Faceți căutări pe acest blog

Uniunea Europeană deschide negocieri de aderare cu Republica Moldova




Prima conferință de aderare la nivel ministerial cu Republica Moldova a avut loc la Luxemburg la 25 iunie 2024 în vederea deschiderii negocierilor de aderare cu RM

Acest eveniment este urmarea unei decizii a Consiliului European din 14-15 decembrie 2023 de a deschide negocieri de aderare cu Republica Moldova și a aprobării de către Consiliu, la 21 iunie, a cadrului de negociere pentru negocierile cu Republica Moldova, în concordanță cu metodologia de extindere revizuită.

Delegația UE a fost condusă de Hadja Lahbib, ministra belgiană a afacerilor externe și europene, însoțită de comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi. 
Delegația Republicii Moldova a fost condusă de prim-ministrul Dorin Recean.




UE și-a reiterat condamnarea fermă a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și și-a afirmat disponibilitatea de a continua să ofere tot sprijinul relevant Republicii Moldova și poporului său în abordarea provocărilor legate de război și să consolideze reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața acțiunilor hibride ale Rusiei.

UE a subliniat că Republica Moldova este deja un partener apropiat al său. Acordul de asociere al Republicii Moldova cu UE, care include și ampla zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, a intrat în vigoare în 2016 și este aplicat cu titlu provizoriu din 2014. Acesta stă la baza unei cooperări extinse între UE și Republica Moldova într-o gamă largă de domenii. La 21 mai 2024, Republica Moldova a semnat un parteneriat pentru securitate și apărare cu UE, primul de acest tip încheiat vreodată cu o țară parteneră.

UE a invitat acum Comisia Europeană să continue să evalueze stadiul de pregătire al Republicii Moldova în vederea deschiderii negocierilor în domenii specifice și să identifice chestiunile susceptibile a apărea în cadrul negocierilor, începând cu grupul tematic al elementelor fundamentale care, în conformitate cu cadrul de negociere, va fi deschis mai întâi.

În calitate de viitor stat membru, se așteaptă din partea Republicii Moldova să adere în continuare la valorile menționate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, și anume
 respectarea demnității umane, a libertății, a democrației, a egalității și a statului de drept, precum și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.


        
VIDEO

Mai mult 

REPUBLICA MOLDOVA A ÎNCEPUT, OFICIAL, NEGOCIERILE DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ


Conferința interguvernamentală Republica Moldova - Uniunea Europeană fixează începerea oficială a negocierilor de aderare și demonstrează că avem capacitatea să construim până în 2030 un stat prosper, un stat european”. Acesta este mesajul principal transmis de prim-ministrul Dorin Recean, după evenimentul de la Luxemburg, care dă startul oficial al negocierilor de aderare la UE.

Șeful Executivului a menționat că negocierile, lansate astăzi, reprezintă un proces tehnic și complex de coordonare a politicilor naționale cu cele europene, pentru îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor: „Fiecare capitol de negociere închis va însemna rezultate vizibile, legi corecte și previzibile, instituții eficiente, serviciu public calitativ”.

Prim-ministrul Dorin Recean a condus  delegația  guvernamentală fac parte: viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, negociatoare-șef; viceprim-ministrul Mihai Popșoi, ministru al Afacerilor Externe; viceprim-ministrul Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării; viceprim-ministrul Vladimir Bolea, ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare; ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru; ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun; ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, precum și secretarul general al Guvernului, Artur Mija.


Despre începerea oficială a negocierilor de aderare a RM la UE

 

Negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană au fost oficial lansate  marcând un moment important pentru Moldova 


Posted by
Labels: , , ,

Noutăți UE-RM - Aprilie-iunie 2024




25.06.2024

Conferința interguvernamentală Republica Moldova - Uniunea Europeană
Lansarea oficială a negocierilor de aderare a RM la UE

UE a organizat prima Conferință interguvernamentală la nivel ministerial pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova.

Acest eveniment este urmarea unei decizii a Consiliului European din 14-15 decembrie 2023 de a deschide negocieri de aderare cu Republica Moldova și a aprobării de către Consiliu, la 21 iunie, a cadrului de negociere pentru negocierile cu Republica Moldova, în concordanță cu metodologia de extindere revizuită.



Conferința interguvernamentală Republica Moldova - Uniunea Europeană fixează începerea oficială a negocierilor de aderare și demonstrează că avem capacitatea să construim până în 2030 un stat prosper, un stat european”. Acesta este mesajul principal transmis de prim-ministrul Dorin Recean, după evenimentul de la Luxemburg, care dă startul oficial al negocierilor de aderare la UE.

Șeful Executivului a menționat că negocierile, lansate astăzi, reprezintă un proces tehnic și complex de coordonare a politicilor naționale cu cele europene, pentru îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor: „Fiecare capitol de negociere închis va însemna rezultate vizibile, legi corecte și previzibile, instituții eficiente, serviciu public calitativ”.

Prim-ministrul Dorin Recean  a condus delegația  guvernamentală fac parte: viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, negociatoare-șef; viceprim-ministrul Mihai Popșoi, ministru al Afacerilor Externe; viceprim-ministrul Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării; viceprim-ministrul Vladimir Bolea, ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare; ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru; ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun; ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, precum și secretarul general al Guvernului, Artur Mija.

 Mai mult




21.06,24

Inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană

În cadrul ședinței a Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE) a fost discutată Poziția de negociere pentru aderarea Republicii Moldova la UE, prin care urmează să acceptăm cadrul de negociere al UE pentru Republica Moldova. Aceasta va fi prezentată la prima Conferință Interguvernamentală Moldova - UE din 25 iunie, 2024  de la Luxemburg.

După ședința CNIE și în prezența membrilor acesteia, Președinta Maia Sandu a semnat  Decretul prin care 
  • sunt inițiate negocierile de aderare și 
  • este desemnată Cristina Gherasimov, Viceprim-ministră pentru Integrare Europeană, în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova.

„Republica Moldova a îndeplinit toate recomandările Comisiei Europene. Astfel, la doi ani de la obținerea statutului de țară candidată, va avea loc prima Conferință Interguvernamentală Moldova - UE, la 25 iunie, care fixează începerea negocierilor de aderare. În spatele acestor eforturi de modernizare a țării stau mii de oameni din instituțiile statului și munca fiecăruia dintre ei are un impact crucial asupra obiectivului nostru de țară - să pregătim Republica Moldova pentru aderare până în 2030”, a declarat Președinta Maia Sandu.

În cadrul ședinței de Guvern  Cabinetul de miniștri a aprobat Poziția de negociere din partea RM ,  care  va fi prezentată la Luxemburg pe 25 iunie și prin care Republica Moldova va confirma că acceptă cadrul de negociere propus de UE.

Detalii

17.06.2024

UE oferă suport pentru consolidarea capacităților forțelor de ordine publică din Moldova

„Prin noul nostru proiect, ne propunem să consolidăm capacitățile instituționale și operaționale ale forțelor de aplicare a legii din Republica Moldova în domeniul securității și ordinii publice, acordând o atenție deosebită forțelor de carabinieri din Moldova, promovând în același timp drepturile omului”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul UE în Republica Moldova.

Proiectul EU4Public Order. este destinat consolidării capacității forțelor de ordine publică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) al Republicii Moldova, astfel încât instituțiile să ofere servicii la cel mai înalt nivel de profesionalism, în conformitate cu practicile Uniunii Europene. Acesta va sprijini forțele de ordine ale MAI, acordând o atenție deosebită Inspectoratului General de Carabinieri (IGC) în atribuțiile sale legate de ordinea și securitatea publică. Acesta vizează atât prevenirea, cât și combaterea criminalității, avansând în același timp drepturile omului.
Proiectul, în valoare de 2.000.000 EUR, va fi implementat pe parcursul a trei ani și are scopul de a consolida responsabilitatea, transparența și profesionalismul forțelor de ordine publică. Acesta va îmbunătăți capacitățile tehnice și de management pentru furnizarea unor servicii de ordine publică de calitate și va susține digitalizarea proceselor cheie pentru gestionarea resurselor.

Proiectul EU4Public Order, finanțat de UE, va fi implementat de către Arma dei Carabinieri. 

Detalii - 

13.06.2024


Consiliul UE  a adoptat o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP) în sprijinul forțelor armate ale Republicii Moldova, 

pentru a moderniza capabilitățile de apărare aeriană ale acestei țări.


Măsura de asistență adoptată este în valoare de 9 milioane EUR și va finanța aeronavele de interceptare cu rază scurtă de acțiune ale sistemelor de apărare aeriană, de care vor beneficia forțele armate ale Republicii Moldova. 

Aceasta completează o măsură de asistență în valoare de 41 de milioane EUR adoptată la 4 aprilie 2024, care a urmărit să modernizeze capacitățile de apărare ale forțelor armate ale Republicii Moldova în domeniile mobilității, supravegherii aeriene, războiului electronic și echipamentelor logistice.

Detalii - 

IEP


21.05.2024

Cea de a 8-a reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova 

Reuniunea este prezidată de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell. Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, conduce delegația Republicii Moldova. Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, participă, de asemenea, la reuniune.

Reuniunea - prima în urma deciziei Consiliului European de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova - va începe cu o discuție privind relațiile bilaterale, axându-se pe procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, precum și pe dialogul politic și pe reforme, în special în domeniile justiției, libertății și securității. 

Delegația UE și delegația Republicii Moldova au făcutschimb de opinii privind cooperarea și convergența în domeniul politicii externe și de securitate, precum și privind cooperarea economică și sectorială, în special în domeniul energiei, al comerțului și al aspectelor legate de comerț.

Consiliul de asociere s-a desfășurat, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la provocările globale și regionale.

Prim-ministrul Dorin Recean conduce delegația națională la cea de-a 8-a reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană. 

Agenda vizitei cuprinde întrevederi cu 

Oficialii au discutat despre evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, prin prisma implementării Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, precum și despre mersul pregătirilor privind deschiderea negocierilor de aderare.

Din delegația oficială a Republicii Moldova mai fac parte viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, ministrul Energiei, Victor Parlicov, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.




În cadrul Consiliului de Asociere, au fost  semnate două documente importante pentru țara noastră: 


Parteneriatul în domeniul de Securitate și Apărare RM-UE - https://gov.md/sites/default/files/security_and_defence_partnership_md-eu-2_-_ro_translation_1_2.pdf
Prim-ministrul Dorin Recean a menționat că documentul ne va ajuta să consolidăm domeniul apărării, să sporim securitatea cibernetică și să contracarăm tentativele Rusiei de a interveni în procesele noastre democratice.


