Faceți căutări pe acest blog

BV : CoE-RM - Republica Moldova la Curtea Europeană a drepturilor omului în anul 2022

 

Goinic, Daniel. Republica Moldova la Curtea Europeană a drepturilor omului în anul 2022 : notă analitică : [Resursă electronică] / Daniel Goinic, Vladislav Gribincea / Centrul de Resurse Juridice din Moldova. – Chișinău : CRJM, 2023. – 14 p.

Disponibil : https://crjm.org/wp-content/uploads/2023/01/Nota-analitica-Moldova-la-CtEDO-2022_RO.pdf

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru anul 2022. Analiza a fost efectuată în baza Raportului de activitate al CtEDO pentru anul respectiv şi a studierii jurisprudenţei CtEDO în cauzele moldoveneşti.
 
 
Am constatat următoarele:
  •  În 2022, CtEDO a înregistrat 45 500 de cereri, cu 3% mai mult decât în 2021. Se pare că, dupăscăderea numărului de cereri primite în anul din cauza pandemiei, numărul cererilor primite în2022 a revenit la nivelul anului 2019.
  •  În anul precedent, CtEDO a primit 642 de cereri îndreptate împotriva Moldovei, cu puțin pestenumărul de cereri moldovenești primit în anul 2021 (630 de cereri). La acest capitol, Moldova se află pe locul 4 din cele 46 de ţări membre ale Consiliului Europei. Raportat la populaţia ţării, numărul cererilor depuse împotriva Moldovei este foarte mare. În 2022, moldovenii s-au adresat la CtEDO de 5 ori mai des decât media europeană.
  •  La 31 decembrie 2022, 1 020 de cereri moldoveneşti încă aşteptau să fie examinate. Circa 97%dintre acestea au şanse mari de succes. Acest număr este aproape egal cu numărul total decereri în baza cărora Moldova a fost condamnată în cei 25 de ani de când Moldova poate fiacționată la CtEDO. În ceea ce priveşte numărul cererilor pendinte, Moldova este pe locul 12din cele 46 de ţări membre ale Consiliului Europei.
  •  Până la 31 decembrie 2022, CtEDO a pronunţat 575 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintrecare 34 - în anul 2022. În 492 (86%) dintre acestea a fost constatată cel puțin o violare comisă de Republica Moldova. La acest capitol, Moldova devansează Marea Britanie, Germania, Portugalia, Spania sau Olanda, ţări care au aderat la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) cu mult timp înaintea Moldovei şi au o populaţie mult mai mare decât cea a Moldovei.
  •  În ceea ce privește numărul de hotărâri pronunțate în 2022, Moldova s-a plasat pe locul 6 din cele 46 de țări membre ale Consiliului Europei și pe locul 11 în ceea ce privește numărul de hotărâri pronunțate împotriva sa, în total.
  • Cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti (violări mai vechi), maltratarea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor, detenţia în condiţii proaste, detenția ilegală și casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile.
  •  În baza tuturor hotărârilor şi deciziilor pronunţate până la 31 decembrie 2022, Republica Moldova a fost obligată să plătească 22 448 198 EUR (544 448 EUR în 2022).



Posted by
Labels: , , , , , ,

BV: CoE-RM - Rezoluția 2484 privind onorarea obligațiunilor și angajamentelor Republicii Moldova

The honouring of obligations and commitments by the Republic of Moldova: Resolution 2484 / Parliamentary Assembly. - Strasbourg, 2023. - 5 p. (Accesat la 30.01.2023).


Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat Rezoluția privind onorarea obligațiunilor și angajamentelor Republicii Moldova în cadrul procesului de monitorizare. Documentul a fost adoptat în cadrul sesiunii de iarnă a APCE, fiind votat în unanimitate și fără amendamente de către deputații prezenți la reuniunea plenară la Palatul Europei din Strasbourg.

Prin adoptarea, în unanimitate, la 27 ianuarie 2023, a Rezoluției 2484, în baza Raportului elaborat de Pierre-Alain Fridez (Elveția, SOC) și Inese Lībiņa-Egnere (Letonia, EPP/CD), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a subliniat că, pentru prima dată în istoria sa, Republica Moldova a fost guvernată de o majoritate parlamentară stabilă deținută de un singur partid și a încurajat țara să-și continue procesul de reformă, care se înscrie într-o dorință de integrare europeană.

În acest sens, APCE a cerut autorităților să-și continue cooperarea cu Consiliul Europei, în special pentru a consolida independența sistemului judiciar și procuraturii și pentru a consolida legislația anticorupție.

APCE a salutat reformele de anvergură întreprinse de Republica Moldova – în special în sistemul judiciar și în lupta împotriva corupției – pentru a consolida instituțiile democratice, în ciuda „dificultăților și provocărilor”, inclusiv criza umanitară rezultată din izbucnirea războiului din Ucraina, riscul interferențelor externe, criza energetică și ratele ridicate ale inflației.

APCE a cerut, de asemenea, statelor membre să ofere asistență umanitară și financiară.

A decis să urmărească cum evoluează situația prin procedura sa de monitorizare.

Detalii

În luările lor de cuvânt, deputați din diferite state au exprimat aprecierea pentru eforturile autorităților Republicii Moldova de transformare democratică a țării, de consolidare a drepturilor omului, de reformare a sectorului justiției, de combatere a corupției și de deoligarhizare, precum și determinarea fermă de a urma calea europeană. Au fost adresate cuvinte de recunoștință pentru contribuția extraordinară la susținerea refugiaților din Ucraina. Moldova a fost apreciată ca o țară mică cu inimă europeană mare.

