CPESC: DOSARE TEMATICE: decembrie 2023

Noutăți CoE-RM - Octombrie- decembrie 2023

15-16.12.2023

Sesiunea plenară a Comisiei de la Veneția: Opinii referitoare la legislația electorală din Moldova

La cea de-a 137-a sesiune plenară a Comisiei de la Veneția, desfășurată la 15-16 decembrie 2023 au fost examinate și adoptate Opinii referitoare la Armenia, Georgia, Kosovo, Republica Moldova și Ucraina.

Două dintre documentele adoptate de experții europeni vizează modificările adoptate la Codul Electoral din Republica Moldova care se referă la ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partidele politice declarate neconstituționale în Republica Moldova.

Sesiunea plenară

* * *

12.12.2023

Biodiversitatea: Convenția de la Berna adoptă un plan strategic pentru atingerea obiectivelor de conservare a naturii până în 2030

Cu ocazia aniversării a 45 de ani ai Convenției de la Berna privind Conservarea Faunei și Habitatelor Naturale Europene, care va fi celebrată în 2024, Comitetul Permanent al acesteia a adoptat un nou Plan strategic pentru a ghida progresul către obiectivele de conservare a naturii ce trebuie atinse până în 2030. Planul este un instrument practic pentru mobilizarea sprijinului, stimularea progresului și evaluarea rezultatelor, bazat pe patru obiective și 11 ținte. Acesta stabilește principalele linii de acțiune și definește indicatori pentru măsurarea progresului.

MAI MULT »

Noutăți UE-RM - Octombrie - decembrie 2023

15.12.2023

BEI Global, direcția specializată în finanțarea dezvoltării din cadrul Băncii Europene de Investiții (BEI) investește 41,2 de milioane de euro în reabilitarea infrastructurii feroviare din Moldova

Ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, și șeful Direcției extindere și vecinătate din cadrul BEI, Lionel Rapaille, au semnat Contractul de finanțare „EFSD+Fereastra dedicată investiției 1”, care prevede un împrumut de 41,205 milioane de euro, investiții din partea BEI, și un grant de 12 milioane de euro din partea UE.

Reabilitarea coridorului feroviar nord-sud al Moldovei este obiectivul central al proiectului. Din lungimea totală de 370 km, vor fi reabilitați aproximativ 128 km, ceea ce include și înlocuirea a 50 de macazuri din stații. Acest coridor servește drept o legătură vitală între vestul Ucrainei și porturile cheie de-a lungul râurilor Dunăre și Prut, asigurând astfel acces la apele internaționale. Îmbunătățirea legăturii feroviare existente între Moldova și Ucraina este concepută pentru a stimula activitatea comercială, promițând beneficii semnificative pentru exporturile ucrainene și pentru economia moldovenească, în special în contextul inițiativei Culoarele de Solidaritate UE-Ucraina.

Proiectul va fi implementat de către operatorul feroviar Calea Ferată din Moldova și va include reabilitarea infrastructurii feroviare pe coridorul Vălcineț-Ungheni-Chișinău-Căinari din Moldova. Acest angajament este parte a unei reforme generale, la nivelul întregii țări, de îmbunătățire a infrastructurii feroviare existente și de aliniere pe termen lung, a rețelei feroviare din Moldova, la standardele și practicile UE.

Proiectul va contribui la reducerea aglomerației rutiere și la consolidarea sustenabilității mediului, în conformitate cu obiectivele strategiei UE „Global Gateway”.

Detalii

14.12.2023

Deschiderea negocierilor de aderarela UE cu Republica Moldova

Consiliul European decide să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina și cu Republica Moldova.

Consiliul European invită Consiliul să adopte cadrele de negociere respective de îndată ce vor fi întreprinse măsurile relevante prevăzute în recomandările respective ale Comisiei din 8 noiembrie 2023.

din Concluziile Consiliului European privind Ucraina, extinderea și reformele

MAI MULT »

BV: Memoriu amicus curiae comun al Comisiei de la Veneția privind ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partidele politice declarate neconstituționale

CDL-AD(2023)049-e

Republic of Moldova - Joint amicus curiae brief of the Venice Commission and ODIHR on the ineligibility of persons connected to political parties declared unconstitutional, approved by the Council for Democratic Elections at its 79th meeting (Venice, 14 December 2023) and adopted by the Venice Commission at its 137th Plenary Session (Venice, 15-16 December 2023). - Strasbourg, 18 December, 2023. - 15 p. - [Accesat la 22.12.2023].