Acordul privind participarea Republicii Moldova în Programul pentru Ocupare și Inovații Sociale (EaSI), care va permite accesarea de fonduri pentru implementarea politicilor sociale.https://social.gov.md/comunicare/acord-istoric-semnat-la-bruxelles-republica-moldova-va-participa-la-componenta-ocuparea-fortei-de-munca-si-inovare-sociala-easi-a-fondului-social-european-plus-fse/


Acest acord reprezintă un pas important în consolidarea relațiilor dintre Republica Moldova și UE, având ca scop principal îmbunătățirea oportunităților de angajare și promovarea inovării sociale în Republica Moldova. Prin participarea la  programul EaSI, Republica Moldova va beneficia de sprijin financiar și tehnic pentru implementarea politicilor de ocupare a forței de muncă, incluziune socială și reducere a sărăciei.


DECLARAȚIA COMUNĂ ÎN URMA CELEI DE-A 8 REUNIUNI A CONSILIULUI DE ASOCIERE REPUBLICA MOLDOVA – UNIUNEA EUROPEANĂ
https://gov.md/ro/content/declaratia-comuna-urma-celei-de-8-reuniuni-consiliului-de-asociere-republica-moldova-uniunea

Detalii

28.05.24


Președinta Maia Sandu a abordat subiectul accelerării procesului de aderare a Republicii Moldova la UE în cadrul vizitei de lucru la Bruxelles

Șefa statului a discutat cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, despre procesul de reforme, dezvoltarea economiei afectate de război, rolul Moldovei în securitatea regională și viziunea noastră pentru o Europă unită, stabilă și prosperă.
Maia Sandu a avut întrevederi cu Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene,, Johannes Hahn, Comisarul European pentru Buget și Resurse Umane,, Paolo Gentiloni, Comisarul UE pentru Economie și Gert-Jan Koopman, directorul general al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extindere.

La invitația Comisarului Hahn, șefa statului a ținut un discurs la Conferința privind bugetul Uniunii Europene. Șefa statului a pledat ca următorul buget al comunității europene să fie un buget al păcii, o investiție în restabilirea păcii pe continent. 

Totodată, șefa statului a discutat despre dezvoltarea economică și îmbunătățirea condițiilor de trai a cetățenilor țării noastre cu Kristalina Gheorghieva, Directoare Generală a Fondului Monetar Internaţional și Nadia Calviño, Președinta Băncii Europene de Investiții.

 

26.04.24

Cea de-a 3-a reuniune a Dialogului Republica Moldova – Uniunea Europeană la nivel înalt în domeniul politic și de securitate

Dialogul a reconfirmat angajamentul și interesul reciproc al părților de a continua consolidarea cooperării în domeniul politicii externe și de securitate comune, în conformitate cu statutul de candidat la UE al Republicii Moldova.

Reuniunea a fost co-prezidată de secretarul general adjunct pentru afaceri politice/Director Politic al Serviciului European de Acțiune Externă, Enrique Mora, și de viceprim-ministrul ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihail Popșoi.

Secretarul general adjunct Enrique Mora a declarat: „A treia ediție a Dialogului la nivel înalt în domeniul politic și de securitate confirmă cooperarea noastră intensă cu Republica Moldova, pe care UE intenționează să o avanseze la un nou nivel strategic. Întâlnirea de astăzi are loc pe fundalul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Efectele acestuia sunt încă prezente - așa cum arată încălcările repetate ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către rachetele și dronele rusești. Moldova a răspuns cu hotărâre la acțiunile hibride conduse de Rusia și afiliații săi, dând dovadă de o reziliență remarcabilă, continuând să avanseze pe calea sa spre UE. Uniunea Europeană își va continua sprijinul cuprinzător pentru reziliența Moldovei, inclusiv prin Misiunea de Parteneriat UE (EUPM)”.

Părțile au discutat despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova din cauza acțiunilor hibride ale Rusiei, în vederea destabilizării parcursului european al Republicii Moldova. UE a exprimat apreciere pentru reziliență și hotărârea țării noastre în acest context.

Cooperarea în domeniul securității a fost un subiect central de discuție. UE a salutat alinierea sporită de către Republica Moldova la Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) a UE și a discutat despre contribuțiile viitoare ale țării noastre la misiunile sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comune.

Notă: Dialogul Republica Moldova – UE la nivel înalt în domeniul politic și de securitate are loc anual, următoarea întâlnire fiind programată la Bruxelles în 2025.



25.04.2024

Republica Moldova a transmis la Bruxelles Contribuția națională la Pachetul de extindere al Comisiei Europene pentru 2024

Documentul reflectă progresele înregistrate în implementarea recomandărilor din Pachetul de extindere 2023 și realizarea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană în perioada iulie 2023 - martie 2024.

Contribuția pentru anul curent va fi transmisă în 2 părți – prima în aprilie, iar cea de a doua în septembrie 2024. 

Progresele raportate de instituțiile naționale vor fi evaluate de către Comisia Europeană în Raportul pentru Republica Moldova din Pachetul de extindere 2024, care va fi publicat către sfârșitul acestui an.
Detalii - https://gov.md/ro/content/republica-moldova-transmis-la-bruxelles-contributia-nationala-la-pachetul-de-extindere-al-0



18.04.24

Ședintă Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, într-o nouă componență

Suplinirea Comisiei cu noi membri vine din necesitatea unei implicări mai mari în procesul de aderare la UE, atât din partea statului, cât și din partea societății civile și a sectorului privat. „Acest efort trebuie să fie unul al întregii societăți: al sectorului privat, al mediului academic, al reprezentanților societății civile, dar și al celor din diaspora”, a menționat șefa statului Maia Sandu. Totodată, aceasta a salutat modificarea structurii Guvernului cu includerea noii funcții de viceprim-ministru pentru integrare europeană și înființarea Biroului pentru integrare europeană, care are scopul de a coordona procesul de aderare.

Agenda ședinței a inclus mai multe subiecte ce țin de accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Membrii comisiei au analizat mersul procesului de evaluare a legislației naționale și pregătirile pentru ajustarea acesteia la acquis-ul comunitar. Au fost discutate contribuțiile Republicii Moldova la Pachetul de extindere al UE pentru 2024, un document care evaluează situația actuală și a progreselor înregistrate de țări candidate la statutul de membru UE, precum Republica Moldova.

Președinta a subliniat necesitatea de a accelera în mod calitativ progresele privind aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, membrii comisiei au fost îndemnați să asigure implementarea neîntârziată a Planului Național de Acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027.

Detalii 

11.04.24 

Lansarea proiectului UE-OIM „Suportul UE pentru o piață a muncii mai incluzivă în Republica Moldova”


Uniunea Europeană a alocat 2 milioane EUR pentru reformarea instituțiilor-cheie, care reglementează piața muncii din Moldova. În acest sens a fost lansat proiectul „Suportul UE pentru o piață a muncii mai incluzivă în Republica Moldova”, implementat de Organizația Internațională a Muncii (OIM).

Scopul proiectului, cu durata de 2 ani, este de a îmbunătăți accesul la oportunități mai bune de angajare în Republica Moldova. Conferința de lansare a proiectului a avut loc în cadrul vizitei comune în Republica Moldova a Comisarului European pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit și a Directorului General al OIM, Gilbert Houngbo.

Unul din obiectivele Proiectului este creșterea performanțelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) și ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) în ceea ce privește prevenirea și combaterea excluziunii de pe piața muncii. Acest obiectiv vizează îmbunătățirea capacităților instituționale ale MMPS și ANOFM de a îndeplini obiectivele stabilite de cadrul politicii de ocupare a forței de muncă. Noul proiect lansat va include diversificarea serviciilor și programelor de ocupare a forței de muncă; extinderea furnizării de servicii personalizate; îmbunătățirea sistemului de management al performanței și îmbunătățirea sistemului de formare internă pentru personalul ANOFM.

„Întrucât Moldova se pregătește să adere la UE, aceasta este o oportunitate considerabilă de a stimula piața muncii și sistemele de protecție socială. În cele din urmă, sursa de bunăstare a Republicii Moldova este reprezentată de oamenii săi: prin investiții în competențele acestora, prin crearea de locuri de muncă de calitate și prin combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, se obține un câștig reciproc: pentru incluziunea socială și pentru economie. Sunt mândru să lansez astăzi noul proiect UE-OIM împreună cu DG Houngbo al OIM, pentru a îmbunătăți perspectivele de angajare și a transforma Moldova într-o țară mai incluzivă și mai prosperă, înainte de aderarea la UE”, a declarat Comisarul European pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit.

Un alt obiectiv al Proiectului este îmbunătățirea performanțelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale și ale Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de muncă și protejarea drepturilor lucrătorilor. Obiectivul se concentrează pe îmbunătățirea capacităților ISM de a-și îndeplini mandatul de control de stat. Aceasta înseamnă revizuirea cadrului juridic și a politicilor interne; planificarea strategică a vizitelor de inspecție; îmbunătățirea sistemului de formare pentru personalul ISM; modernizarea procedurilor ISM și a sistemului informațional; colaborarea strânsă cu partenerii sociali, precum și furnizarea de sprijin material.


Detalii
https://social.gov.md/wp-content/uploads/2024/04/Despre-proiect-1.pdf


    Vizita comună  Comisarului European pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit


10.04.2024

Banca Europeană de Investiții Global a anunțat semnarea a două acorduri

cu cea mai mare bancă din Republica Moldova, Moldova Agroindbank, în cadrul Conferinței UE-Moldova privind investițiile în sectorul privat, desfășurată la Chișinău:

  1. un împrumut de 50 de milioane de euro și
  2. un instrument de partajare a riscurilor, susținut de UE, care deblochează un portofoliu suplimentar de 44 de milioane de euro de împrumuturi pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii (IMM).
Împrumutul de 50 de milioane de euro acordat de BEI pentru maib va îmbunătăți accesul la finanțare și va stimula investițiile ecologice. Cel puțin 10 % din valoarea împrumutului va fi dedicată proiectelor ecologice, contribuind astfel la acțiunile de combatere a schimbărilor climatice și la durabilitatea mediului. IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie din Moldova vor primi împrumuturi în condiții atractive, cum ar fi termene lungi, rate avantajoase ale dobânzii și opțiunea de denominare atât în valută străină, cât și în lei moldovenești.

Semnarea garanției de portofoliu parțiale, susținute de Fondul european pentru dezvoltare durabilă (EFSD) al UE, permite BEI Global să-și completeze și consolideze oferta de sprijin financiar pentru sectorul privat din Moldova. Această operațiune de partajare a riscurilor va mobiliza 44 de milioane de euro în plus sub formă de împrumuturi pentru IMM-uri.

