Ziua Europeană a Limbilor 2026

Ziua Europeană a Limbilor 2026
EDL 2026

Faceți căutări pe acest blog
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea Reykjavik. Sortați după dată Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea Reykjavik. Sortați după dată Afișați toate postările

Cel de-al IV-lea Summit al Consiliului Europei: Reykjavik, Islanda, 16-17 mai 2023




tradaptare bnrm.md
O oportunitate istorică pentru Consiliul Europei de a-și reorienta misiunea,
în lumina noilor amenințări la adresa democrației și a drepturilor omului
și pentru a sprijini Ucraina


Războiul din Ucraina și tragerea la răspundere a Rusiei pentru agresiunea declanșată a fost principalul subiect al întâlnirii de două zile a liderilor țărilor europene în cadrul Summit-ului Consiliului Europei, care a avut loc la Reykjavik, Islanda.


Participanții la Summit au lansat un Registu al pagubelor cauzate de Rusia în cursul invaziei în Ucraina, astfel propunându-și să contureze principiile unui sistem care să permită trimiterea în judecată a Moscovei ca să achite compensații pentru victime și să ofere țării devastate posibilitatea de a începe procesul de redresare economică. Ei speră că Statele Unite, Japonia și Canada, care au statut de observator la reuniune, vor sprijini și ei această inițiativă. 

În timp ce aproape toate țările europene au oferit ajutor militar sau au primit refugiați din Ucraina, Consiliul Europei are un rol unic în coordonarea sprijinului legal și judiciar.

„Europa trebuie să facă o alegere. Dacă standardele noastre vor eșua, Europa va reveni în sălbăticie. Să reinvestim așadar în ceea ce ne-a adus folos. Acum este momentul să stabilim acest curs în beneficiul tuturor europenilor”, a declarat Maria Pejcovic Buric, Secretarul General al Consiliului Europei.


Liderii au convenit să consolideze Consiliul Europei și activitatea acestuia în domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept prin adoptarea unei declarații privind principiile democrației, reangajarea față de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dezvoltarea de instrumente pentru a aborda provocările emergente în domeniul tehnologiei și mediului.

Letonia a preluat de la Islanda președinția rotativă a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Președintele în funcție al Comitetului de Miniștri - ministrul islandez pentru afaceri externe, Thórdís Kolbrún Reykfjörd Gylfadóttir, a predat președinția ministrului de externe al Letonia, Edgars Rinkēvičs - care a prezentat prioritățile țării sale până în noiembrie 2023.

Președinția letonă se va concentra pe trei priorități principale:

1. Întărirea democrației și a statului de drept
2. Promovarea libertății de exprimare, a siguranței jurnaliștilor și a agendei digitale a Consiliului Europei
3. Avansarea reformelor Consiliului Europei, inclusiv prin implementarea deciziilor celui de-al 4-lea Summit.

Consiliul Europei, format din 46 de state democratice, este cea mai mare organizație politică de pe continent.

Decizia de a convoca un Summit, care va fi doar al patrulea în cei 73 de ani de existență a Consiliului Europei, a urmat după un raport prezentat în octombrie 2022 de către un Grup de reflecție la nivel înalt. Prezidat de către fostul Președinte al Irlandei, Mary Robinson, și alcătuit din personalități politice de prin plan de pe întregul continent, acest grup a formulat treizeci de recomandări care să permită Consiliului Europei să răspundă eficient la provocările impuse de războiul din Ucraina prin redublarea investițiilor în competențele fundamentale ale Organizației, mai exact promovarea democrației, drepturilor omului și statului de drept.

Ministrul Coveney, Președintele Comitetului de Miniștri, a declarat următoarele: « Chiar de la începutul Președinției irlandeze la Comitetul de Miniștri din luna mai, am făcut apel pentru organizarea unui summit al celor 46 de conducători de Stat și de guvern ai Consiliului pentru a răspunde provocărilor excepționale impuse de războiul din Ucraina. În Irlanda, cea mai veche organizație multilaterală a continentului nostru este considerată ca fiind « conștiința Europei » ; niciodată în viața noastră Europa nu a avut atât de mult nevoie de conștiința sa. După ce am discutat cu ea planurile în detaliu, știu că prim-ministrul Jakobsdóttir va organiza un summit istoric care va duce la acțiuni concrete pentru reînnoirea democrației și consolidarea drepturilor omului pe continentul nostru. »

Primul ministru islandez, Katrín Jakobsdóttir, a declarat că : « Este o mare onoare pentru Islanda să găzduiască cel de-al 4-lea Summit al șefilor de Stat și de guvern. Islanda este convinsă că Consiliul Europei, cea mai veche și cea mai importantă organizație paneuropeană a continentului, are un rol important de jucat ca și gardian al drepturilor omului, democrației și statului de drept din regiune. Împreună trebuie să continuăm să ne asigurăm că Consiliul Europei se ridică la înălțimea provocărilor actuale și viitoare și la așteptările generațiilor viitoare. Felicităm Președinția irlandeză pentru reflecția sa atentă asupra rolului Consiliului și așteptăm cu nerăbdare să colaborăm în viitorul apropiat cu toate statele membre ale Consiliului pentru a reafirma angajamentul nostru comun față de principiile fundamentale ale Consiliului. »

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a declarat că : « Decizia de a organiza un al patrulea summit al șefilor de stat și de guvern este justificată și oportună. Felicit Comitetul de Miniștri pentru că a luat-o. Summit-ul va fi o oportunitate pentru toate statele noastre membre de a-și reafirma angajamentul față de valorile care stau la baza securității democratice într-un moment în care continentul nostru trece printr-o schimbare rapidă. »


Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit la Summitul din Reykjavik, cu Președinta Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Siofra O’Leary.

Oficialele au discutat despre rolul CEDO și al Consiliului Europei în realizarea reformelor și alinierea la cele mai bune practici în justiție, transmite Știri.md.

„Vom continua buna conlucrare pentru a întări instituțiile în țara noastră. Moldova continuă să avanseze în clasamentele internaționale privind democrația, ceea ce dovedește angajamentul nostru ferm pentru dezvoltarea unei societăți unde justiția prevalează”, a spus Președinta Maia Sandu.


În marja celui de-al patrulea summit al CoE, convocat la Reykjavik, Islanda, șefa statului a avut mai multe întrevederi bilaterale cu șefi de state și de guverne pentru a avansa agenda europeană a Republicii Moldova.
Posted by
Labels: , ,

Cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei: Uniți în jurul valorilor noastre

Anul 2024 marchează aniversarea a 75 de ani de la înființarea Consiliului Europei - o ocazie deosebită pentru a crește conștientizarea impactului pozitiv al Organizației asupra vieților oamenilor în decursul a trei sferturi de secol, protejând drepturile omului, democrația și statul de drept. Totodată, este o oportunitate de a privi spre viitor și de a evidenția munca depusă de statele membre ale Consiliului Europei pentru promovarea și implementarea valorilor și standardelor comune.

Pe parcursul anului 2024, vor fi lansate o serie de evenimente și inițiative la Strasbourg și în statele membre, menite să celebreze această aniversare importantă. Republica Moldova este membru al Consiliului Europei din 1995.