Potrivit vicepreședintelui Parlamentului, Mihail Popșoi, membru delegației naționale la APCE, rezoluția adoptată reprezintă cea mai pozitivă și încurajatoare rezoluție din cei 27 de ani de când Moldova a devenit membră a Consiliului Europei. „Această rezoluție oferă un fundament solid pentru a începe demersurile de a trece la etapa de post-monitorizare în viitorul apropiat. Progresul Republicii Moldova în domeniul reformelor, în pofida tuturor dificultăților, este apreciat de comunitatea Europeană. Moldova reușește!”, a comentat Mihail Popșoi. Totodată, în dezbateri, vicespeakerul a relatat despre provocările și obiectivele care stau în față pentru ca țara noastră să devină ireversibil parte a lumii europene libere, așa cum își doresc oamenii din Republica Moldova.

Deputatul Ion Groza, șeful delegației naționale la APCE, a subliniat că majoritatea parlamentară stabilă a creat condițiile necesare pentru ca Republica Moldova să-și urmeze calea reformelor în mod hotărâtor. Acest obiectiv este realizat, în pofida dificultăților legate de războiul Rusiei în Ucraina, inclusiv criza energetică. „Vedem în Europa viitorul nostru, prosperarea noastră și libertatea noastră”, a menționat Ion Groza.




Posted by
Labels: , , ,

Programul Rutele Culturale ale Consiliului Europei - o piatră de temelie a identității europene și a valorilor europene

De la Rutele de pelerinaj Santiago de Compostela, prima Rută Culturală certificată în 1987, programul de Rute Culturale ale Consiliului Europei a identificat până acum 48 de rute tematice cu mii de situri și evenimente culturale în 60 de țări, din întreaga Europă și nu numai.

Programul Rutele Culturale ale Consiliului Europei reprezintă o piatră de temelie a identității europene și a valorilor europene. Astăzi, cele 48 de Rute Culturale ale Consiliului Europei au devenit o reflectare tangibilă a multiplelor identități culturale
comune, subliniind asemănările dintre locuri și experiențe, în timp ce celebrează diversitatea culturală.

Expoziție virtuală "Programul Rutele Culturale ale Consiliului Europei - o piatră de temelie a identității europene și a valorilor europene"

 





Baza de date

Această bază de date este o platformă online accesibilă publicului, care găzduiește date exhaustive și bine structurate, însoțite de o hartă interactivă care cuprinde peste 3000 de membri ai rețelei celor 48 de Rute Culturale certificate de Consiliul Europei.

Detali https://cpescmd.blogspot.com/2023/01/rutele-culturale-ale-consiliului.html

NEW !

In 2022 Consiliul Europei a certificat 3 Rute culturale noi. în cadrul reuniunii din 2022 (5-6 mai, Luxembourg) a "Rutelor Culturale ale Consiliului Europei", sporind astfel numărul Rutelor culturale certificate până la 48 :
  1. Ruta europeană a basmelor
  2. Ruta cafenelelor istorice
  3. Ruta femeilor scriitoare
Ruta europeană a basmelor este o călătorie între spații imaginare și locuri reale. Explorează basmele care ne-au însoțit copilăria în drumul spre maturitate și care sunt prezente și astăzi în mintea copiilor europeni.  https://cpescmd2.blogspot.com/2023/01/rutele-culturale-ale-consiliului.html
Ruta cafenelelor istorice oferă călătorilor posibilitatea de a face un pas înapoi în timp pentru a se bucura de opulența cafenelelor dezvoltate în epoca sa de aur și pentru a descoperi rolul lor important în istoria culturală a Europei. https://cpescmd2.blogspot.com/2023/01/rutele-culturale-ale-consiliului_17.html
Ruta femeilor scriitoare  invită vizitatorii să păsească pe urmele femeilor scriitoare și pune în evidență biografiile excepționale ale acestora și lucrările lor literare care marchează lupta drepturile omului, femeilor și minorităților din secolul 20.
Rețeaua adună laolaltă muzee, spații memoriale și locuri dedicate femeilor scriitoare și activități, cum ar fi atelierele și ptodusele pentru copii.
Ruta promovează atitudinea participativă față de moștenirea literară și socială lăsată în urmă de femeile scriitoare, se străduiește să crească gradul de conștientizare și încearcă să modeleze o nouă înțelegere a importanței acestora și să garanteze conservarea acesteia pentru generațiile viitoare. In prezent Ruta cuprinde membri din 6 țări: Bulgaria, Croația, Muntenegru, Polonia, Serbia și Slovenia.

Texte de referință și Convenții/ Publicații/ Documente/ Buletin informativ

Publlicații din Colecția CPESC

H.2.3/2021 CU  338.4 / C-94  III-141174
Cultural Routes of the Council of Europe [2021] / forew. : Julien Vuilleumier ; Cultural route of the Council of Europe . ─ Strasbourg : Council of Europe Publications, 2021. - 64 p.
Disponibil : https://rm.coe.int/cr-brochure-2021-eng-lq/1680a3ecfd
Detalii : https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/01/achizitii-recente-rutele-culturale-ale.html

H.2.3/2021 PE  338.4 / P-61 IV-64523
PIEKARSKA, Łucja Cultural Routes of the Council of Europe : Country Mapping Document [for] Poland / prepared by : Łucja Piekarska . ─ Strasbourg : Council of Europe, 2021. - 31 p.
Disponibil : https://rm.coe.int/cmd-poland-eng-web-2021-01/1680a3c4f2
Detalii : https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/01/achizitii-recente-rutele-culturale-ale.html

H.2.3/2020 CU  338.4 / C-94  IV-64512
Cultural Routes of the Council of Europe Programme : Activity Report 2020 / ed. : European Institute of Cultural Routes . ─ Luxembourg : [s. n.] , 2020. - 96 p. 
Detalii : https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/01/achizitii-recente-rutele-culturale-ale.html

H.2.3/2019 CU     338.4 / C-94    III-139893    Cultural Routes of the Council of Europe [ ed. : Council of Europe . ─ Strasbourg : Council of Europe Publications, 2019. - 58 p.
Detalii : https://cpescmdlib.blogspot.com/2022/04/achizitii-noi-2022-publicatii-recente.html

H.2.3/2016/CU 338.4 C-94  III-131627 Cultural Routes of the Council of Europe: A Guide / Scienseed SL;  Cultural Routes of the Council of Europe - Strasbourg: Council of Europe, 2016. - 52 p. REZUMAT ROM

H.2.3/2015 CU 008 C-94  IV-54123 Cultural routes management, from theory to practice : Step-by-step guide to the Council of Europe Cultural Routes. - Strasbourg : Council of Europe 2015. - 207 p.  Detalii : https://cpescmdlib.blogspot.com/2022/12/colectia-coecpesc-managementul.html

H.2.3/2015 GE  008 G-41  IV-54122  Gestion des itinéraires culturels: de la théorie à la pratique. - Strasbourg: Conseil de l'Europe, 2015. - 220 p.  

