Ziua Europeană a Limbilor 2026

Ziua Europeană a Limbilor 2026
EDL 2026

Faceți căutări pe acest blog

Noutăți CoE-RM - Aprilie- Iunie 2024

25.06.2024

Alain Berset - noul Secretar General al Consiliului Europei

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) l-a ales pe Alain Berset (Elveția) ca Secretar General al Consiliului Europei pentru un mandat de cinci ani, care începe pe 18 septembrie 2024.

În al doilea tur al alegerilor, domnul Berset a obținut 114 voturi, majoritatea voturilor exprimate. Ceilalți candidați, Indrek Saar (Estonia) și Didier Reynders (Belgia), au obținut 85 de voturi și, respectiv, 46 de voturi.

Alain Berset a fost membru al Guvernului Elvețian din 2012 până în 2023. În această perioadă, a deținut, în special, funcția de Președinte al Confederației de două ori, în 2018 și 2023. Ca ministru, domnul Berset a condus Departamentul Federal de Interne. Înainte de a se alătura Guvernului, a fost membru al Parlamentului Federal Elvețian din 2003 până în 2011 și a prezidat Consiliul Statelor (camera superioară a parlamentului) în 2008-2009.

Alain Berset s-a născut pe 9 aprilie 1972 în Fribourg, Elveția. A studiat științele politice și economice la Universitatea din Neuchâtel, unde a obținut și un doctorat în economie.

Înainte de a deveni membru al Guvernului, Berset a fost consilier în diverse instituții politice și economice, contribuind la proiecte importante de politici publice. În timpul mandatului său ca membru al Parlamentului Federal Elvețian, Berset s-a remarcat prin implicarea sa activă în comisii legate de sănătate, asigurări sociale și economie.

În timpul mandatului său la Departamentul Federal de Interne, Berset a promovat numeroase reforme în domeniul sănătății și securității sociale, inclusiv măsuri pentru a îmbunătăți accesul la servicii medicale și pentru a aborda provocările demografice legate de îmbătrânirea populației. Ca Președinte al Confederației, Berset a reprezentat Elveția în diverse forumuri internaționale, promovând cooperarea și dialogul internațional.

Având în vedere experiența sa vastă în guvernare și politica internațională, se așteaptă ca Berset să contribuie semnificativ la consolidarea valorilor democratice, drepturilor omului și statului de drept în Europa. Berset este cunoscut pentru abilitățile sale diplomatice și pentru capacitatea sa de a media și rezolva conflicte, ceea ce va fi esențial în rolul său de Secretar General al Consiliului Europei.

Alegerea lui Alain Berset în această funcție importantă reflectă încrederea pe care membrii APCE o au în capacitatea sa de a conduce și de a promova valorile fundamentale ale Consiliului Europei.


*     *     *

24-28.06.2024

Sesiunea de vară a APCE: Subiete de actualitate

O dezbatere comună privind consecințele războiului din Ucraina, în contextul aspectelor juridice și drepturilor omului, precum și despre rolul sancțiunilor aplicate se numără printre punctele de atracție ale sesiunii plenare de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care are loc între 24 și 28 iunie 2024 la Strasbourg.

Parlamentarii au pe agendă o dezbatere urgentă privind provocările la adresa democrației în Georgia, precum și dezbateri pe teme de actualitate despre "Războiul din Gaza: asigurarea eliberării ostaticilor, implementarea unui armistițiu imediat și furnizarea de ajutor umanitar" și despre "Poate Consiliul Europei să își intensifice eforturile pentru a contracara amenințările la adresa libertății de exprimare?".

Este planificată o ceremonie care marchează cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei, cu o declarație a lui Wolfgang Sobotka, Președintele Consiliului Național al Austriei. O orchestră de cameră va interpreta Ode to Joy sub conducerea sa.

Pe ordinea de zi a Adunării este înscrisă și decenarea primului Premiu Vigdís pentru Femeile Puternice, care recompensează inițiative remarcabile pentru promovarea împuternicirii femeilor în toată diversitatea lor în Europa și nu numai, cu declarații ale lui Guðni Thorlacius Jóhannesson, Președintele Islandei, și Guðmundur Ingi Guðbrandsson, Ministrul Afacerilor Sociale și Pieței Muncii din Islanda.

Marți, 25 iunie, parlamentarii își aleg noul Secretar General al Consiliului Europei pentru următorii cinci ani. 

Ministrul Afacerilor Externe din Lituania, Gabrielius Landsbergis, Președintele Comitetului de Miniștri, va prezenta comunicarea acestuia către Adunare și va răspunde întrebărilor membrilor. Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, se va adresa Adunării.

De asemenea, sunt prevăzute o declarație a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, și o dezbatere comună privind consolidarea democrației prin procese participative și deliberative și consolidarea perspectivei tinerilor în activitatea Adunării.

Printre subiectele de pe ordinea de zi se mai numără întoarcerea Varosha la locuitorii săi legitimi, protejarea apărătoarelor drepturilor omului din Europa, asigurarea unor proceduri de azil conforme cu drepturile omului și procese de reparație și reconciliere pentru a depăși conflictele din trecut.

Vor fi, de asemenea, dezbateri despre soluțiile politice și sprijinul pentru persoanele strămutate din Ucraina, despre dezamorsarea bombelor cu ceas pentru o întoarcere sigură a populațiilor strămutate, despre protejarea drepturilor omului pentru generațiile viitoare și despre respectarea obligațiilor și angajamentelor de către Armenia.

Delegația Parlamentului Republicii Moldova, condusă de deputatul Ion Groza, participă la sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Din componența delegației mai fac parte deputații din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” Natalia Davidovici și Andrian Cheptonar și deputații din Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Vlad Batrîncea și Adela Răileanu.

Republica Moldova este membru al Consiliului Europei din anul 1995.


*     *     *

24.06.2024

Comisia de la Veneția și-a publicat Opinia privind votul prin corespondență în Moldova


La 24 iunie 2024 a fost publicat avizul Comisiei de la Veneția pe marginea Legii privind implementarea parțială a votului prin corespondență, adoptată la 26 aprilie 2024. Documentul, adoptat în cadrul celei de-a 139-a sesiuni plenare a Comisiei de la Veneția, precizează că Republica Moldova este una din țările cu cel mai mare număr de cetățeni cu drept de vot care locuiesc în străinătate. Potrivit datelor de la ultimul scrutin electoral parlamentar, ar fi vorba de circa 1,25 milioane de oameni.


*     *     *

20.06.2024

Principalele provocări ale anului 2023 reflectate în Raportul Anual al ECRI

Abordarea situației persoanelor strămutate din cauza războiului și a altor urgențe, combaterea creșterii antisemitismului în Europa ca urmare a conflictului actual din Orientul Mijlociu, luarea de măsuri hotărâte împotriva rasismului și discriminării anti-musulmane pe întreg continentul – acestea au fost principalele tendințe în Europa și provocările cu care statele europene s-au confruntat anul trecut și continuă să se confrunte în 2024, menționează ECRI în raportul său anual pentru 2023.

Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) este un organism unic de monitorizare a drepturilor omului, specializat în probleme legate de lupta împotriva rasismului, discriminării (pe motive de „rasă”, origine etnică/națională, culoare, cetățenie, religie, limbă, orientare sexuală, identitate de gen și caracteristici sexuale), xenofobiei, antisemitismului și intoleranței în Europa; pregătește rapoarte și emite recomandări către statele membre ale Consiliului Europei.


*     *     *

18-19.06.2024

CEPEJ a adoptat un nou Raport de evaluare a sistemelor judiciare 

Printre numeroasele proiecte care au fost examinate de CEPEJ în cadrul celei de-a 42-a reuniuni plenare a fost și Raportul de evaluare 2024 asupra sistemelor judiciare europene, inteligența artificială în domeniul justiției, precum și reducerea volumului de cazuri restante din instanțe. Pe ordinea de zi a acestei reuniuni apare, la fiecare doi ani, Raportul de evaluare CEPEJ pentru ciclul 2024 (acoperind datele din 2022), pregătit de Grupul de Lucru pentru evaluarea sistemelor judiciare CEPEJ-GT-EVAL. Acest Raport oferă principalele tendințe ale sistemelor judiciare ale statelor membre ale Consiliului Europei pe diverse teme, cum ar fi eficiența instanțelor, bugetele justiției sau accesul la justiție, precum și fișe statistice pentru fiecare țară, completate de o scurtă analiză a principalilor indicatori cheie. Raportul va fi publicat în octombrie, după prezentarea sa Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Un alt punct culminant al reuniunii a fost prezentarea lucrărilor comune ale grupurilor de lucru pe tema calității justiției (CEPEJ-GT-QUAL) și a justiției cibernetice (CEPEJ-GT-CYBERJUST) în domeniul inteligenței artificiale (IA): continuarea operaționalizării Cartei IA CEPEJ prin implementarea evaluărilor pilot ale instrumentelor IA selectate, dezvoltarea Centrului de Resurse pentru IA și Justiție Cibernetică și noile misiuni ale Biroului Consultativ pentru IA (AIAB).

Utilizarea IA generativă și publicarea online a jurisprudenței au fost, de asemenea, discutate la reuniunea plenară.

Grupul de Lucru privind calitatea justiției (CEPEJ-GT-QUAL) a raportat cu privire la lucrările sale în curs, în special în ceea ce privește evaluarea calitativă a activității judecătorilor, calitatea dezbaterilor judiciare și accesul la procedurile legale pentru copii.

Grupul de Lucru privind managementul timpului judiciar (CEPEJ-SATURN) a discutat viitoarea bază de date privind practicile destinate reducerii volumului de cazuri restante, instrumentul aflat în pregătire pentru a ajuta la implementarea unui sistem de ponderare a cazurilor și dezvoltarea unei liste de verificare pentru managementul timpului în birourile procurorilor publici.

O echipă de studenți de la Facultatea de Drept a Universității Leiden (Olanda), câștigătoare a celei de-a 3-a ediții a Premiului Junior Crystal Scales of Justice, și-a prezentat proiectul Curții de Apel din Mons (Belgia) privind înființarea unei „Camere civile și penale specializate în probleme de mediu și urbanism”, premiat cu o mențiune specială de Crystal Scales în 2023.

În final, membrii CEPEJ au examinat stadiul implementării programelor de cooperare CEPEJ. CEPEJ a adoptat raportul său de activitate pentru 2023, care conturează instrumentele importante adoptate anul trecut: o metodologie de reducere a volumului de cazuri restante pentru instanțe, un instrument de autoevaluare care permite statelor să verifice dacă instrumentele lor IA în domeniul justiției respectă principiile fundamentale ale Cartei Etice CEPEJ, un ghid pentru licitațiile online, precum și linii directoare privind metodele alternative de soluționare a disputelor online.

Informații  suplimentare

*     *     *

11.06.2024

MONEYVAL: Republica Moldova și-a îmbunătățit conformitatea cu recomandările FATF, dar sunt necesare progrese suplimentare


Republica Moldova și-a consolidat cadrul legal și instituțional pentru a combate spălarea banilor și finanțarea terorismului, dar trebuie să abordeze în continuare mai multe deficiențe, concluzionează MONEYVAL într-un raport de monitorizare publicat la 11 iunie 2024. 

Raportul de monitorizare salută faptul că Republica Moldova a făcut progrese în abordarea majorității deficiențelor de conformitate tehnică care afectează aplicarea sancțiunilor financiare țintite legate de terorism, finanțarea terorismului și proliferarea armelor de distrugere în masă și finanțarea acestora (adică Recomandările 6 și 7 ale Grupului de Acțiune Financiară - FATF).