*     *      *


*     *     *



*     *     *


*     *     *

Expoziție la BNRM cu genericul „ Consiliul Europei: 75 ani de consolidare a spațiului european (1949-2024)”



În perioada 5 mai - 30 iunie 2024 la BNRM este vernisată expoziția "Consiliul Europei: 75 ani de consolidare a spațiului european (1949-2024)", realizată de Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare al BNRM, unde vizitatorii se vor putea informa din publicațiile din colecția CPESC și cele online despre istoricul, obiectivele, realizările și provocările Consiliului Europei, cea mai importantă organizație de cooperare interguvernamentală, al cărui obiectiv este crearea unui spațiu democratic și juridic comun pe continent, prin asigurarea respectului față de drepturile omului, democrație și statul de drept.



*     *      *

Încredere în ziua de mâine. Declarația Secretarului General cu privire la Ziua Europei 2024

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a făcut următoarea declarație pentru a marca Ziua Europei, pe 5 mai:

"Acum 75 de ani, 10 țări europene au înființat Consiliul Europei. Prin urmare, în această Zi a Europei reflectăm, inevitabil, asupra rolului extraordinar și unic pe care Organizația noastră l-a avut de-a lungul a trei sferturi de secol. Stabilind standarde legale în domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept, astfel încât oamenii din cele 46 de state membre ale noastre au dreptul de a trăi în pace, securitate și demnitate.

"Tragic, acea promisiune nu a fost întotdeauna menținută, așa cum vedem astăzi în statul nostru membru, Ucraina, care își continuă rezistența curajoasă și importantă împotriva războiului de agresiune al Rusiei. Dar nu poate exista nicio îndoială că indivizii din întregul nostru continent și-au transformat și salvat viețile datorită Convenției Europene a Drepturilor Omului și datorită mai mult de 200 de instrumente legale pe care Consiliul Europei le-a produs.

"Ziua Europei 2024 este o oportunitate de a privi înainte. În conformitate cu agenda Reykjavik, viitorul Ucrainei, impactul inteligenței artificiale și calitatea mediului nostru sunt printre provocările definitorii ale timpurilor noastre. Acțiunea acum este vitală nu doar pentru noi, ci și pentru generațiile care vor veni după.

"Consiliul Europei urmează să organizeze o Conferință a Tineretului: "Încredere în ziua de mâine". Prin colaborarea de acum, putem justifica acea încredere, asigurându-ne că societățile noastre în evoluție rapidă sunt definite de cele mai bune valori. Valori care au ghidat acțiunea noastră timp de 75 de ani. Pentru beneficiul tuturor europenilor. La mulți ani, Ziua Europei".


*     *     *

Secretarul General al Consiliului Europei a marcat cea de-a 75-a aniversare a Organizației

"La șaptezeci și cinci de ani de la crearea Consiliului Europei, când mă gândesc la primii semnatari ai Tratatului de la Londra, mă întreb adesea: ce ar crede ei despre noi astăzi? Atât de vastă cum a fost viziunea lor, optimismul și determinarea lor. La fel de puternică precum a fost dorința lor de a lucra pentru un viitor al justiției întemeiat pe o mai mare unitate între membrii săi. Ar fi putut ei să își imagineze cu adevărat, când au semnat Statutul nostru, tot ceea ce implică acest gest? Cum ar fi expansiunea primei organizații internaționale a Europei postbelice, de la zece state membre inițial la 46 astăzi", a declarat Secretarul General Marija Pejčinović Burić, în timpul marcării aniversării de 75 de ani a organizației la o ceremonie comemorativă la Opera din Strasbourg.

Secretarul General a făcut un bilanț al principalelor realizări ale Consiliului Europei, evidențiind relevanța a peste 200 de tratate, inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și toate instrumentele de drept. A subliniat importanța stabilirii unei zone fără pedeapsa cu moartea, lupta împotriva torturii și a tratamentelor inumane și degradante, drepturile minorităților naționale și ale limbilor minoritare, Convenția de la Istanbul de combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, munca pentru protejarea drepturilor LGBTI, domeniul de aplicare al statului de drept, care variază de la terorism și criminalitate cibernetică la corupție și spălare de bani.

În conformitate cu agenda de la Reykjavik, Marija Pejčinović Burić a menționat și noile provocări: proiectul de Convenție-cadru privind Inteligența Artificială, Drepturile Omului, Democrația și Statul de Drept, munca sporită privind mediul și drepturile omului, înființarea Registrului de Daune, asigurarea sprijinului pentru Ucraina și responsabilizarea pentru războiul de agresiune continuu al Federației Ruse.

"Ceea ce au început liderii vizionari în 1949 continuă în beneficiul oamenilor din întreaga Europă și din lumea întreagă în 2024. Drepturile omului, democrația și statul de drept nu sunt o destinație fixă, ci o forță pentru bine care trebuie întotdeauna să fie exploatată și aplicată. Da, există provocări serioase pentru valorile noastre și pentru multilateralism. Dar Consiliul Europei este o realizare unică în lume care continuă să facă un bine de neegalat. Cu rezistență, determinare și voință politică, nu numai că va supraviețui provocărilor cu care se confruntă, dar va dovedi că este central în soluționarea acestora. Am toată încrederea în această organizație. Să sperăm că următorii săi 75 de ani vor fi la fel de reușiți", a încheiat Secretarul General.


*     *      *

Secretarul General subliniază aniversarea celor 75 de ani ai Consiliului Europei la sesiunea plenară de iarnă a APCE

"În luna mai vom sărbători cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei și cred că este important să recunoaștem cât de departe am ajuns. Niciun alt continent nu a creat vreodată un spațiu legal comun, care să protejeze și să promoveze standarde comune în domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept. Aceasta a transformat viețile a milioane de europeni, și într-un mod pozitiv. Acesta este un lucru de sărbătorit", a subliniat Secretarul General, Marija Pejčinović Burić, în discursul său la sesiunea plenară de iarnă a APCE (25.01.2024).

Secretarul General a rezumat realizările anului trecut, reiterând relevanța urmăririi celui de-al IV-lea Summit al șefilor de stat și de guvern de la Reykjavik.

"Dar nu poate exista îndoială că standardele pe care le-am stabilit sunt atacate și subminate. Acestea trebuie apărate ferm și eficient. Noile provocări ale secolului XXI trebuie să fie evaluate conform acelorași standarde în beneficiul fiecărui cetățean. Declarația de la Reykjavík ne-a oferit o nouă speranță și o determinare reînnoită", a subliniat Secretarul General.

*     *     *

Președintele Comitetului de Miniștri: În spiritul Summitului de la Reykjavík, Consiliul Europei își marchează cea de-a 75-a aniversare, unit în jurul valorilor sale 

Uniți în jurul valorilor noastre - "Cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei, pe care o sărbătorim în acest an, are loc sub același motto care i-a adus pe liderii noștri împreună la Reykjavík", a declarat Dominique Hasler, Ministrul Afacerilor Externe, Educației și Sportului al Liechtenstein și Președintele Comitetului de Miniștri, în discursul său adresat Adunării Parlamentare (25.01.2024).

"Comitetul de Miniștri a transpus aceste cuvinte în termeni concreți atunci când a adoptat un buget puternic și chiar istoric pentru perioada 2024-2027", a spus ministrul. În conformitate cu angajamentul șefilor de stat și de guvern, s-a decis și o creștere reală a resurselor pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

"Pentru credibilitatea sistemului convențional - și a organizației în ansamblu - este imperativ ca toate statele membre să-și îndeplinească obligația de a pune în aplicare hotărârile Curții", a afirmat ministrul Hasler.

