă şi singura perioadă în
care poţi să o faci este cea de preaderare. Pentru că în general nu
există voinţă politică pe bune, reală a politicienilor să se lupte cu
corupţia politică, fiindcă s-ar lupta cu ei înşişi. Adică ar adopta legi
prin care s-ar trimite pe ei la închisoare sau şi-ar confisca lor
averile. Dar sunt obligaţi să facă aceasta în perioada de preaderare,
fiindcă e greu să-ţi imaginezi politicieni care ies în faţa poporul şi
spun că mai bine nu ne integrăm în Uniunea Europeană şi rămânem corupţi
şi eu cu banii întregi, şi voi furaţi ş.a.m.d.
13.11.2014
Iulian Groza: „UE s-a angajat să ofere 410 milioane de euro care să ne ajute la aplicarea Acordului de Asociere”
Interviu cu ministrul adjunct al afacerilor externe şi integrării europene Iulian Groza
Europa Liberă: Dacă vorbim de procesul de ratificare a
acordului, observăm că doar un număr mic de ţări au făcut-o: până în
prezent, Acordul de Asociere a fost ratificat de parlamentele a șapte țări membre UE: România, Bulgaria, Letonia, Estonia, Lituania, Malta și
Slovacia. Este de remarcată absenţa în această listă a actorilor de
primă mărime? Este firesc? Şi ritmul de ratificare, în ce măsură ar
putea „întârzia” implementarea acordului sau dimpotrivă de a grăbi?
Iulian Groza: „Viteza de ratificare a unui acord sigur că diferă de la o țară la alta, în funcţie de procedurile interne de aprobare a acestui document. În unele țări ale Uniunii Europene procedura de ratificare sigur că durează mai puțin, în altele,procedură de consultare și
aprobare durează ceva mai mult. Dar tocmai de asta în Acordul de
Asociere există clauza de aplicare provizorie care ne permite să începem
deja aplicarea acestui acord până la intrarea definitivă a lui în
vigoare, atunci când toate țările ratifică
documentul. Clauza de aplicare provizorie practic permite deja intrarea
de facto în vigoare a acordului sau peste 90% din conținutul
acordului deja se implementează. Dacă ne uităm la practica altor
acorduri similare semnate de către Uniunea Europeană, vedem că viteaza
ratificării diferă de la o situație la alta. Dar în mediu ratificarea unui acord al Uniunii Europene cu o țară terță durează un an, un an și jumătate, doi.”
12.11.2014
Johannes Hahn: Am început deja să lucrăm la o viziune refăcută a politicii europene a vecinătății
Interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă cu noul comisar pentru politica vecinătății şi negocierile de extindere a Uniunii Europene.
Într-un interviu în exclusivitate cu postul nostru de radio, cu
corespondentul nostru la Bruxelles, Rikard Jozwiak, noul comisar pentru
politica vecinătății şi negocierile de extindere a Uniunii Europene a
vorbit despre relaţia Uniunii cu Rusia, cu Ucraina, cu ţările din
Parteneriatul Estic şi cu cele din Vestul Balcanilor. Fiecare din
aceste ţări şi regiuni au probleme diferite, iar mandatul pe care
austriacul Johannes Hahn îl are în Comisia Europeană va trebui să le
„acopere” pe toate
Teodor Baconschi: „Europa rămâne sursa de civilizaţie şi prosperitate, de democraţie, de garantare a libertăţilor” Interviu cu Fostul ministru de externe al României,
Europa Liberă: Ce înseamnă să fii ajutat de UE?
Teodor Baconschi: „Deja libertatea de circulaţie va
duce şi la mai mulţi bani din Europa în Republica Moldova, poate
investiţii. Există în continuare produse moldoveneşti care intră pe piaţa europeană şi raportează la buget
sume care ar trebui investite în dezvoltarea infrastructurii. Europa nu
are decât de oferit lucruri bune Republicii Moldova, nimic altceva. Nu e
o competiţie, e o cooperare tot mai strânsă şi cred că şi integrarea
economică între România şi Republica Moldova e facilitată de faptul că
statul moldovean a intrat într-o etapă nouă de legături mult mai
complexe nu doar cu Comisia Europeană, dar şi cu statele membre.”
12,11,2014
..Totodată, partea bună a situaţiei Republicii Moldova, inclusiv
comparativ cu Ucraina şi Georgia, este că structural Republica Moldova
este mult mai ancorată în spaţiul european decât Ucraina sau Georgia.