H.2.3/98 EU 338.4 E-91  III-134086 European cultural routes / preface by Raymond Weber ; introduction by Claudio Magris ; edited by Giovanni Mangion and Isabel Tamen. - Strasbourg : Council of Europe, 1998. - 73 p. 

H.2.3/98 IT 338.4 I-87  III-134058  Les itinéraires culturels européens / Conseil de l'Europe. Conseil de la coopération culturelle. Les itinéraires culturels. - Strasbourg : Conseil de l'Europe, 1998. - 73 p. 

Publicații electronice

Cultural Routes of the Council of Europe 2023. ─ Strasbourg : Council of Europe Publications, 2023. - 64 p.

Cultural Routes of the Council of Europe Programme : Activity Report 2021  https://rm.coe.int/activity-report-2021-online/1680a5b1d7

Cultural Routes of the Council of Europe Programme : Activity Report 2020 https://rm.coe.int/cultural-routes-of-the-council-of-europe-programme-activity-report-202/1680a245ec


Cultural Routes of the Council of Europe Programme : Activity Report 2018  https://rm.coe.int/2018-cultural-routes-activity-report/16809487f9

Cultural Routes of the Council of Europe Programme : Activity Report 2017  https://rm.coe.int/2017-activity-report-full-doc-cultural-routes-of-the-council-of-europe/168078ea38

Economic impact of the Cultural Routes of the Council of Europe in the European Union macro-regions  https://rm.coe.int/routes4u-study-on-economic-impact-of-cultural-routes-in-the-macro-regi/16809eee29%0A%0A

Cultural Routes in the EU macro-regions. Step-by-step guidance on certification and implementation. - Strasbourg, 2020. - 123 p.  https://rm.coe.int/routes4u-elearning-manual-module-1/16809cd346%0A%0A

Cultural Routes signposting Guidelines for signposting along the Cultural Routes in the EU macro-regions. - Strasbourg, 2020 - 32 p.  https://rm.coe.int/routes4u-manual-on-signposting/16809ee4dc%0A%0A

De Ascaniisa, Silvia. Online communication strategies of the Cultural Routes of the Council of Europe / Silvia De Ascaniisa , Elide Garbani-Nerinia , Carolina Islas Sedanob , Lorenzo Cantonia  https://ssl.lu.usi.ch/entityws/Allegati/1000368_637656642916434088.pdf 

Khovanova-Rubicondo, K.M. Cultural routes as a source for new kind of tourism development: evidence from the Council of Europe’s programme / Dr. K. M. Khovanova-Rubicondo  https://tinyurl.com/2r9m6trm
 
Resolution CM/Res(2013)66 confirming the establishment of the Enlarged Partial Agreement on Cultural Routes (EPA) https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectId=09000016805c69ac

Resolution CM/Res(2013)67 revising the rules for the award of the “Cultural Route of the Council of Europe” certification https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectId=09000016805c69fe


Resolution CM/Res(2010)52 on the rules for the award of the “Cultural Route of the Council of Europe” certification https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectID=09000016805cdb58


Resolution CM/Res(2010)53 establishing an Enlarged Partial Agreement on Cultural Routes  https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectID=09000016805cdb50

The Santiago de Compostela Declaration 23 October 1987   https://rm.coe.int/16806f57d6

Republica Moldova  

https://www.coe.int/en/web/cultural-routes/republic-of-moldova

Ruta oenoturistică „Drumul Vinului Moldovei” devine primul itinerariu turistic al Republicii Moldova înregistrat în „ITER VITIS- Les Chemins de la vigne”, rută culturală certificată de Consiliul Europei. Afilierea europeană a fost promovată de Asociația Națională pentru Turism Receptor și Domestic (ANTRIM), cu suportul Proiectului de Competitivitate din Moldova finanțat de USAID, Guvernul Suediei și UK aid, și este oficializată prin certificatul de afiliere din 28 februarie 2020.


Mai mult 


 „ITER VITIS- Les Chemins de la vigne”

Cultural Routes of the Council of Europe Evaluation Cycle 2019-2020: Expert report Iter Vitis Route https://rm.coe.int/iter-vitis-en/1680a35ad9
Posted by
Labels: , , ,

BV : UE-RM - Cu ambiție pentru transformare – Evaluarea finanțării cercetării, infrastructurilor de cercetare și legăturilor dintre știință și industrie în Republica Moldova

Cu ambiție pentru transformare – Evaluarea finanțării cercetării, infrastructurilor de cercetare și legăturilor dintre știință și industrie în Republica Moldova : raport final : PSF country: [Resursă electronică] / Curaj, A., Angelis, J., Galan-Muros, V. et al. / Direcția Generală Cercetare și Inovare. - Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023. – 110 p.