*      *      *


11.06.2024

Republica Moldova a semnat două Tratate în domeniul protecției patrimoniului audiovizual


La Strasbourg, Ambasadoarea Daniela Cujbă, Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei a semnat Convenția Consiliului Europei pentru protecția Patrimoniului Audiovizual (ETS No. 183) și Protocolul acesteia  (ETS No. 184), adoptată la 8 noiembrie 2001 și intrată în vigoare la 1 ianuarie 2008.

Convenția și Protocolul său sunt primele instrumente internaționale obligatorii în acest domeniu. Prevederile acestora stipulează stocarea sistematică obligatorie a lucrărilor audiovizuale (materiale cu imagini în mișcare produse sau coproduse și puse la dispoziția publicului în fiecare stat semnatar) în arhiva desemnată oficial și asigurarea prevenirii pe termen lung a deteriorării, prin utilizarea celor mai recente tehnologii de conservare și restaurare. 

Mai mult, Convenția prevede asigurarea disponibilității materialelor pentru consultare în scopuri academice sau de cercetare, sub rezerva normelor internaționale sau naționale privind drepturile de autor.

Convenția Europeană pentru Protecția Patrimoniului Audiovizual



06.06.2024

Supraaglomerarea închisorilor rămâne o problemă în Europa: statisticile penale anuale ale Consiliului Europei pentru 2023

Supraaglomerarea închisorilor continuă să fie o problemă acută și persistentă în numeroase administrații penitenciare europene, conform statisticilor penale anuale ale Consiliului Europei privind populațiile din închisori (SPACE I) pentru 2023, publicate la 6 iunie 2024. În țările cu peste 500.000 de locuitori, douăsprezece administrații penitenciare au raportat că au mai mulți deținuți decât locuri disponibile în ianuarie 2023.

Țările cu cele mai mari rate de încarcerare au fost Turcia (408 deținuți la 100.000 de locuitori), Georgia (256), Azerbaidjan (244), Republica Moldova (242), Ungaria (211), Polonia (194), Slovacia (183), Albania (179), Cehia (176), Lituania (174) și Letonia (172). Alte țări cu rate ridicate de încarcerare au fost Muntenegru (168), Serbia (162), Estonia (151) și Macedonia de Nord (142).


*     *     *

04.06.2024

EDQM sărbătorește 60 de ani de îmbunătățire a sănătății publice

EDQM (Direcția Europeană pentru Calitatea Medicamentelor și Îngrijirii Sănătății), parte a Consiliului Europei, aniversează 60 de ani de activitate dedicată sănătății publice. Pentru a marca această ocazie, va fi organizată o conferință specială pe 11 și 12 iunie 2024 la Palatul Europei din Strasbourg, cu tema „Astăzi, mâine, împreună pentru sănătatea publică”. Evenimentul este deschis pentru toți cei interesați și va fi transmis în direct. Înregistrarea pentru participare poate fi efectuată la adresa: https://www.edqm.eu/en/-/registration-for-edqm-s-60th-anniversary-conference-now-open-to-everyone-.


Aceasta este o oportunitate unică de a vă alătura oficialilor guvernamentali și parlamentari cheie și reprezentanților autorităților naționale și europene, precum și organizațiilor internaționale care și-au confirmat deja participarea.

Acest eveniment prestigios, va aduce un omagiu istoriei noastre bogate și va stimula discuții despre provocările și oportunitățile care ne așteaptă în mediul de sănătate publică în continuă schimbare.

Conferința promite un program bogat, cu aproximativ 30 de vorbitori din diverse domenii profesionale. Aceștia vor reflecta asupra a ceea ce reprezintă sănătatea publică astăzi, vor aborda tehnologii de vârf precum inteligența artificială, digitalizarea și terapia genică, vor discuta despre cum putem îmbunătăți sustenabilitatea mediului și vor explora cum colaborarea și unitatea ne pot ajuta să realizăm mai mult și mai bine în protecția sănătății publice.

Cine ar trebui să participe?

  • Experți din industria farmaceutică
  • Autorități de reglementare
  • Academicieni și cercetători
  • Studenți și stagiari în domeniul sănătății și farmaceuticelor
  • Reprezentanți ai asociațiilor profesionale din sănătate, pacienți și donatori, și asociații de consumatori
  • Mass-media specializată

Nu ratați această oportunitate interesantă de a vă conecta cu profesioniști de top și de a obține perspective neprețuite asupra viitorului sănătății publice. Înregistrarea este gratuită și se face pe baza principiului „primul venit, primul servit”, așa că asigurați-vă locul astăzi completând înregistrarea.

De-a lungul celor șase decenii, Consiliul Europei a jucat un rol esențial în îmbunătățirea sănătății cetățenilor europeni. Multe dintre activitățile sale sunt gestionate de EDQM, care asigură că medicamentele și produsele de sănătate sunt de calitate și sigure.

Directoarea EDQM, Petra Doerr, a declarat: „Privind înapoi la cei 60 de ani de protecție a sănătății publice, vedem că provocările și oportunitățile de astăzi și de mâine pot fi rezolvate doar prin colaborare.”

Această aniversare nu este doar o ocazie de a sărbători, ci și de a reflecta asupra importanței cooperării internaționale în sănătatea publică. Standardele de calitate stabilite de EDQM sunt esențiale pentru a ne asigura că toți avem acces la medicamente și produse de sănătate sigure și eficiente.

Conferința va fi o oportunitate de a discuta despre provocările actuale în sănătatea publică, de a anticipa viitorul și de a sublinia importanța colaborării internaționale. Consiliul Europei și EDQM rămân dedicate promovării unei sănătăți mai bune pentru toți, prin cunoștințe și angajament comun.

Nu ratați o oportunitate interesantă de a vă conecta cu profesioniști de top și de a obține perspective neprețuite asupra viitorului sănătății publice. Participați la Conferința „Astăzi, mâine, împreună pentru sănătatea publică”, dedicată celor 60 de activitate a EDQM (Direcția Europeană pentru Calitatea Medicamentelor și Îngrijirii Sănătății) a Consiliului Europei.


*     *      *

01.06.2024

"Nimic despre noi fără noi": Noi linii directoare privind implicarea victimelor violenței sexuale din copilărie

Consiliul Europei a publicat Linii directoare pentru factorii de decizie privind implicarea victimelor și supraviețuitorilor exploatării sexuale și abuzului sexual asupra copiilor - „Nimic despre noi fără noi”.Linii directoare pentru factorii de decizie privind implicarea victimelor și supraviețuitorilor exploatării sexuale și abuzului sexual asupra copiilor - „Nimic despre noi fără noi”. Această inițiativă este în concordanță cu misiunea zilei de a promova și celebra drepturile copiilor, bunăstarea lor și de a aborda provocările cu care se confruntă.

Implicarea persoanelor care au experimentat exploatarea sexuală și abuzul sexual în copilărie (victime și supraviețuitori) este crucială pentru a asigura o abordare holistică și bazată pe dovezi în reformele juridice și politice pentru a preveni și răspunde eficient la violența sexuală. Această implicare ar trebui să fie sigură, semnificativă și să creeze un spațiu pentru dialog.

Liniile directoare identifică câteva principii și acțiuni cheie pe care factorii de decizie le pot urma pentru a răspunde nevoilor victimelor și supraviețuitorilor în acest proces.

*     *     *

30.05.2024

Lansarea Strategiei pentru Egalitatea de Gen 2024-2029: zece ani de la intrarea în vigoare a Convenției de la Istanbul

O conferință intitulată „Uniți în jurul egalității de gen: crearea de spațiu pentru femei și fete” a lansat Strategia pentru Egalitatea de Gen a Consiliului Europei 2024-2029 și a marcat zece ani de la intrarea în vigoare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (cunoscută și sub denumirea de Convenția de la Istanbul).

Conferința din 30 mai a fost organizată în cadrul Președinției Lituaniei la Comitetul Miniștrilor și a fost deschisă de către vice-ministrul lituanian al Securității Sociale și Muncii, Justina Jakštienė, și de către Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić.

„Dezvoltarea socială și tehnologică a Europei secolului 21 înseamnă că atât provocările, cât și înțelegerea noastră despre cum să le abordăm se dezvoltă rapid”, a remarcat Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić. „Doar lucrând împreună putem spera să facem din egalitatea de gen realitatea pe care ne-o dorim, în interesul tuturor europenilor.”

Conferința marchează, de asemenea, a 10-a aniversare de la intrarea în vigoare a Convenției de la Istanbul, primul instrument internațional obligatoriu din punct de vedere legal pentru a opri violența împotriva femeilor și fetelor. Convenția stabilește un cadru cuprinzător de măsuri legale și de politici pentru prevenirea unei astfel de violențe, sprijinirea victimelor și pedepsirea agresorilor. „Egalitatea de gen este un drept fundamental al omului. Nu este doar o problemă a femeilor; este o problemă umană care ne afectează pe toți. Așa cum dezvăluie titlul acestei conferințe, ar trebui să ne unească, nu să ne dezbine. Spațiile pe care le creăm pentru femei și fete în societățile noastre sunt o reflectare a valorilor noastre și a viziunii noastre pentru viitor. Aceste spații nu ar trebui să fie simple simboluri ale incluziunii, ci platforme pentru împuternicire, unde fiecare voce este ascultată și fiecare potențial este realizat”, a spus vice-ministrul Securității Sociale și Muncii din Republica Lituania, Justina Jakštienė, la deschiderea evenimentului organizat în cadrul Președinției Lituaniei la Comitetul Miniștrilor.

Scriitoarea, prezentatoarea și activista feministă Caroline Criado Perez, autoarea cărții „Femei invizibile: Expunerea prejudecății în date într-o lume proiectată pentru bărbați”, a susținut discursul principal oferind o perspectivă asupra provocărilor actuale și viitoare în domeniul egalității de gen.

Prima sesiune a fost dedicată lansării noii Strategii pentru Egalitatea de Gen 2024-2029, care se va concentra pe șase domenii strategice:
  1. Prevenirea și combaterea stereotipurilor de gen și a sexismului.
  2. Prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor și a violenței domestice.
  3. Asigurarea accesului egal la justiție pentru femei și fete.
  4. Realizarea unei participări echilibrate a femeilor și bărbaților în viața politică, publică, socială și economică.
  5. Asigurarea împuternicirii femeilor și a egalității de gen în raport cu provocările globale și geopolitice.
  6. Realizarea integrării perspectivei de gen și includerea unei abordări intersecționale în toate politicile și măsurile.


*     *      *

30.05.2024

GRECO solicită reglementări mai stricte pentru a preveni corupția în funcțiile executive de vârf ale guvernelor centrale

Grupul de State împotriva Corupției al Consiliului Europei (GRECO) a cerut guvernelor să adopte reglementări mai stricte pentru a preveni corupția și a promova integritatea în funcțiile executive de vârf ale guvernelor centrale, în special în ceea ce privește lobby-ul și contactele cu terțe părți, și să își intensifice eforturile pentru a implementa toate recomandările GRECO în mod complet și fără întârziere.

În raportul său anual pentru 2023, GRECO își exprimă îngrijorarea cu privire la implementarea lentă a recomandărilor sale privind prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, comparativ cu alte grupuri profesionale. De asemenea, subliniază că mai multe sisteme judiciare trebuie să fie reformate pentru a garanta independența judecătorilor și procurorilor și pentru a întări regulile de integritate care li se aplică.

Președintele GRECO, Marin Mrčela, a spus: „Nu există transparență fără responsabilitate, deoarece impunitatea doar agravează riscul de corupție și subminează încrederea publicului. Sunt necesare mai multe reglementări și rigurozitate pentru a aborda riscurile de corupție legate de funcțiile executive de vârf, în special în ceea ce privește contactul cu terțe părți și lobbyiștii, și pentru a asigura eficacitatea politicilor de integritate. Persoanele cu funcții executive de vârf ar trebui să dea exemplu.”