În plus, Președinția Liechtenstein va continua să susțină extinderea înregistrării prejudiciilor pentru Ucraina și să încurajeze statele non-membre să se alăture eforturilor de asigurare a justiției.

Consiliul Europei urmărește, de asemenea, implementarea celui mai ambițios Plan de Acțiune pentru Ucraina intitulat "Reziliență, Recuperare și Reconstrucție", prin activități desfășurate într-o gamă largă de domenii, cum ar fi justiția constituțională, anticorupția, guvernarea democratică și libertatea presei.

În plus, Consiliul Europei rămâne angajat în găsirea soluțiilor care să permită revenirea imediată și în siguranță a copiilor ucraineni.

Ministrul Hasler a subliniat că Comitetul de Miniștri colaborează activ cu organele ONU pentru a reaminti Rusiei obligația sa legală necondiționată de a pune în aplicare hotărârile Curții de la Strasbourg.

La Summitul de la Reykjavík, liderii europeni s-au angajat să asigure un rol de conducere pentru Consiliul Europei în dezvoltarea standardelor în era digitală pentru a proteja drepturile omului online și offline, inclusiv prin finalizarea, ca prioritate, a Convenției-Cadru a Consiliului Europei privind Inteligența Artificială. Noua Convenție ar trebui adoptată în timpul Președinției Liechtenstein.

Ministrul a amintit rolul pionier al organizației în lupta împotriva violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. "Cu Convenția de la Istanbul, Consiliul Europei ne-a furnizat un standard internațional de aur - și, mai important, instrumentul-cheie pentru a combate aceste fenomene în mod eficient și incluziv", a spus ea, adăugând că "mai avem mult de făcut pentru a atinge o egalitate de gen deplină și eficientă".

"Cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei oferă o oportunitate importantă de a demonstra angajamentul nostru comun față de multilateralism și principiile drepturilor omului, democrației și statului de drept. Va ilustra ce înseamnă Consiliul Europei în termeni practici pentru cei 700 de milioane de europeni care trăiesc în cele 46 de state membre ale noastre", a concluzionat ea.

Mai multe informații:

Consiliul Europei @75: Un articol al ambasadorului Ion Jinga, șeful Reprezentanţei permanente a României pe lângă Consiliul Europei // Umbrela Strategică

Motto: “Dacă Europa ar fi unită în valorificarea moștenirii sale comune, nu ar exista nicio limită pentru fericirea, prosperitatea și gloria popoarelor sale.” Sir Winston Churchill

The Council of Europe @75 / H.E. Ion JINGA, Ambassador Extraordinary and Plenipotentiary, Permanent Representative Council of Europe. - 06 Mar 2024


Posted by
Labels: , ,

Comisia Internațională pentru cereri de despăgubire pentru Ucraina

Consiliul Europei lansează un comitet pregătitor

Comitetul Miniștrilor al Consiliul Europei a decis, la 27 februarie 2026, crearea unui comitet pregătitor pentru a pune bazele funcționării Comisiei Internaționale pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina.


Cum va funcționa Comisia Internațională pentru cereri de despăgubire

Comisia Internațională pentru cereri de despăgubire va reprezenta a doua componentă a unui mecanism cuprinzător de compensare legat de războiul de agresiune al Rusiei, bazându-se pe actualul Registru al Daunelor pentru Ucraina.

Comisia va examina, evalua și decide asupra cererilor care sunt în prezent depuse la registru și va stabili cuantumul despăgubirilor – dacă este cazul – datorate în fiecare situație.

Comisia va fi instituită după ratificarea Convenției de instituire a Comisiei Internaționale pentru cereri de despăgubire pentru Ucraina de către 25 de semnatari și după asigurarea fondurilor suficiente pentru a susține activitatea sa inițială.

Comitetul pregătitor va elabora aranjamentele practice pentru comisie

Comitetul pregătitor va elabora propuneri și aranjamente practice pentru funcționarea comisiei, inclusiv regulile de procedură pentru diferitele sale structuri și un buget provizoriu pentru primul an financiar.

Comitetul pregătitor va fi format din reprezentanți ai statelor și organizațiilor care au semnat convenția de instituire a comisiei. Alte state și organizații regionale pot fi invitate să participe în calitate de observatori.

Prima reuniune a comitetului pregătitor este preconizată să aibă loc înainte de vara anului 2026.


La fel ca Registrul Daunelor pentru Ucraina, Comisia Internațională pentru Cereri de Despăgubire va face parte din cadrul instituțional al Consiliului Europei. Activitatea registrului va fi transferată către comisie odată cu instituirea acesteia.

Prin adoptarea statutului comitetului pregătitor, Consiliul Europei a dat curs solicitării formulate în cadrul conferinței diplomatice desfășurate la Haga, în perioada 15–16 decembrie 2025. Conferința diplomatică a reunit lideri și reprezentanți la nivel înalt din peste 50 de state, inclusiv pe Volodimir Zelenski, Președintele Ucrainei, pe Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, și pe Dick Schoof, Prim-ministrul Țărilor de Jos.

„Responsabilitatea înseamnă crearea condițiilor pentru o pace durabilă. Prin urmare, responsabilitatea este o condiție a securității – astăzi și pentru viitor. Însă responsabilitatea nu vizează doar Ucraina. Și nu este vorba doar despre un agresor și o victimă. Responsabilitatea privește Europa. Fiecare țară din Europa. Este vorba despre faptul dacă Europa, în ansamblu, este dispusă să-și apere pacea”, a declarat Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, care deține în prezent Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Comitetul Miniștrilor a salutat, de asemenea, contribuția voluntară pentru sprijinirea instituirii comisiei, anunțată la conferință de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și Vicepreședintele Comisiei Europene.

*    *    *

Convenția de instituire a Comisiei Internaționale pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina: Întrebări frecvente

1. Ce este Comisia Internațională pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina?

Comisia Internațională pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina va fi organismul administrativ instituit în cadrul Consiliul Europei. Aceasta va examina, evalua și decide asupra cererilor de despăgubire pentru daune, pierderi sau vătămări cauzate de acte ilicite la nivel internațional comise de Federația Rusă în sau împotriva Ucrainei. Va stabili cuantumul despăgubirilor datorate, dacă este cazul, în fiecare situație.

(„Acte ilicite la nivel internațional” este un termen din dreptul internațional care desemnează conduite ale statelor sau organizațiilor internaționale care le sunt imputabile potrivit dreptului internațional, încalcă obligațiile lor internaționale și atrag consecințe juridice.)

2. De ce este necesară o astfel de Comisie?

Potrivit dreptului internațional, un stat care a comis un act ilicit la nivel internațional are obligația de a repara integral prejudiciul cauzat.

Adunarea Generală a Organizația Națiunilor Unite, prin Rezoluția din 2022 intitulată „Promovarea căilor de atac și a reparațiilor pentru agresiunea împotriva Ucrainei”, a recunoscut că Federația Rusă trebuie trasă la răspundere pentru orice încălcare a dreptului internațional comisă în sau împotriva Ucrainei și trebuie să suporte consecințele juridice ale actelor sale ilicite, inclusiv repararea prejudiciilor.