Disponibil: https://venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2023)049-e

Memoriu amicus curiae comun al Comisiei de la Veneția și ODIHR privind incompatibilitatea persoanelor conectate la partide politice declarate neconstituționale

Ca răspuns la întrebările formulate de Curtea Constituțională a Republicii Moldova referitoare la un caz legat de Legea nr. 280 din 4 octombrie 2023, care modifică Codul Electoral ("modificările"), cu privire la ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partide politice declarate neconstituționale, Comisia de la Veneția și ODIHR au ajuns la următoarele concluzii.

1. Pot fi considerate justificate criteriile stabilite în Articolul 16 alin. (2) lit. f) al Legii, din perspectiva dreptului de a fi ales?

Modificările pot răspunde unui scop legitim de a apăra Constituția și integritatea statului, dar restricțiile impuse nu sunt conforme cu Articolul 3 al Protocolului 1 la CEDO și Articolul 25 din ICCPR, deoarece nu par a fi în totalitate previzibile și nu respectă pe deplin principiul proporționalității.
Ele par să se bazeze pe criterii mai individualizate decât în legislația anterioară, deoarece ineligibilitatea este legată de comportamente individuale anterioare, considerate un argument de către Curtea Constituțională pentru declararea neconstituțională a unui partid politic.
Comisia de la Veneția și ODIHR concluzionează că aceste restricții nu par a fi în totalitate previzibile și nu respectă pe deplin principiul proporționalității.

2. Poate interdicția de a candida aplicată persoanelor suspectate, acuzate sau inculpate conform articolului 16 alin. (2) lit. f) punctul 1 din Legea nr. 280 fi asimilată cu o declarație privind vinovăția candidatului în sensul articolului 6 § 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului?

Ineligibilitatea prevăzută de modificări are un caracter preventiv, nu punitiv, și nu poate fi asimilată unei acuzații penale în sensul Articolului 6 al CEDO.
Chiar dacă principiul prezumției de nevinovăție înscris în Articolul 6 § 2 al CEDO nu se aplică în procedurile care decid asupra ineligibilității de a candida, prezumția de nevinovăție este relevantă dacă procedura care decide asupra ineligibilității de a candida pe baza Articolului 16(2)(f)(1) se desfășoară în paralel cu procedurile penale.

3. Oferă Legea nr. 280 suficiente garanții procedurale pentru a preveni arbitraritatea în cazul candidaților interziși să candideze la alegeri?

Modificările analizate implică faptul că, dacă Comisia Electorală Centrală consideră că comportamentul unei persoane îndeplinește unul dintre criteriile menționate în Articolul 16(2)(f), există o prezumție implicită că au comis acte ilegitime care justifică ineligibilitatea lor.
Este acceptabil să se introducă un mecanism de descalificare de a candida, în care autoritățile competente sau instanțele vor verifica doar dacă o anumită persoană aparține categoriei sau grupului care îndeplinește condițiile din Articolul 16(2)(f), cu condiția ca persoana să poată contesta în mod autentic existența acestor condiții în primul rând.
Comisia de la Veneția și ODIHR salută introducerea unei audieri de către Comisia Electorală Centrală, precum și introducerea posibilității de a contesta în instanță decizia de privare a dreptului de a candida, și posibilitatea de a prezenta dovezi organismelor electorale pentru a contesta determinarea cu privire la activitățile lor.
Totuși, subliniază riscul de arbitraritate care ar putea să apară din utilizarea documentelor secrete.

Informații suplimentare:

BV: Opinia ulterioară comună a Comisiei de la Veneția privind modificările Codului electoral privind ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partidele politice neconstituționale

CDL-AD(2023)048-e

Republic of Moldova - Joint Follow-up Opinion of the Venice Commission and ODIHR to the Joint Opinion on amendments to the Electoral Code and other related laws concerning ineligibility of persons connected to political parties declared unconstitutional, approved by the Council for Democratic Elections at its 79th meeting (Venice, 14 December 2023) and adopted by the Venice Commission at its 137th Plenary Session (Venice, 15-16 December 2023). - Strasbourg, 18 December, 2023. - 15 p. - [Accesat la 22.12.2023].

Disponibil: https://venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2023)048-e

Opinia ulterioară comună a Comisiei de la Veneția și a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR) la Opinia comună privind modificările la Codul Electoral și altor legi conexe privind ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partidele politice declarate neconstituționale, aprobată de către Consiliul pentru alegeri democratice la cea de-a 79-a reuniune (Veneția, 14 decembrie 2023) și adoptată de către Comisia de la Veneția la cea de-a 137-a sesiune plenară (Veneția, 15-16 decembrie 2023). - Strasbourg, 18 decembrie 2023. - 15 p.