GRECO consideră că statele ar trebui să se asigure că cadrele lor instituționale și legislative de integritate se aplică în întregime și direct nu numai funcționarilor publici de rang înalt, ci și miniștrilor, consilierilor lor politici și altor angajați numiți politic și anumitor șefi de stat. Sunt necesare îmbunătățiri semnificative în domenii precum adoptarea și implementarea codurilor de conduită, gestionarea conflictelor de interese și lobby-ului, monitorizarea declarațiilor de avere și asigurarea transparenței acestora, limitarea imunităților, accesul la informații și practicile „ușilor rotative”.

GRECO își sărbătorește a 25-a aniversare în 2024. GRECO a fost înființat la 1 mai 1999 ca un Acord Parțial Lărgit al Consiliului Europei de către 17 state (Belgia, Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia). Astăzi, are 48 de membri: cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, SUA și Kazahstan. UE s-a alăturat în 2019 ca observator. GRECO pregătește în prezent a 6-a rundă de evaluare, care se va concentra pe prevenirea corupției și promovarea integrității în autoritățile locale și regionale și va fi lansată în 2025.


*     *      *

22-23.05.2024

Congresul XIX al Conferinței Curților Constituționale Europene, desfășurat la Chișinău

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a găzduit cel de-al XIX-lea Congres al Conferinței Curților Constituționale Europenecel de-al XIX-lea Congres al Conferinței Curților Constituționale Europene (CCCE), cu tema „Formele și limitele deferenței judiciare: cazul curților constituționale”. Acest eveniment este organizat în cadrul Președinției CCCE a Curții Constituționale a Republicii Moldova.

Conferința Curților Constituționale Europene reunește reprezentanți ai 40 de curți constituționale europene sau echivalente acestora, care efectuează controlul constituțional, fiind și cea mai importantă platformă europeană de cooperare multilaterală între organele judiciare împuternicite cu controlul constituționalității.

Evenimentul a găzduit peste 100 de participanți străini, președinți și judecători ai curților constituționale europene, observatori și oaspeți de onoare, printre care oficiali de nivel înalt, precum: Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, doamna Siofra O’Leary, Președintele Comisiei de la Veneția, doamna Claire Bazy Malaurie, reprezentanți ai Curții de Justiție a Uniunii Europene, reprezentanți ai asociațiilor curților constituționale ale grupurilor lingvistice și regionale – Asociația Curților Constituționale Francofone, Uniunea Curților și Consiliilor Constituționale Arabe, Conferința Jurisdicțiilor Constituționale Africane, Asociația Eurasiatică a Curților Constituționale, Conferința Jurisdicțiilor Constituționale ale țărilor vorbitoare de limbă portugheză și alții.

La eveniment a participat și Președintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, și președintele Parlamentului Republicii Moldova, domnul Igor Grosu.

În marja celui de-al XIX-lea Congres al Conferinței Curților Constituționale Europene, Președinta CtEDO, Siofra O’Leary și Președinta Comisiei de la Veneția, Claire Bazy-Malaurie au avut un program de întrevederi bilaterale la Președinție, Curtea ConstituționalăCurtea Constituțională, Parlament, Ministerul Justiției, Procuratura Generală, Consiliul Superior al Procurorilor, precum și o lecție publică la Institutul Național al Justiției.

Subiectele de discuție au vizat importanța executării hotărârilor CtEDO v. Republica Moldova, considerarea avizelor consultative ale CtEDO pentru curțile naționale superioare eforturile întreprinse în vederea lansării negocierilor de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană, continuarea reformei justiției, precum și conformarea la opiniile Comisiei de la Veneția aferente Republicii Moldova.

*      *      *

17.05.2024

Consiliul Europei a adoptat Convenția-cadru privind inteligența artificială

Consiliul Europei a adoptat primul tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic destinat să asigure respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a standardelor democratice în utilizarea sistemelor de inteligență artificială (IA). Tratatul, deschis și țărilor non-europene, stabilește un cadru juridic care acoperă întregul ciclu de viață al sistemelor de IA și abordează riscurile pe care acestea le pot prezenta, promovând totodată inovația responsabilă. Convenția adoptă o abordare bazată pe riscuri în proiectarea, dezvoltarea, utilizarea și dezafectarea sistemelor de IA, cerând luarea în considerare atentă a oricăror consecințe negative potențiale.

Convenția-cadru va fi deschisă pentru semnare la Vilnius (Lituania) pe 5 septembrie, cu ocazia unei conferințe a miniștrilor justiției.


*     *      *

17.05.2024

Lituania a preluat președinția rotativă a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei

În cadrul celei de-a 133-a reuniuni a Comitetului Miniștrilor, desfășurată la 17 mai 2024, Lituania a preluat de la Liechtenstein președinția rotativă a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.

Adresându-se Comitetului Miniștrilor, președintele în funcție, Dominique Hasler, Ministrul Afacerilor Externe, Educației și Sportului din Liechtenstein, a prezentat o sinteză a realizărilor țării sale.

Ingrida Šimonytė, Prim-ministrul Lituaniei, a subliniat apoi prioritățile Președinției Lituaniene pentru următoarele șase luni.

Prioritățile Lituaniei includ sprijinul pentru Ucraina în apărarea împotriva războiului de agresiune al Rusiei, implementarea deciziilor Summitului de la Reykjavík, inclusiv protejarea valorilor noastre împotriva agresiunii și autoritarismului, promovarea democrației, drepturilor omului și a statului de drept atât pe plan intern, cât și la nivel mondial, și dimensiunea digitală a libertății.

Detalii


*     *     *

17.05.2024

Sesiunea Comitetului de Miniștri al Consiliul Europei: Celebrarea aniversării, stabilirea priorităților, adoptarea Convenției privind Inteligența Artificială


În contextul în care Organizația sărbătorește cea de-a 75-a aniversare, miniștrii de Externe ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei s-au reunit la sesiunea lor anuală pentru a reafirma sprijinul lor pentru Ucraina în drumul său spre justiție și reconstrucție. Șeful diplomației Republicii Moldova Mihai Popșoi a participat la cea de-a 133-a sesiune a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care a avut loc la Strasbourg, Republica Franceză, sub egida președinției Liechtenstein-ului și a reunit miniștrii și ambasadorii celor 46 de state membre ale Consiliului Europei și statelor observatoare.

La deschiderea celei de-a 133-a sesiuni a Comitetului Miniștrilor, Secretarul General Marija Pejčinović Burić a subliniat importanța Declarației de la Reykjavík, făcută acum un an. Această declarație a fost un răspuns la invazia Rusiei în Ucraina și a avut ca scop consolidarea sprijinului pentru drepturile omului, democrația și statul de drept în Europa. Secretarul General a evidențiat importanța celor 10 Principii de la Reykjavík privind Democrația ca indicatori ai sănătății democratice, a abordat criza de mediu și a discutat proiectul Convenției-cadru privind Inteligența Artificială, precum și înființarea Registrului de Daune cu birouri la Haga și Kiev. Sesiunea s-a concentrat pe inversarea regresului democratic și asigurarea schimbărilor pozitive în întreaga Europă.

Urmând Summitul de la Reykjavík,  participanții au stabilit direcțiile viitoare ale politicii organizației și au adoptat un nou tratat privind inteligența artificială. 

În ceea ce privește Ucraina, miniștrii au reiterat importanța Registrului de Daune, prima componentă a unui mecanism internațional de despăgubire cuprinzător, și au salutat progresele realizate la nivel internațional în vederea posibilității înființării unui tribunal special pentru crima de agresiune. De asemenea, au salutat măsurile luate pentru a oferi o protecție mai bună copiilor din Ucraina și pentru a asigura revenirea celor care au fost deportați și transferați forțat de Rusia.

Pe baza unui raport privind urmărirea Declarației de la Reykjavík, pregătit de adjuncții lor, și în lumina raportului anual al Secretarului General al Consiliului Europei („Drepturile noastre, viitorul nostru”), miniștrii au discutat despre activitatea desfășurată de la cel de-al 4-lea Summit al Șefilor de Stat și de Guvern (Reykjavík, 16-17 mai 2023) și au convenit direcțiile viitoare ale politicii în multe domenii, inclusiv mediul, migrația, traficul de persoane și protecția jurnaliștilor.

Sesiunea a fost precedată de un eveniment pentru tineret, „Încredere în mâine”, desfășurat între 14 și 16 mai 2024, ca parte a sărbătoririi celei de-a 75-a aniversări a Consiliului Europei. Cu scopul de a spori participarea tinerilor în viața democratică și în procesele decizionale, s-a convenit organizarea unei conferințe a miniștrilor responsabili pentru tineret în 2025.

De asemenea, Consiliul Europei a adoptat primul tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic destinat să asigure respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a standardelor democratice în utilizarea sistemelor de inteligență artificială (IA). 


În final, Președinția Comitetului Miniștrilor a făcut o declarație pentru a marca cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei.

Prioritățe Președinției Lituanene a CM al CoE


*     *     *

14.05.2024

Conferința "Încredere în Mâine" - O oportunitate pentru tineri să contribuie la viitorul democrat al Europei

În discursul său de deschidere la evenimentul pentru tineret "Încredere în Mâine" de la Centrul European de Tineret din Strasbourg, la 14 mai, Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a subliniat importanța ideilor, vocilor și energiei tinerilor europeni în lupta pentru drepturile omului, democrație și statul de drept.

"Aveți un rol esențial în asigurarea prevalenței standardelor noastre pe termen lung, dar acest lucru va fi posibil doar dacă Organizația își deschide urechile, mintea și ușile către tineri", a adăugat Secretarul General.

Ea a menționat determinarea sa de a încorpora mai profund perspectiva tineretului în activitatea Consiliului Europei și instrumentele și structurile care asigură acest lucru, cum ar fi Centrul European de Tineret și Fundația Europeană pentru Tineret înființată în 1972, sistemul unic de co-guvernare în problemele tineretului, precum și strategia sectorului tineretului 2030.

Forumul acordă o atenție specială aplicării Principiilor  de la Reykjavík pentru Democrație, menționând că aceste principii servesc "pentru a măsura și a aborda starea de sănătate a democrațiilor europene".

"Drepturile omului, democrația și statul de drept nu se întâmplă de la sine, trebuie să luptăm pentru ele și să le câștigăm, mereu și mereu", a subliniat Secretarul General.

Evenimentul, desfășurat în perioada 14-16 mai, este organizat în cadrul celebrării aniversării a 75 de ani de la Consiliul Europei, sub Președinția Liechtensteinului a Comitetului Miniștrilor. Programul cuprinde sesiuni plenare, grupuri de lucru pe diverse teme și o atenție specială acordată aplicării Principiilor de la Reykjavík pentru Democrație în conturarea rolurilor reciproce ale participanților și ale Consiliului Europei.

A fost lansat concursului foto și video pentru tinerii europeni "Drepturile Omului: Camera, Acțiune!" dedicat aniversării a 75 de ani ai Consiliului Europei.

Programul include și o sesiune de dialog la 16 mai cu Miniștrii Afacerilor Externe care participă la ședința solemnă a Comitetului Miniștrilor, unde mesajele cheie ale evenimentului pentru tineret vor fi transmise de către tinerii participanți ca parte a programului oficial al celebrărilor.