Disponibil : https://op.europa.eu/s/xuHS (accesat 24.01.2023)

Din cuprins : 
  • Mecanismul de Sprijin al Politicilor PSF Country pentru Republica Moldova
  • Prezentare generală a sistemului moldovenesc de cercetare și inovare 25
  • Provocări sistemice ale C-I din Republica Moldova
  • Prezentare generală a sistemului moldovenesc de finanțare publică a cercetării și inovării
  • Construcția unei politici comprehensive pentru dezvoltarea și exploatarea eficientă a infrastructurilor publice de cercetare și inovare
  • Consolidarea legăturilor dintre cercetare și mediul de afaceri
În Raportul de țară sunt prezentate provocările sistemice-cheie cu care se confruntă sistemul național de cercetare și inovare, precum și principalele recomandări privind revizuirea sistemului de finanțare a cercetării publice, configurarea unei politici comprehensive pentru dezvoltarea și utilizarea eficientă a infrastructurii publice de cercetare și propunerea unor măsuri care vizează consolidarea legăturilor dintre cercetare și mediul de afaceri.

 Acest raport prezintă rezultatul exercițiului PSF Country Moldova (2020-2022) și include o prezentare și evaluare a sistemului moldovenesc de C-I, provocările generale cu care se confruntă acesta, o analiză critică a recomandărilor strategice și de politici, precum și etapele operaționale pentru fiecare dintre cele trei domenii specifice de C-I de interes.

"...Pe baza analizelor realizate și a celor două misiuni în Moldova, prezentăm trei mesaje de politici pentru autoritățile din Republica Moldova. Aceste mesaje abordează provocările generale și sistemice descrise mai sus și stau la baza recomandărilor detaliate prezentate în acest raport.

1. Guvernul Republicii Moldova ar trebui să reitereze angajamentul de a transforma sistemul de C-I prin recunoașterea valorii acestuia pentru economie și pentru calitatea vieții și ar trebui să crească încrederea în sistem prin integrarea C-I în dezvoltarea strategică pe termen lung a țării și prin creșterea susținută a finanțării publice.
2. Guvernul Republicii Moldova ar trebui să asigure un nivel necesar de stabilitate și predictibilitate în sistemul de C-I prin abordarea elementelor esențiale de politică: a) finanțare eficientă și eficace a cercetării, b) cadru juridic favorizant, c) încurajarea C-D private și a cooperării public-privat, d) resurse umane, în special tineri cercetători și e) organizații publice de cercetare (i.e. universitățile și institutele de cercetare).
3. Guvernul Republicii Moldova ar trebui să continue transformarea durabilă și incrementală a guvernanței sistemului de C-I pentru a aborda fragmentarea sistemului și pentru a asigura coerența și transparența la toate nivelurile și în toate intervențiile recomandate.

Pentru aceasta, autoritățile moldovenești ar trebui:
  • să adreseze domenii specifice prin cea mai bună înțelegere a provocărilor și utilizare a resurselor, prin dialog privind politicile și prin incluziunea părților interesate (implicarea activă a actorilor, a părților interesate și a societății în toate intervențiile);
  • să identifice toate resursele și sursele de finanțare existente și noi pentru intervenții, în special profitând de exerciții de învățare mutuală prin diverse colaborări internaționale;
  • să asigure funcționalitatea și integrarea deplină a părților sistemice, cu accent pe difuzare - atât în termeni de utilizare, cât și de dezvoltare (inclusiv procese corecte de selecție și evaluare pe tot parcursul de politici), ceea ce va îmbunătăți învățarea asociată politicilor;
  • să etapizeze dezvoltarea către un ecosistem matur de C-I și să se angajeze la un calendar realist pentru reformă; și
  • să construiască un cadru juridic coerent și transparent pentru intervenții..."


Posted by
Labels: , , , ,

BV - Europeanization versus Democratization in Georgia, Moldova and Ukraine: Internal and External Challenges to Democratic Consolidation

Popșoi, Mihail. Europeanization versus Democratization in Georgia, Moldova and Ukraine: Internal and External Challenges to Democratic Consolidation : [Doctoral Thesis]/ Mihail Popșoi.;  advisor: F. Franchino. -Milan : Universita' degli Studi di MILANO. -- 2021. - 213 p.

Disponibil: https://air.unimi.it/retrieve/dfa8b9a8-ea05-748b-e053-3a05fe0a3a96/phd_unimi_R11774.pdf


This thesis aims to shine a light on an overlooked region and analyze the challenges the three countries face in their political and economic transition and attempts at democratic consolidation, while nurturing an ambition to return to Europe as full members of the European family of nations. Their tumultuous past and turbulent present offers a promising case study of the struggle for democracy in a geopolitically contested region
There is a growing disconnect between Europeanization and democratization in the immediate neighborhood of the European Union. Often overlooked by euro-centric academic research, Georgia, Moldova and Ukraine are a litmus test for the challenges facing democratic consolidation in a geopolitically contested region. 

The study dissects the relationship between Europeanization and Democratization processes in the three countries; scrutinizes the internal and external challenges to democratic consolidation and critically assesses the effectiveness of EU’s normative power projection in the region. In the process, the author challenges Huntington’s concept of ‘snowballing’, disconfirming his one directional democratic cascade theory in the specific condition of the countries comprising the case study. The unique condition of these countries is epitomized by the European Union’s facilitation of democracy, on the one hand, and, on the other hand, Russia’s facilitation of the status quo, while also encouraging undemocratic practices. 

This challenges the neofunctionalist democratic spillover expectation and accredits a path-dependent neo-institutionalist account of democratization in the region. Moreover, the author finds robust evidence in support of the modernization theory of democracy, while also confirming the negative effects of active geopolitical competition on the battleground countries. The study questions the efficacy of EU’s democracy promotion efforts and argues in favor of anchoring the three countries on the European integration track as an imperative mechanism for boosting the chances of democratic consolidation.