Rezoluția a recunoscut, de asemenea, necesitatea instituirii unui mecanism internațional de reparații pentru daunele, pierderile sau vătămările rezultate din aceste acte.

Consiliul Europei lucrează la un astfel de mecanism cuprinzător de compensare (menționat în Declarația Summitului de la Reykjavik din 2023). Acesta include:

  • Registrul Daunelor pentru Ucraina (deja operațional, cu peste 80.000 de cereri primite, la finele lui 2025) – prima componentă;
  • Comisia Internațională pentru Cereri de Despăgubire – a doua componentă;
  • un fond de compensare – ca etapă viitoare.

3. Compensații: pentru ce încălcări, când, unde și cine poate depune cereri?


Cererile vizează daune, pierderi sau vătămări cauzate de acte ilicite comise de Federația Rusă în sau împotriva Ucrainei, inclusiv agresiunea Rusiei cu încălcarea Cartei ONU, precum și încălcări ale dreptului internațional umanitar și ale dreptului internațional al drepturilor omului.

Aceste încălcări trebuie să fi avut loc:
a) la sau după 24 februarie 2022;
b) (i) pe teritoriul Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional (inclusiv spațiul aerian, apele interne și marea teritorială);
(ii) în zona economică exclusivă și pe platoul continental al Ucrainei, conform dreptului internațional și legislației naționale aplicabile; sau
(iii) asupra oricărei aeronave sau nave aflate sub jurisdicția Ucrainei;
c) și pot privi toate persoanele fizice și juridice afectate, precum și statul ucrainean, inclusiv autoritățile regionale și locale și entitățile deținute sau controlate de stat.

4. Ce tipuri de cereri vor fi examinate?

Pot fi examinate cererile depuse și înregistrate de Registrul Daunelor sau cele depuse direct la Comisie după înființarea acesteia. Lista categoriilor este amplă și include diverse tipuri de daune, pierderi sau vătămări.

Categoriile cererilor 

5. Cine va decide asupra cererilor?

Cererile vor fi examinate de completuri de comisari – experți independenți în drept internațional, soluționarea litigiilor, evaluarea daunelor și alte domenii relevante.

6. Cum vor primi reclamanții despăgubirile?

Comisia va examina și decide asupra cererilor și va stabili cuantumul despăgubirilor. A treia etapă – fondul de compensare – urmează să fie instituită. Se explorează în continuare sursele posibile de finanțare.

7. Când va fi instituită Comisia?

Comisia va fi creată după ratificarea Convenției de către 25 de state sau organizații de integrare regională și asigurarea resurselor financiare necesare.

8. Ce state vor participa?

Membrii și observatorii vor fi cunoscuți după finalizarea proceselor de ratificare.

9. Unde va avea sediul?

Comisia va avea sediul la Haga, în Țările de Jos.

10. Care este legătura cu Registrul Daunelor?

Registrul Daunelor colectează și înregistrează cererile și probele aferente, clasifică și stabilește eligibilitatea acestora. Nu evaluează fondul cererilor și nu stabilește despăgubiri – aceasta va fi competența Comisiei.

Registrul și activitatea sa vor fi transferate Comisiei după instituirea acesteia.

Până la finele lui 2025, 44 de state și Uniunea Europeană au aderat la Registru.

11. Cum este integrată Comisia în cadrul Consiliului Europei? Pot adera state nemembre?

Comisia va fi instituită printr-o „convenție deschisă” a Consiliului Europei și va funcționa ca organism independent în cadrul instituțional al acestuia.

Orice stat, Uniunea Europeană sau altă organizație regională de integrare poate deveni membru prin aderarea la Convenție.

După intrarea în vigoare, părțile pot invita alte state sau organizații regionale să adere.

Toți membrii vor avea statut egal.

12. Poate Federația Rusă deveni membru?

Da, în condițiile prevăzute de Convenție.

13. Care vor fi costurile și cine le va suporta?

Costurile exacte sunt în curs de calcul, dar se estimează că vor fi mai reduse decât ale altor comisii similare, datorită utilizării tehnologiei digitale.

Dacă va deveni membru, Federația Rusă va suporta costurile. Până atunci, finanțarea va proveni din contribuțiile anuale ale membrilor și contribuții voluntare.

14. Ce sprijin politic există?

94 de state au susținut rezoluția ONU care a stat la baza politică a creării Comisiei.

În 2023, șefii de stat și de guvern europeni au menționat în Declarația Summitului de la Reykjavik intenția de a institui un mecanism de compensare.

55 de state au participat la negocierile Convenției, inclusiv 14 state nemembre ale Consiliului Europei. Uniunea Europeană a fost un susținător activ.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei sprijină mecanismul încă din 2022.

34 de state și Uniunea Europeană au semnat Convenția în prima zi de deschidere pentru semnare.

15. Cum va interacționa Comisia cu instanțele internaționale, inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului? Este legată de Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune?

Instanțele internaționale, inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pot examina cauze care includ daune similare.

Comisia va lua în considerare hotărârile relevante ale instanțelor internaționale și va preveni acordarea unei duble despăgubiri pentru același prejudiciu.

Comisia și Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei, deși vor fi create în cadrul instituțional al Consiliului Europei, vor funcționa independent, cu mandate, baze juridice și componențe diferite.

Registrul Daunelor pentru Ucraina

Posted by
Labels: , ,

Noutăți CoE-RM - Aprilie- Iunie 2023

22.06.2023

Ratificarea Protocolului 16 al CEDO

La 22 iunie 2023 Ambasadoarea Daniela Cujbă, Reprezentanta Permanentă a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei a depozitat instrumentul de ratificare al Protocolului 16 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenție), ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 27 aprilie 2023.

Importanța ratificării Protocolului 16 rezidă în prevederea de către acesta a dreptului de solicitare de către instanțele supreme ale Înaltelor Părți Contractante a avizelor consultative ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) cu privire la aspecte de principiu ce țin de interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților definite de Convenție și Protocoalele sale.

Curtea Constituțională și Curtea Supremă de Justiție au fost desemnate, în conformitate cu art. 10 al Protocolului 16 și Legea de ratificare nr. 100 din 27 aprilie 2023, drept instanțe supreme cu prerogativa adresării la CtEDO pentru avize consultative. Potrivit art. 1, alin. 2 al Protocolului 16, instanțele pot solicita avize consultative doar în contextul unor cauze pendinte în fața acestora. Avizele consultative nu au caracter obligatoriu.

Aplicarea prevederilor Protocolului are drept obiectiv îmbunătățirea actului de justiție al instanțelor naționale, examinarea cauzelor și hotărârilor emise în concordanță cu drepturile protejate de Convenție, ceea ce poate contribui implicit și la diminuarea numărului cererilor la CtEDO împotriva Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 8, alin. 2 al Protocolului 16, tratatul va intra în vigoare pentru Republica Moldova în prima zi a lunii care urmează expirării perioadei de 3 luni de la depozitarea instrumentului de ratificare.


*     *     *

19.06.2023

Vizita postmonitorizare a delegației CALRE în Republica Moldova

Delegația Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRE), formată din coraportorii CALRE, Gunn Marit Helgesen, Marc Cools, Stéphanie Poirel și Angel Manuel Moreno, a efectuat o vizită de postmonitorizare la Chișinău.