*     *     *

08.05.2024

Lansarea proiectului „Sprijin pentru Oficiul Avocatului Poporului în protecția drepturilor omului în Republica Moldova”

Consiliul Europei a lansat Proiectul „Sprijin pentru Oficiul Avocatului Poporului în Protecția Drepturilor Omului în Republica Moldova”. Proiectul are o durată de implementare de 24 de luni și un buget de 800 000 de euro. Obiectivul principal al proiectului este de a asigura o mai bună promovare a drepturilor cetățenilor, de a consolida capacitățile Oficiului Avocatului Poporului, în conformitate cu standardele Europene, dar și de a îmbunătăți rolul OAP în interacțiunea cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Partenerii proiectului sunt Ministerul Justiției, Oficiul Agentului Guvernamental al Republicii Moldova și Consiliul pentru Egalitate. Printre beneficiarii finali ai acestuia se numără toți locuitorii Republicii Moldova, inclusiv grupurile vulnerabile și persoanele care solicită protecție și despăgubiri pentru încălcarea drepturilor omului.

„Consiliul Europei își menține promisiunea de a sprijini instituțiile pentru drepturile omului din cadrul statelor membre. Cu ocazia lansării noului proiect, reafirmăm angajamentul nostru de a contribui la promovarea și protejarea drepturilor omului prin consolidarea Oficiului Avocatului Poporului din Republica Moldova. Sunt convins că acest Proiect va avea un impact pozitiv asupra instituției și va contribui în mod semnificativ la dezvoltarea sa ulterioară", a declarat în discursul său de deschidere, Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău.

„Prin acest parteneriat cu Consiliul Europei, ne angajăm ferm să întărim și să promovăm independența și eficacitatea instituției noastre, și a deveni o instituție-model în regiune. Acest moment este un pas important în alinierea la standardele europene în domeniul drepturilor omului și consolidarea statului de drept în țara noastră. Cu sprijinul Consiliului Europei, avem încrederea că vom construi o societate justă și egală, în care fiecare persoană se va simți protejat și respectat”, a subliniat Ceslav Panico, Avocatul Poporului al Republicii Moldova.

Proiectul se aliniază Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024, consolidând angajamentul organizației de a asista statele membre în atingerea standardelor și a celor mai bune practici europene.


*     *     *

05.05/2024 

Ziua Europei 2024

Încredere în ziua de mâine. Declarația Secretarului General cu privire la Ziua Europei 2024 

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a făcut următoarea declarație pentru a marca Ziua Europei, pe 5 mai:
"Acum 75 de ani, 10 țări europene au înființat Consiliul Europei. Prin urmare, în această Zi a Europei reflectăm, inevitabil, asupra rolului extraordinar și unic pe care Organizația noastră l-a avut de-a lungul a trei sferturi de secol. Stabilind standarde legale în domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept, astfel încât oamenii din cele 46 de state membre ale noastre au dreptul de a trăi în pace, securitate și demnitate.

"Tragic, acea promisiune nu a fost întotdeauna menținută, așa cum vedem astăzi în statul nostru membru, Ucraina, care își continuă rezistența curajoasă și importantă împotriva războiului de agresiune al Rusiei. Dar nu poate exista nicio îndoială că indivizii din întregul nostru continent și-au transformat și salvat viețile datorită Convenției Europene a Drepturilor Omului și datorită mai mult de 200 de instrumente legale pe care Consiliul Europei le-a produs.

"Ziua Europei 2024 este o oportunitate de a privi înainte. În conformitate cu agenda Reykjavik, viitorul Ucrainei, impactul inteligenței artificiale și calitatea mediului nostru sunt printre provocările definitorii ale timpurilor noastre. Acțiunea acum este vitală nu doar pentru noi, ci și pentru generațiile care vor veni după.

"Consiliul Europei urmează să organizeze o Conferință a Tineretului: "Încredere în ziua de mâine". Prin colaborarea de acum, putem justifica acea încredere, asigurându-ne că societățile noastre în evoluție rapidă sunt definite de cele mai bune valori. Valori care au ghidat acțiunea noastră timp de 75 de ani. Pentru beneficiul tuturor europenilor. La mulți ani, Ziua Europei".

Detalii
Consiliul Europei (CoE) sărbătorește Ziua Europei la 5 mai. CoE a fost fondat la 5 mai 1949 și în acest mod, a selectat această dată pentru a celebra propria înființare din anul 1964.EXPOZIȚIE ANIVERSARĂ BNRM 
„CONSILIUL EUROPEI: 75 ANI DE CONSOLIDAREA SPAȚIULUI EUROPEAN (1949-2024)”
 https://tinyurl.com/s7vjfmmt  în cadrul Zilelor Europei la BNRM - https://tinyurl.com/39drfvey

*     *     *

03.05.2024

Ziua Mondială a Libertății Presei

Anul electoral 2024: Secretarul General îndeamnă guvernele să protejeze jurnaliștii pentru a proteja democrația

Într-o declarație pentru a marca Ziua Mondială a Libertății Presei, la 3 mai, Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a declarat: „Pe măsură ce milioane de cetățeni din Europa și alte continente votează în alegeri cruciale în 2024, trebuie să ne reamintim rolul critic pe care îl au jurnaliștii și mass-media de calitate în asigurarea accesului la informații pluraliste și fiabile, precum și la opinii și idei diverse, astfel încât să putem lua decizii informate în exercitarea drepturilor noastre democratice.

"Fără mass-media diversă, liberă și independentă și fără jurnaliști, democrația adevărată degradează și poate pieri. Ei sunt un pilon al democrației, și nu ar trebui să uităm niciodată că libertatea lor este și a noastră. Cu toate acestea, pentru ca mass-media și jurnaliștii să-și joace rolul democratic esențial, trebuie să poată lucra într-un mediu sigur.

"Așa cum arată raportul anual 2024 al Platformei Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și siguranței jurnaliștilor, libertatea presei continuă să fie sub constantă amenințare în Europa. Aceste amenințări includ desfășurarea ilegală a programelor de spionaj și acțiuni judiciare abuzive împotriva jurnaliștilor, atacuri fizice, intimidare, detenție, legislație restrictivă, capturarea mass-mediei și atacuri împotriva mass-mediei de serviciu public.

"Pentru a aborda aceste provocări, statele membre ale Consiliului Europei ar trebui să pună în aplicare Recomandarea Comitetului Miniștrilor privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori media și să dezvolte planuri de acțiune naționale ca parte a Campaniei Consiliului Europei "Jurnaliștii Contează". O dezvoltare binevenită este că unele state membre au făcut primii pași pentru a implementa această inițiativă.

"În ceea ce privește în mod specific practica tot mai frecventă a acțiunilor judiciare abuzive, având ca scop hărțuirea și reducerea la tăcere a jurnaliștilor, mass-mediei și altor organisme de supraveghere, statele membre ar trebui să adopte cadre legislative care să permită tuturor să participe la dezbaterea publică și la afacerile publice în siguranță și fără frică. Ca prioritate, ar trebui să pună în aplicare Recomandarea Comitetului Miniștrilor recent adoptată privind utilizarea acțiunilor judiciare strategice împotriva participării publice (SLAPP-uri)".


*     *     *

15-19.04.2024

Sesiunea de primăvară a APCE

Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE), a avut loc la Strasbourg în perioada 15-19 aprilie, si a inclus mai multe teme importante.

Unul dintre punctele de discuție a fost aplicarea de către Kosovo pentru a deveni membru al Consiliului Europei.

De asemenea, s-a desfășurat o dezbatere comună despre "moartea lui Alexei Navalny și necesitatea contracarării regimului totalitar al lui Vladimir Putin și războiul său împotriva democrației", precum și despre "detenția arbitrară a lui Vladimir Kara-Murza și persecuția sistematică a protestatarilor anti-război în Rusia și Belarus", împreună cu o a treia privind sancțiunile țintite împotriva persoanelor implicate în detenția, condamnarea și otrăvirea anterioară a domnului Kara-Murza.

Adunarea a discutat și sprijinul pentru reconstrucția Ucrainei, inclusiv o propunere de utilizare a activelor statale ruse blocate în acest scop, cu participarea președintelui Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk. 

De asemenea, s-a desfășurat o dezbatere urgentă privind "proiectul Convenției-cadru privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept". Adunarea și-a exprimat opinia statutară asupra acestui nou tratat al Consiliului Europei. De asemenea, a fost solicitată și o dezbatere privind problemele curente referitoare la "rolul Consiliului Europei în prevenirea unei catastrofe umanitare în Gaza".

Printre personalitățile care s-au adresat Adunării au fost Prințul Moștenitor Alois von und zu Liechtenstein și Viceprim-ministrul și Ministru de Externe al Republicii Moldova, Mihail Popșoi. Ministrul de Externe al Liechtensteinului, Dominique Hasler, a prezentat comunicarea Comitetului Miniștrilor în cadrul președinției Liechtensteinului la Consiliul Europei. Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinovic Burić, a ținut sesiunea sa obișnuită de întrebări și răspunsuri. Alte dezbateri au inclus libertatea de exprimare și de întrunire a persoanelor LGBTI în Europa, precum și o dezbatere comună despre "integrarea dreptului uman la un mediu sigur, curat, sănătos și durabil" și strategiile Consiliului Europei pentru mări și oceane sănătoase.

Parlamentarii au discutat, de asemenea, protecția copiilor împotriva violenței online și au ținut o dezbatere comună despre relația dintre majoritate și opoziție într-o democrație, precum și despre bune practici în referendumuri. În cele din urmă, Adunarea a susținut o dezbatere privind respectarea obligațiilor și angajamentelor de către Albania - inclusiv o propunere de încheiere a monitorizării complete a acestei țări membre. 

Delegația Parlamentului Republicii Moldova a fost  condusă de șeful acesteia, vicepreședintele Comisiei politică externă și integrare europeană, Ion Groza. Din delegație au mai făcut parte deputații Natalia Davidovici și Andrian Cheptonar. 

Republica Moldova este membru al Consiliului Europei din anul 1995 și suntem recunoscători față de sprijinul acordat în parcursul european al țării noastre.



UNELE DOCUMENTE ADOPTATE:

  • Rezolutia APCE 2538: Promovarea Codului Revizuit al Practicii Bune în privința Referendumurilor
Un număr de garanții sunt necesare pentru a asigura că referendumurile exprimă în mod autentic dorințele electoratului și respectă standardele internaționale în domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept.

Pentru a răspunde naturii schimbate a campaniilor politice și creșterii mass-mediei digitale, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a elaborat un Cod Revizuit al Practicii Bune în privința Referendumurilor în iunie 2022.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezolutia 2538 privind promovarea Codului Revizuit al Practicii Bune în privința Referendumurilor, pentru a asigura că aceste procese democratice respectă standardele internaționale. Acest cod vine în urma preocupărilor legate de corectitudinea și transparența referendumurilor naționale în contextul schimbărilor politice și media digitale. Adunarea îndeamnă statele membre să adopte și să promoveze acest cod, care oferă orientări și garanții pentru organizarea și desfășurarea referendumurilor la nivel național, regional și local. Este un pas important pentru consolidarea democrației și respectarea drepturilor omului în cadrul statelor membre ale Consiliului Europei.


  • Rezolutia APCE 2537 privind relația dintre majoritatea parlamentară și opoziție într-o democrație 
Promovarea și consolidarea democrației pluraliste se numără printre principalele obiective ale Consiliului Europei și ale Adunării Parlamentare a acestuia. În toate parlamentele naționale există prevederi care recunosc rolul opoziției sau al minorității parlamentare în calitatea lor de grupuri politice sau parlamentari individuali care nu susțin guvernul.

În iunie 2019, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a adoptat Parametrii privind relația dintre majoritatea parlamentară și opoziție într-o democrație: o listă de verificare. Lista se concentrează pe chestiuni precum înființarea grupurilor de majoritate și opoziție în parlamente, numirile parlamentare, anumite procese legislative și imunitățile membrilor parlamentului.

Adunarea a salutat elaborarea listei de verificare și a recomandat-o parlamentelor statelor membre și observatoare ale Consiliului Europei, precum și parlamentelor care beneficiază de statut de observator sau de partener pentru democrație cu Adunarea.

