Faceți căutări pe acest blog

BV: UE-RM - Parteneriatul Estic

The Eastern Partnership Index 2023 .Charting Performance in the Eastern Partnership: Democracy and Good Governance, Policy Convergence and Sustainable Development/The Eastern Partnership Civil Society Forum (EaP CSF) - Brussels, 2024. - 204 p.  
ISBN 978-2-930970-50-9  

Disponibil:

The Eastern Partnership Index 2023  is a unique data driven civil society produced monitoring tool that charts developments in the six Eastern Partnership countries towards democracy, good governance and rule of law, policy convergence with the EU and sustainable development. The Index’ rationale is to identify change in the six Eastern Partnership countries (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, the Republic of Moldova, and Ukraine). As in the previous Eastern Partnership Index editions, the concept of ‘Approximation’ is used to monitor how far Eastern Partnership states are moving closer to or shifting away from the European Union.


Indicele Parteneriatului Estic, elaborat de Forumul Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic (Eastern Partnership Civil Society Forum – EaP CSF), arată că societatea civilă din regiune rămâne a fi o forță importantă, în ciuda provocărilor sporite din Belarus și Azerbaidjan, și a jucat un rol major în procesul de aderare la UE a Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei. De asemenea, studiul afirmă că invazia Rusiei în Ucraina a contribuit la o integrare mai profundă între unele țări din cadrul Parteneriatului estic și UE în domeniile transportului, energiei și comerțului.
Indicele PaE servește drept reper, evaluând progresele înregistrate de cele șase țări ale PaE în cadrul a trei dimensiuni: Democrația, buna guvernanță și statul de drept, convergența politicilor cu UE și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Acesta se adresează părților interesate din UE și din PaE, factorilor de decizie politică, mass-media și societății civile.
Indicele EaP nu doar colectează și măsoară date, ci ia în considerare și schimbările pozitive și negative (progrese în materie de reformă, avansare, retragere din democrație, abateri politice), precum și stagnarea și lipsa de schimbare. Acesta integrează aspecte transversale în evaluarea sa, acordând o atenție deosebită egalității de gen și drepturilor omului.
Republica Moldova și Ucraina au obținut primele două locuri în Indicele PaE 2023, care recunoaște realizările lor în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de reformă ale UE și accelerarea alinierii la UE în pofida unor circumstanțe foarte dificile. Indicele PaE 2023 indică faptul că cele două țări candidate la UE realizează în mod constant tipul de schimbări sistemice pe care Bruxelles-ul se așteaptă să le facă pentru a avansa pe calea aderării.
Clasarea Republicii Moldova pe primul loc se datorează performanțelor sale impresionante în ceea ce privește reformele electorale, pluralismul politic, lupta împotriva corupției și egalitatea de șanse, ce a oferit țării un avantaj față de Ucraina, a doua țară după performanțe.
Cu toate acestea, indicele PaE spune, de asemenea, că apropierea de UE este un proces dinamic și poate regresa cu ușurință atunci când circumstanțele interne sau externe se schimbă sau pur și simplu dacă se instalează oboseala de reforme.
Progresele înregistrate de fiecare țară din cadrul PaE pot fi analizate și comparate prin intermediul tabloului de bord dinamic al Indicelui PaE.


Progresul regional al Parteneriatului Estic 2023/ 
The Eastern Partnership Civil Society Forum (EaP CSF). - 2023. - 18 p. 
[Accesat10.06.2024]
Disponibil:
http://www.ape.md/wp-content/uploads/2023/12/Raport-Civic-EaP-Tracker_Moldova-2023_RO.pdf

Prezentul raport oferă o evaluare actualizată a progreselor realizate de Republica Moldova în ceea ce privește abordarea rezultatelor preconizate în cadrul agendei Parteneriatului estic, cu accent pe prioritățile definite în cadrul Comisiei Europene „Recuperare, reziliență și reformă: prioritățile Parteneriatului estic pentru perioada de după 2020” începând cu 2023. Raportul analizează realizările pe care Moldova le-a făcut în direcția fiecărei priorități în funcție de indicii, rapoartele organizațiilor internaționale, guvernamentale și ale societății civile, precum și provocările pe care le-a întâmpinat pe parcurs. 
Pe măsura angajării în această cercetare privind colaborarea regională, pasul următor este explorarea narațiunilor exprimate de autori. Narațiunile acestora încorporează nu doar principalele realizări și repere, de asemenea evidențiază provocările întâmpinate pe calea realizării priorităților JSWD EaP. Acest efort de colaborare deschide calea pentru un dialog mai bogat, unul care să urmărească prosperitatea comună, cooperarea consolidată și un parteneriat estic mai rezilient.