Prin scrisoarea din 27 octombrie 2023, dl Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, a depus o cerere pentru o opinie referitoare la cele mai recente amendamente la Codul Electoral, adoptate la 4 octombrie 2023. Această opinie este o continuare a Opiniei Comune a Comisiei de la Veneția și ODIHR privind modificările aduse Codului Electoral și altor legi conexe referitoare la ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partidele politice declarate neconstituționale, adoptată de Comisia de la Veneția la ședința sa din octombrie 2023. Deoarece această Opinie ulterioară se referă la domeniul electoral, a fost pregătită în comun de către Comisia de la Veneția și ODIHR.

La 3 octombrie 2023, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a admis o contestație depusă de membrii independenți ai Parlamentului (fostul Partid Șor), care fusese declarat neconstituțional la 19 iunie 2023 și a declarat ca neconstituțional Articolul 16(2)(e) din Codul Electoral, care introdusese ineligibilitatea pentru a fi aleși discutată în (prima) Opinie Comună. A doua zi, la 4 octombrie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, cu voturile majorității din Parlament și în două lecturi efectuate în aceeași zi, noi amendamente, inclusiv noi prevederi privind ineligibilitatea pentru a fi aleși. Acest lucru s-a întâmplat cu două zile înainte de termenul limită pentru înregistrarea candidaților și cu o lună înainte de următoarele alegeri locale programate pentru 5 noiembrie 2023.

În opinia Comisiei de la Veneția și ODIHR, modificarea legislației electorale în timpul procesului electoral este de obicei destinată sau poate părea a fi destinată să manipuleze procesul electoral în scopul intereselor partizane, cu excepția cazului în care modificările urmăresc un interes fundamental legitim predominant, cum ar fi protejarea integrității alegerilor în sine.

Mai multe elemente ale amendamentelor trebuie salutate:

- Limitarea duratei ineligibilității la trei ani de la decizia de neconstituționalitate a partidului politic, în loc de cinci, ceea ce ar trebui să limiteze riscul sancțiunilor disproporționate în timp;

- Introducerea unei abordări mai individualizate aplicând sancțiunea de ineligibilitate pe baza comportamentului specific individual al destinatarilor săi și restrângerea în cele din urmă a aplicării restricțiilor la un grup mult mai mic de persoane;

- Introducerea oportunității de a cere revizuirea judiciară a deciziei de privare a dreptului de a candida, precum și o oportunitate de a prezenta probe organismelor electorale pentru a contesta determinarea despre activitățile lor.

În timp ce amendamentele pot răspunde unui scop legitim de a apăra Constituția și integritatea statului, restricțiile impuse nu sunt în conformitate cu Articolul 3 din Protocolul 1 al CEDO și Articolul 25 din ICCPR, deoarece nu par a fi pe deplin previzibile și nu respectă pe deplin principiul proporționalității.

Comisia de la Veneția și ODIHR recomandă, prin urmare, autorităților moldovenești, dacă doresc să împiedice anumiți membri ai partidelor politice declarate neconstituționale să candideze în alegeri:

- să definească mai precis și mai restrâns criteriile pentru restricționarea dreptului de a fi aleși, în conformitate cu principiile certitudinii legale și proporționalității, eliminând posibilitatea aplicării ineligibilității pentru persoane „suspecte, acuzate sau inculpate” (primul sub-item al Articolului 16(2)(f)) și alte termeni vagi și largi (al doilea, al treilea și al patrulea sub-item al Articolului 16(2)(f)), limitând în același timp restricțiile acestui drept la persoanele ale căror activități au pus în pericol Constituția și integritatea statului democratic, prin acțiunile și exprimările lor, și/sau au urmărit activ obiectivele (ilegale) ale partidelor neconstituționale;

- să solicite autorităților să demonstreze, furnizând probe suficiente și relevante, că o persoană îndeplinește condițiile și criteriile Articolului 16(2)(f) și a contribuit activ la actele ilegitime atribuite partidului politic care a dus la declararea neconstituționalității și, de preferință, să fie stabilit acest lucru de către o instanță judecătorească;

- să ofere persoanelor o oportunitate reală în fața organelor electorale, cu o povară rezonabilă de probe, care să le permită acestora să infirme prezumția despre implicarea lor individuală în activitățile partidelor care au dus la declararea lor neconstituționale.

Comisia de la Veneția și ODIHR reamintesc că punerea în aplicare a acestor recomandări este esențială pentru a evita perturbarea echilibrului dintre scopul legitim al protejării ordinii democrate a statului și a securității naționale și necesitatea de a proteja drepturile electorale individuale, fără a submina disproporționat rolul esențial jucat de toți actorii politici în asigurarea pluralismului și fără a amenința natura reprezentativă a legislativului.

În plus, Comisia de la Veneția și ODIHR reiterează că modificările ulterioare ale legislației pentru a aduce-o în conformitate cu aceste recomandări ar trebui să se facă printr-un proces de consultare semnificativ.