*     *     *

15-16.04.24
 
Vizita oficială a vicepremierului Mihai Popșoi la Strasbourg

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a efectuat o vizită oficială la Strasbourg, în cadrul căreia s-a adresat cu un discurs în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Discursul a fost transmis în direct pe data de 15 aprilie, începând cu ora 17:30, ora Chișinăului.

În adresarea sa către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei dl Mihai Popșoi a subliniat angajamentul ferm al Republicii Moldova de a avansa reformele și de a promova integrarea europeană. Accentuând determinarea țării de a combate corupția, de a reduce influența oligarhilor și de a implementa recomandările partenerilor internaționali precum Comisia de la Veneția și GRECO, Popșoi a accentuat progresul și hotărârea Moldovei de a construi un viitor prosper în concordanță cu valorile europene.

În fața unor provocări semnificative, inclusiv agresiunea rusă împotriva Ucrainei, Popșoi a condamnat astfel de acțiuni și a reafirmat solidaritatea Moldovei cu Ucraina, promițând sprijin pentru refugiați și pledând pentru eforturi internaționale comune pentru a soluționa conflictul. În plus, a reiterat sprijinul Moldovei pentru Registrul Daunelor al Consiliului Europei și pentru stabilirea unui tribunal internațional pentru a aborda actele de agresiune ale Rusiei.

De asemenea, oficialul moldovean a avut întrevederi cu președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Theodoros Rousopoulos, secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić şi președinta Comisiei de la Veneția, Claire Bazy – Malaurie.

Discuțiile Secretarul General Marija Pejčinović Burić cu Viceprim-ministrul și Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi s-au concentrat pe rezultatele Summitului de la Reykjavik, cu accent pe implementarea Registrului Daunelor, precum și pe pregătirile pentru cea de-a 75-a aniversare a organizației, subliniind importanța multilateralismului și a colaborării interguvernamentale. În plus, dialogul a abordat probleme critice precum egalitatea de gen și prevenirea violenței împotriva femeilor și violenței domestice.

Secretarul General a reiterat angajamentul Consiliului Europei de a sprijini eforturile curente ale Republicii Moldova în direcția reformelor și calea acesteia spre aderarea la Uniunea Europeană.

De asemenea, Viceprim-ministrul Popșoi a demonstrat sprijinul Moldovei prin semnarea unei contribuții voluntare pentru consolidarea Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și a inițiativelor sale de combatere a violenței împotriva femeilor și violenței domestice.

Întreveri cu:

Detalii


*     *     *


08-09.04.2024

Vizita Secretarului General Adjunct al Consiliului Europei, Bjørn Berge, în Republica Moldova

În timpul vizitei sale de două zile în Republica Moldova, Secretarul General Adjunct Bjørn Berge și-a exprimat susținerea pentru eforturile autorităților de a întări asistența medicală pentru deținuți și de a promova egalitatea de gen și acțiuni pentru combaterea violenței împotriva femeilor. De asemenea, el a avut o serie de întâlniri cu oficiali de rang înalt cu care a discutat provocările regionale, inclusiv războiul de agresiune în curs al Rusiei împotriva Ucrainei și a subliniat sprijinul neclintit al Consiliului Europei pentru suveranitatea, integritatea teritorială și reformele democratice și judiciare ale Moldovei.

Secretarul General Adjunct și Ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, au organizat o ceremonie de predare a celei de-a doua donații, din partea Consiliului Europei, de echipamente medicale importante pentru acoperirea necesităților de asistență medicală în închisori și pentru a îndeplini standardele stabilite de Comitetul pentru Prevenirea Torturii și Tratamentului sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT).

La deschiderea ceremoniei, Secretarul General Adjunct a subliniat că "excelenta cooperare și parteneriatul între Consiliul Europei și autoritățile moldovenești fără îndoială ne sunt utile și ne ajută să ridicăm împreună standardul asistenței medicale în închisori și, astfel, sănătatea și bunăstarea pe termen lung a deținuților."

Ministrul Justiției Mihailov-Moraru a evidențiat sprijinul în continuare al Consiliului pentru proiectul în desfășurare în Moldova "Întărirea reformelor penitenciare și a probațiunii, furnizarea de îngrijiri medicale și tratament pentru pacienți în instituțiile închise din Republica Moldova".

"Îmbunătățirea condițiilor din închisori, inclusiv asigurarea unei asistențe medicale de calitate pentru toți cei deținuți, este o prioritate pentru Ministerul Justiției. Echiparea facilităților medicale din închisori cu echipamente moderne va contribui semnificativ la îmbunătățirea calității serviciilor medicale furnizate deținuților și la asigurarea respectării dreptului lor la sănătate. Ne exprimăm recunoștința față de Biroul Consiliului Europei din Chișinău pentru contribuția sa valoroasă și sprijinul neclintit al eforturilor noastre de a crea condiții de detenție decente, în conformitate cu standardele internaționale", a subliniat ministrul.

Programul a inclus și o vizită la Universitatea de Stat din Moldova, unde Secretarul General Adjunct a susținut un discurs și s-a angajat într-un dialog cu studenții despre egalitatea de gen și Convenția de la Istanbul (Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice), la care Moldova s-a alăturat în 2022.

În cadrul unei serii de întrevederi la nivel înalt, Secretarul General Adjunct s-a întâlnit cu Vladimir Cuc, Secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Externe și cu Igor Grosu, Președintele Parlamentului. Discuțiile nu numai că au subliniat angajamentul Republicii Moldova și al Consiliului Europei de a întări legăturile bilaterale în domeniile drepturilor omului și al justiției, dar au reafirmat și importanța stabilității și cooperării regionale în fața provocărilor în curs de desfășurare, precum și rolul important al parlamentelor naționale în promovarea valorilor Consiliului Europei.


Mai mult:


*     *     *

05.04.2024

Lansarea interfeței în limba română a bazei de date HUDOC cu jurisprudența CtEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a lansat interfața în limba română a bazei de date HUDOC cu jurisprudența CtEDO (https://hudoc.echr.coe.int/rum), dezvoltată în colaborare cu Institutul European din România și cu sprijinul proiectului „Promovarea transparenței hotărârilor judecătorești și consolidarea punerii în aplicare la nivel național a Convenției Europene a Drepturilor Omului” (TJENI).

Evenimentul a fost găzduit de Institutul National al Magistraturii din București și a atras un mare număr de profesioniști din domeniul juridic. Domnul judecător Sebastian Rǎdulețu, ales în numele României la CEDO și invitat la lansare, a declarat următoarele: „Principiul subsidiarității, susținut de Curte încă de la înființare și în prezent consacrat definitiv de Protocolul nr. 15 și consolidat de Protocolul nr. 16, face parte din nucleul sistemului instituit de Convenție. În consecință, instanțelor naționale le revine responsabilitatea primară pentru punerea în aplicare a Convenției la nivel național și, în acest proces, trebuie să o interpreteze în conformitate cu jurisprudența Curții. Prin urmare, este esențial pentru judecătorii din România, precum și pentru alți actori naționali, să beneficieze de un acces mai larg la acest corp de jurisprudență complex și cuprinzător, care stabilește standardele minime în materie de protecție și promovare a drepturilor fundamentale în Europa.”

Ghidurile privind jurisprudența și alte documente traduse în limba română sunt disponibile pe Platforma pentru schimb de cunoștințe (knowledge-sharing) ECHR-KS și pe website-ul principal al Curții.

Sunt disponibile, de asemenea, fișiere video pe canalul YouTube al Curții.



*     *     *

03-05.04.2024

Vizita delegației Departamentului de executare a hotărârilor CEDO

În perioada 3-5 aprilie 2024, reprezentanții Departamentului de executare a hotărârilor CEDO, condus de Clare Ovey, au efectuat o vizită de documentare în Republica Moldova cu privire la nivelul de implementare și provocările înregistrate în procesul de executare a hotărârilor Curții de la Strasbourg.

Secretarul de stat Vladimir Cuc a avut o întrevedere cu delegația de la Strasbourg. Interlocutorii au discutat executarea hotărârilor CtEDO în particular pe cauzele originare din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. În context, secretarul de stat a reiterat importanta menținerii pe agenda Comitetului de Miniștri pentru drepturile omului al CoE a acestor cauze, ținând cont de caracterul obligatoriu al executării hotărârilor CtEDO.

În cadrul întrevederii cu echipa Ministerului Justiției, părțile au discutat despre măsurile întreprinse de autoritățile Republicii Moldova pentru a preveni repetarea încălcării drepturilor omului pe segmentul condițiilor de detenție, prestarea asistenței medicale pentru deținuții grav bolnavi și umanizarea politicilor penale.

Șefa Departamentului de executare a hotărârilor CtEDO, Clare Ovey, a mulțumit autorităților Republicii Moldova pentru dialogul deschis și atitudinea pro-activă în cooperarea cu Departamentul, ceea ce permite identificarea soluțiilor la nivel național și încheierea procedurii de supraveghere a executării hotărârilor CtEDO ce vizează Republica Moldova.


*     *     *

02.04.2024

Lansarea Registrului Daunelor pentru Ucraina în cadrul Conferinței "Restabilirea Justiției pentru Ucraina"



Registrul Daunelor pentru Ucraina al Consiliului Europei a deschis procesul de depunere a cererilor pentru compensarea daunelor, pierderilor sau vătămărilor cauzate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Lansarea inițială se concentrează pe o categorie critică, și anume daunele sau distrugerea proprietăților rezidențiale. Distrugerea locuințelor în timpul războiului are un impact imens asupra vieții oamenilor. Se estimează că vor fi depuse între 300.000 și 600.000 de cereri în această categorie.

"Astăzi, Registrul va primi primele cereri. Aceasta reprezintă primul pas substanțial și necesar către un mecanism internațional de compensare în viitor, în care Consiliul Europei este de asemenea pregătit să joace un rol, în timp ce căutăm, în cele din urmă, să asigurăm responsabilitatea pentru crimele pe care Rusia le comite", a subliniat Marija Pejčinović Burić, Secretarul General al Consiliului Europei.

Lansarea Registrului a avut loc la cea de-a patra reuniune a Conferinței Participanților la Registrul Daunelor pentru Ucraina, desfășurată la Haga, în cadrul Conferinței Ministeriale "Restabilirea Justiției pentru Ucraina", organizată în colaborare cu Țările de Jos, Ucraina și Comisia Europeană.



*    *    *

01.04.2024

Michael O'Flaherty își începe mandatul în calitate de Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului

Noul Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Michael O'Flaherty, își începe mandatul de șase ani cu promisiunea de a pune drepturile omului în centrul agendelor statelor membre.

Comisarul a identificat, de asemenea, alte domenii în care este necesară în mod urgent o protecție mai puternică a drepturilor omului, inclusiv criza climatică, guvernarea inteligenței artificiale, libertatea de exprimare, migrația și creșterea discursului de ură, inclusiv antisemitismul și atacurile anti-musulmane.

O parte semnificativă din agenda Comisarului va fi, de asemenea, dedicată punerii pe prim-plan a discuțiilor despre drepturile omului pentru persoanele marginalizate și victimele discriminării, în special a romilor.

În cele din urmă, Comisarul a subliniat intenția sa de a se concentra pe tineret, drepturile socio-economice și apărătorii drepturilor omului, precum și de a-și folosi mandatul pentru a contribui la punerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. 

BV: Opinia Comisiei de la Veneția la Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență

Republic of Moldova: Opinion on the Law on the partial implementation of the postal vote: Approved by the Council for Democratic Elections at its 80th meeting (Venice, 20 June 2024) and adopted by the Venice Commission at its 139th Plenary Session (Venice, 21-22 June 2024) / Richard Barrett, Eirik Holmoyvik, Inga Milasiute. - Strasbourg, 2024. - 13 p. - (Accesat la 24.06.2024).