Vicepreședintele BEI, Teresa Czerwińska, responsabilă pentru activitățile BEI în Moldova, a declarat: „Acest pachet financiar va susține antreprenoriatul local, va încuraja crearea de locuri de muncă și va consolida rezistența întreprinderilor moldovenești, ceea ce este cu atât mai important acum pe fondalul războiului din Ucraina. Întreprinderile micro, mici și mijlocii sunt coloana vertebrală a economiei moldovenești, reprezentând 60% din locurile de muncă din sectorul privat. Consolidarea și diversificarea economiei moldovenești au devenit tot mai imperioase pe măsură ce țara avansează spre aderarea la UE. Împreună cu partenerii noștri din UE, ne menținem angajamentul de a ajuta Moldova în dezvoltarea unei economii mai puternice, cu scopul de a o face mai competitivă, inovatoare și incluzivă”.

Directorul DG NEAR pentru vecinătate estică și dezvoltare instituțională, Adrienn Kiraly, a declarat: „Suntem încântați să fim prezenți la semnarea acordului de împrumut al BEI cu maib și a garanției de portofoliu parțiale susținute de Uniunea Europeană. Împreună, aceste instrumente vor mobiliza împrumuturi în valoare de peste 90 de milioane de euro pentru a sprijini IMM-urile din Moldova și vor contribui la consolidarea în continuare a inițiativei emblematice „Acces la finanțare” din cadrul Planului de investiții economice al UE (EIP). Prin acest sprijin, ne propunem să consolidăm rezistența întreprinderilor din Moldova, generând în același timp locuri de muncă și oportunități economice”.

 Detalii

09..04  - 10.042024

Vizita Președintelui  Eurojust, Ladislav Hamran, în Moldova 

întrevedere cu Președinta Maia Sandu 
Interlocutorii au discutat despre intensificarea cooperării judiciare operaționale cu „Eurojust” și statele membre ale UE - un element important în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Șefa statului a subliniat faptul că o mai bună cooperare cu instituțiile europene va contribui la combaterea mai eficientă a crimelor transfrontaliere și la intensificarea luptei împotriva crimei organizate și a accentuat rolul echipelor comune de investigații cu participarea procurorilor din Republica Moldova.
https://presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/presedinta-maia-sandu-a-discutat-despre-intensificarea-cooperarii-in-domeniul-judiciar-si-luptei-impotriva-crimei-organizate-transfrontaliere-cu-ladislav-hamran-presedintele-eurojust

întrevedere cu Procurorul General interimar, Ion Munteanu

Domnul Ladislav Hamran a subliniat că, colaborarea dintre Procuratura Republicii Moldova și Eurojust, nu este doar o obligație, ci o relație de parteneriat, iar orice necesitate legată de facilitarea procesului de acordare a asistenței juridice internaționale în cauzele investigate poate fi adresată Agenției pentru examinare. Domnul Hamran a reiterat disponibilitatea Eurojust de a oferi suport și expertiză continuă, menționând și posibilitățile de asistență financiară care poate fi acordată, în cadrul cooperării, de Secretariatul Echipelor Comune de Investigații.

În cadrul discuț‬iilor, a fost salutat faptul că Republica Moldova ș‬i Eurojust au semnat ‬‬‬un acord de cooperare, intrat în vigoare din 2016, iar prin desemnarea procurorului de ‬legătură se valorifică mai eficient posibilităț‬ile de cooperare (cazurile din trimestrul I/2024 depăș‬esc deja totalul cazurilor din 2023).Preș‬edintele Eurojust a ‬‬menț‬ionat întâlnirile regulate la nivelul instituț‬iei cu procurorii de legătură din statele aflate în negocieri de aderare la UE, ca un exerciț‬iu al unei culturi comune.
Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a menț‬ionat că țara noastră este preocupată de identificarea ș‬i recuperarea bunurilor ‬infracț‬ionale ‬‬peste ‬hotare, ‬iar ‬asistenț‬a ‬procurorului ‬de ‬legătură ‬este binevenită în acest caz



întrevedere cu Prim-ministrul Dorin Recean Părțile au discutat despre intensificarea colaborării în domeniul justiției, reformele implementate de Executiv și suportul oferit de „Eurojust” în investigarea crimelor transfrontaliere.
https://gov.md/ro/content/prim-ministrul-dorin-recean-avut-o-intrevedere-cu-presedintele-eurojust-ladislav-hamran
 

 


Eurojust - Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală  facilitează coordonarea și cooperarea judiciară între autoritățile naționale prin acordarea de sprijin practic procurorilor în lupta împotriva criminalității transfrontaliere grave și a terorismului

La 21.10.2016, a fost ratificat de către Eurojust şi astfel a intrat în vigoare Acordul de
Cooperare dintre Republica Moldova şi Eurojust semnat la 10.07.2014.În prezent cooperarea cu Eurojust se realizează prin intermediul Procurorului de legătură la Eurojust, desemnat temporar pe o perioadă limitată de Procuratura Republici Moldova.

04.04.2024

Instrumentul european pentru pace: Consiliul UE adoptă măsuri de asistență în sprijinul Republicii Moldova

Consiliul UE a adoptat două măsuri de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP) în sprijinul forțelor armate ale Republicii Moldova și al forțelor armate ale Ghanei, cu obiectivul consolidării securității naționale, a stabilității și a rezilienței în sectorul apărării.

Măsura adoptată se ridică la 41 de milioane EUR pe o perioadă de 40 de luni și va finanța furnizarea de echipamente neletale în următoarele domenii: mobilitate, supraveghere aeriană, război electronic și echipamente logistice.

Pe baza sprijinului anterior în cadrul IEP, măsura de asistență urmărește să permită forțelor armate ale Republicii Moldova să sporească eficacitatea operațională, să accelereze respectarea standardelor UE și interoperabilitatea și, prin urmare, să protejeze mai bine civilii în situații de criză și de urgență. Aceasta urmărește, de asemenea, să consolideze capacitățile Republicii Moldova în ceea ce privește participarea sa la misiunile și operațiile militare ale UE în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC).

Măsura a fost solicitată de Republica Moldova la 5 februarie 2023 și va completa alte măsuri de asistență adoptate în mai 2023, iunie 2022 și decembrie 2021.

UE se angajează să furnizeze Republicii Moldova tot sprijinul relevant pentru abordarea provocărilor cu care se confruntă ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și pentru consolidarea rezilienței, securității și stabilității acestei țări în contextul activităților de destabilizare desfășurate de Rusia.
 
Detalii
Posted by
Labels: , , , , , , ,

Noutăți CoE-RM - Aprilie- Iunie 2024

25.06.2024

Alain Berset - noul Secretar General al Consiliului Europei

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) l-a ales pe Alain Berset (Elveția) ca Secretar General al Consiliului Europei pentru un mandat de cinci ani, care începe pe 18 septembrie 2024.

În al doilea tur al alegerilor, domnul Berset a obținut 114 voturi, majoritatea voturilor exprimate. Ceilalți candidați, Indrek Saar (Estonia) și Didier Reynders (Belgia), au obținut 85 de voturi și, respectiv, 46 de voturi.

Alain Berset a fost membru al Guvernului Elvețian din 2012 până în 2023. În această perioadă, a deținut, în special, funcția de Președinte al Confederației de două ori, în 2018 și 2023. Ca ministru, domnul Berset a condus Departamentul Federal de Interne. Înainte de a se alătura Guvernului, a fost membru al Parlamentului Federal Elvețian din 2003 până în 2011 și a prezidat Consiliul Statelor (camera superioară a parlamentului) în 2008-2009.

Alain Berset s-a născut pe 9 aprilie 1972 în Fribourg, Elveția. A studiat științele politice și economice la Universitatea din Neuchâtel, unde a obținut și un doctorat în economie.

Înainte de a deveni membru al Guvernului, Berset a fost consilier în diverse instituții politice și economice, contribuind la proiecte importante de politici publice. În timpul mandatului său ca membru al Parlamentului Federal Elvețian, Berset s-a remarcat prin implicarea sa activă în comisii legate de sănătate, asigurări sociale și economie.

În timpul mandatului său la Departamentul Federal de Interne, Berset a promovat numeroase reforme în domeniul sănătății și securității sociale, inclusiv măsuri pentru a îmbunătăți accesul la servicii medicale și pentru a aborda provocările demografice legate de îmbătrânirea populației. Ca Președinte al Confederației, Berset a reprezentat Elveția în diverse forumuri internaționale, promovând cooperarea și dialogul internațional.

Având în vedere experiența sa vastă în guvernare și politica internațională, se așteaptă ca Berset să contribuie semnificativ la consolidarea valorilor democratice, drepturilor omului și statului de drept în Europa. Berset este cunoscut pentru abilitățile sale diplomatice și pentru capacitatea sa de a media și rezolva conflicte, ceea ce va fi esențial în rolul său de Secretar General al Consiliului Europei.

Alegerea lui Alain Berset în această funcție importantă reflectă încrederea pe care membrii APCE o au în capacitatea sa de a conduce și de a promova valorile fundamentale ale Consiliului Europei.


*     *     *

24-28.06.2024

Sesiunea de vară a APCE: Subiete de actualitate

O dezbatere comună privind consecințele războiului din Ucraina, în contextul aspectelor juridice și drepturilor omului, precum și despre rolul sancțiunilor aplicate se numără printre punctele de atracție ale sesiunii plenare de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care are loc între 24 și 28 iunie 2024 la Strasbourg.

Parlamentarii au pe agendă o dezbatere urgentă privind provocările la adresa democrației în Georgia, precum și dezbateri pe teme de actualitate despre "Războiul din Gaza: asigurarea eliberării ostaticilor, implementarea unui armistițiu imediat și furnizarea de ajutor umanitar" și despre "Poate Consiliul Europei să își intensifice eforturile pentru a contracara amenințările la adresa libertății de exprimare?".

Este planificată o ceremonie care marchează cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei, cu o declarație a lui Wolfgang Sobotka, Președintele Consiliului Național al Austriei. O orchestră de cameră va interpreta Ode to Joy sub conducerea sa.

Pe ordinea de zi a Adunării este înscrisă și decenarea primului Premiu Vigdís pentru Femeile Puternice, care recompensează inițiative remarcabile pentru promovarea împuternicirii femeilor în toată diversitatea lor în Europa și nu numai, cu declarații ale lui Guðni Thorlacius Jóhannesson, Președintele Islandei, și Guðmundur Ingi Guðbrandsson, Ministrul Afacerilor Sociale și Pieței Muncii din Islanda.

Marți, 25 iunie, parlamentarii își aleg noul Secretar General al Consiliului Europei pentru următorii cinci ani. 

Ministrul Afacerilor Externe din Lituania, Gabrielius Landsbergis, Președintele Comitetului de Miniștri, va prezenta comunicarea acestuia către Adunare și va răspunde întrebărilor membrilor. Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, se va adresa Adunării.