Membrii CALRE au avut o întrevedere cu secretarul general al Guvernului, Artur MIJA, cu reprezentanții Parlamentului, Ministerului Finanțelor, ai Congresului Autorităților Locale din Moldova, ai delegației naționale la CALRE, dar și cu alți actori relevanți procesului de postmonitorizare. Principalul subiect de pe agenda discuțiilor l-a constituit implementarea Foii de parcurs revizuite privind democrația locală și regională din țara noastră, semnată la 15 aprilie 2021.

În discursul său, secretarul general al Guvernului a apreciat sprijinul constant acordat de CALRE în domeniul consolidării democrației, autonomiei și bunei guvernări locale din Republica Moldova, prezentând progresele obținute până în prezent. De asemenea, Artur Mija a subliniat faptul că recomandările CALRE sunt importante în procesul de elaborare a politicilor pe segmentul de descentralizare și administrație publică locală.

Șeful Cancelariei de Stat a vorbit despre progresele înregistrate în realizarea Foii de parcurs revizuite și a reconfirmat angajamentul în implementarea reformelor pentru facilitarea procesului de descentralizare și autoguvernare.

„Am aprobat Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030 și Programul de implementare al Strategiei (etapa I - anii 2023-2026). Totodată, am reușit să revitalizăm activitatea Comisiei paritare pentru descentralizare și a grupurilor sectoriale, dar și să dezvoltăm mecanisme de consultare a autorităților publice locale în procesele decizionale”, a spus Artur Mija.

Domeniile de intervenție ale Foii de parcurs revizuite țintesc reformele de guvernare locală; creșterea resurselor financiare ale autorităților locale; creșterea capacității fiscale a autorităților locale; reforma legislativă privind referendumurile locale de revocare; creșterea capacității manageriale a autorităților locale; creșterea salariilor reprezentanților locali. La nivel național, realizarea de reforme ample multidimensionale este esențială în aspirațiile statului de a integra la nivel național principiile din Carta Europeană a Autonomiei Locale și valorile europene.

Republica Moldova a semnat Carta Europeană a Autonomiei Locale pe 2 mai 1996 și a ratificat-o pe 2 octombrie 1997. Carta a intrat în vigoare pe 1 februarie 1998. Anterior, țara noastră a găzduit mai multe vizite de monitorizare din partea delegațiilor CALRE, care au generat elaborarea Recomandărilor CALRE 179 (2005) și 322 (2012), Recomandării 411 (2018) și 436 (2019).


*     *     *

19-23.06.2023

Sesiunea plenară de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

O dezbatere urgentă comună privind consecințele politice ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și participarea sportivilor ruși și belaruși la Jocurile Olimpice Paris 2024 constituie un moment important al sesiunii plenare de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE). De asemenea, a fost solicitată o dezbatere urgentă privind asigurarea accesului liber și sigur prin Coridorul Lachin.

Pe ordinea de zi figurează și dezbaterea a trei rapoarte privind 
  1. integrarea migranților și refugiaților;
  2.  incluziunea socială, prin sport, a migranților, refugiaților și persoanelor strămutate intern; 
  3. sănătatea și protecția socială a lucrătorilor fără acte sau a celor aflați în situație neregulamentară. 

Parlamentarii vor mai discuta despre provocările cu care se confruntă opoziția democratică din Belarus, despre reforma în domeniul legislației privind drepturile omului în Marea Britanie, despre represiile transnaționale, precum și despre prioritățile și bugetul Consiliului Europei pentru perioada 2024-2027.

În cadrul sesiunii APCE vor ține discursuri Președintele Sloveniei, Nataša Pirc Musar, Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, precum și Ministrul Afacerilor Externe al Letoniei, Edgars Rinkēvičs, Președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Delegația Parlamentului Republicii Moldova de asemena participă la sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care se desășoară la Strasbourg, Republica Franceză.

Din componența delegației parlamentare fac parte șeful delegației naționale la APCE, vicepreședintele Comisiei politică externă și integrare europeană, Ion Groza, vicepreședinții Parlamentului, Mihail Popșoi și Vlad Batrîncea, precum și membrii delegației naționale la APCE, Ana Calinici și Adela Răileanu.


*     *    *

09-10.06.2023

"Dezoligarhizarea" Republicii Moldova - pe agenda sesiunii plenare a Comisiei de la Veneția

În cadrul celei de-a 135-a sesiuni plenare a Comisiei de la Veneția, au fost discutate mai multe chestiuni, printre care se numără opinii finale privind "dezoligarhizarea" Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei, opinii referitoare la articolele 49 și 65 din Constituția franceză, precum și două opinii comune cu OSCE/ODIHR referitoare la Registrul Special și Publicitatea Activității Organizațiilor Non-Profit din Republica Srpska a Bosniei și Herțegovinei și la modificările aduse Legii Electorale Federale Germane. În ceea ce privește Ucraina, Comisia a adoptat opinii referitoare la procedura de selectare a judecătorilor candidați ai Curții Constituționale și la legea privind minoritățile naționale (comunități).

Plenara a avut loc la Scuola Grande di San Giovanni Evangelista în zilele de vineri, 9 iunie 2023 (9:30-18:00), și sâmbătă, 10 iunie 2023 (9:00-12:30).

De asemenea, Comisia a fost informată cu privire la urmările opiniiilor sale anterioare, iar subiectele discutate au inclus: 
Republica Moldova - opinie Amicus Curiae cu privire la claritatea prevederilor referitoare la combaterea activităților extremiste.

Sub punctul 12, Comisia a discutat și a adoptat urmările a două opinii intermediare:
Republica Moldova - opinie intermediară referitoare la Proiectul de Lege privind limitarea influenței economice și politice excesive în viața publică (dezoligarhizare).

Sub punctul 17, Comisia a discutat și a adoptat urmările unei opinii:
Republica Moldova - opinie comună a Comisiei de la Veneția și a Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept (DGI) a Consiliului Europei referitoare la proiectul de lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.

În cadrul plenarei, a avut loc un schimb de opinii cu doamna Veronica Mihailov Moraru, Ministra Justiției a Republicii Moldova, pe marginea acestor subiecte. Au fost examinate opinii finale și opinii de monitorizare ale Comisiei, în funcție de comentariile și recomandările experților și membrilor comisiei.

În cadrul reuniunii, au fost adoptate două opinii pentru Republica Moldova:

- Opinia de monitorizare a opiniei la proiectul de lege cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Comisia de la Veneția a salutat atitudinea constructivă a autorităților moldovenești și respectarea în cea mai mare parte a recomandărilor formulate de către experții raportori în opinia din martie 2023 asupra textului final al proiectului legii. Aceste recomandări vizau statutul și funcționarea Comisiilor de evaluare, temeiurile verificării judecătorilor și procurorilor, îmbunătățirea procedurilor de evaluare, precum și reducerea consecințelor negative ale vetting-ului.

- Opinia finală a Comisiei de la Veneția asupra proiectului de lege cu privire la limitarea influenței excesive în viața economică și publică (deoligarhizare). Comisia de la Veneția a salutat renunțarea la proiectul de lege în schimbul abordării sistemice a deoligarhizării. În acest context, autoritățile naționale au prezentat Comisiei de la Veneția un plan de acțiuni privind unele măsuri pentru limitarea influenței economice și politice excesive în viața publică (deoligarhizare) elaborat de un grup de lucru interinstituțional.