La 24 iunie 2024 a fost publicat avizul Comisiei de la Veneția pe marginea Legii privind implementarea parțială a votului prin corespondență, adoptată la 26 aprilie 2024. Documentul, adoptat în cadrul celei de-a 139-a sesiuni plenare a Comisiei de la Veneția, precizează că Republica Moldova este una din țările cu cel mai mare număr de cetățeni cu drept de vot care locuiesc în străinătate. Potrivit datelor de la ultimul scrutin electoral parlamentar, ar fi vorba de circa 1,25 milioane de oameni. Totodată, avizul amintește și despre faptul că aranjamentele de vot în străinătate pentru cetățenii moldoveni au cauzat dificultăți, pe parcursul timpului.

Comisia mai remarcă faptul că, deși Parlamentul a adoptat legea cu mai puțin de 5 luni înainte de scrutin, prevederile acesteia nu încalcă principiul stabilității dreptului electoral, întrucât au o aplicabilitate teritorială restrânsă (Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda și Republica Islanda). În document se mai spune că „acoperirea teritorială limitată a votului-pilot este acceptabilă deoarece se aplică unui singur scrutin” și anume referendumului și alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024.

Comisia de la Veneția accentuează că autoritățile trebuie să se asigure că amendamentele sunt puse în aplicare în mod corespunzător. În aviz mai este specificat și faptul că autoritățile, după ce se vor asigura că pilotarea votului prin corespondență a trecut cu succes, trebuie să implementeze instrumentul de vot în toate țările în care votul prin corespondență este sigur și de încredere.

„Votul prin corespondență este un instrument electoral așteptat demult de diaspora moldovenească și vine să aducă încă o opțiune de vot pentru cetățenii noștri de peste hotare în 6 țări unde acest sistem este deja folosit cu succes. Le mulțumesc deputaților din diasporă care au făcut posibilă introducerea acestui nou instrument de vot și membrilor Comisiei juridice care s-au implicat de la bun început. Acum autoritatea electorală trebuie să se asigure că votul prin corespondență este implementat după toate standardele și că votul cetățenilor este sigur și protejat”, a menționat președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca.

Avizul Comisiei de la Veneția conține și unele recomandări adresate autorităților referitoare la respectarea principiului stabilității legislației electorale, precum și la asigurarea caracterului secret și liber exprimat al votului. Totodată, este recomandată includerea reglementărilor cu caracter permanent în Codul electoral prin consens larg, după consultări publice cu toate părțile interesate.

Parlamentul s-a expus pe marginea recomandărilor, într-o scrisoare adresată Comisiei de la Veneția, și a reconfirmat angajamentul de a depune toate eforturile necesare pentru a asigura perfecționarea legislației electorale în conformitate cu standardele internaționale. De asemenea, deputații Olesea Stamate și Vitali Gavrouc au participat  la ședința Comisiei de la Veneția, unde a fost discutat și respectivul aviz.

Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență a fost adoptată de Parlament la 26 aprilie 2024. Documentul reglementează principiile de exercitare a dreptului la vot prin corespondență pentru cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate, procedurile electorale specifice, precum și atribuțiile organelor electorale care vor organiza această metodă alternativă de exercitare a dreptului la vot. Votul prin corespondență reprezintă un instrument suplimentar care va contribui ca procesul electoral să devină mai accesibil și mai incluziv. Legea nr. 109/2024 preia experiențele mai multor țări care implementează votul prin corespondență și ia în considerare Rezoluția Parlamentului European din 2022 care solicită să fie introdusă posibilitatea aplicării votului prin corespondență la alegerile europarlamentare, inclusiv pentru a crește gradul de participare a alegătorilor. În procesul definitivării, legea a fost supusă unor ample consultări publice, pe platforma Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, cu reprezentanți ai societății civile, ai partidelelor politice parlamentare și extraparlamentare, ai mediului academic, ai autorităților în domeniu.

BV: UE-RM - Parteneriatul Estic

The Eastern Partnership Index 2023 .Charting Performance in the Eastern Partnership: Democracy and Good Governance, Policy Convergence and Sustainable Development/The Eastern Partnership Civil Society Forum (EaP CSF) - Brussels, 2024. - 204 p.  
ISBN 978-2-930970-50-9  

Disponibil:

The Eastern Partnership Index 2023  is a unique data driven civil society produced monitoring tool that charts developments in the six Eastern Partnership countries towards democracy, good governance and rule of law, policy convergence with the EU and sustainable development. The Index’ rationale is to identify change in the six Eastern Partnership countries (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, the Republic of Moldova, and Ukraine). As in the previous Eastern Partnership Index editions, the concept of ‘Approximation’ is used to monitor how far Eastern Partnership states are moving closer to or shifting away from the European Union.


Indicele Parteneriatului Estic, elaborat de Forumul Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic (Eastern Partnership Civil Society Forum – EaP CSF), arată că societatea civilă din regiune rămâne a fi o forță importantă, în ciuda provocărilor sporite din Belarus și Azerbaidjan, și a jucat un rol major în procesul de aderare la UE a Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei. De asemenea, studiul afirmă că invazia Rusiei în Ucraina a contribuit la o integrare mai profundă între unele țări din cadrul Parteneriatului estic și UE în domeniile transportului, energiei și comerțului.
Indicele PaE servește drept reper, evaluând progresele înregistrate de cele șase țări ale PaE în cadrul a trei dimensiuni: Democrația, buna guvernanță și statul de drept, convergența politicilor cu UE și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Acesta se adresează părților interesate din UE și din PaE, factorilor de decizie politică, mass-media și societății civile.
Indicele EaP nu doar colectează și măsoară date, ci ia în considerare și schimbările pozitive și negative (progrese în materie de reformă, avansare, retragere din democrație, abateri politice), precum și stagnarea și lipsa de schimbare. Acesta integrează aspecte transversale în evaluarea sa, acordând o atenție deosebită egalității de gen și drepturilor omului.
Republica Moldova și Ucraina au obținut primele două locuri în Indicele PaE 2023, care recunoaște realizările lor în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de reformă ale UE și accelerarea alinierii la UE în pofida unor circumstanțe foarte dificile. Indicele PaE 2023 indică faptul că cele două țări candidate la UE realizează în mod constant tipul de schimbări sistemice pe care Bruxelles-ul se așteaptă să le facă pentru a avansa pe calea aderării.
Clasarea Republicii Moldova pe primul loc se datorează performanțelor sale impresionante în ceea ce privește reformele electorale, pluralismul politic, lupta împotriva corupției și egalitatea de șanse, ce a oferit țării un avantaj față de Ucraina, a doua țară după performanțe.
Cu toate acestea, indicele PaE spune, de asemenea, că apropierea de UE este un proces dinamic și poate regresa cu ușurință atunci când circumstanțele interne sau externe se schimbă sau pur și simplu dacă se instalează oboseala de reforme.
Progresele înregistrate de fiecare țară din cadrul PaE pot fi analizate și comparate prin intermediul tabloului de bord dinamic al Indicelui PaE.


Progresul regional al Parteneriatului Estic 2023/ 
The Eastern Partnership Civil Society Forum (EaP CSF). - 2023. - 18 p. 
[Accesat10.06.2024]
Disponibil:
http://www.ape.md/wp-content/uploads/2023/12/Raport-Civic-EaP-Tracker_Moldova-2023_RO.pdf

Prezentul raport oferă o evaluare actualizată a progreselor realizate de Republica Moldova în ceea ce privește abordarea rezultatelor preconizate în cadrul agendei Parteneriatului estic, cu accent pe prioritățile definite în cadrul Comisiei Europene „Recuperare, reziliență și reformă: prioritățile Parteneriatului estic pentru perioada de după 2020” începând cu 2023. Raportul analizează realizările pe care Moldova le-a făcut în direcția fiecărei priorități în funcție de indicii, rapoartele organizațiilor internaționale, guvernamentale și ale societății civile, precum și provocările pe care le-a întâmpinat pe parcurs. 
Pe măsura angajării în această cercetare privind colaborarea regională, pasul următor este explorarea narațiunilor exprimate de autori. Narațiunile acestora încorporează nu doar principalele realizări și repere, de asemenea evidențiază provocările întâmpinate pe calea realizării priorităților JSWD EaP. Acest efort de colaborare deschide calea pentru un dialog mai bogat, unul care să urmărească prosperitatea comună, cooperarea consolidată și un parteneriat estic mai rezilient.


Progresul regional al Parteneriatului Estic – Moldova” 2023/ The Eastern Partnership Civil Society Forum (EaP CSF). - 29 p.
Acest document include o evaluare concisă, dar cuprinzătoare a punerii în aplicare a documentului cadru intitulat ”Joint Staff Working Document (JSWD): Eastern Partnership (EaP) Priorities in Armenia, Azerbaijan, Georgia, Moldova, and Ukraine”. Această lucrare, realizată de autorii din fiecare stat membru EaP, reflectă progresul regional și provocările întâmpinate în calea atingerii obiectivelor comune.

În timpul elaborării documentului respectiv, autorii au colectat și prelucrat diligent informații și date pertinente. Angajamentul acestora este evident, chiar și atunci când accesul la informații în timp real a fost dificil în 2023 (cum ar fi în cazul Armeniei), fiind efectuată o analiză aprofundată a principalelor tendințe observate în 2022. Abordarea de adaptare asigură o evaluare riguroasă, promovând o înțelegere nuanțată a dinamicii continue în cadrul fiecărei țări.

Este esențial de remarcat faptul că acest document se abține în mod intenționat de la prezentarea concluziilor și recomandărilor definitive. În schimb, stabilește o platformă a discuțiilor de colaborare la Bruxelles, unde perspectivele și constatările reflectate în prezentul document vor servi drept catalizator pentru dezbateri informative.

Secu, Elena. Parteneriatul Estic în contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Perspective asupra noii geopolitici a Uniunii Europene / Ioana Elena SECU;  Institutul European din România.  -  București, 2023. -  27 p.
[Accesat10.06.2024]


Cuprins:

  1.  Introducere
  2. De la politica de vecinătate la o nouă geopolitică a Uniunii Europene în ceea ce privește Parteneriatul Estic
  3. Situația statelor din cadrul Parteneriatului Estic: supraviețuind urmărilor confruntării.
  4.  Posibile perspective strategice ale Uniunii Europene privind Parteneriatul Estic
  5.  În loc de concluzii: Parteneriatul Estic – spre o Uniune lărgită care transformă războiul în pace Bibliografi
În actualul context internațional determinat de agresiunea militară rusă neprovocată și ilegală împotriva Ucrainei, declanșată la 24 februarie 2022, situația geopolitică și de securitate a statelor membre ale Parteneriatului Estic (Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan) a suferit modificări semnificative. Astăzi, două dintre acestea, Ucraina și Republica Moldova, sunt țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, pe când Georgia beneficiază de o perspectivă europeană de integrare. 

Noua geopolitică a Uniunii Europene, prezentată la cel mai înalt nivel al instituțiilor europene, urmărește să protejeze nu doar granițele UE, ci și statele care împărtășesc valorile europene. 

În cercetarea curentă autorul și-a propus să explice dacă, și în ce măsură, Uniunea Europeană ar putea identifica o nouă strategie privind Parteneriatul Estic, în scopul consolidării acestuia și a menținerii statelor partenere conectate la sfera occidentală.
 