Moldova este comercial mult mai dependentă de Uniunea Europeană, în
condiţiile în care circa jumătate din comerţul exterior îi revine
Uniunii Europene. Şi acest tip de realităţi economice de fapt va impune
un alt model de conduită oricărei guvernări.
În acest sens cred că în realitate, pe termen mediu şi lung, opţiunea
pentru Republica Moldova este nu atât între Vest şi Est, cât între o
europenizare mai rapidă cu guvernări ferm proeuropene și opţiunea a doua
este nu atât orientarea prorusă sau proestică, cât guvernările de tipul
celei Voronin sau de tipul celei Kucima din Ucraina, în care se
implementează aşa-numita politică multivectorială de ezitare şi pierdere
a timpului între diferiţi poli de putere.”
11.11.2014
Ludmila Pavlov: „Erasmus+ un program al competiției și transparenței în învățămînt”
Interviul cu șefa Direcției Relații Internaționale și Integrare Europeană din Ministerul Educației
Europa Liberă: Aţi punea să ne descrieţi, să ne modelaţi un exemplu concret în care s-ar beneficia de acest program? Pas cu pas şi pe înţelesul celor care asimilează mai greu limbajul specific.
Ludmila Pavlov: „Toată lumea trebuie să cunoască că programul mare Erasmus+ are două call-uri
anuale sau așa numitele apeluri de proiecte anuale. Unul se desfășoară
la început de an, în lunile ianuarie-februarie, şi un alt col este
demarat în lunile septembrie și este deschis până la sfârșitul anului.
Ceea ce trebuie să cunoască tinerii este faptul că ei trebui să fie
foarte insistenți, trebuie să cunoască ghidul programului Erasmus+ unde
găsesc absolut toată informația pas cu pas cum și ce ar trebui să facă.
În primul rând să nu rateze aceste apeluri de proiecte. Apoi să se
informeze foarte amănunțit, foarte detaliat din ghidul programului
Erasmus+, ce ar trebui să facă, cum să completeze și să remită către
Comisia Europeană o aplicație pentru un program sau pentru o bursă?
10.11.2014
Igor Boţan: „Toată lumea trebuie să înţeleagă semnificaţia căderii zidului berlinez...”:
Igor Boţan: „Toată lumea trebuie să înţeleagă care este
semnificaţia căderii zidului berlinez. Căderea zidului înseamnă, în mod
iminent, înlăturarea consecinţelor Conferinţei de la Ialta şi ale
Pactului de Potsdam de împărţire a Europei. Reunificarea Germaniei, care
a urmat la un singur an de la căderea zidului berlinez, a fost urmată
de reunificarea Europei. Şi reunificarea Europei s-a oprit la hotarele
fostei Uniuni Sovietice, cu excepţia Ţărilor Baltice. Şi aici există
semnificaţii istorice foarte importante. Reunificarea Europei a fost
atât de frumoasă, dacă îi pot spune aşa, atât de „de succes”, că şi ţări
din fosta sau republici din fosta Uniune Sovietică şi-au dorit sieşi o
integrare europeană, care a avut foarte multe impedimente şi a avut
foarte multe piedici.”
07.11.2014
Fostul preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei,
conservatorul francez Jean-Claude Mignon conduce misiunea APCE care
monitorizează pregătirile de alegerile parlamentare moldovene. Aflat la
Chişinău, Mignon s-a întâlnit zilele trecute cu liderii partidelor de la
guvernare şi din opoziţie. Într-un interviu cu Diana Răileanu, el a
lăudat autorităţile pentru organizarea campaniei, dar şi-a exprimat şi
regretul că Parlamentul moldovean n-a adoptat legea despre finanţarea
partidelor şi a campaniilor electorale.
03.11.2014
Leonid Litra: „După atâţia ani, R. Moldova trebuia deja să-şi rezolve problema votului geopolitic”
Polarizarea societăţii moldave în funcţie de opţiunea de dezvoltare
externă, fie spre Uniunea Europeană, fie spre Uniunea Vamală, îi face pe
tot mai mulţi observatori să creadă că votul din 30 noiembrie va fi
unul geopolitic. Europa Liberă l-a întrebat pe expertul şi analistul de
la Kiev Leonid Litra dacă acest vot geopolitic ajută sau dezavantajează
statul care pendulează între Est şi Vest…
Postări