Aceste opinii au fost solicitate de către Republica Moldova și fac parte din procesul de asistență și cooperare a Comisiei de la Veneția în domeniul dreptului constituțional și al statului de drept.


*     *     *

05.06.2023

Ratificarea Convenției Consiliului Europei revizuite privind coproducția cinematografică

La 5 iunie 2023, la Strasbourg, Ambasadorul Daniela Cujbă, Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei a depus instrumentul de ratificare pentru Convenția Consiliului Europei revizuită privind coproducția cinematografică, adoptată la 29 iunie 2016 și deschisă spre semnare la data de 30 ianuarie 2017.

Convenția Consiliului Europei a fost semnată la data de 16 ianuarie 2023 și urmează să intre în vigoare pentru Republica Moldova la data de 1 octombrie 2023.

Prevederile Convenției revizuite completează dispozițiile Convenției privind coproducția cinematografică, adoptată de Consiliul Europei în anul 1992, intrată în vigoare pentru Republica Moldova la data de 1 ianuarie 2012.

Noul instrument continuă să ofere o bază juridică comună pentru relațiile cinematografice multilaterale și bilaterale ale statelor părți, dar și oferă o nouă flexibilitate în construirea coproducțiilor și reflectă schimbările tehnologice și evoluția practicilor în industrie. În special, Convenția revizuită oferă posibilitatea aderării țărilor non-europene la tratat.


Convenției Consiliului Europei privind coproducția cinematografică (revizuită)

*     *     *

02.06.2023

Angelina Zaporojan-Pîrgari, a fost aleasă în calitate de membră a Grupului de experţi privind acțiunea împotriva violenței împotriva femeilor și violenței în familie (GREVIO)

În cadrul reuniunii Comitetului Părţilor la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie, candidatul din partea Republicii Moldova, Angelina Zaporojan-Pîrgari, a fost aleasă în calitate de membră a Grupului de experţi privind acțiunea împotriva violenței împotriva femeilor și violenței în familie (GREVIO).

Cei zece noi membri selectați, inclusiv din Republica Moldova, își vor exercita mandatele în perioada 1 iunie 2023 - 1 iunie 2027.

Angelina Zaporojan-Pîrgari este jurist, Președinte de onoare al Centrului de drept al femeilor, fiind specializată în domeniul drepturilor omului și pledoariei pentru promovarea drepturilor femeilor, cu o experiență de peste 20 de ani. A făcut parte din grupul de experți europeni care a contribuit la elaborarea textului Convenției Europene pentru Prevenirea și Combaterea Violenței față de Femei și Violenței domestice (Convenția de la Istanbul).

Notă: GREVIO este organul independent de monitorizare a implementării Convenției de la Istanbul a Consiliului Europei fiind constituit din 15 membri – experți independenți și imparțiali în domeniul drepturilor omului și în particular a combaterii violenței împotriva femeilor, cu experiență în domeniile vizate de Convenție.

Republica Moldova este parte a Convenției de la Istanbul din mai 2022.




*    *    *

19.05.2023

A fost publicat Raportul de conformitate GRECO: Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii parlamentului, judecătorii și procurorii

Cel de-al doilea Raport interimar de conformitate cu privire la Republica Moldova, adoptat de GRECO la cea de-a 93-a sesiune plenară (Strasbourg, 20-24 martie 2023)a fost făcut public la 19 mai 2023. Raportul a fost elaborat în cadrul celei de-a patra runde de evaluare: Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii parlamentului, judecătorii și procurorii.

Grupul de state împotriva corupției (GRECO) concluzionează că Republica Moldova a implementat în mod satisfăcător sau a tratat într-un mod satisfăcător șase dintre cele optsprezece recomandări cuprinse în Raportul de Evaluare al Celei de-a Patra Runde. Din recomandările rămase, zece au fost parțial implementate și două nu au fost implementate.


*     *     *
 

15-19.05.2023

Vizita evaluatorilor GRECO în Moldova

O delegație formată din patru evaluatori GRECO (Croația, Finlanda, România și Slovenia) și un membru al Secretariatului GRECO s-a aflat la Chișinău în perioada 15-19 mai 2023 pentru a efectua evaluarea Republicii Moldova în cadrul celei de-a 5-a runde de evaluare a GRECO. Subiectele abordate au fost prevenirea corupției și promovarea integrității în cadrul Guvernului (funcțiile executive de vârf) și structurile de drept din țară. Un raport de evaluare va fi întocmit și examinat de Plenul GRECO mai târziu, în 2023.

Grupul Statelor împotriva Corupției, organism al Consiliului Europei, a fost înființat în anul 1999 pentru ameliorarea capacității statelor membre de a lupta contra corupției. GRECO are în prezent 49 de membri. Republica Moldova a devenit membru al Consiliului Europei pe data de 13 iulie 1995.


*     *     *

17.05.2023

Letonia a preluat de la Islanda președinția rotativă a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei



Președintele în funcție al Comitetului de Miniștri - ministrul islandez pentru afaceri externe, Thórdís Kolbrún Reykfjörd Gylfadóttir, a predat președinția ministrului de externe al Letonia, Edgars Rinkēvičs - care a prezentat prioritățile țării sale până în noiembrie 2023.

Președinția letonă se va concentra pe trei priorități principale:

1. Întărirea democrației și a statului de drept
2. Promovarea libertății de exprimare, a siguranței jurnaliștilor și a agendei digitale a Consiliului Europei
3. Avansarea reformelor Consiliului Europei, inclusiv prin implementarea deciziilor celui de-al 4-lea Summit.


*     *     *

16-17.05.2023

Cel de-al IV-lea Summit al Consiliului Europei a unit Europa în jurul Ucrainei și a valorilor europene

Războiul din Ucraina și tragerea la răspundere a Rusiei pentru agresiunea declanșată a fost principalul subiect al întâlnirii de două zile a liderilor țărilor europene în cadrul Summit-ului Consiliului Europei, care a avut loc la Reykjavik, Islanda.

Participanții la Summit au lansat un Registu al pagubelor cauzate de Rusia în cursul invaziei în Ucraina, astfel propunându-și să contureze principiile unui sistem care să permită trimiterea în judecată a Moscovei ca să achite compensații pentru victime și să ofere țării devastate posibilitatea de a începe procesul de redresare economică.

În timp ce aproape toate țările europene au oferit ajutor militar sau au primit refugiați din Ucraina, Consiliul Europei are un rol unic în coordonarea sprijinului legal și judiciar.

Liderii au convenit să consolideze Consiliul Europei și activitatea acestuia în domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept prin adoptarea unei declarații privind principiile democrației, reangajarea față de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dezvoltarea de instrumente pentru a aborda provocările emergente în domeniul tehnologiei și mediului.



Președinta Republicii Moldova Maia Sandu, a vorbit despre democrație și reziliență. „În țările unde există voință politică, transformările sunt posibile și democrațiile devin mai puternice, iar societățile mai reziliente”, a spus șefa statului.
Președinta Maia Sandu a menționat că Moldova este un exemplu în acest sens, avansând, în ultimii doi ani, în toate clasamentele internaționale care măsoară starea democrației. „Dar, în fața provocărilor cu care ne confruntăm în regiunea noastră, voința politică nu este suficientă ca democrația noastră să reziste. Cea mai sigură cale de a ne consolida democrația și menține libertatea este aderarea la Uniunea Europeană”, a subliniat Președinta Maia Sandu.