Table of Contents

The Disconnect between Europeanization and Democratization in Georgia, Moldova and Ukraine  
1.1. Conceptualizing Europeanization within and beyond the European Union
 1.2. Empirical record of Europeanization in the European Union’s Eastern Frontier 
 1.3. The Perils of Democratization and Democratic Consolidation in European Union’s Eastern Neighborhood 
1.4. Empirical Evidence of Democratic Backsliding in Georgia, Moldova and Ukraine 
 Conclusions 
 2: Judicial Independence and Democratic Backsliding in Georgia, Moldova and Ukraine 
 2.1. Conceptualizing Judicial Independence in Georgia, Moldova and Ukraine 
 2.2. Case Studies of Judicial Politicization 
2.2.1. Ukraine: Yulia Timoshenko Case 
2.2.2. Georgia: Mikhail Saakashvili Case 
 2.2.3. Moldova: Vlad Filat Case 
2.2.4. Moldova: Domnica Manole Case 
 2.3. Assessing Judicial Independence and Justice Reform: Expert Survey Analysis 
 3: Economic Conditions and Democratic Consolidation in Georgia, Moldova and Ukraine 
3.1. Economic Development and Democratization 
 3.2. Economic Conditions in Georgia, Moldova and Ukraine since Independence 
 3.2.1. Georgia: an economic overview 
 3.2.2. Moldova: an economic overview 
 3.2.3. Ukraine: an economic overview 
 3.3. Institutional Capacity and Corruption in Georgia, Moldova and Ukraine 
 4: Foreign Influence and Democratic Consolidation in Georgia, Moldova and Ukraine 
 4.1. Russian Sovereign Democracy Model in Georgia, Moldova and Ukraine
4.1.1. Russian Hard Power: Military Interventions, Frozen Conflicts and Revolutions 
4.1.2. Russian Soft Power: Language, Religion, and Media 
 4.2. The EU’s Normative Power Projection in Georgia, Moldova and Ukraine 
 4.2.1. EU’s Eastern Partnership: Advancing Values or Interests? 
 4.2.2. EU’s Political Conditionality versus Socialization 
 4.3. The Effect of Geopolitical Competition between the European Union and Russia on Structural Democratic Reforms in Georgia, Moldova and Ukraine 
 5: The Prospects of Democratic Consolidation in Georgia, Moldova and Ukraine: between EU’s Buffer Zone and Waiting Room 
 5.1. Implementation of Association Agreements: Opportunities and Challenges 
 5.2. The Catch-22 of Potemkin Europeanization and Democratization in the Absence of EU Membership Perspective  
 Annexes
 Bibliography 

Lansarea cărții „Europenizare versus democratizare în Georgia, Moldova și Ucraina. Provocări interne și externe pentru consolidarea democratică”

https://tinyurl.com/3u872ctn (18.01.2022)

Posted by
Labels: , , ,

BV : UE-RM - Politici ale UE față de RM cu accent specific pe agricultură

 Publicațiile fac parte din prioectul UE "Promovarea Integrării Europene a Republicii Moldova cu accentul specific asupra sectorului agricol" (EUAGRO) https://euagro-project.eu/ro/.

Simciuc Elena. Înțelegerea principalelor aspecte ale politicilor UE față de Republica Moldova cu accent specific asupra domeniului agricol” /  Elena Simciuc, Natalia Zamfir, Aurelia Litvin [et al.]: [Resursă electronică] / EUAGRO, Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM). - Chişinău, 2022. – 50 p.

 Disponibil : https://euagro-project.eu/wp-content/uploads/Brochure-Understanding-the-main-aspects-of-EU-policies-towards-the-Republic-of-Moldova-with-a-specific-focus-on-agriculture.pdf (Accesat 16.01.2023)


Broșură explică modul în care UE acționează la capitolele Politica de Vecinătate și Parteneriatul Estic, Exportul produselor alimentare a RM în UE, Politica Agrară a UE și Naționalizarea Obiectivelor de dezvoltare Durabilă în RM.

Cuprins :
Politica de vecinătate a Uniunii Europene și Parteneriatul Estic
1.1 Introducere
1.2 Parteneriatul Estic
1.3 Acordul de Asociere UE-Moldova - Etapele prevăzute
1.4 Structura instituţională comună RM – UE de implemntare a AA
 
Exportul producţiei agroalimentare a RM în UE
2.1 Introducere
2.2 Promovarea valorilor Uniunii Europene prin intermediul comerțului
2.3 Rolul UE în promovarea exportului din Republica Moldova
2.4 Cadrul normativ juridic de reglementare a exportului Republicii Moldova spre UE

Politica Agrară a Uniunii Europene
3.1 Introducere
3.2 Beneficiile PAC
3.3 Finanțarea PAC
3.4 Măsurile de sprijin
3.5 Programul ENPARD în Republica Moldova

Naționalizarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile în contextul Republicii Moldova
4.1 Introducere
4.2 Dezvoltarea durabilă și economia verde
4.3 Asigurarea unei tranziții echitabile din punct de vedere social
4.4 Guvernanța și drepturile omului
4.5 Asigurarea unui mediu sănătos


Simciuc, Elena.  Politica agricolă a UE și impactul acesteia asupra dezvoltării durabile a Republicii Moldova : Ghid : [Resursă electronică] / Elena Simciuc, Natalia Zamfir, Ionel Mugurel Jitea [et al.] / / EUAGRO, Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM). - Chişinău, 2022. – 49 p.

Ghid explică modul în care UE acționează la capitolele Politica agricolă Comună și Naționalizarea Obiectivelor de dezvoltare Durabilă în RM.