De asemenea, sunt prevăzute o declarație a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, și o dezbatere comună privind consolidarea democrației prin procese participative și deliberative și consolidarea perspectivei tinerilor în activitatea Adunării.

Printre subiectele de pe ordinea de zi se mai numără întoarcerea Varosha la locuitorii săi legitimi, protejarea apărătoarelor drepturilor omului din Europa, asigurarea unor proceduri de azil conforme cu drepturile omului și procese de reparație și reconciliere pentru a depăși conflictele din trecut.

Vor fi, de asemenea, dezbateri despre soluțiile politice și sprijinul pentru persoanele strămutate din Ucraina, despre dezamorsarea bombelor cu ceas pentru o întoarcere sigură a populațiilor strămutate, despre protejarea drepturilor omului pentru generațiile viitoare și despre respectarea obligațiilor și angajamentelor de către Armenia.

Delegația Parlamentului Republicii Moldova, condusă de deputatul Ion Groza, participă la sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Din componența delegației mai fac parte deputații din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” Natalia Davidovici și Andrian Cheptonar și deputații din Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Vlad Batrîncea și Adela Răileanu.

Republica Moldova este membru al Consiliului Europei din anul 1995.


*     *     *

24.06.2024

Comisia de la Veneția și-a publicat Opinia privind votul prin corespondență în Moldova


La 24 iunie 2024 a fost publicat avizul Comisiei de la Veneția pe marginea Legii privind implementarea parțială a votului prin corespondență, adoptată la 26 aprilie 2024. Documentul, adoptat în cadrul celei de-a 139-a sesiuni plenare a Comisiei de la Veneția, precizează că Republica Moldova este una din țările cu cel mai mare număr de cetățeni cu drept de vot care locuiesc în străinătate. Potrivit datelor de la ultimul scrutin electoral parlamentar, ar fi vorba de circa 1,25 milioane de oameni.


*     *     *

20.06.2024

Principalele provocări ale anului 2023 reflectate în Raportul Anual al ECRI

Abordarea situației persoanelor strămutate din cauza războiului și a altor urgențe, combaterea creșterii antisemitismului în Europa ca urmare a conflictului actual din Orientul Mijlociu, luarea de măsuri hotărâte împotriva rasismului și discriminării anti-musulmane pe întreg continentul – acestea au fost principalele tendințe în Europa și provocările cu care statele europene s-au confruntat anul trecut și continuă să se confrunte în 2024, menționează ECRI în raportul său anual pentru 2023.

Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) este un organism unic de monitorizare a drepturilor omului, specializat în probleme legate de lupta împotriva rasismului, discriminării (pe motive de „rasă”, origine etnică/națională, culoare, cetățenie, religie, limbă, orientare sexuală, identitate de gen și caracteristici sexuale), xenofobiei, antisemitismului și intoleranței în Europa; pregătește rapoarte și emite recomandări către statele membre ale Consiliului Europei.


*     *     *

18-19.06.2024

CEPEJ a adoptat un nou Raport de evaluare a sistemelor judiciare 

Printre numeroasele proiecte care au fost examinate de CEPEJ în cadrul celei de-a 42-a reuniuni plenare a fost și Raportul de evaluare 2024 asupra sistemelor judiciare europene, inteligența artificială în domeniul justiției, precum și reducerea volumului de cazuri restante din instanțe. Pe ordinea de zi a acestei reuniuni apare, la fiecare doi ani, Raportul de evaluare CEPEJ pentru ciclul 2024 (acoperind datele din 2022), pregătit de Grupul de Lucru pentru evaluarea sistemelor judiciare CEPEJ-GT-EVAL. Acest Raport oferă principalele tendințe ale sistemelor judiciare ale statelor membre ale Consiliului Europei pe diverse teme, cum ar fi eficiența instanțelor, bugetele justiției sau accesul la justiție, precum și fișe statistice pentru fiecare țară, completate de o scurtă analiză a principalilor indicatori cheie. Raportul va fi publicat în octombrie, după prezentarea sa Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Un alt punct culminant al reuniunii a fost prezentarea lucrărilor comune ale grupurilor de lucru pe tema calității justiției (CEPEJ-GT-QUAL) și a justiției cibernetice (CEPEJ-GT-CYBERJUST) în domeniul inteligenței artificiale (IA): continuarea operaționalizării Cartei IA CEPEJ prin implementarea evaluărilor pilot ale instrumentelor IA selectate, dezvoltarea Centrului de Resurse pentru IA și Justiție Cibernetică și noile misiuni ale Biroului Consultativ pentru IA (AIAB).

Utilizarea IA generativă și publicarea online a jurisprudenței au fost, de asemenea, discutate la reuniunea plenară.

Grupul de Lucru privind calitatea justiției (CEPEJ-GT-QUAL) a raportat cu privire la lucrările sale în curs, în special în ceea ce privește evaluarea calitativă a activității judecătorilor, calitatea dezbaterilor judiciare și accesul la procedurile legale pentru copii.

Grupul de Lucru privind managementul timpului judiciar (CEPEJ-SATURN) a discutat viitoarea bază de date privind practicile destinate reducerii volumului de cazuri restante, instrumentul aflat în pregătire pentru a ajuta la implementarea unui sistem de ponderare a cazurilor și dezvoltarea unei liste de verificare pentru managementul timpului în birourile procurorilor publici.

O echipă de studenți de la Facultatea de Drept a Universității Leiden (Olanda), câștigătoare a celei de-a 3-a ediții a Premiului Junior Crystal Scales of Justice, și-a prezentat proiectul Curții de Apel din Mons (Belgia) privind înființarea unei „Camere civile și penale specializate în probleme de mediu și urbanism”, premiat cu o mențiune specială de Crystal Scales în 2023.

În final, membrii CEPEJ au examinat stadiul implementării programelor de cooperare CEPEJ. CEPEJ a adoptat raportul său de activitate pentru 2023, care conturează instrumentele importante adoptate anul trecut: o metodologie de reducere a volumului de cazuri restante pentru instanțe, un instrument de autoevaluare care permite statelor să verifice dacă instrumentele lor IA în domeniul justiției respectă principiile fundamentale ale Cartei Etice CEPEJ, un ghid pentru licitațiile online, precum și linii directoare privind metodele alternative de soluționare a disputelor online.

Informații  suplimentare

*     *     *

11.06.2024

MONEYVAL: Republica Moldova și-a îmbunătățit conformitatea cu recomandările FATF, dar sunt necesare progrese suplimentare


Republica Moldova și-a consolidat cadrul legal și instituțional pentru a combate spălarea banilor și finanțarea terorismului, dar trebuie să abordeze în continuare mai multe deficiențe, concluzionează MONEYVAL într-un raport de monitorizare publicat la 11 iunie 2024. 

Raportul de monitorizare salută faptul că Republica Moldova a făcut progrese în abordarea majorității deficiențelor de conformitate tehnică care afectează aplicarea sancțiunilor financiare țintite legate de terorism, finanțarea terorismului și proliferarea armelor de distrugere în masă și finanțarea acestora (adică Recomandările 6 și 7 ale Grupului de Acțiune Financiară - FATF).


*      *      *


11.06.2024

Republica Moldova a semnat două Tratate în domeniul protecției patrimoniului audiovizual


La Strasbourg, Ambasadoarea Daniela Cujbă, Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei a semnat Convenția Consiliului Europei pentru protecția Patrimoniului Audiovizual (ETS No. 183) și Protocolul acesteia  (ETS No. 184), adoptată la 8 noiembrie 2001 și intrată în vigoare la 1 ianuarie 2008.

Convenția și Protocolul său sunt primele instrumente internaționale obligatorii în acest domeniu. Prevederile acestora stipulează stocarea sistematică obligatorie a lucrărilor audiovizuale (materiale cu imagini în mișcare produse sau coproduse și puse la dispoziția publicului în fiecare stat semnatar) în arhiva desemnată oficial și asigurarea prevenirii pe termen lung a deteriorării, prin utilizarea celor mai recente tehnologii de conservare și restaurare. 

Mai mult, Convenția prevede asigurarea disponibilității materialelor pentru consultare în scopuri academice sau de cercetare, sub rezerva normelor internaționale sau naționale privind drepturile de autor.

Convenția Europeană pentru Protecția Patrimoniului Audiovizual



06.06.2024

Supraaglomerarea închisorilor rămâne o problemă în Europa: statisticile penale anuale ale Consiliului Europei pentru 2023

Supraaglomerarea închisorilor continuă să fie o problemă acută și persistentă în numeroase administrații penitenciare europene, conform statisticilor penale anuale ale Consiliului Europei privind populațiile din închisori (SPACE I) pentru 2023, publicate la 6 iunie 2024. În țările cu peste 500.000 de locuitori, douăsprezece administrații penitenciare au raportat că au mai mulți deținuți decât locuri disponibile în ianuarie 2023.

Țările cu cele mai mari rate de încarcerare au fost Turcia (408 deținuți la 100.000 de locuitori), Georgia (256), Azerbaidjan (244), Republica Moldova (242), Ungaria (211), Polonia (194), Slovacia (183), Albania (179), Cehia (176), Lituania (174) și Letonia (172). Alte țări cu rate ridicate de încarcerare au fost Muntenegru (168), Serbia (162), Estonia (151) și Macedonia de Nord (142).


*     *     *

04.06.2024

EDQM sărbătorește 60 de ani de îmbunătățire a sănătății publice

EDQM (Direcția Europeană pentru Calitatea Medicamentelor și Îngrijirii Sănătății), parte a Consiliului Europei, aniversează 60 de ani de activitate dedicată sănătății publice. Pentru a marca această ocazie, va fi organizată o conferință specială pe 11 și 12 iunie 2024 la Palatul Europei din Strasbourg, cu tema „Astăzi, mâine, împreună pentru sănătatea publică”. Evenimentul este deschis pentru toți cei interesați și va fi transmis în direct. Înregistrarea pentru participare poate fi efectuată la adresa: https://www.edqm.eu/en/-/registration-for-edqm-s-60th-anniversary-conference-now-open-to-everyone-.


Aceasta este o oportunitate unică de a vă alătura oficialilor guvernamentali și parlamentari cheie și reprezentanților autorităților naționale și europene, precum și organizațiilor internaționale care și-au confirmat deja participarea.

Acest eveniment prestigios, va aduce un omagiu istoriei noastre bogate și va stimula discuții despre provocările și oportunitățile care ne așteaptă în mediul de sănătate publică în continuă schimbare.

Conferința promite un program bogat, cu aproximativ 30 de vorbitori din diverse domenii profesionale. Aceștia vor reflecta asupra a ceea ce reprezintă sănătatea publică astăzi, vor aborda tehnologii de vârf precum inteligența artificială, digitalizarea și terapia genică, vor discuta despre cum putem îmbunătăți sustenabilitatea mediului și vor explora cum colaborarea și unitatea ne pot ajuta să realizăm mai mult și mai bine în protecția sănătății publice.