Mai multe informații:

BV: CoE-RM: Recomandare privind implementarea Convenției de la Istanbul de către Republica Moldova

tradaptare brnrm.md

IC-CP/Inf(2023)18

Recommendation on the implementation of the Council of Europe Convention on Preventing and Combating Violence against Women and Domestic Violence by the Republic of Moldova / The Committee of the Parties to the Convention on Preventing and Combating Violence against Women and Domestic Violence. - Strasbourg: Council of Europe, 5 December 2023. - 6 p. (Accesat la 6 decembrie 2023).

Disponibil: https://rm.coe.int/ic-cp-inf-2023-18-cop-recommendation-republic-of-moldova/1680ada560

Comitetul Părților la Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice (denumită în continuare „Convenția”), acționând în conformitate cu prevederile articolului 68(12) al Convenției;

Având în vedere scopurile Convenției de a proteja femeile împotriva tuturor formelor de violență și de a preveni, urmări penal și elimina violența împotriva femeilor și violența domestică; de a contribui la eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor și de a promova egalitatea substanțială între femei și bărbați, inclusiv prin autonomizarea femeilor; de a elabora un cadru comprehensiv, politici și măsuri pentru protejarea și asistența tuturor victimelor violenței împotriva femeilor și violenței domestice; de a promova cooperarea internațională în vederea eliminării violenței împotriva femeilor și violenței domestice; și de a oferi sprijin și asistență organizațiilor și agențiilor de aplicare a legii pentru a coopera eficient în adoptarea unei abordări integrate pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și violenței domestice;

Având în vedere prevederile articolului 66(1) al Convenției referitoare la rolul de monitorizare al Grupului de Experți pentru Acțiune împotriva Violentei împotriva Femeilor și Violentei Domestice (denumit în continuare „GREVIO”);

Având în vedere Regulamentul de procedură al Comitetului Părților;

Având în vedere instrumentul de ratificare depus de Republica Moldova la 31 ianuarie 2022;

Având în vedere Raportul de Evaluare de Referință privind implementarea Convenției de către Republica Moldova adoptat de GREVIO la cea de-a 31-a întâlnire (23 - 26 octombrie 2023), precum și comentariile Guvernului primite la 10 noiembrie 2023;

Luând în considerare prioritățile generale stabilite în Capitolul I al Convenției (scopul și domeniul de aplicare al Convenției, definiții, egalitate și nediscriminare, diligență și politici sensibile la gen);

Având în vedere importanța primordială a prevederilor stabilite în Capitolul II al Convenției, în special obligațiile de (1) asigura o abordare holistică a violenței împotriva femeilor prin elaborarea unei serii de politici comprehensive și coordonate implementate printr-o cooperare multi-agency eficientă; (2) instituționaliza și împuternici complet unul sau mai multe organe de coordonare așa cum este prevăzut de articolul 10 al Convenției; (3) aloca resurse adecvate politicilor, măsurilor și mandatelor introduse pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor, inclusiv serviciile de suport specializate guvernamentale și nonguvernamentale; și (4) colecta date statistice relevante desfășurate cel puțin pe sexe, vârstă, tip de violență, relația agresorului cu victimă și locația geografică.

Salutând măsurile luate și progresul realizat de autoritățile moldovene în implementarea Convenției și remarcând în special:

adoptarea Legii privind prevenirea și combaterea violenței în familie în 2007 și modificările aduse unui număr de legi pentru sporirea protecției femeilor victime ale violenței și urmărirea penală a agresorilor, inclusiv prin furnizarea de asistență juridică gratuită victimelor violenței domestice și sexuale în procedurile penale, și facilitarea autorităților de aplicare a legii să emită ordine de interdicție de urgență;
adoptarea a două documente strategice consecutive pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și a violenței împotriva femeilor, acoperind perioadele 2018-2023 și 2023-207, respectiv;
cooperarea lor continuă și pozitivă cu actorii din societatea civilă și donatorii internaționali care lucrează în domeniul egalității de gen și al violenței împotriva femeilor.
planurile în curs de desfășurare de a repeta sondajul național privind prevalența violenței domestice împotriva femeilor, cu scopul de a identifica cauzele și evalua prevalența diferitelor forme de violență domestică, precum și impactul și consecințele acesteia asupra stării fizice și mentale a femeilor victime ale violenței;
stabilirea primului centru de agresiune sexuală în Ungheni, care oferă îngrijiri medicale imediate, suport traumatologic, examinări forensic și asistență psihologică victimelor violenței sexuale, bazat pe o abordare sensibilă la gen și informată despre traume;
înființarea, în 2022, a unei comisii pentru monitorizarea și analizarea cazurilor de violență domestică soldate cu moartea victimei sau vătămare corporală gravă, cu scopul de a preveni astfel de incidente în viitor;
recunoașterea efectului dăunător al violenței domestice asupra copiilor care o martoricesc, în Legea privind prevenirea și combaterea violenței în familie, care recunoaște expres copiii care asistă la violența domestică ca victime în dreptul lor; și eforturile autorităților de a oferi sprijin copiilor martori ai violenței domestice prin înființarea de centre specializate bazate pe modelul Barnahus;
introducerea monitorizării electronice a agresorilor prin brățări pentru a asigura conformitatea cu ordinele de protecție;
eforturile lor de a oferi sprijin și protecție femeilor și fetelor care fug din războiul din Ucraina.