Cuprins:

Politica Agricolă Comună. O politică publică a Uniunii Europene orientată spre un viitor durabil.
  • Mecansime, principii ale Politicii Agricole Comune in etapa de creare (1952 – 1992)..
  • Reforma Politici Agricole Comune din anul 1992 (reforma Mac Sharry)
  • Reformele Politicii Agricole Comune promovate prin Agenda 2000.
  • Acordul de la Luxemburg
  • Politica Agricola Comund in Noile State Membre.
  • Politica Agricola Comuna in perioada 2014-2020 (Reforma Ciolos).
  • Organizarea comună de piata.
  • Dezvoltarea rurală.
  • Politica Agricola Comună și mediul
  • Măsuri de ecoconditionalitate
  • Bune condiții agricole si de mediu
  • Măsuri de agro-mediu
  • Scheme de calitate pentru creșterea valori adaugate a produselor agricole.
  • Indicațiile geografice
  • Alte sisteme de calitate
Armonizarea cadrului politic şi normativ national cu standardele UE privind atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice
  • Introducere
  • Impactul managementului durabil al mediului asupra schimbarilor climatice
  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră in secotarele transport, infrastructură, energetică.
  • Reformele în domeniul transport și infrastructură
  • Reformele in domeniul energertic
  • Masurile de atenuare a schimbarilor climatice in sectorul industrial.
  • Reîmpădurirea pentru dezvoltarea durabilă cu emisii reduse de carbon
  • Adaptarea agriculturii la scumbările climatice
  • Schimbarea climei și resursele de apă
  • Schimbarea climei și calitatea aerului atmosferic
  • Măsuri de adaptare a sectorul de sănătate la schimbarile climatice
  • Managementul durabil al deșeurilor în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră
  • Protectia Civilă în Situațiile Excepționale

From neighbourhood policy to association agreement : will there be a continuation? / Scientific committee : Khachatryan Robert (Armenia), Simciuc Elena (Moldova) [et al.], editorial board : Petrascu Svetlana [et al.] . ─ Chişinău : Print-Caro, 2022. - 83 p. : fig., tab.
Antetitlu : Univ. Agrară de Stat din Moldova ; With the support of the Erasmus+Programme of the European Union.

Mai mult : https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/01/achizitii-recente-ianuar
Posted by
Labels: , , , , , , , ,

Capitalele Europene ale Culturii 2023


tradaptare bnrm.md

Incepând cu 1 ianuarie, trei orașe din Europa  dețin titlul de Capitală a Culturii pentru 2023: Elefsina (Grecia), Timișoara (România) și Veszprém (Ungaria).

Elefsina - 
Inaugurarea: 4 – 5 februarie

"Misterele tranziției"
Programul artistic al orașului pentru acest an poartă genericul "Misterele tranziției", trăgându-se din misterele elefsiniene ale Greciei antice.

El începe la 4-5 februarie cu o ceremonie de inaugurare, urmată de alte 465 de evenimente care implică 130 de proiecte pe parcursul anului. Programul are trei elemente principale: oamenii/societatea, mediul și munca.

Mediul se va axa pe un subiect indisolubil legat de provocările Elefsiniei ca și oraș (post) industrial, aceleași cu care se confruntă întreaga lume. Elefsina este al patrulea oraș din Grecia care deține acest titlu. Atena, locul nașterii programului Capitalelor Europene ale Culturii, a fost primul oraș din Grecia căruia i-a fost conferit acest titlu.

Programul Elefsiniei pentru 2023 - https://2023eleusis.eu/en/


Timișoara (Inaugurarea: 17 – 19 februarie)

“Luminează orașul prin tine!”

In 1884, Timișoara a fost primul oraș de pe continentul european care a avut iluminare stradală electrică. In 1989, scânteile Revoluției împotriva regimului Ceaușescu au fost aprinse pe străzile din Timișoara. In 2023, Capitala Europeană a Culturii, Timișoara, s-a încins cu o conversație despre curaj și diversitate. Cu generucul "Luminează orașul prin tine!" (“Shine your light – Light up your city!”), programul începe cu un eveniment de inaugurare la 17-19 februarie. Programul va cuprinde oameni, locuri și conecțiuni. Pe parcursul anului vor exista oportunități de învățare (conferințe, seminare, ateliere), expoziții, spectacole și multe festuvaluri de artă și muzică.

Timișoara este al doilea oraș din România care deține acest titlu, după Sibiu în 2007.

Programul din Timișoara pentru 2023 https://timisoara2023.eu/ro/

Veszprém
Inaugurarea: 21 – 22 ianuarie

“Vino să strălucești cu noi!"


Veszprém, Ungaria, "Orașul Reginelor’, este cel de-al doilea oraș din Ungaria care poartă acest titlu prestigios după Pécs în 2010. Este un titlu regional împărtășit cu întreaga regiune Bakony-Balaton.
În jur de 100 de orașe și sate din trei țări învecinate au cooperat pentru a dezvolta literalmente mii de proiecte ambițioase și captivante în 2023, și în viitor.

Marea Inaugurare are loc la Veszprém la 21-22 ianuarie. Cu genericul “Vino să strălucești cu noi!" ("Come shine with us!”) programul evenimentelor pentru acest an include festivaluri de muzică și dans, expoziții de artă, spectacole artistice, activități gastronomice și de degustare a vinurilor și multe altele.

Programul Veszprém pentru 2023. https://veszprembalaton2023.hu/en


Capitalele Europene ale Culturii

In 1985, ministrul grec al culturii, Melina Mercouri, a lansat inițiativa Capitalei Europene a Culturii. De atunci a devenit una dintre cele mai importante inițiative culturale în Europa. Orașele sunt selectate în baza unui program cultural cu o puternică dimensiune europeană, care include promovarea participării și implicării locuitorilor orașelor, membrilor comunităților și tuturor părților interesate, contribuind astfel la dezvoltarea orașului și suburbiilor sale.

Mai mult

Posted by
Labels: , , , ,

BV: UE-RM - Ex-post Evaluarea implementării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între UE și statele sale membre și Moldova

Ex-post evaluation of the implementation of the Deep and Comprehensive Free Trade Area between the EU and its Member States and Moldova: Final report/ Akhvlediani, T., Blockmans, S., Bryhn, J., et al.; Directorate-General for Trade (European Commission) ; CEPS - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2022. - 114 p.   [Accesat 05.01.2022]

ISBN 978-92-76-57048-6  doi: 10.2781/331714





Ex-post Evaluarea implementării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) între UE și statele sale membre și Moldova: Raport final

Din 2014, Uniunea Europeană are o Zonă de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) cu Moldova, ca parte a Acordului de Asociere UE-Moldova (AA).

Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) dintre Uniunea Europeană și statele sale membre și Republica Moldova este pilonul economic și comercial al Acordului de Asociere EU-Moldova (AA). Scopul general al AA este aprofundarea asocierii politice și a integrării economice între UE și partenerii săi asociați. Pentru a atinge acest obiectiv, ZLSAC asigură o apropiere progresivă și amplă a legislației UE în domeniile legate de comerț și prevede deschiderea reciprocă treptată a pieței.

Comisia Europeană a desemnat un consorțiu condus de Centrul pentru Studii de Politică Europeană (CEPS) pentru a întreprinde o evaluare a implementării și impactului ZLSAC.

Evaluarea, realizată în perioada februarie 2021 – aprilie 2022, a analizat efectele economice, sociale și de mediu, precum și asupra drepturilor omului (inclusiv drepturile muncii) ale ZLSAC de la aplicarea sa.

Studiul evaluează eficacitatea, impactul, eficiența, coerența și relevanța ZLSAC.

Acest raport oferă concluziile evaluării, inclusiv o evaluare cantitativă și calitativă și consultări inițiale cu părțile interesate. În special, 
  • Partea A rezumă pe scurt contextul evaluării, 
  • Partea B prezintă concluziile studiului, cu capitole dedicate diferitelor dimensiuni ale evaluării, cum ar fi 
  • economic (Capitolul 5), 
  • juridic (Capitolul 6), 
  • IMM-urile și consumatorii (Capitolul 7), 
  • social (Capitolul 8), 
  • drepturile omului (Capitolul 9), 
  • competitivitatea afacerilor și climatul investițional (Capitolul 10),
  • instituțional/procedural (Capitolul 11) și o comparație a constatărilor ex-post evaluării cu ex-ante evaluarea (Capitolul 12). 
  • Partea C raportează concluziile și recomandările (Capitolele 13 și 14).

Ex-post evaluation of the implementation of the Deep and Comprehensive Free Trade Area between the EU and its Member States and Moldova: Final report: Annexes / Akhvlediani, T., Blockmans, S., Bryhn, J., et al.; Directorate-General for Trade (European Commission) ; CEPS - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2022. - 167 p.   [Accesat 05.01.2022]



Anexele la acest raport, care includ
  •  informații mai detaliate despre fiecare sarcină, 
  • rezumate ale consultărilor cu părțile interesate efectuate și
  • un inventar al armonizării legislative,
 sunt furnizate ca documente separate.
Posted by
Labels: , , , , , ,

Rutele Culturale ale Consiliului Europei, certificate în 2022: Ruta cafenelelor istorice

tradaptare bnrm.md

Cafenelele istorice reflectă moștenirea comună a Europei, așa cum o demonstrează arhitectura, designul și rolul lor în istoria culturală și politică. Ele poartă povești valoroase despre apariția societăților democratice, rezistența la totalitarism și intoleranța socială. În același timp, cafenelele sunt o expresie a diversității practicilor și tradițiilor locale legate de mâncare și băutură. Astăzi, cafenelele sunt un loc ideal pentru socializare și dialog intercultural pentru localnici și vizitatori.


Din secolul al XVIII-lea până în secolul al XX-lea, creșterea consumului de cafea a condus la o extindere a cafenelelor în orașele Europei. Cafenelele au devenit rapid centre importante de schimburi culturale și politice, apreciate de clasele de mijloc în curs de dezvoltare. În ciuda închiderii multora dintre ele, Europa deține încă o moștenire bogată de cafenele istorice încă funcționale. Fiecare reflectă arhitectura, arta și designul timpului său și transmite poveștile patronilor proeminenti ai lumii politice, literare și artistice, păstrate între zidurile sale.

Ca parte a moștenirii noastre urbane, cafenelele istorice conservate ale Europei au supraviețuit războaielor și schimbărilor sociale majore. Ele prezintă o moștenire materială bogată, cu o abundență de stiluri arhitecturale de la neobaroc la art nouveau, art deco și nașterea modernismului. Ele sunt, de asemenea, depozite ale moștenirii imateriale care fac parte integrantă din memoria colectivă a istoriei europene, îmbrățișând o moștenire literară, muzicală, artistică și adesea contestată. Aceste cafenele istorice sunt locuri în care încă putem asista la tradițiile și practicile consumului de cafea, de la preparare până la servire, și putem degusta produse asociate, cum ar fi prăjiturile și produsele de patiserie locale.

Ruta cafenelelor istorice oferă călătorilor posibilitatea de a face un pas înapoi în timp pentru a se bucura de opulența cafenelelor dezvoltate în epoca sa de aur și pentru a descoperi rolul lor important în istoria culturală a Europei. Prin evenimente, spectacole și activități artistice, turiștii pot experimenta cultura cafenelelor și pot înțelege semnificația acestor locuri în peisaje urbane altfel asemănătoare. Mai presus de toate, cafenelele, ca situri de patrimoniu vii, susțin tradițiile culturii europene a cafelei și consumul de prăjituri și produse de patiserie care reflectă produse și practici locale.



Ruta cafenelelor istorice traversează 15 țări.

Pagina oficială
www.historiccafesroute.com

Facebook
Historic Cafés Route

Instagram
Historic Cafés Route
Posted by
Labels: , , , ,

Rutele Culturale ale Consiliului Europei, certificate în 2022: Ruta europeană a basmelor

                                                                                                                                   tradaptare bnrm.md

Basmele sunt o moștenire comună a tuturor europenilor. Acestea joacă astăzi un rol foarte activ în educația copiilor, dar transmit și valori adulților. Prin urmare, ele sunt un instrument intercultural și educațional puternic și un instrument de comunicare relevant pentru a îmbunătăți democrația culturală și cetățenia democratică în societatea noastră și pentru a trăi mai bine împreună în Europa.