Pentru aceasta autorul utilizează mai multe tipuri de surse, precum metoda analizei surselor primare (documente oficiale, discursuri ale personalităților politice etc.) și metoda surselor secundare (studii, articole, cărți academice etc.). Pentru înțelegerea situației actuale a Parteneriatului Estic, precum și a aplicării noii geopolitici a Uniunii în ceea ce privește PaE, a fost realizată o scurtă prezentare a evoluției acestor țări în cadrul Parteneriatului Estic, în vederea creionării unui tablou al realităților internaționale.
În încheiere, expertul prezintă concluziile cercetării întreprinse, precum și posibile perspective ale Uniunii Europene asupra îmbunătățirii formatului Parteneriatului Estic, ca urmare a adoptării de către aceasta a unei noi geopolitici, pentru a răspunde provocărilor actuale de securitate.


BV: CoE-RM: MONEYVAL: Măsuri de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului: Republica Moldova: Cel de-al 2-lea Raport de Monitorizare consolidat & Reevaluarea Conformității Tehnice

Anti-money laundering and counter-terrorist financing measures: Republic of Moldova: 2nd Enhanced Follow-up Report & Technical Compliance Re-Rating / Committee of Experts on the Evaluation of Anti-Money Laundering Measures and the Financing of Terrorisme- MONEYVAL; Council of Europe. -  Strasbourg: Council of Europe, 2024. - 33 p. [Accesat la 11.06.2024]

Disponibil: https://rm.coe.int/moneyval-2024-4-md-5thround-2ndenhfur/1680b05e46

Republica Moldova și-a consolidat cadrul legal și instituțional pentru a combate spălarea banilor și finanțarea terorismului, dar trebuie să abordeze în continuare mai multe deficiențe, concluzionează MONEYVAL în cel de-al 2-lea raport de monitorizare. Raportul de monitorizare salută faptul că Republica Moldova a făcut progrese în abordarea majorității deficiențelor de conformitate tehnică care afectează aplicarea sancțiunilor financiare țintite legate de terorism, finanțarea terorismului și proliferarea armelor de distrugere în masă și finanțarea acestora (mai exact Recomandările 6 și 7 ale Grupului de Acțiune Financiară - FATF).

Cu toate acestea, MONEYVAL constată că țara a făcut progrese limitate în remedierea deficiențelor care afectează aplicarea standardelor FATF privind activele virtuale și furnizorii de servicii de active virtuale (Recomandarea 15). Ca rezultat, Recomandările 6 și 7 au fost reevaluate ca fiind  Conforme în mare măsură, iar Recomandarea 15 ca Parțial Conformă. Măsurile de remediere întreprinse de autorități de la adoptarea raportului de monitorizare reciprocă în iulie 2019 și prima monitorizare din mai 2022 au îmbunătățit conformitatea cu privire la șase din cele 12 recomandări care au fost evaluate ca fiind parțial conforme.

MONEYVAL notează că țara nu a atins așteptările de a soluționa majoritatea deficiențelor de conformitate tehnică în termen de trei ani de la adoptarea raportului de monitorizare reciprocă și îndeamnă autoritățile moldovenești să facă acest lucru până în iunie 2025.

Din cele 40 de Recomandări FATF, Republica Moldova este în prezent evaluată ca fiind:

  • Conformă – 9 recomandări 
  • Conformă în mare măsură – 25 de recomandări 
  • Parțial Conformă – 6 recomandări 
  • Niciuna dintre recomandările FATF nu este evaluată ca fiind neconformă.

Republica Moldova rămâne sub monitorizare sporită și este așteptată să raporteze la MONEYVAL despre măsurile întreprinse  în termen de un an.

Informații suplimentare:

BV - Măsuri de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului: Primul raport de monitorizare îmbunătățit. Cazul Republicii Moldova (2022)

BV -CoE-RM : Măsuri de combatere a spălării banilor şi de combatere a finanţării terorismului Republicii Moldova. Raportul Moneyval (2019)

BV: UE-RM - Cine poate ajuta și cine poate bloca drumul Republicii Moldova spre UE


Cine poate ajuta și cine poate bloca drumul Republicii Moldova spre UE/ Centrul Român de Politici Europene (CRPE) . - Ch., 2023. - 27 p.

Disponibil: 

CUPRINS
  1. Ce trebuie să facă Republica Moldova.
  2. Ce poate face România pentru Republica Moldova.
  3. Ce ține de Bruxelles, de statele membre, de aliați și de contextul regional.
  4. ANEXĂ Drumul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană
  • Etapele și calendarul procesului de negociere.
  • Progresele reușite de Republica Moldova .
  • Provocările pe care trebuie să le gestioneze Moldova

Raportul analizează pașii, direcțiile și actorii care pot influența succesul aderării Chișinăului la Uniunea Europeană. Sunt actori importanți care pot accelera, întârzia sau deraia parcursul european al Republicii Moldova, la fel cum contexte regionale și evoluții politice externe, de la războiul din Ucraina la alegerile din SUA, pot avea impact semnificativ. La cum arată acum harta influențelor, înaintea startului negocierilor Republicii Moldova pentru aderarea la UE, autorii arată, pe scurt, ce poate și trebuie să facă Chișinăul pentru UE2030, ce și cât poate face România (și unde poate face (mult) mai bine), ce depinde de Bruxelles și de UE-27.

Кто может помочь, а кто может перекрыть путь Республики Молдова в Европейский Союз/ CRPE . - Ch., 2023. - 27 p

https://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2023/12/Raport-A4-CRPE-Cine-poate-ajuta-si-cine-poate-bloca-drumul-Republicii-Moldova-spre-UE-ru.pdf

В этом отчете объясняются шаги, ключевые направления и действующие лица, от которых зависит успех вступления Молдовы в Европейский Союз в 2030 году, как они прогнозируются в краткосрочной и среднесрочной перспективе. 

Эксперты также объясняем пределы каждого из ключевых игроков, кто и где может сделать больше, с союзниками или без них: что может и должна делать Республика Молдова, что и сколько может сделать Румыния (и где она может добиться большего), что зависит от Брюсселя и ЕС-27 и, что очень важно, как региональный контекст и внешние политические события могут помочь, заблокировать или сорвать траекторию Молдовы в сторону ЕС.

Содержание
  • Что должна сделать Республика Молдова
  • Что Румыния может сделать для Республики Молдова..
  • А как насчет Брюсселя, государств-членов, союзников и регионального контекста? . 
  •  Путь Республики Молдова в Европейский Союз  
  • Этапы и сроки переговорного процесса 
  • Прогресс достигнутый Республикой Молдова .
  • Вызовы, с которыми Молдове предстоит справиться...

7 mituri despre integrarea în UE

Zgardan, Alexandru. Șapte mituri despre integrarea în Uniunea Europeană/ Alexandru Zgardan; Expert-Grup, IPRE. - Ch., 2024. - 9 p.

Disponibil:  https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/7_mituri_despre_integrarea_yn_Uniunea_EuropeanI_Alexandru_Zgardan.pdf  (rom)

Семь мифов об интеграции в Европейский Союз
https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/ZA_Aa_AIA_A_AzECAA__oCAEA_AAa.pdf  (rus.)

În acest articol, autorul prezintă cele mai populare mituri privind pericolul integrării a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, care sunt vehiculate de unele persoane publice și surse media afiliate politic curentului antieuropean și  prezintă motivele de ce sunt false. 

Aceste mituri acoperă un spectru larg de fobii – încep cu domeniul de afaceri și ajung la migrațiune, cultură și tradiții naționale.

Ideea centrală care traversează toate cazurile de demontare ale acestor falsuri este simplul fapt că Uniunea Europeană, în mare majoritate a reglementărilor sale, nu impune centralizat careva reguli specifice, ci pune în fața statelor membre obiective relativ generale cu termene de implementare și statele membre au la discreție libertatea de a alege metodele pe care le folosesc pentru a atinge aceste obiective. 

Mai mult de atât, domeniile care sunt în competența exclusivă a Uniunii Europene și care sunt cedate spre reglementare de către statele membre la momentul integrării sunt normele ce țin de faptul că Uniunea Europeană este o uniune vamală și doar reglementarea circulației mărfurilor și serviciilor, concurența liberă, politica comună comercială și politica monetară exclusiv pentru statele membre ale zonei Euro sunt dictate direct de autoritățile europene. 

Toate domeniile ce rămân sunt zone unde are loc o colaborare și se menține un dialog între state și Uniunea Europeană ce includ recomandări și un schimb de idei permanent și fiecare stat membru alege ce strategii folosesc în aceste domenii, care adesea sunt ignorant incluse în competența UE – protecția mediului ambiant, agricultură, protecția consumatorilor, justiție, politică externă, migrație etc. De asemenea, Uniunea Europeană, este un for de discuții între state cu sisteme legale, culturi foarte variate și interese divergente și aceasta poate fi ușor fi observat atunci când unele state membre pot bloca decizii importante sau refuza să urmeze unele principii democratice.

Negocierile de aderare: La ce etapă este Moldova în transpunerea Capitolelor 15, 20, 23 din acquis-ul UE?

Acquis-ul Uniunii Europene este o colecție de drepturi și obligații comune care constituie ansamblul legislației UE și este încorporată în sistemele juridice ale statelor membre. Țările candidate au obligația să accepte acquis-ul înainte de a putea adera la UE. Derogările (excepțiile) de la acquis sunt acordate numai în circumstanțe excepționale și au o sferă limitată. Țările candidate trebuie să încorporeze acquis-ul în ordinea juridică națională până la data aderării la UE și au obligația de a-l aplica începând cu data respectivă.




Crețu, Ina. Negocierile de aderare: La ce etapă este Moldova în transpunerea Capitolului 15 „Energie” din acquis-ul comunitar? /Ina Crețu; Fundația Soros Moldova . - 29 februarie 2024. - 9 p.


Sectorul energetic din Republica Moldova este unul strategic pentru economia și securitatea națională, pentru îndeplinirea nevoilor de bază ale cetățenilor (lumină, căldură, prepararea hranei) și asigurarea dezvoltării sustenabile a țării. Considerând criza energetică din sezonul rece 2022-2023 și nivelul înalt al sărăciei energetice, este necesar ca Guvernul să vină cu niște politici sistemice, bine gândite și armonizate cu legislația europeană. Republica Moldova a stabilit opțiunea clară de integrare în Uniunea Europeană (UE) și în piața ei internă a energiei. La moment, cadrul normativ al țării noastre, în domeniul energetic, corespunde parțial cerințelor Capitolului 15 al acquis-ului comunitar, cu o avansare semnificativă în anul 2023. Transpunerea Capitolului 15 al acquis-lui comunitar în legislația moldovenească va crea premise pentru dezvoltarea unui sector energetic performant și robust, cu focusare pe decarbonizare, digitalizare, economia verde, inovare și abilitarea consumatorilor. Armonizarea legislației naționale în domeniul energetic va contribui, în perspectivă, la îmbunătățirea situației economice și sociale în țara noastră. 

Crețu, Ina. Negocierile de aderare: Cât de pregătită este Moldova pentru transpunerea Capitolului 20 „Politica industrială și antreprenorială” din acquis-ul comunitar? / Ina Crețu;  Fundația Soros Moldova -  24 ianuarie 2024. - 9 p.
Politicile industriale și de antreprenoriat ale Moldovei sunt foarte importante pentru valorificarea potențialului economic al țării și asigurarea unei dezvoltări economice, aliniate la obiectivele 8 „Muncă decentă și creștere economică” și 9 „Industrie, inovație și infrastructură” ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Într-o situație când creșterea economică este una foarte redusă, iar inflația prea mare, noi avem nevoie de politici coerente și bine gândite. Cadrul normativ al țării noastre, în domeniul economic, corespunde parțial cerințelor Capitolului 20 al acquis-ului comunitar. Guvernul trebuie să acționeze mai sistemic și hotărât în domeniul promovării politicilor industriale și antreprenoriale. Transpunerea Capitolului 20 al acquis-lui comunitar în legislația Republicii Moldova va crea condiții mai bune pentru afaceri și va contribui la echitatea socială și economică a țării noastre. În rezultat, cu o economie mai robustă, societatea noastră va deveni mai rezilientă, iar democrația mai stabilă


Brighidin, Oxana.Negocierile de aderare: Cât de pregătită este Republica Moldova pentru a transpune Capitolul 23 „Sistemul judiciar și drepturile fundamentale” din acquis-ul UE?/ Oxana Brighidin;  Fundația Soros Moldova. - 6 februarie 2024. - 8 p.