A. În lumina considerațiilor menționate în preambulul de mai sus, recomandă Guvernului Republicii Moldova să ia următoarele măsuri identificate în primul raport de evaluare de referință al GREVIO pentru acțiune imediată:

Îmbunătățirea implementării Convenției de la Istanbul în ceea ce privește toate formele de violență împotriva femeilor acoperite de convenție, care în prezent nu sunt abordate de politici, programe și servicii, cum ar fi hărțuirea sexuală, mutilarea genitală feminină, căsătoria forțată, avortul forțat, sterilizarea forțată și hărțuirea (paragraful 7);
Prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor care sunt sau pot fi expuse la discriminare intersecțională, inclusiv, dar fără a se limita la femeile cu dizabilități, femeile rome și femeile din comunitățile rurale, prin includerea măsurilor privind violența împotriva femeilor în politici, măsuri și programe care abordează nevoile specifice ale grupurilor de femei care se confruntă cu discriminare intersecțională, integrând o perspectivă intersecțională în proiectarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și prin sprijinirea, finanțarea și cooperarea strânsă cu organizațiile neguvernamentale de femei care reprezintă femeile care sunt sau pot fi expuse la discriminare intersecțională (paragraful 17);
Asigurarea unei politici eficiente, cuprinzătoare și coordonate la nivel de stat pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență acoperite de Convenția de la Istanbul, inclusiv în dimensiunea lor digitală (paragraful 25) și promovarea unei coordonări sporite la diferitele niveluri ale administrației publice prin elaborarea de măsuri menite să armonizeze și să monitorizeze activitatea echipelor multidisciplinare pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și violenței împotriva femeilor și prin alocarea de resurse financiare adecvate și formarea tuturor profesioniștilor relevanți (paragraful 26);
Asigurarea alocării de resurse durabile pentru măsuri și politici de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor, inclusiv în special pentru organizațiile neguvernamentale pentru drepturile femeilor care gestionează servicii de suport specializate pentru femeile victime ale tuturor formelor de violență, prin acordarea de granturi pe termen lung pe baza unor proceduri de achiziții transparente, prevăzând totodată finanțare specifică pentru identificarea mai eficientă a sumelor cheltuite pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor de către toate instituțiile relevante la nivel național și local (paragraful 33).
Implementarea unui procedeu public dedicat, transparent și responsabil, în cadrul căruia toate ONG-urile care furnizează servicii specializate de sprijin pentru victimele tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a copiilor lor pot solicita finanțare (paragraful 37);
Asigurarea coordonării și implementării politicilor și măsurilor referitoare la toate formele de violență împotriva femeilor, inclusiv în dimensiunea lor digitală, și monitorizarea și evaluarea lor independentă, pentru a asigura obiectivitatea în evaluare, oferind în același timp organismului de coordonare resurse umane și financiare suficiente și stabile (paragraful 42);
Colectarea datelor administrative de la agențiile de aplicare a legii, autoritățile de urmărire penală și instanțele judecătorești, pe baza unor categorii armonizate, și introducerea unui sistem de gestionare a cazurilor care ar permite urmărirea cazurilor de violență pe parcursul procesului penal, de la raportare la punerea sub acuzare și condamnare, în legătură cu toate infracțiunile penale acoperite de Convenția de la Istanbul, și descompunerea lor pe sexe, vârsta atât a victimei, cât și a agresorului, tipul de infracțiune, relația dintre agresor și victimă și locația geografică (paragraful 50);
Asigurarea colectării datelor de către furnizorii de servicii de sănătate cu privire la contactul lor cu femeile în legătură cu experiențele de violență de gen, dezagregate pe sexe și vârste atât ale victimei, cât și ale agresorului, relația dintre ei, tipul de violență și locația geografică (paragraful 54), precum și extinderea colectării datelor la rapoartele făcute și intervențiile propuse de serviciile sociale în legătură cu toate formele de violență acoperite de Convenția de la Istanbul (paragraful 57);
Asigurarea unei formări inițiale și continue sistematice și obligatorii cu privire la prevenirea și detectarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor acoperite de Convenția de la Istanbul, inclusiv manifestările lor digitale, privind egalitatea între femei și bărbați, nevoile și drepturile victimelor și prevenirea victimizării secundare, pentru toate grupurile profesionale, în special forțele de ordine, sectorul sănătății și sistemul judiciar, punând în același timp în aplicare protocoale și linii directoare clare care stabilesc standardele pe care personalul trebuie să le urmeze și furnizând finanțare adecvată și durabilă (paragraful 92);
Crearea de structuri instituționalizate pentru coordonarea și cooperarea între toate agențiile guvernamentale și neguvernamentale și furnizorii de servicii pentru a asigura cooperarea multi-agency, adaptată nevoilor specifice ale victimelor tuturor formelor de violență împotriva femeilor acoperite de Convenția de la Istanbul, în special violul și violența sexuală, căsătoria forțată, hărțuirea și hărțuirea sexuală (paragraful 111);