Cine ar trebui să participe?

  • Experți din industria farmaceutică
  • Autorități de reglementare
  • Academicieni și cercetători
  • Studenți și stagiari în domeniul sănătății și farmaceuticelor
  • Reprezentanți ai asociațiilor profesionale din sănătate, pacienți și donatori, și asociații de consumatori
  • Mass-media specializată

Nu ratați această oportunitate interesantă de a vă conecta cu profesioniști de top și de a obține perspective neprețuite asupra viitorului sănătății publice. Înregistrarea este gratuită și se face pe baza principiului „primul venit, primul servit”, așa că asigurați-vă locul astăzi completând înregistrarea.

De-a lungul celor șase decenii, Consiliul Europei a jucat un rol esențial în îmbunătățirea sănătății cetățenilor europeni. Multe dintre activitățile sale sunt gestionate de EDQM, care asigură că medicamentele și produsele de sănătate sunt de calitate și sigure.

Directoarea EDQM, Petra Doerr, a declarat: „Privind înapoi la cei 60 de ani de protecție a sănătății publice, vedem că provocările și oportunitățile de astăzi și de mâine pot fi rezolvate doar prin colaborare.”

Această aniversare nu este doar o ocazie de a sărbători, ci și de a reflecta asupra importanței cooperării internaționale în sănătatea publică. Standardele de calitate stabilite de EDQM sunt esențiale pentru a ne asigura că toți avem acces la medicamente și produse de sănătate sigure și eficiente.

Conferința va fi o oportunitate de a discuta despre provocările actuale în sănătatea publică, de a anticipa viitorul și de a sublinia importanța colaborării internaționale. Consiliul Europei și EDQM rămân dedicate promovării unei sănătăți mai bune pentru toți, prin cunoștințe și angajament comun.

Nu ratați o oportunitate interesantă de a vă conecta cu profesioniști de top și de a obține perspective neprețuite asupra viitorului sănătății publice. Participați la Conferința „Astăzi, mâine, împreună pentru sănătatea publică”, dedicată celor 60 de activitate a EDQM (Direcția Europeană pentru Calitatea Medicamentelor și Îngrijirii Sănătății) a Consiliului Europei.


*     *      *

01.06.2024

"Nimic despre noi fără noi": Noi linii directoare privind implicarea victimelor violenței sexuale din copilărie

Consiliul Europei a publicat Linii directoare pentru factorii de decizie privind implicarea victimelor și supraviețuitorilor exploatării sexuale și abuzului sexual asupra copiilor - „Nimic despre noi fără noi”.Linii directoare pentru factorii de decizie privind implicarea victimelor și supraviețuitorilor exploatării sexuale și abuzului sexual asupra copiilor - „Nimic despre noi fără noi”. Această inițiativă este în concordanță cu misiunea zilei de a promova și celebra drepturile copiilor, bunăstarea lor și de a aborda provocările cu care se confruntă.

Implicarea persoanelor care au experimentat exploatarea sexuală și abuzul sexual în copilărie (victime și supraviețuitori) este crucială pentru a asigura o abordare holistică și bazată pe dovezi în reformele juridice și politice pentru a preveni și răspunde eficient la violența sexuală. Această implicare ar trebui să fie sigură, semnificativă și să creeze un spațiu pentru dialog.

Liniile directoare identifică câteva principii și acțiuni cheie pe care factorii de decizie le pot urma pentru a răspunde nevoilor victimelor și supraviețuitorilor în acest proces.

*     *     *

30.05.2024

Lansarea Strategiei pentru Egalitatea de Gen 2024-2029: zece ani de la intrarea în vigoare a Convenției de la Istanbul

O conferință intitulată „Uniți în jurul egalității de gen: crearea de spațiu pentru femei și fete” a lansat Strategia pentru Egalitatea de Gen a Consiliului Europei 2024-2029 și a marcat zece ani de la intrarea în vigoare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (cunoscută și sub denumirea de Convenția de la Istanbul).

Conferința din 30 mai a fost organizată în cadrul Președinției Lituaniei la Comitetul Miniștrilor și a fost deschisă de către vice-ministrul lituanian al Securității Sociale și Muncii, Justina Jakštienė, și de către Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić.

„Dezvoltarea socială și tehnologică a Europei secolului 21 înseamnă că atât provocările, cât și înțelegerea noastră despre cum să le abordăm se dezvoltă rapid”, a remarcat Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić. „Doar lucrând împreună putem spera să facem din egalitatea de gen realitatea pe care ne-o dorim, în interesul tuturor europenilor.”

Conferința marchează, de asemenea, a 10-a aniversare de la intrarea în vigoare a Convenției de la Istanbul, primul instrument internațional obligatoriu din punct de vedere legal pentru a opri violența împotriva femeilor și fetelor. Convenția stabilește un cadru cuprinzător de măsuri legale și de politici pentru prevenirea unei astfel de violențe, sprijinirea victimelor și pedepsirea agresorilor. „Egalitatea de gen este un drept fundamental al omului. Nu este doar o problemă a femeilor; este o problemă umană care ne afectează pe toți. Așa cum dezvăluie titlul acestei conferințe, ar trebui să ne unească, nu să ne dezbine. Spațiile pe care le creăm pentru femei și fete în societățile noastre sunt o reflectare a valorilor noastre și a viziunii noastre pentru viitor. Aceste spații nu ar trebui să fie simple simboluri ale incluziunii, ci platforme pentru împuternicire, unde fiecare voce este ascultată și fiecare potențial este realizat”, a spus vice-ministrul Securității Sociale și Muncii din Republica Lituania, Justina Jakštienė, la deschiderea evenimentului organizat în cadrul Președinției Lituaniei la Comitetul Miniștrilor.

Scriitoarea, prezentatoarea și activista feministă Caroline Criado Perez, autoarea cărții „Femei invizibile: Expunerea prejudecății în date într-o lume proiectată pentru bărbați”, a susținut discursul principal oferind o perspectivă asupra provocărilor actuale și viitoare în domeniul egalității de gen.

Prima sesiune a fost dedicată lansării noii Strategii pentru Egalitatea de Gen 2024-2029, care se va concentra pe șase domenii strategice:
  1. Prevenirea și combaterea stereotipurilor de gen și a sexismului.
  2. Prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor și a violenței domestice.
  3. Asigurarea accesului egal la justiție pentru femei și fete.
  4. Realizarea unei participări echilibrate a femeilor și bărbaților în viața politică, publică, socială și economică.
  5. Asigurarea împuternicirii femeilor și a egalității de gen în raport cu provocările globale și geopolitice.
  6. Realizarea integrării perspectivei de gen și includerea unei abordări intersecționale în toate politicile și măsurile.


*     *      *

30.05.2024

GRECO solicită reglementări mai stricte pentru a preveni corupția în funcțiile executive de vârf ale guvernelor centrale

Grupul de State împotriva Corupției al Consiliului Europei (GRECO) a cerut guvernelor să adopte reglementări mai stricte pentru a preveni corupția și a promova integritatea în funcțiile executive de vârf ale guvernelor centrale, în special în ceea ce privește lobby-ul și contactele cu terțe părți, și să își intensifice eforturile pentru a implementa toate recomandările GRECO în mod complet și fără întârziere.

În raportul său anual pentru 2023, GRECO își exprimă îngrijorarea cu privire la implementarea lentă a recomandărilor sale privind prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, comparativ cu alte grupuri profesionale. De asemenea, subliniază că mai multe sisteme judiciare trebuie să fie reformate pentru a garanta independența judecătorilor și procurorilor și pentru a întări regulile de integritate care li se aplică.

Președintele GRECO, Marin Mrčela, a spus: „Nu există transparență fără responsabilitate, deoarece impunitatea doar agravează riscul de corupție și subminează încrederea publicului. Sunt necesare mai multe reglementări și rigurozitate pentru a aborda riscurile de corupție legate de funcțiile executive de vârf, în special în ceea ce privește contactul cu terțe părți și lobbyiștii, și pentru a asigura eficacitatea politicilor de integritate. Persoanele cu funcții executive de vârf ar trebui să dea exemplu.”

GRECO consideră că statele ar trebui să se asigure că cadrele lor instituționale și legislative de integritate se aplică în întregime și direct nu numai funcționarilor publici de rang înalt, ci și miniștrilor, consilierilor lor politici și altor angajați numiți politic și anumitor șefi de stat. Sunt necesare îmbunătățiri semnificative în domenii precum adoptarea și implementarea codurilor de conduită, gestionarea conflictelor de interese și lobby-ului, monitorizarea declarațiilor de avere și asigurarea transparenței acestora, limitarea imunităților, accesul la informații și practicile „ușilor rotative”.

GRECO își sărbătorește a 25-a aniversare în 2024. GRECO a fost înființat la 1 mai 1999 ca un Acord Parțial Lărgit al Consiliului Europei de către 17 state (Belgia, Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia). Astăzi, are 48 de membri: cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, SUA și Kazahstan. UE s-a alăturat în 2019 ca observator. GRECO pregătește în prezent a 6-a rundă de evaluare, care se va concentra pe prevenirea corupției și promovarea integrității în autoritățile locale și regionale și va fi lansată în 2025.


*     *      *

22-23.05.2024

Congresul XIX al Conferinței Curților Constituționale Europene, desfășurat la Chișinău

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a găzduit cel de-al XIX-lea Congres al Conferinței Curților Constituționale Europenecel de-al XIX-lea Congres al Conferinței Curților Constituționale Europene (CCCE), cu tema „Formele și limitele deferenței judiciare: cazul curților constituționale”. Acest eveniment este organizat în cadrul Președinției CCCE a Curții Constituționale a Republicii Moldova.

Conferința Curților Constituționale Europene reunește reprezentanți ai 40 de curți constituționale europene sau echivalente acestora, care efectuează controlul constituțional, fiind și cea mai importantă platformă europeană de cooperare multilaterală între organele judiciare împuternicite cu controlul constituționalității.

Evenimentul a găzduit peste 100 de participanți străini, președinți și judecători ai curților constituționale europene, observatori și oaspeți de onoare, printre care oficiali de nivel înalt, precum: Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, doamna Siofra O’Leary, Președintele Comisiei de la Veneția, doamna Claire Bazy Malaurie, reprezentanți ai Curții de Justiție a Uniunii Europene, reprezentanți ai asociațiilor curților constituționale ale grupurilor lingvistice și regionale – Asociația Curților Constituționale Francofone, Uniunea Curților și Consiliilor Constituționale Arabe, Conferința Jurisdicțiilor Constituționale Africane, Asociația Eurasiatică a Curților Constituționale, Conferința Jurisdicțiilor Constituționale ale țărilor vorbitoare de limbă portugheză și alții.