Progresul regional al Parteneriatului Estic – Moldova” 2023/ The Eastern Partnership Civil Society Forum (EaP CSF). - 29 p.
Acest document include o evaluare concisă, dar cuprinzătoare a punerii în aplicare a documentului cadru intitulat ”Joint Staff Working Document (JSWD): Eastern Partnership (EaP) Priorities in Armenia, Azerbaijan, Georgia, Moldova, and Ukraine”. Această lucrare, realizată de autorii din fiecare stat membru EaP, reflectă progresul regional și provocările întâmpinate în calea atingerii obiectivelor comune.

În timpul elaborării documentului respectiv, autorii au colectat și prelucrat diligent informații și date pertinente. Angajamentul acestora este evident, chiar și atunci când accesul la informații în timp real a fost dificil în 2023 (cum ar fi în cazul Armeniei), fiind efectuată o analiză aprofundată a principalelor tendințe observate în 2022. Abordarea de adaptare asigură o evaluare riguroasă, promovând o înțelegere nuanțată a dinamicii continue în cadrul fiecărei țări.

Este esențial de remarcat faptul că acest document se abține în mod intenționat de la prezentarea concluziilor și recomandărilor definitive. În schimb, stabilește o platformă a discuțiilor de colaborare la Bruxelles, unde perspectivele și constatările reflectate în prezentul document vor servi drept catalizator pentru dezbateri informative.

Secu, Elena. Parteneriatul Estic în contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Perspective asupra noii geopolitici a Uniunii Europene / Ioana Elena SECU;  Institutul European din România.  -  București, 2023. -  27 p.
[Accesat10.06.2024]


Cuprins:

  1.  Introducere
  2. De la politica de vecinătate la o nouă geopolitică a Uniunii Europene în ceea ce privește Parteneriatul Estic
  3. Situația statelor din cadrul Parteneriatului Estic: supraviețuind urmărilor confruntării.
  4.  Posibile perspective strategice ale Uniunii Europene privind Parteneriatul Estic
  5.  În loc de concluzii: Parteneriatul Estic – spre o Uniune lărgită care transformă războiul în pace Bibliografi
În actualul context internațional determinat de agresiunea militară rusă neprovocată și ilegală împotriva Ucrainei, declanșată la 24 februarie 2022, situația geopolitică și de securitate a statelor membre ale Parteneriatului Estic (Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan) a suferit modificări semnificative. Astăzi, două dintre acestea, Ucraina și Republica Moldova, sunt țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, pe când Georgia beneficiază de o perspectivă europeană de integrare. 

Noua geopolitică a Uniunii Europene, prezentată la cel mai înalt nivel al instituțiilor europene, urmărește să protejeze nu doar granițele UE, ci și statele care împărtășesc valorile europene. 

În cercetarea curentă autorul și-a propus să explice dacă, și în ce măsură, Uniunea Europeană ar putea identifica o nouă strategie privind Parteneriatul Estic, în scopul consolidării acestuia și a menținerii statelor partenere conectate la sfera occidentală.
 
Pentru aceasta autorul utilizează mai multe tipuri de surse, precum metoda analizei surselor primare (documente oficiale, discursuri ale personalităților politice etc.) și metoda surselor secundare (studii, articole, cărți academice etc.). Pentru înțelegerea situației actuale a Parteneriatului Estic, precum și a aplicării noii geopolitici a Uniunii în ceea ce privește PaE, a fost realizată o scurtă prezentare a evoluției acestor țări în cadrul Parteneriatului Estic, în vederea creionării unui tablou al realităților internaționale.
În încheiere, expertul prezintă concluziile cercetării întreprinse, precum și posibile perspective ale Uniunii Europene asupra îmbunătățirii formatului Parteneriatului Estic, ca urmare a adoptării de către aceasta a unei noi geopolitici, pentru a răspunde provocărilor actuale de securitate.