Detalii :


05.05.2023

În Raportul său anual, Secretarul General al CoE solicită luarea măsurilor împotriva devierii de la principiile democratice

Secretarul General Marija Pejčinović Burić a cerut statelor membre să marcheze cel de-al patrulea Summit al șefilor de stat și de guvern de la Reykjavik (16-17 mai) cu angajamentul de a inversa revenirea democratică în Europa.

În raportul său anual, publicat la 5 mai – Ziua Consiliului Europei – Secretarul General spune că standardele Organizației trebuie să fie aplicate în toate aspectele vieții europenilor. Ea a subliniat, de asemenea, impactul profund al agresiunii brutale, ilegale și în curs a Rusiei împotriva Ucrainei. „Agresiunea împotriva Ucrainei a provocat suferințe extraordinare: sute de mii de morți, milioane de refugiați, povești înfiorătoare de tortură, viol și pierdere. Tânjim după revenirea la pace: o pace durabilă bazată pe dreptate”.

Raportul, cu o primă secțiune care analizează punctele forte și punctele slabe ale instituțiilor democratice și o a doua care se concentrează pe calitatea mediului democratic, evidențiază provocările, cu care se confruntă Statele membre ale CoE.


*     *     *

04.05.2023

Abuzul și exploatarea sexuală a copiilor din Moldova: Consiliul Europei și ECPAT atrag atenția asupra necesității de a aloca mai multe resurse

Republica Moldova trebuie să aloce mai multe resurse pentru a identifica și sprijini copiiii care au devenit victime ale exploatării sexuale, în special cei din grupurile cele mai vulnerabile. Situația socioeconomică a țării și ratele ridicate de migrație au lăsat mulți copii vulnerabili la violență, neglijare și exploatare. Conflictul în curs din Ucraina a adăugat o presiune suplimentară sistemului de protecție a copiilor din Moldova, copiii refugiați fiind expuși unor riscuri sporite de trafic și exploatare.

Deși există o legislație penală cuprinzătoare și a fost aprobată recent o comisie specializată, mai multe probleme trebuie încă soluționate. Rata de raportare a infracțiunilor sexuale este încă scăzută, iar procedurile de justiție prietenoase copiilor ar putea beneficia de îmbunătățiri. Exploatarea și abuzul sexual al copiilor prin intermediul tehnologiei a crescut semnificativ, conform raportului: din cele 1.745 de apeluri primite în prima jumătate a anului 2021 pe platforma online care oferă consiliere pentru copiii care au experimentat abuz sexual online, 89% (1.554) au fost făcute de copii, majoritatea referindu-se la șantaj sexual. Normele și credințele tradiționale din țară contribuie la lipsa de conștientizare a violenței de gen în rândul copiilor.

Raportul oferă mai multe sugestii pentru îmbunătățirea situației, inclusiv închiderea lacunelor existente în legislație, consolidarea protecției copiilor în contextul călătoriilor și turismului, crearea unei singure entități responsabile pentru coordonarea tuturor eforturilor de siguranță online pentru copii, introducerea unui curriculum pentru prevenirea abuzurilor sexuale și a exploatării în programul școlar obligatoriu și îmbunătățirea accesului la justiție pentru victimele de abuz sexual și exploatare a copiilor, cu accent pe simplificarea procedurilor legale și introducerea unor practici prietenoase copiilor în sectorul justiției.

Raportul deplin pe țară 
Raportul succint

*     *     *

03.05.2023

Ziua Libertății Presei: Secretarul General îndeamnă statele europene să protejeze jurnalismul și să îmbunătățească siguranța jurnaliștilor

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a făcut un apel către guvernele europene de a face protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori media o prioritate politică, cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei pe 3 mai. Acesta a evidențiat necesitatea creării unor planuri naționale de acțiune pentru siguranța jurnaliștilor și a condamnat orice formă de presiune, intimidare sau violență îndreptată împotriva jurnaliștilor și actorilor media. 

Pe de altă parte, Consiliul Europei a dezvoltat o serie de instrumente pentru a ghida guvernele în asigurarea siguranței jurnaliștilor, iar campania pentru Siguranța Jurnaliștilor, care va fi lansată în octombrie 2023, va fi o oportunitate de a aplica aceste standarde pentru a proteja jurnaliștii în practică. Raportul anual "War in Europe and the Fight for the Right to Report", publicat recent, a evidențiat o tendință îngrijorătoare spre degradarea libertății presei în unele țări, mai ales în Rusia și Belarus.


*     *     *

03.05.2023

Lideri europeni dezbat dreptul la un mediu curat și sănătos la Conferința de la Strasbourg

Judecători de rang înalt, experți și reprezentanți ai comunității internaționale au participat la o conferință de nivel înalt la Strasbourg pentru a discuta ce înseamnă în practică dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil și ce formă legală poate avea acest drept în Europa.


La deschiderea conferinței, Katrin Jakobsdóttir, prim-ministrul Islandei, reprezentând țara care deține președinția Comitetului de Miniștri, a descris degradarea mediului și criza planetară triplă a schimbărilor climatice, poluării și pierderii biodiversității drept una dintre cele mai urgente provocări ale timpurilor noastre.

Consolidarea părții privind mediul din sistemul de drepturi ale omului este una dintre prioritățile Islandei, a spus premierul Jakobsdóttir, remarcând că Summit-ul Consiliului Europei de la Reykjavik, din 16 și 17 mai, va fi o oportunitate importantă de a promova dreptul la un mediu curat și sănătos.

Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a remarcat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a judecat deja în jur de 300 de cazuri legate de mediu. Trei cazuri importante legate de schimbările climatice sunt în prezent examinate de Marea Cameră a Curții.

În urma recomandărilor recente ale Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei și ale Adunării Parlamentare, se lucrează în prezent la evaluarea dacă dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil ar fi cel mai bine protejat printr-o convenție independentă sau printr-un protocol suplimentar la Convenția Europeană a Drepturilor Omului sau Carta Socială Europeană.


*    *    *

26.04.2023

Lansarea noilor proiecte în cadrul Programului comun al UE/Consiliul Europei "Parteneriat pentru Buna Guvernare" (2023-2027)

Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și Consiliul Europei, împreună cu 45 de reprezentanți ai instituțiilor naționale partenere, au discutat despre acțiuni comune la prima reuniune a Comitetului Local de Coordonare pentru cea de-a treia etapă a Parteneriatului pentru Buna Guvernare. (PBG) pentru Republica Moldova.