La eveniment a participat și Președintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, și președintele Parlamentului Republicii Moldova, domnul Igor Grosu.

În marja celui de-al XIX-lea Congres al Conferinței Curților Constituționale Europene, Președinta CtEDO, Siofra O’Leary și Președinta Comisiei de la Veneția, Claire Bazy-Malaurie au avut un program de întrevederi bilaterale la Președinție, Curtea ConstituționalăCurtea Constituțională, Parlament, Ministerul Justiției, Procuratura Generală, Consiliul Superior al Procurorilor, precum și o lecție publică la Institutul Național al Justiției.

Subiectele de discuție au vizat importanța executării hotărârilor CtEDO v. Republica Moldova, considerarea avizelor consultative ale CtEDO pentru curțile naționale superioare eforturile întreprinse în vederea lansării negocierilor de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană, continuarea reformei justiției, precum și conformarea la opiniile Comisiei de la Veneția aferente Republicii Moldova.

*      *      *

17.05.2024

Consiliul Europei a adoptat Convenția-cadru privind inteligența artificială

Consiliul Europei a adoptat primul tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic destinat să asigure respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a standardelor democratice în utilizarea sistemelor de inteligență artificială (IA). Tratatul, deschis și țărilor non-europene, stabilește un cadru juridic care acoperă întregul ciclu de viață al sistemelor de IA și abordează riscurile pe care acestea le pot prezenta, promovând totodată inovația responsabilă. Convenția adoptă o abordare bazată pe riscuri în proiectarea, dezvoltarea, utilizarea și dezafectarea sistemelor de IA, cerând luarea în considerare atentă a oricăror consecințe negative potențiale.

Convenția-cadru va fi deschisă pentru semnare la Vilnius (Lituania) pe 5 septembrie, cu ocazia unei conferințe a miniștrilor justiției.


*     *      *

17.05.2024

Lituania a preluat președinția rotativă a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei

În cadrul celei de-a 133-a reuniuni a Comitetului Miniștrilor, desfășurată la 17 mai 2024, Lituania a preluat de la Liechtenstein președinția rotativă a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.

Adresându-se Comitetului Miniștrilor, președintele în funcție, Dominique Hasler, Ministrul Afacerilor Externe, Educației și Sportului din Liechtenstein, a prezentat o sinteză a realizărilor țării sale.

Ingrida Šimonytė, Prim-ministrul Lituaniei, a subliniat apoi prioritățile Președinției Lituaniene pentru următoarele șase luni.

Prioritățile Lituaniei includ sprijinul pentru Ucraina în apărarea împotriva războiului de agresiune al Rusiei, implementarea deciziilor Summitului de la Reykjavík, inclusiv protejarea valorilor noastre împotriva agresiunii și autoritarismului, promovarea democrației, drepturilor omului și a statului de drept atât pe plan intern, cât și la nivel mondial, și dimensiunea digitală a libertății.

Detalii


*     *     *

17.05.2024

Sesiunea Comitetului de Miniștri al Consiliul Europei: Celebrarea aniversării, stabilirea priorităților, adoptarea Convenției privind Inteligența Artificială


În contextul în care Organizația sărbătorește cea de-a 75-a aniversare, miniștrii de Externe ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei s-au reunit la sesiunea lor anuală pentru a reafirma sprijinul lor pentru Ucraina în drumul său spre justiție și reconstrucție. Șeful diplomației Republicii Moldova Mihai Popșoi a participat la cea de-a 133-a sesiune a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care a avut loc la Strasbourg, Republica Franceză, sub egida președinției Liechtenstein-ului și a reunit miniștrii și ambasadorii celor 46 de state membre ale Consiliului Europei și statelor observatoare.

La deschiderea celei de-a 133-a sesiuni a Comitetului Miniștrilor, Secretarul General Marija Pejčinović Burić a subliniat importanța Declarației de la Reykjavík, făcută acum un an. Această declarație a fost un răspuns la invazia Rusiei în Ucraina și a avut ca scop consolidarea sprijinului pentru drepturile omului, democrația și statul de drept în Europa. Secretarul General a evidențiat importanța celor 10 Principii de la Reykjavík privind Democrația ca indicatori ai sănătății democratice, a abordat criza de mediu și a discutat proiectul Convenției-cadru privind Inteligența Artificială, precum și înființarea Registrului de Daune cu birouri la Haga și Kiev. Sesiunea s-a concentrat pe inversarea regresului democratic și asigurarea schimbărilor pozitive în întreaga Europă.

Urmând Summitul de la Reykjavík,  participanții au stabilit direcțiile viitoare ale politicii organizației și au adoptat un nou tratat privind inteligența artificială. 

În ceea ce privește Ucraina, miniștrii au reiterat importanța Registrului de Daune, prima componentă a unui mecanism internațional de despăgubire cuprinzător, și au salutat progresele realizate la nivel internațional în vederea posibilității înființării unui tribunal special pentru crima de agresiune. De asemenea, au salutat măsurile luate pentru a oferi o protecție mai bună copiilor din Ucraina și pentru a asigura revenirea celor care au fost deportați și transferați forțat de Rusia.

Pe baza unui raport privind urmărirea Declarației de la Reykjavík, pregătit de adjuncții lor, și în lumina raportului anual al Secretarului General al Consiliului Europei („Drepturile noastre, viitorul nostru”), miniștrii au discutat despre activitatea desfășurată de la cel de-al 4-lea Summit al Șefilor de Stat și de Guvern (Reykjavík, 16-17 mai 2023) și au convenit direcțiile viitoare ale politicii în multe domenii, inclusiv mediul, migrația, traficul de persoane și protecția jurnaliștilor.

Sesiunea a fost precedată de un eveniment pentru tineret, „Încredere în mâine”, desfășurat între 14 și 16 mai 2024, ca parte a sărbătoririi celei de-a 75-a aniversări a Consiliului Europei. Cu scopul de a spori participarea tinerilor în viața democratică și în procesele decizionale, s-a convenit organizarea unei conferințe a miniștrilor responsabili pentru tineret în 2025.

De asemenea, Consiliul Europei a adoptat primul tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic destinat să asigure respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a standardelor democratice în utilizarea sistemelor de inteligență artificială (IA). 


În final, Președinția Comitetului Miniștrilor a făcut o declarație pentru a marca cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei.

Prioritățe Președinției Lituanene a CM al CoE


*     *     *

14.05.2024

Conferința "Încredere în Mâine" - O oportunitate pentru tineri să contribuie la viitorul democrat al Europei

În discursul său de deschidere la evenimentul pentru tineret "Încredere în Mâine" de la Centrul European de Tineret din Strasbourg, la 14 mai, Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a subliniat importanța ideilor, vocilor și energiei tinerilor europeni în lupta pentru drepturile omului, democrație și statul de drept.

"Aveți un rol esențial în asigurarea prevalenței standardelor noastre pe termen lung, dar acest lucru va fi posibil doar dacă Organizația își deschide urechile, mintea și ușile către tineri", a adăugat Secretarul General.

Ea a menționat determinarea sa de a încorpora mai profund perspectiva tineretului în activitatea Consiliului Europei și instrumentele și structurile care asigură acest lucru, cum ar fi Centrul European de Tineret și Fundația Europeană pentru Tineret înființată în 1972, sistemul unic de co-guvernare în problemele tineretului, precum și strategia sectorului tineretului 2030.

Forumul acordă o atenție specială aplicării Principiilor  de la Reykjavík pentru Democrație, menționând că aceste principii servesc "pentru a măsura și a aborda starea de sănătate a democrațiilor europene".

"Drepturile omului, democrația și statul de drept nu se întâmplă de la sine, trebuie să luptăm pentru ele și să le câștigăm, mereu și mereu", a subliniat Secretarul General.

Evenimentul, desfășurat în perioada 14-16 mai, este organizat în cadrul celebrării aniversării a 75 de ani de la Consiliul Europei, sub Președinția Liechtensteinului a Comitetului Miniștrilor. Programul cuprinde sesiuni plenare, grupuri de lucru pe diverse teme și o atenție specială acordată aplicării Principiilor de la Reykjavík pentru Democrație în conturarea rolurilor reciproce ale participanților și ale Consiliului Europei.

A fost lansat concursului foto și video pentru tinerii europeni "Drepturile Omului: Camera, Acțiune!" dedicat aniversării a 75 de ani ai Consiliului Europei.

Programul include și o sesiune de dialog la 16 mai cu Miniștrii Afacerilor Externe care participă la ședința solemnă a Comitetului Miniștrilor, unde mesajele cheie ale evenimentului pentru tineret vor fi transmise de către tinerii participanți ca parte a programului oficial al celebrărilor.


*     *     *

08.05.2024

Lansarea proiectului „Sprijin pentru Oficiul Avocatului Poporului în protecția drepturilor omului în Republica Moldova”

Consiliul Europei a lansat Proiectul „Sprijin pentru Oficiul Avocatului Poporului în Protecția Drepturilor Omului în Republica Moldova”. Proiectul are o durată de implementare de 24 de luni și un buget de 800 000 de euro. Obiectivul principal al proiectului este de a asigura o mai bună promovare a drepturilor cetățenilor, de a consolida capacitățile Oficiului Avocatului Poporului, în conformitate cu standardele Europene, dar și de a îmbunătăți rolul OAP în interacțiunea cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Partenerii proiectului sunt Ministerul Justiției, Oficiul Agentului Guvernamental al Republicii Moldova și Consiliul pentru Egalitate. Printre beneficiarii finali ai acestuia se numără toți locuitorii Republicii Moldova, inclusiv grupurile vulnerabile și persoanele care solicită protecție și despăgubiri pentru încălcarea drepturilor omului.

„Consiliul Europei își menține promisiunea de a sprijini instituțiile pentru drepturile omului din cadrul statelor membre. Cu ocazia lansării noului proiect, reafirmăm angajamentul nostru de a contribui la promovarea și protejarea drepturilor omului prin consolidarea Oficiului Avocatului Poporului din Republica Moldova. Sunt convins că acest Proiect va avea un impact pozitiv asupra instituției și va contribui în mod semnificativ la dezvoltarea sa ulterioară", a declarat în discursul său de deschidere, Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău.

„Prin acest parteneriat cu Consiliul Europei, ne angajăm ferm să întărim și să promovăm independența și eficacitatea instituției noastre, și a deveni o instituție-model în regiune. Acest moment este un pas important în alinierea la standardele europene în domeniul drepturilor omului și consolidarea statului de drept în țara noastră. Cu sprijinul Consiliului Europei, avem încrederea că vom construi o societate justă și egală, în care fiecare persoană se va simți protejat și respectat”, a subliniat Ceslav Panico, Avocatul Poporului al Republicii Moldova.