Adoptarea unor măsuri pentru alocarea de resurse umane și financiare adecvate pentru serviciile sociale, inclusiv cele furnizate de autoritățile locale, în sprijinul victimelor tuturor formelor de violență împotriva femeilor (paragraful 127), și asigurarea punerii în aplicare a programelor dedicate menite să împuternicească femeile victime ale violenței domestice, inclusiv asigurarea independenței lor economice prin asistență financiară, educație, formare, asistență în găsirea unui loc de muncă și soluții de locuințe pe termen lung (paragraful 128);
Asigurarea accesului victimelor tuturor formelor de violență împotriva femeilor la îngrijiri medicale gratuite de calitate, furnizate de profesioniști din domeniul sănătății instruiți în detectarea și prevenirea timpurie a violenței împotriva femeilor și care furnizează gratuit documentarea probelor forensic, consolidând în același timp rolul sectorului sănătății în cooperarea interinstituțională și în sistemul de recomandare, precum și dezvoltarea și/sau actualizarea protocoalelor și procedurilor adecvate și completarea acestora prin eforturi de formare, pentru a aduce atitudinile, abilitățile și răspunsurile profesioniștilor la standardele Convenției de la Istanbul (paragraful 132).
Furnizarea sau organizarea de servicii adecvate specializate de sprijin pentru femei, cu o abordare de gen, în întreaga țară și pentru toate formele de violență acoperite de Convenția de la Istanbul, inclusiv în dimensiunea lor digitală, precum și pentru copiii victimelor, având în vedere nevoile femeilor care sunt sau pot fi expuse la discriminare intersecțională, cu scopul de a oferi sprijin imediat, pe termen mediu și lung femeilor victime ale violenței prin implicarea expertizei organizațiilor societății civile care furnizează servicii specializate (paragraful 137);
Extinderea numărului și/sau capacității facilităților specializate de adăpost pentru femeile victime ale violenței și copiii lor, în întreaga țară, monitorizarea calității și sustenabilității financiare a acestora, și asigurarea unui acces echitabil la astfel de servicii specializate de adăpost pentru toate femeile victime ale tuturor formelor de violență acoperite de Convenția de la Istanbul, în special pentru femeile cu dizabilități, femeile care trăiesc în zone rurale, femeile cu probleme de dependență, femeile mai în vârstă, femeile rome și femeile migrante (paragraful 141);
Asigurarea că, în luarea oricărei decizii legate de drepturile de custodie și vizitare, autoritățile competente iau în considerare toate problemele legate de violența împotriva femeilor și efectele dăunătoare ale martoritului violenței domestice asupra copiilor; încorporarea procedurilor de screening, evaluare a riscurilor și gestionare a riscurilor în stabilirea drepturilor de custodie și vizitare; monitorizarea schemelor de custodie și vizitare existente și restricționarea acestor drepturi atunci când este necesar pentru a garanta siguranța mamei și a copilului; furnizarea de formare adecvată tuturor profesioniștilor relevanți cu privire la cerințele Convenției de la Istanbul privind drepturile de custodie și vizitare, și consolidarea cooperării interinstituționale între toți actorii relevanți; furnizarea resurselor umane și financiare necesare autorităților de asistență socială pentru a se asigura că vizitele supervizate pot avea loc într-un mediu sigur cu participarea profesioniștilor instruiți (paragraful 182);
Asigurarea, prin toate mijloacele disponibile - cum ar fi protocoalele, formarea profesioniștilor și modificările legislative - a unei clarități operaționale mai mari între contravenție și infracțiunea de violență domestică, prevăzând și sancțiuni mai descurajante pentru contravenția de violență domestică (paragraful 195);
Modificarea infracțiunilor sexuale prevăzute în Codul Penal pentru a încorpora pe deplin noțiunea de lipsă de consimțământ liber acordat, așa cum este cerut de Articolul 36 al Convenției de la Istanbul, și pentru a defini tipurile de acte sexuale neconsensuale care sunt criminalizate, în conformitate cu Articolul 36, alineatele 1a, b și c, ale convenției (paragraful 201);
Asigurarea că, pentru orice procedură de avort sau sterilizare efectuată la femeile cu dizabilități intelectuale, se obține consimțământul prealabil și informat pe baza unor informații suficiente despre procedură furnizate într-un mod accesibil persoanelor cu dizabilități de către profesioniști instruiți în probleme de gen și dizabilitate; și că în procedurile care autorizează sterilizarea femeilor legal incapabile, se iau în considerare opțiuni de control al nașterii mai puțin invazive, având în vedere interesele și autodeterminarea femeilor (paragraful 212);
Asigurarea ca sentințele și măsurile impuse în cazurile de violență domestică și în diferitele forme de violență împotriva femeilor să fie eficiente, proporționale și descurajante, așa cum este cerut de Articolul 45 al Convenției de la Istanbul, prin măsuri legislative și formarea eficientă a membrilor sistemului judiciar și serviciilor de urmărire penală (paragraful 219);
Adoptarea măsurilor necesare, inclusiv modificarea legislației relevante, pentru a interzice în mod explicit caracterul obligatoriu al reconcilierii în procedurile penale în cazul violenței împotriva femeilor, indiferent de prevederea aplicabilă a Codurilor Penale (paragraful 229); și, în interim, încorporarea unei proceduri de evaluare a riscurilor și a altor măsuri de siguranță pentru a asigura consimțământul complet și liber al victimei în contextul oricărei proceduri de reconciliere voluntară (paragraful 230);
Finalizarea rapidă a lucrărilor pilot privind sistemul electronic de evidență a agresorilor și asigurarea introducerii sale în întreaga țară (paragraful 271).