«UE are fericita ocazie să demareze oficial Faza III a Parteneriatului UE/Consiliul Europei pentru Buna Guvernare. Lupta cu succes împotriva corupției, implementarea eficientă a reformei justiției în Republicii Moldova, precum și consolidarea drepturilor omului sunt elementele cheie pe calea aderării la UE a Republicii Moldova. Șase noi proiecte în cadrul Parteneriatului nostru de succes vor contribui la creșterea eficienței instanțelor, la îmbunătățirea regimului de luptă împotriva spălării banilor și de recuperare a activelor din Republica Moldova, la combaterea discriminării, a discursurilor motivate de ură și a crimelor motivate de prejudecată, precum și la consolidarea accesului la justiție pentru femeile victime ale violenței în următorii patru ani», a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

«Consiliul Europei și Uniunea Europeană au fost și continuă să fie o referință inerentă pentru reformele democratice din Republica Moldova, asistența oferită de-a lungul anilor este îndreptată să contribuie la promovarea unei societăți inclusive și pluraliste, la dezvoltarea sustenabilă a țării, asigurarea unei justiții independente, la edificarea și consolidarea instituțiilor transparente și responsabile», a menționat Tatiana Pậrvu, șefa Direcției Drepturile Omului și a Consiliului Europei, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

«Având la bază rezultatele obținute în fazele anterioare ale PBG, Programul va oferi în continuare sprijin țării în agenda priorităților sale de aderare, având la bază standardele Consiliului Europei. Datorită flexibilității sale, PBG va continua să răspundă necesităților emergente ale partenerilor naționali», a subliniat Delphine Freymann, șefa Departamentului programe și mobilizare a resurselor, Direcția pentru coordonarea programelor, Consiliul Europei.


*     *     *

24-28.04.2023


Subiecte de actualitate pe agenda sesiunii de primăvară a APCE

Subiectul privind rolul Rusiei în escaladarea tensiunilor în Republica Moldova a fost dezbătut la Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Dezbaterea de actualitate a avut loc joi, 27 aprilie 2023. La discuții au participat deputații Ion Groza, șeful delegației naționale la APCE, Mihail Popșoi, vicepreședintele Parlamentului și Natalia Davidovici.


"Dacă există o lecție de desprins din pagina sângeroasă actuală a istoriei europene scrisă de Federația Rusă, este aceea că liniștirea nu este o opțiune. Agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei nu este doar un război de agresiune brutal, ilegal și nejustificat împotriva unui stat membru al Consiliului Europei, ci o amenințare împotriva noastră tuturor. Republica Moldova suferă în primul rând consecințele acestei agresiuni”, a subliniat Aleksander Pociej (Polonia, PPE/CD), prin deschiderea dezbaterii de actualitate pe tema „Rolul Rusiei în escaladarea tensiunilor în Republica Moldova”.


Pe ordinea de zi a sesiunii APCE se mai regăsește o dezbatere despre situația cetățenilor ucraineni, inclusiv copii, strămutați forțat în Federația Rusă sau pe teritoriul Ucrainei aflat sub controlul Federației Ruse. La discuții a participat online și prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska.

Agenda Sesiunii de primăvară a APCE a inclus;
- discursul Președintelui Islandei, Guðni Th. Johannesson;
- prezentarea de către Ministrul islandez de externe, Þórdís Kolbrún Reykfjörð Gylfadóttir, a comunicării Comitetului de Miniștri, pe care Islanda îl prezidează în prezent;
- prezentarea de către Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Dunja Mijatović,  a raportului anual de activitate pentru anul 2022;
- ședință de întrebări, susțintă de Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić;
- o dezbatere despre situația cetățenilor ucraineni, inclusiv copii, strămutați forțat în Federația Rusă sau pe teritoriul Ucrainei aflat sub controlul Federației Ruse, 
- discuții despre strategiile politice de prevenire și pregătire pentru dezastre naturale și înfruntarea consecințelor acestora,
- discuții despre protejarea democrației, a drepturilor și a mediului în comerțul internațional. 
- examinarea implementării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, a prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și a constituțiilor naționale. 
- un subiect care vizează tineretul și mass-media.

APCE este formată din peste 300 de deputați, delegați de către legislativele naționale ale celor 46 de state membre ale Consiliului Europei.


*     *     *

20.04.2023

Republica Moldova a aderat la Acordul Parțial Extins al Consiliului Europei privind Rutele Culturale

Consiliul Europei este onorat să anunțe că Republica Moldova a devenit membru al Acordului Parțial Extins privind Rutele Culturale. În data de 7 aprilie, domnul Nicu Popescu, viceprim-ministrul Republicii Moldova, a informat personal Secretarul General al Consiliului Europei, Doamna Marija Pejčinović Burić, cu privire la decizia Republicii Moldova de a adera la acest acord.

Acordul Parțial Extins privind Rutele Culturale este o inițiativă importantă a Consiliului Europei, care are ca scop conservarea și promovarea patrimoniului cultural european prin stabilirea de trasee culturale, care să faciliteze schimburile culturale și turistice între statele membre ale Consiliului Europei.

Astfel, Republica Moldova, la 20 aprilie 2023, a devenit cel de-al 38-lea membru al Acordului

În prezent, Republica Moldova este traversată de o Rută Culturală - Ruta Viței-de-Vie.

Mai mult despre Rute Culturale   - https://tinyurl.com/8tu5hcvc

*     *      *

06.04.2023

Secretarul General al Consiliului Europei face apel la sporirea voinței politice în implementarea hotărârilor CEDO

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, face apel către cele 46 de state membre ale Consiliului Europei să dea dovadă de voință politică sporită în implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) și să își îmbunătățească capacitatea de implementare a acestora: „Respectarea hotărârilor judecătorești este esențială într-un stat de drept. De-a lungul anilor, statele membre au înregistrat progrese consistente în implementarea hotărârilor CtEDO, dar Curtea se ocupă acum de tot mai multe cazuri de complexitate crescândă”.

În toată Europa, convenția drepturilor omului a schimbat progresiv viețile oamenilor în bine. Pentru ca acest impact pozitiv să continue, statele noastre membre trebuie să demonstreze voința politică de a implementa hotărârile pe deplin și în mod consecvent, - a menționat oficialul european.


*     *     *

05.04.2023

A fost adoptată Recomandarea Comitetului de Miniștri al CoE privind legislația și politica ce vizează bibliotecile în Europa

Recomandarea evidențiază rolul crucial al bibliotecilor în calitate de centre comunitare care contribuie la construirea unei societății democratice, coezive, inclusive și echitabile, fiind componente esențiale a infrastructurii de informare socială și culturală ale unei societăți sustenabile.



03.04.2023
La Strasbourg încep negocierile pentru o nouă convenție privind protecția mediului prin dreptul penal

Criminalitatea împotriva mediului a fost în centrul atenției la prima reuniune a Comitetul de experți al Consiliului Europei pentru protecția mediului prin dreptul penal de la Strasbourg.

În cuvântul său de salut, secretarul general adjunct Bjørn Berge a subliniat că infracțiunile împotriva mediului au crescut cu o rată de 2-3 ori mai mare decât economia globală, veniturile din infracțiunile de mediu fiind la aceeași scară cu alte infracțiuni financiare.

"Infracțiunile împotriva mediului sunt uneori săvârșite pentru profit, dar cu consecințe distructive, dăunează sănătății și bunăstării, precum și securității aprovizionării noastre cu alimente. De asemenea, pot dăuna prin poluare industrială și activități industriale periculoase. Reuniunea de astăzi este un prim pas pentru ca Consiliul Europei să preia conducerea în protecția drepturilor omului a mediului prin expertiza și jurisprudența sa în acest domeniu." - a menționat acesta.

Din 1977, Consiliul Europei a recunoscut „contribuția dreptului penal la protecția mediului” și acum elaborează o nouă convenție globală privind protecția mediului prin dreptul penal. La 23 noiembrie 2022, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat Termenii de referință pentru un nou Comitet de experți pentru protecția mediului prin dreptul penal (PC-ENV).

Posted by
Labels: , , , , , , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)