Proiectul se aliniază Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024, consolidând angajamentul organizației de a asista statele membre în atingerea standardelor și a celor mai bune practici europene.


*     *     *

05.05/2024 

Ziua Europei 2024

Încredere în ziua de mâine. Declarația Secretarului General cu privire la Ziua Europei 2024 

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a făcut următoarea declarație pentru a marca Ziua Europei, pe 5 mai:
"Acum 75 de ani, 10 țări europene au înființat Consiliul Europei. Prin urmare, în această Zi a Europei reflectăm, inevitabil, asupra rolului extraordinar și unic pe care Organizația noastră l-a avut de-a lungul a trei sferturi de secol. Stabilind standarde legale în domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept, astfel încât oamenii din cele 46 de state membre ale noastre au dreptul de a trăi în pace, securitate și demnitate.

"Tragic, acea promisiune nu a fost întotdeauna menținută, așa cum vedem astăzi în statul nostru membru, Ucraina, care își continuă rezistența curajoasă și importantă împotriva războiului de agresiune al Rusiei. Dar nu poate exista nicio îndoială că indivizii din întregul nostru continent și-au transformat și salvat viețile datorită Convenției Europene a Drepturilor Omului și datorită mai mult de 200 de instrumente legale pe care Consiliul Europei le-a produs.

"Ziua Europei 2024 este o oportunitate de a privi înainte. În conformitate cu agenda Reykjavik, viitorul Ucrainei, impactul inteligenței artificiale și calitatea mediului nostru sunt printre provocările definitorii ale timpurilor noastre. Acțiunea acum este vitală nu doar pentru noi, ci și pentru generațiile care vor veni după.

"Consiliul Europei urmează să organizeze o Conferință a Tineretului: "Încredere în ziua de mâine". Prin colaborarea de acum, putem justifica acea încredere, asigurându-ne că societățile noastre în evoluție rapidă sunt definite de cele mai bune valori. Valori care au ghidat acțiunea noastră timp de 75 de ani. Pentru beneficiul tuturor europenilor. La mulți ani, Ziua Europei".

Detalii
Consiliul Europei (CoE) sărbătorește Ziua Europei la 5 mai. CoE a fost fondat la 5 mai 1949 și în acest mod, a selectat această dată pentru a celebra propria înființare din anul 1964.EXPOZIȚIE ANIVERSARĂ BNRM 
„CONSILIUL EUROPEI: 75 ANI DE CONSOLIDAREA SPAȚIULUI EUROPEAN (1949-2024)”
 https://tinyurl.com/s7vjfmmt  în cadrul Zilelor Europei la BNRM - https://tinyurl.com/39drfvey

*     *     *

03.05.2024

Ziua Mondială a Libertății Presei

Anul electoral 2024: Secretarul General îndeamnă guvernele să protejeze jurnaliștii pentru a proteja democrația

Într-o declarație pentru a marca Ziua Mondială a Libertății Presei, la 3 mai, Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a declarat: „Pe măsură ce milioane de cetățeni din Europa și alte continente votează în alegeri cruciale în 2024, trebuie să ne reamintim rolul critic pe care îl au jurnaliștii și mass-media de calitate în asigurarea accesului la informații pluraliste și fiabile, precum și la opinii și idei diverse, astfel încât să putem lua decizii informate în exercitarea drepturilor noastre democratice.

"Fără mass-media diversă, liberă și independentă și fără jurnaliști, democrația adevărată degradează și poate pieri. Ei sunt un pilon al democrației, și nu ar trebui să uităm niciodată că libertatea lor este și a noastră. Cu toate acestea, pentru ca mass-media și jurnaliștii să-și joace rolul democratic esențial, trebuie să poată lucra într-un mediu sigur.

"Așa cum arată raportul anual 2024 al Platformei Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și siguranței jurnaliștilor, libertatea presei continuă să fie sub constantă amenințare în Europa. Aceste amenințări includ desfășurarea ilegală a programelor de spionaj și acțiuni judiciare abuzive împotriva jurnaliștilor, atacuri fizice, intimidare, detenție, legislație restrictivă, capturarea mass-mediei și atacuri împotriva mass-mediei de serviciu public.

"Pentru a aborda aceste provocări, statele membre ale Consiliului Europei ar trebui să pună în aplicare Recomandarea Comitetului Miniștrilor privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori media și să dezvolte planuri de acțiune naționale ca parte a Campaniei Consiliului Europei "Jurnaliștii Contează". O dezvoltare binevenită este că unele state membre au făcut primii pași pentru a implementa această inițiativă.

"În ceea ce privește în mod specific practica tot mai frecventă a acțiunilor judiciare abuzive, având ca scop hărțuirea și reducerea la tăcere a jurnaliștilor, mass-mediei și altor organisme de supraveghere, statele membre ar trebui să adopte cadre legislative care să permită tuturor să participe la dezbaterea publică și la afacerile publice în siguranță și fără frică. Ca prioritate, ar trebui să pună în aplicare Recomandarea Comitetului Miniștrilor recent adoptată privind utilizarea acțiunilor judiciare strategice împotriva participării publice (SLAPP-uri)".


*     *     *

15-19.04.2024

Sesiunea de primăvară a APCE

Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE), a avut loc la Strasbourg în perioada 15-19 aprilie, si a inclus mai multe teme importante.

Unul dintre punctele de discuție a fost aplicarea de către Kosovo pentru a deveni membru al Consiliului Europei.

De asemenea, s-a desfășurat o dezbatere comună despre "moartea lui Alexei Navalny și necesitatea contracarării regimului totalitar al lui Vladimir Putin și războiul său împotriva democrației", precum și despre "detenția arbitrară a lui Vladimir Kara-Murza și persecuția sistematică a protestatarilor anti-război în Rusia și Belarus", împreună cu o a treia privind sancțiunile țintite împotriva persoanelor implicate în detenția, condamnarea și otrăvirea anterioară a domnului Kara-Murza.

Adunarea a discutat și sprijinul pentru reconstrucția Ucrainei, inclusiv o propunere de utilizare a activelor statale ruse blocate în acest scop, cu participarea președintelui Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk. 

De asemenea, s-a desfășurat o dezbatere urgentă privind "proiectul Convenției-cadru privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept". Adunarea și-a exprimat opinia statutară asupra acestui nou tratat al Consiliului Europei. De asemenea, a fost solicitată și o dezbatere privind problemele curente referitoare la "rolul Consiliului Europei în prevenirea unei catastrofe umanitare în Gaza".

Printre personalitățile care s-au adresat Adunării au fost Prințul Moștenitor Alois von und zu Liechtenstein și Viceprim-ministrul și Ministru de Externe al Republicii Moldova, Mihail Popșoi. Ministrul de Externe al Liechtensteinului, Dominique Hasler, a prezentat comunicarea Comitetului Miniștrilor în cadrul președinției Liechtensteinului la Consiliul Europei. Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinovic Burić, a ținut sesiunea sa obișnuită de întrebări și răspunsuri. Alte dezbateri au inclus libertatea de exprimare și de întrunire a persoanelor LGBTI în Europa, precum și o dezbatere comună despre "integrarea dreptului uman la un mediu sigur, curat, sănătos și durabil" și strategiile Consiliului Europei pentru mări și oceane sănătoase.

Parlamentarii au discutat, de asemenea, protecția copiilor împotriva violenței online și au ținut o dezbatere comună despre relația dintre majoritate și opoziție într-o democrație, precum și despre bune practici în referendumuri. În cele din urmă, Adunarea a susținut o dezbatere privind respectarea obligațiilor și angajamentelor de către Albania - inclusiv o propunere de încheiere a monitorizării complete a acestei țări membre. 

Delegația Parlamentului Republicii Moldova a fost  condusă de șeful acesteia, vicepreședintele Comisiei politică externă și integrare europeană, Ion Groza. Din delegație au mai făcut parte deputații Natalia Davidovici și Andrian Cheptonar. 

Republica Moldova este membru al Consiliului Europei din anul 1995 și suntem recunoscători față de sprijinul acordat în parcursul european al țării noastre.



UNELE DOCUMENTE ADOPTATE:

  • Rezolutia APCE 2538: Promovarea Codului Revizuit al Practicii Bune în privința Referendumurilor
Un număr de garanții sunt necesare pentru a asigura că referendumurile exprimă în mod autentic dorințele electoratului și respectă standardele internaționale în domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept.

Pentru a răspunde naturii schimbate a campaniilor politice și creșterii mass-mediei digitale, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a elaborat un Cod Revizuit al Practicii Bune în privința Referendumurilor în iunie 2022.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezolutia 2538 privind promovarea Codului Revizuit al Practicii Bune în privința Referendumurilor, pentru a asigura că aceste procese democratice respectă standardele internaționale. Acest cod vine în urma preocupărilor legate de corectitudinea și transparența referendumurilor naționale în contextul schimbărilor politice și media digitale. Adunarea îndeamnă statele membre să adopte și să promoveze acest cod, care oferă orientări și garanții pentru organizarea și desfășurarea referendumurilor la nivel național, regional și local. Este un pas important pentru consolidarea democrației și respectarea drepturilor omului în cadrul statelor membre ale Consiliului Europei.


  • Rezolutia APCE 2537 privind relația dintre majoritatea parlamentară și opoziție într-o democrație 
Promovarea și consolidarea democrației pluraliste se numără printre principalele obiective ale Consiliului Europei și ale Adunării Parlamentare a acestuia. În toate parlamentele naționale există prevederi care recunosc rolul opoziției sau al minorității parlamentare în calitatea lor de grupuri politice sau parlamentari individuali care nu susțin guvernul.

În iunie 2019, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a adoptat Parametrii privind relația dintre majoritatea parlamentară și opoziție într-o democrație: o listă de verificare. Lista se concentrează pe chestiuni precum înființarea grupurilor de majoritate și opoziție în parlamente, numirile parlamentare, anumite procese legislative și imunitățile membrilor parlamentului.

Adunarea a salutat elaborarea listei de verificare și a recomandat-o parlamentelor statelor membre și observatoare ale Consiliului Europei, precum și parlamentelor care beneficiază de statut de observator sau de partener pentru democrație cu Adunarea.

*     *     *

15-16.04.24
 
Vizita oficială a vicepremierului Mihai Popșoi la Strasbourg

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a efectuat o vizită oficială la Strasbourg, în cadrul căreia s-a adresat cu un discurs în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Discursul a fost transmis în direct pe data de 15 aprilie, începând cu ora 17:30, ora Chișinăului.

În adresarea sa către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei dl Mihai Popșoi a subliniat angajamentul ferm al Republicii Moldova de a avansa reformele și de a promova integrarea europeană. Accentuând determinarea țării de a combate corupția, de a reduce influența oligarhilor și de a implementa recomandările partenerilor internaționali precum Comisia de la Veneția și GRECO, Popșoi a accentuat progresul și hotărârea Moldovei de a construi un viitor prosper în concordanță cu valorile europene.