B. Solicită Guvernului Republicii Moldova să raporteze Comitetului Părților cu privire la măsurile luate pentru îmbunătățirea implementării Convenției în domeniile menționate mai sus până la data de 5 decembrie 2026.

C. Recomandă Guvernului Republicii Moldova să ia măsuri pentru implementarea ulterioară a concluziilor raportului de evaluare de referință a GREVIO.

Informații suplimentare:

BV: CoE-RM: GREVIO: Raportul de evaluare privind Republica Moldova

BV : UE-RM - Declarația finală și recomandările celei de-a 14 -a Reuniuni a Comitetului Parlamentar de Asociere RM-UE

DECLARAȚIE ȘI RECOMANDĂRI în temeiul articolului 441(3) din Acordul de Asociere: Cea de-a 14-a reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, 29 noiembrie 2023 - Chișinău, 2023 . - 9 p. [Accesat 05.12.2023]

Disponibil :

În cadrul celei de-a 14-a Reuniuni a Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană (CPA RM-UE) a fost adoptată o declarație finală și recomandări care se referă la eforturile autorităților din țara noastră în avansarea parcursului european. Comitetul Parlamentar de Asociere a revizuit îndeplinirea cerințelor statutului de candidat la aderarea la UE al Moldovei, în special pe cele referitoare la reformei justiției, securitatea și situația economică a țării.

Autorii declarației apreciază eforturile semnificative ale Republicii Moldova de a livra rezultate în privința agendei de reforme și determinarea autorităților de a îndeplini cele nouă recomandări identificate în avizul Comisiei Europene. În context, sunt salutate progresele realizate în privința consolidării democrației și a statului de drept, a implicării sporite a societății civile în luarea deciziilor, a pregătirii reformei administrației publice și a reformei juridice, a luptei împotriva corupției și a crimei organizate. În context, Comitetul Parlamentar de Asociere RM – UE face apel puternic pentru decizia pozitivă a Consiliului European de deschidere a negocierilor cu țara noastră la reuniunea din decembrie și adoptarea cadrului de negociere odată ce Republica Moldova va adopta o serie de măsuri-cheie. Autorii declarației fac apel la Comisia Europeană să includă Republica Moldova în Instrumentul revizuit de Pre-aderare (Regulamentul IPA III), precum și să crească bugetul general al acestuia, astfel încât să permită țării noastre să se pregătească în mod corespunzător pentru utilizarea optimă a fondurilor de pre-aderare.