 

Ruta europeană a basmelor se bazează în primul rând pe moștenirea noastră materială și imaterială comună, combinând cărți de basme și autorii lor recunoscuți, povești vernaculare și tradiții orale din trecut. Într-o călătorie suspendată între spațiu și timp, vizitatorul poate explora locurile fermecate care au adăpostit personajele sale preferate de basm, dar și să se aprofundeze în cultura literară a basmelor sau să experimenteze un parc de atracții din destinațiile turistice ale basmului european dezvăluite de itinerariu.


Ruta europeană a basmelor este un traseu cultural care permite copiilor și adulților să-și pună în valoare cultura specifică dintr-o perspectivă europeană mai largă. Basmele sunt o parte importantă a culturii europene. Ele sunt un ecou al istoriilor pe care europenii le-au împărtășit din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, de foarte multe ori într-un context comun. Sunt istorii care au devenit parte din imaginația colectivă și din cultura locală a oamenilor europeni.


Ruta europeană a basmelor este o călătorie între spații imaginare și locuri reale. Explorează basmele care ne-au însoțit copilăria în drumul spre maturitate și care sunt prezente și astăzi în mintea copiilor europeni. Este un itinerar de (re)descoperire a personajelor și autorilor de basme europene, a locurilor fermecate imaginate când eram tineri, care se înscrie într-un nou tip de turism cultural și experiențial, în care emoția și imaginația sunt în centrul atenției. a călătoriei.


Ruta europeană a basmelor traversează 8 țări: Croația, Cipru, Germania, Grecia, Elveția, Italia, Irlanda, Lituania.

Posted by
Labels: , , , , ,

UE marchează cea de-a 30-a aniversare a pieței unice


UE sărbătorește cea de a 30-a aniversare a pieței unice, una dintre realizările majore ale integrării europene și unul dintre principalele sale motoare. Instituită la 1 ianuarie 1993, piața unică europeană permite libera circulație în UE a bunurilor, a serviciilor, a persoanelor și a capitalurilor, facilitând viața cetățenilor și deschizând noi oportunități pentru întreprinderi.

Timp de 30 de ani, piața unică a condus la o integrare fără precedent a piețelor între economiile statelor membre, servind drept motor al creșterii economice și al competitivității și sprijinind puterea economică și politică a Europei la nivel mondial. Totodată, aceasta a jucat un rol-cheie în accelerarea dezvoltării economice a noilor state membre care au aderat la UE, eliminând barierele din calea intrării și stimulând creșterea economică.

Datorită pieței unice, UE a reușit să îmbunătățească viața tuturor europenilor, inclusiv prin:
  •  Accelerarea tranziției către o economie mai verde și mai digitală: Pactul verde european este strategia de creștere a UE. Pe baza propunerilor UE „Pregătiți pentru 55” și „deceniul digital”, UE instituie un cadru de reglementare care va sta la baza tranziției verzi și a celei digitale a Europei. Strategia industrială însoțește industria UE în aceste tranziții. Piața unică contribuie, de asemenea, la asigurarea disponibilității continue a factorilor de producție esențiali pentru întreprinderile noastre, inclusiv a materiilor prime critice și a tehnologiilor avansate, cum ar fi semiconductorii.
  • Garantarea unor standarde de siguranță ridicate și a unor standarde tehnologice de vârf la nivel mondial: Legislația UE le permite consumatorilor să aibă încredere că toate produsele de pe piața unică sunt sigure și se bazează pe standarde ridicate de protecție a mediului, a lucrătorilor, a datelor cu caracter personal și a drepturilor omului. Aceste norme și standarde sunt adesea adoptate în întreaga lume, oferind întreprinderilor europene un avantaj competitiv și consolidând poziția Europei la nivel mondial, încurajând totodată o cursă către atingerea unui nivel cât mai înalt al standardelor. În prezent, UE stabilește standarde la nivel mondial.
  • Răspunsul la crizele recente cu o viteză și o hotărâre fără precedent: Răspunsul la crizele recente, cum ar fi pandemia de COVID-19 și actuala criză energetică, se bazează pe o abordare europeană comună și coordonată. În timpul pandemiei de COVID-19, menținerea frontierelor interne deschise și asigurarea bunei funcționări a pieței unice au permis vaccinurilor, echipamentelor medicale și altor materiale critice să ajungă la cei care aveau nevoie de ele. În prezent, răspunsul Europei la criza energetică se bazează pe planul REPowerEU, care valorifică puterea pieței unice pentru a permite Uniunii Europene să achiziționeze în comun surse de energie mai diversificate și să accelereze în mod semnificativ dezvoltarea și utilizarea energiei curate și din surse regenerabile. Acest lucru a dus deja la reducerea dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia.

În decembrie 2022, cu ocazia lansării seriei de evenimente care marchează cea de a 30-a aniversare a pieței unice, Comisia a prezentat un document analitic privind situația pieței unice la 30 de ani de la instituirea acesteia și rolul său de motor al rezilienței UE. În cursul anului 2023, vor avea loc numeroase dezbateri, expoziții și campanii organizate în colaborare cu părțile interesate din întreaga Uniune pentru a promova succesele pieței unice și a implica cetățenii într-o dezbatere privind viitorul acesteia. În acest context, Comisia va publica o comunicare în care va prezenta realizările și beneficiile semnificative ale pieței unice, identificând totodată lacunele în materie de punere în aplicare și prioritățile viitoare pentru ca piața unică să joace în continuare un rol-cheie.


Piața unică a fost instituită la 1 ianuarie 1993, în urma semnării Tratatului de la Maastricht la 7 februarie 1992. Inițial, piața unică a fost alcătuită din 12 țări ale UE: Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia și Regatul Unit. În prezent, ea cuprinde cele 27 de state membre, precum și Islanda, Liechtenstein și Norvegia, iar Elveția are acces parțial.

Mai mult
Posted by
Labels: , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)