În fața unor provocări semnificative, inclusiv agresiunea rusă împotriva Ucrainei, Popșoi a condamnat astfel de acțiuni și a reafirmat solidaritatea Moldovei cu Ucraina, promițând sprijin pentru refugiați și pledând pentru eforturi internaționale comune pentru a soluționa conflictul. În plus, a reiterat sprijinul Moldovei pentru Registrul Daunelor al Consiliului Europei și pentru stabilirea unui tribunal internațional pentru a aborda actele de agresiune ale Rusiei.

De asemenea, oficialul moldovean a avut întrevederi cu președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Theodoros Rousopoulos, secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić şi președinta Comisiei de la Veneția, Claire Bazy – Malaurie.

Discuțiile Secretarul General Marija Pejčinović Burić cu Viceprim-ministrul și Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi s-au concentrat pe rezultatele Summitului de la Reykjavik, cu accent pe implementarea Registrului Daunelor, precum și pe pregătirile pentru cea de-a 75-a aniversare a organizației, subliniind importanța multilateralismului și a colaborării interguvernamentale. În plus, dialogul a abordat probleme critice precum egalitatea de gen și prevenirea violenței împotriva femeilor și violenței domestice.

Secretarul General a reiterat angajamentul Consiliului Europei de a sprijini eforturile curente ale Republicii Moldova în direcția reformelor și calea acesteia spre aderarea la Uniunea Europeană.

De asemenea, Viceprim-ministrul Popșoi a demonstrat sprijinul Moldovei prin semnarea unei contribuții voluntare pentru consolidarea Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și a inițiativelor sale de combatere a violenței împotriva femeilor și violenței domestice.

Întreveri cu:

Detalii


*     *     *


08-09.04.2024

Vizita Secretarului General Adjunct al Consiliului Europei, Bjørn Berge, în Republica Moldova

În timpul vizitei sale de două zile în Republica Moldova, Secretarul General Adjunct Bjørn Berge și-a exprimat susținerea pentru eforturile autorităților de a întări asistența medicală pentru deținuți și de a promova egalitatea de gen și acțiuni pentru combaterea violenței împotriva femeilor. De asemenea, el a avut o serie de întâlniri cu oficiali de rang înalt cu care a discutat provocările regionale, inclusiv războiul de agresiune în curs al Rusiei împotriva Ucrainei și a subliniat sprijinul neclintit al Consiliului Europei pentru suveranitatea, integritatea teritorială și reformele democratice și judiciare ale Moldovei.

Secretarul General Adjunct și Ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, au organizat o ceremonie de predare a celei de-a doua donații, din partea Consiliului Europei, de echipamente medicale importante pentru acoperirea necesităților de asistență medicală în închisori și pentru a îndeplini standardele stabilite de Comitetul pentru Prevenirea Torturii și Tratamentului sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT).

La deschiderea ceremoniei, Secretarul General Adjunct a subliniat că "excelenta cooperare și parteneriatul între Consiliul Europei și autoritățile moldovenești fără îndoială ne sunt utile și ne ajută să ridicăm împreună standardul asistenței medicale în închisori și, astfel, sănătatea și bunăstarea pe termen lung a deținuților."

Ministrul Justiției Mihailov-Moraru a evidențiat sprijinul în continuare al Consiliului pentru proiectul în desfășurare în Moldova "Întărirea reformelor penitenciare și a probațiunii, furnizarea de îngrijiri medicale și tratament pentru pacienți în instituțiile închise din Republica Moldova".

"Îmbunătățirea condițiilor din închisori, inclusiv asigurarea unei asistențe medicale de calitate pentru toți cei deținuți, este o prioritate pentru Ministerul Justiției. Echiparea facilităților medicale din închisori cu echipamente moderne va contribui semnificativ la îmbunătățirea calității serviciilor medicale furnizate deținuților și la asigurarea respectării dreptului lor la sănătate. Ne exprimăm recunoștința față de Biroul Consiliului Europei din Chișinău pentru contribuția sa valoroasă și sprijinul neclintit al eforturilor noastre de a crea condiții de detenție decente, în conformitate cu standardele internaționale", a subliniat ministrul.

Programul a inclus și o vizită la Universitatea de Stat din Moldova, unde Secretarul General Adjunct a susținut un discurs și s-a angajat într-un dialog cu studenții despre egalitatea de gen și Convenția de la Istanbul (Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice), la care Moldova s-a alăturat în 2022.

În cadrul unei serii de întrevederi la nivel înalt, Secretarul General Adjunct s-a întâlnit cu Vladimir Cuc, Secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Externe și cu Igor Grosu, Președintele Parlamentului. Discuțiile nu numai că au subliniat angajamentul Republicii Moldova și al Consiliului Europei de a întări legăturile bilaterale în domeniile drepturilor omului și al justiției, dar au reafirmat și importanța stabilității și cooperării regionale în fața provocărilor în curs de desfășurare, precum și rolul important al parlamentelor naționale în promovarea valorilor Consiliului Europei.


Mai mult:


*     *     *

05.04.2024

Lansarea interfeței în limba română a bazei de date HUDOC cu jurisprudența CtEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a lansat interfața în limba română a bazei de date HUDOC cu jurisprudența CtEDO (https://hudoc.echr.coe.int/rum), dezvoltată în colaborare cu Institutul European din România și cu sprijinul proiectului „Promovarea transparenței hotărârilor judecătorești și consolidarea punerii în aplicare la nivel național a Convenției Europene a Drepturilor Omului” (TJENI).

Evenimentul a fost găzduit de Institutul National al Magistraturii din București și a atras un mare număr de profesioniști din domeniul juridic. Domnul judecător Sebastian Rǎdulețu, ales în numele României la CEDO și invitat la lansare, a declarat următoarele: „Principiul subsidiarității, susținut de Curte încă de la înființare și în prezent consacrat definitiv de Protocolul nr. 15 și consolidat de Protocolul nr. 16, face parte din nucleul sistemului instituit de Convenție. În consecință, instanțelor naționale le revine responsabilitatea primară pentru punerea în aplicare a Convenției la nivel național și, în acest proces, trebuie să o interpreteze în conformitate cu jurisprudența Curții. Prin urmare, este esențial pentru judecătorii din România, precum și pentru alți actori naționali, să beneficieze de un acces mai larg la acest corp de jurisprudență complex și cuprinzător, care stabilește standardele minime în materie de protecție și promovare a drepturilor fundamentale în Europa.”

Ghidurile privind jurisprudența și alte documente traduse în limba română sunt disponibile pe Platforma pentru schimb de cunoștințe (knowledge-sharing) ECHR-KS și pe website-ul principal al Curții.

Sunt disponibile, de asemenea, fișiere video pe canalul YouTube al Curții.



*     *     *

03-05.04.2024

Vizita delegației Departamentului de executare a hotărârilor CEDO

În perioada 3-5 aprilie 2024, reprezentanții Departamentului de executare a hotărârilor CEDO, condus de Clare Ovey, au efectuat o vizită de documentare în Republica Moldova cu privire la nivelul de implementare și provocările înregistrate în procesul de executare a hotărârilor Curții de la Strasbourg.

Secretarul de stat Vladimir Cuc a avut o întrevedere cu delegația de la Strasbourg. Interlocutorii au discutat executarea hotărârilor CtEDO în particular pe cauzele originare din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. În context, secretarul de stat a reiterat importanta menținerii pe agenda Comitetului de Miniștri pentru drepturile omului al CoE a acestor cauze, ținând cont de caracterul obligatoriu al executării hotărârilor CtEDO.

În cadrul întrevederii cu echipa Ministerului Justiției, părțile au discutat despre măsurile întreprinse de autoritățile Republicii Moldova pentru a preveni repetarea încălcării drepturilor omului pe segmentul condițiilor de detenție, prestarea asistenței medicale pentru deținuții grav bolnavi și umanizarea politicilor penale.

Șefa Departamentului de executare a hotărârilor CtEDO, Clare Ovey, a mulțumit autorităților Republicii Moldova pentru dialogul deschis și atitudinea pro-activă în cooperarea cu Departamentul, ceea ce permite identificarea soluțiilor la nivel național și încheierea procedurii de supraveghere a executării hotărârilor CtEDO ce vizează Republica Moldova.


*     *     *

02.04.2024

Lansarea Registrului Daunelor pentru Ucraina în cadrul Conferinței "Restabilirea Justiției pentru Ucraina"



Registrul Daunelor pentru Ucraina al Consiliului Europei a deschis procesul de depunere a cererilor pentru compensarea daunelor, pierderilor sau vătămărilor cauzate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Lansarea inițială se concentrează pe o categorie critică, și anume daunele sau distrugerea proprietăților rezidențiale. Distrugerea locuințelor în timpul războiului are un impact imens asupra vieții oamenilor. Se estimează că vor fi depuse între 300.000 și 600.000 de cereri în această categorie.

"Astăzi, Registrul va primi primele cereri. Aceasta reprezintă primul pas substanțial și necesar către un mecanism internațional de compensare în viitor, în care Consiliul Europei este de asemenea pregătit să joace un rol, în timp ce căutăm, în cele din urmă, să asigurăm responsabilitatea pentru crimele pe care Rusia le comite", a subliniat Marija Pejčinović Burić, Secretarul General al Consiliului Europei.

Lansarea Registrului a avut loc la cea de-a patra reuniune a Conferinței Participanților la Registrul Daunelor pentru Ucraina, desfășurată la Haga, în cadrul Conferinței Ministeriale "Restabilirea Justiției pentru Ucraina", organizată în colaborare cu Țările de Jos, Ucraina și Comisia Europeană.



*    *    *

01.04.2024

Michael O'Flaherty își începe mandatul în calitate de Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului

Noul Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Michael O'Flaherty, își începe mandatul de șase ani cu promisiunea de a pune drepturile omului în centrul agendelor statelor membre.

Comisarul a identificat, de asemenea, alte domenii în care este necesară în mod urgent o protecție mai puternică a drepturilor omului, inclusiv criza climatică, guvernarea inteligenței artificiale, libertatea de exprimare, migrația și creșterea discursului de ură, inclusiv antisemitismul și atacurile anti-musulmane.

O parte semnificativă din agenda Comisarului va fi, de asemenea, dedicată punerii pe prim-plan a discuțiilor despre drepturile omului pentru persoanele marginalizate și victimele discriminării, în special a romilor.

În cele din urmă, Comisarul a subliniat intenția sa de a se concentra pe tineret, drepturile socio-economice și apărătorii drepturilor omului, precum și de a-și folosi mandatul pentru a contribui la punerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. 

Posted by
Labels: , , , , , , , , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)