Declarația vizează progresul făcut în domeniul justiției și al statului de drept – procedura de pre-evaluare a noilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, restructurarea activităților speciale de investigație și definirea clară a responsabilităților instituțiilor anticorupție. Autorii declarației salută conducerea Republicii Moldova pentru că a demonstrat voință politică puternică de a combate corupția, în special pentru finalizarea procedurilor penale în absență în cazul lui Ilan Șor. Totodată, declarația se referă la eforturile sistemice întreprinse de autoritățile moldovene în procesul de ajustare a cadrului de reglementare pentru a asigura deoligarhizarea vieții economice, politice și publice, încurajând autoritățile să continue munca în vederea finalizării recomandărilor rămase din avizul Comisiei Europene.

Un alt capitol al declarației este dedicat securității și situației economice a Republicii Moldova. Autorii documentului condamnă cu fermitate războiul hibrid continuu al Federației Ruse împotriva Republicii Moldova, prin care se urmărește îndepărtarea de calea europeană. Documentul denunță cu fermitate amenințările Rusiei de a invada Moldova, planurile sale de a răsturna Guvernul și Parlamentul Moldovei ales pe cale democratică. În context, se face apel către statele membre UE să facă uz de toate instrumentele politicii externe pentru a asigura un răspuns comun al Uniunii Europene în vederea consolidării rezilienței generale a Republicii Moldova și a prevenirii tentativelor ulterioare de destabilizare, care ar putea avea efecte negative asupra întregii regiuni și amenință la securitatea UE.

În declarație mai este apreciat suportul financiar acordat de Uniunea Europeană Republicii Moldova în diverse sectoare și solidaritatea continuă a țării noastre cu refugiații ucraineni.

BV: Republica Moldova: Raport privind implementarea Convenției de la Istanbul

Republic of Moldova: The Istanbul Convention Implementation Report./ Vatavu Otilia. - Chișinău, 2022. - 10 p. - /Accesat la 26.12.2023/

Disponibil: https://watchdog.md/wp-content/uploads/2023/06/Republic-of-Moldova.-Istanbul-Convention.pdf

Republica Moldova este a 35-a țară care a ratificat Convenția de la Istanbul prin Legea nr. 144 din 14 octombrie 2021. Convenția Consiliului Europei privind violența împotriva femeilor și violența domestică (denumită în continuare Convenția de la Istanbul) reprezintă cea mai recentă dezvoltare legală în Europa în ceea ce privește protecția victimelor feminine ale violenței. Scopurile Convenției sunt reflectate în Articolul 1 și includ eliminarea violenței împotriva femeilor, prevenirea acesteia, protejarea împotriva ei și urmărirea penală a violenței - așa-numitul abordare a celor trei "P". În plus, Convenția susține eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, promovarea egalității substantive și autonomizarea femeilor. În acest sens, Convenția prescrie modificări legislative substantiale și procedurale, precum și un set cuprinzător de măsuri de implementat de către guvernele părților contractante.

"Violenta impotriva femeilor" este definita ca "o incalcare a drepturilor omului si o forma de discriminare impotriva femeilor si va cuprinde toate actele de violenta bazate pe gen care rezulta in sau sunt susceptibile sa rezulte in vatamare sau suferinta fizica, sexuala, psihologica sau economica pentru femei, inclusiv amenintarile cu astfel de acte, constrangerea sau privarea arbitrarie de libertate, indiferent daca au loc in viata publica sau privata".

"Violenta domestica" este definita ca "toate actele de violenta fizica, sexuala, psihologica sau economica care au loc in cadrul familiei sau unitatii domestice sau intre soti sau parteneri actuali sau fosti, indiferent daca agresorul impartaseste sau a impartasit aceeasi locuinta cu victima".

De remarcat este faptul că Convenția pune accentul pe dinamica de putere subiacente între genuri, în special femei și bărbați ca categorii de gen implicite, și se concentrează asupra rolului femeilor ca victime în acest context. Violenta impotriva femeilor este vast prezentata ca o manifestare a relațiilor de putere istoric inegale dintre bărbați și femei, ca un obstacol în calea atingerii egalitatii și, cel mai important, ca o încălcare a drepturilor omului și o forma de discriminare.

Acest raport își propune să analizeze eforturile legislative și administrative ale autorităților moldovenești și să evalueze progresul realizat în acest sens de la intrarea în vigoare a Convenției la 1 mai 2022. În acest scop, documentul va aborda în primul rând aspecte legate de cadrul legal național și va oferi o prezentare succintă a prevederilor substantiale și procedurale necesare conform Convenției. Ulterior, raportul va reflecta progresul autorităților moldovenești în implementarea politicilor și măsurilor destinate prevenirii violenței și protejării victimelor femei și copii. În cele din urmă, datele referitoare la violența domestică și sexuală vor fi analizate pentru a identifica schimbări și tendințe în ceea ce privește indicatorii relevanți.

Pagini

CPESC: Masive informationale

Faceți căutări pe acest blog