Capitolul 23 cuprinde norme ale sistemului judiciar, luptei împotriva corupției, protecției drepturilor fundamentale și drepturilor cetățenilor UE și este unul dintre cele mai dificile și mai complexe capitole, care afectează în mod direct progresele înregistrate în alte aspecte ale negocierilor cu UE. Drepturile fundamentale și statul de drept sunt elemente esențiale pentru a fi stat membru al UE, din această cauză negocierea acestui capitol durează cel mai mult, fiind deschis primul și închis ultimul. Fără instituții judiciare independente, accesul echitabil la justiție și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, nu putem să construim o societate deschisă și să atingem obiectivele de dezvoltare durabilă. După obținerea statutului de țară candidată la 23 iunie 2022 și până la aprobarea începerii negocierilor de aderare, la 14 decembrie 2023, Republica Moldova și-a intensificat eforturile de reformare a sectorului justiție și anticorupție. Cu toate acestea, perfecționarea continuă a legilor și a documentelor de politici într-un ritm alert suprasolicită instituțiile naționale, care se confruntă cu resurse umane insuficiente, ceea ce ar putea afecta din calitatea reformelor demarate.

 Vezi de asemenea:
  • 341.1 / M-46  III-142229 MEĐAK, Vladimir; VEHAR, Primož.Armonizarea legislației ca element cheie pentru succesul procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană : Manual / Vladimir Međak, Primož Vehar . ─ Chişinău : Arc, 2022. - 167 p. ISBN: 978-9975-0-0654-5 Rezumat/ varianta electronică: http://cpescmd2.blogspot.com/2022/12/bv-ue-rm-manual-armonizarea-legislatiei.html



BV : CoE-RM: Raport privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale

Smusz-Kulesza, Monika. Raport privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale cu accent deosebit pe dreptul la muncă și angajare al persoanelor din grupurile vulnerabile din Republica Moldova / Monika Smusz-Kulesza, Doina Cazacu, Aliona Chisari-Rurak. - Consiliul Europei, 2024. - 66 p.

Disponibil: https://rm.coe.int/raport-evaluarea-necesitatilor-ron/1680af2b14

Proiectul Consiliului Europei „Consolidarea dreptului la muncă în Republica Moldova” a realizat o evaluare a necesităților în domeniul drepturilor sociale, cu un accent deosebit pe dreptul la muncă și la angajare ale persoanelor din grupurile vulnerabile din Republica Moldova.

Scopul evaluării a fost de a identifica domeniile principale ale drepturilor sociale, inclusiv ale muncii, dar mai ales drepturile de angajare ale persoanelor din grupurile vulnerabile, unde este necesară o armonizare între politicile naționale, legislația, practica din Republica Moldova și Carta Socială Europeană, jurisprudența Comitetului European al Drepturilor Sociale și alte standarde internaționale relevante. Raportul de evaluare a necesităților a evidențiat, de asemenea, domeniile în care reforma este iminentă sau urgentă, amintind despre standardele aplicabile și provocările cu care se confruntă Republica Moldova în fiecare domeniu identificat.

Evaluarea s-a realizat ținând cont de standardele Consiliului Europei în domeniul drepturilor sociale, în special pe cele care decurg din Carta Socială Europeană, și a abordat acele prevederi ale legislației și practicii din Republica Moldova care au generat îngrijorare față de respectarea standardelor Consiliului Europei, care sunt reprezentate în principal de Carta Socială Europeană și de jurisprudența Comitetului European pentru Drepturile Sociale.

Raportul de evaluare a necesităților va servi drept o resursă valoroasă pentru factorii de decizie politică, organizațiile societății civile și alte părți interesate care lucrează pentru a promova practici de muncă incluzive și echitabile în Republica Moldova. Prin identificarea principalelor lacune și prin propunerea unor recomandări bazate pe dovezi, raportul își propune să contribuie la eforturile de consolidare a dreptului la muncă ale grupurilor vulnerabile și să creeze o piață a muncii mai echitabilă și mai incluzivă pentru toți cetățenii țării.


*     *     *

CUPRINS

INTRODUCERE  
DOMENIILE PRINCIPALE DE INTERES  
REPUBLICA MOLDOVA ÎN RAPORT CU CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ  

GRUPUL 1 
ARTICOLUL 1§1. Dreptul la muncă. Politica de angajare cu normă întreagă  
ARTICOLUL 1§2. Dreptul la muncă. Muncă liber întreprinsă. Nediscriminare  
ARTICOLUL 1§4. Dreptul la muncă la orientare profesională, la formare și readaptare 
ARTICOLUL 4§3. Dreptul la salarizare echitabilă. Salarii egale pentru muncă egală  
ARTICOLUL 9. Dreptul la orientare profesională  
ARTICOLUL 10§1. Dreptul la formare profesională. Incluziunea și accesul pe bază de aptitudini individuale  
ARTICOLUL 10§2. Dreptul la formare profesională. Ucenicia  
ARTICOLUL 10§3. Dreptul la formare profesională. Pregătirea profesională și recalificarea adulților
ARTICOLUL 10§4. Dreptul la formare profesională. Reintegrarea șomerilor de lungă durată  ARTICOLUL 10§5. Dreptul la formare profesională. Măsuri pentru a asigura utilizarea deplină a facilităților de formare profesională  
ARTICOLUL 20. Dreptul la egalitate de şanse şi de tratament în materie de angajare şi profesie, fără discriminare, în funcţie de sex  

GRUPUL 2  
ARTICOLUL 15§1. Dreptul persoanelor cu dizabilități la autonomie, la integrare socială şi la participare în viaţa comunităţii, la orientare, educație și formare profesională  
ARTICOLUL 15§2. Dreptul persoanelor cu dizabilități la autonomie, la integrare socială şi la participare în viaţa comunităţii. Angajarea persoanelor cu dizabilități 
 
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI  
- Angajamente internaționale  
- Reforme legislative-normative 
- Acțiuni executive  
- Angajamente bugetare 

*     *     *

Informatii suplimentare:


Valorificarea sinergiei dintre aderarea la UE și ODD pentru asigurarea dezvoltării sustenabile a Republicii Moldova

 

Leveraging the synergies of EU accession and the SDGs for the sustainable development of Moldova/ Gordana Djurovic; United Nations Resident Coordination Office, European Union  Delegation, the United Nations Country Team for the RM;  State Chancellery of the RM. - 2024. - 56 p. [Accesat 20.05.2024]

Disponibil:  https://moldova.un.org/sites/default/files/2024-04/SDG%20-%20EU%20Report_final%2026.04.24.pdf


The United Nations in Moldova, the Government of the Republic of Moldova and the EU Delegation have mapped the synergies between the EU accession process and the SDGs under the 2030 Agenda for Sustainable Development.
According to the analysis, there is a strong complementarity and synergy between the EU accession agenda, the 2030 Agenda and SDGs as mutually reinforcing processes. The mapping shows that 128 SDG targets (76%) are connected to individual EU accession negotiation chapters or clusters. Moreover, out of 111 of the UN Sustainable Development Cooperation Framework 2023–2027 indicators, 93% are linked to the policy recommendations from the 2023 European Commission (EC) report.

*  *  *

Valorificarea sinergiei dintre aderarea la UE și ODD pentru
 asigurarea dezvoltării sustenabile a Republicii Moldova

Organizația Națiunilor Unite în Moldova, Guvernul Republicii Moldova și Delegația Uniunii Europene au făcut o analiză a sinergiei dintre procesul de aderare la UE și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă din cadrul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.

Analiza arată că există o complementaritate și o sinergie puternică între agenda de aderare la Uniunea Europeană, Agenda 2030 și ODD, aceste procese consolidând-se reciproc. Conform analizei, 128 ținte ODD (76%) sunt legate de capitole de negociere sau clustere separate privind aderarea la UE. Mai mult ca atât, din cei 111 indicatori ai Cadrului de Cooperare pentru Dezvoltare Durabilă ONU 2023-2027, 93% sunt legați de recomandările de politici din cadrul raportului Comisiei Europene din anul 2023. Doar 8 indicatori ce țin de rezultatele Cadrului de Cooperare nu au legătură cu capitole de aderare la UE.

În cadrul analizei au fost studiate următoarele documente: Raportul anual al Comisiei Europene pentru Republica Moldova și Comunicarea Comisiei Europene (8 noiembrie 2023); Cadrul de Cooperare pentru Dezvoltare Durabilă ONU (UNSDCF) 2023-2027; Planurile de Acțiuni Moldova-UE ale celor 33 de grupuri de lucru create de Guvernul RM pentru aderare la UE (2023); Agenda 2030 și ODD; Acquis-ul UE; Strategia Națională de Dezvoltare a RM; Raporturile anuale ale Guvernului cu privire la realizarea ODD; precum și alte resurse. Ca urmare, a fost elaborat un rezumat al analizei sinergiilor pentru fiecare capitol de negociere în parte, care include recomandările Comisiei Europene pentru îmbunătățirea politicilor, țintele ODD vizate și indicatorii Cadrului de Cooperare.

"Constatările acestui raport confirmă multitudinea legăturilor intrinseci și a sinergiei dintre aceste foi de parcurs importante pentru dezvoltarea țării. În același timp, o aliniere avansată la Cadrul de Cooperare ONU 2023-2027 demonstrează angajamentul ferm al Guvernului Republicii Moldova de a realiza Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și recomandările Comisiei Europene", subliniază Simon Springett, coordonatorul rezident al Organizației Națiunilor Unite în Moldova.
În noiembrie 2023, nivelul mediu de pregătire al țării în raport cu cele 33 capitole a fost evaluat la 1,92 din 5,0 (o creștere de 9,5% față de februarie 2023). S-a înregistrat o creștere a indicatorului "stării actuale" la opt capitole, iar majoritatea celorlalte capitole au progresat pe parcursul ultimului an.

Viziunea globală din spatele ODD de a acționa pentru oameni, planetă și prosperitate este în conformitate cu agenda Uniunii Europene care îmbrățișează Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, oferind o oportunitate unică pentru un viitor mai bun. În context, această analiză oferă posibilitatea de a implementa concomitent ambele agende de dezvoltare, lucru care va duce la atingerea obiectivelor strategice comune mai ușor și mai eficient.
"Eforturile Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană sunt cruciale pentru a aduce stabilitate, prosperitate și legalitate țării. Această călătorie nu este doar despre politică și economie; este despre schimbarea societății în ansamblu. În același timp, urmărind Agenda globală 2030 pentru dezvoltare durabilă, Moldova își demonstrează angajamentul față de realizarea unor reforme ample." este de părere Ambasadorul UE în Republica Moldova, Jānis Mažeiks.
Analiza curentă va servi pentru Guvernul Republicii Moldova, Echipa de Țară a Organizației Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și alți parteneri de dezvoltare drept instrument de monitorizare a modului în care ambele procese – aderarea la UE și Agenda ODD – se susțin și se completează reciproc. În plus, această analiză va sprijini țara în procesul de aderare la UE, așa cum țările implicate în procesul de extindere sunt obligate să coreleze raportarea privind aderarea la UE (inclusiv realizarea programelor și raportarea de preaderare) cu procesul de monitorizare a ODD.