Infrastructură pentru conectarea cu UE, relații economice mai strânse și securitate - marile așteptări și nevoi ale Chișinăului de la București: Evaluarea Parteneriatului Strategic România - Republica Moldova (2010 -2021) - contribuția societății civile: Analiză CRPE - APE/ Victor Chirilă, Bianca Toma, Alexandru Damian. - 2021. - 6 p.
Centrul Român de Politici Europene și Asociația de Politică Externă din Republica Moldova și-au propus o evaluare independentă din partea societății civile a parteneriatului cu ajutorul nemijlocit al unei comunități de experți, oficiali de rang înalt, decidenți, de la București și Chișinău
Cercetarea CRPE - APE a vizat evaluarea generală a Parteneriatului Strategic și domeniilor sale prioritare:
(1) integrarea europeană (2) cooperarea politică și instituțională (3) cooperarea economică (4) cooperarea culturală, educațională, a mediului, în domeniul tineretului și sportului.
Pe fiecare din aceste domenii au fost enumerate obiective și proiecte concrete ca
elemente de background. Respondenții - un număr de 28 de experți - au fost invitați și să
ierarhizeze, în funcție de urgență și importanță, proiecte agreate și deja avansate din planurile
de acțiune ale celor două părți.
De asemenea, respondenții au fost întrebați despre modul în
care Parteneriatul Strategic ar trebui să fie orientat în viitor având în vedere noile provocări și
dinamica acestora.. Participanții la cercetarea CRPE - APE au fost invitați să răspundă unor chestionare sau interviuri
structurate, preponderent calitative.
Evaluarea generală
Realizări importante ale Parteneriatului Strategic
Principalele obstacole și carențe
Pașii următori
"Parteneriatul Strategic are nevoie de consolidarea funcționalității instituționale și, la fel de important, de o înțelegere mai largă la nivelul administrației, dar și al populației și, prin urmare, de o comunicare mai aplicată legată de inițiativele sale.
Suportul României pentru Republica Moldova a fost unul semnificativ, însă pentru publicul larg, de pe ambele maluri ale Prutului (dar cu precădere la Chișinău), este neclar în ce a constat în lipsa unor activități de coordonare a eforturilor românești. Aici mai sunt multe de făcut pentru o înțelegere mai extinsă a ceea ce s-a întâmplat și a ceea ce a însemnat această relație bilaterală în ultimii 12 ani."
Liderii UE, ai statelor membre ale UE și ai țărilor Parteneriatului estic (PaE) s-au reunit pentru cel de al șaselea Summit al Parteneriatului Estic la Bruxelles, la 15 decembrie 2021.
Charles Michel, președintele Consiliului European, a prezidat reuniunea. Președintele Michel și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, au reprezentat UE.
Partenerii estici prezenți la summit au fost Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Belarusul și-a suspendat participarea la Parteneriatul estic, însă UE continuă să coopereze cu poporul belarus.
Summit-ul s-a concentrat pe asistența oferită în cinci domenii cheie –
economie,
guvernanță,
mediu,
digitalizare
societate.
Aceste priorități se bazează pe realizările anterioare ale Instrumentului European de Vecinătate, considerând noile provocări și oportunități – în special tranziția ecologică și digitală, precum și redresarea post-pandemie.
Liderii au subliniat că parteneriatul lor rămâne ferm ancorat în valori fundamentale comune, în interese reciproce, într-o însușire în comun a proceselor, precum și în responsabilitate, incluziune, diferențiere și răspundere reciprocă.
Parteneriatul estic urmărește să promoveze stabilitatea, prosperitatea și cooperarea reciprocă, să înregistreze progrese în ceea ce privește angajamentul față de reformele necesare și să abordeze provocările globale și regionale.
Agenda vizitei delegației naționale a inclus întrevederi bilaterale cu președinți și prim-miniștri ai statelor membre ale Uniunii Europene, șefii instituțiilor europene, în formatul Trio asociat - Moldova, Georgia, și Ucraina, dar și cu liderii din Armenia și Azerbaidjan participanți la summit, fapt ce vine să reconfirme obiectivul strategic al politicii externe a Republicii Moldova de a crea prietenii durabile și de lungă durată în beneficiul cetățeanului.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat alături de șefi de state și de guverne din țările Parteneriatului Estic și ale Uniunii Europene, la cel de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic, desfășurat la Bruxelles
Mesajul Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul celui de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic
Președintele Maia Sandu a adoptat, împreună cu liderii țărilor PaE și UE, Declarația comună a Summitului Parteneriatului Estic și Declarația comună a liderilor din țările Trio Asociat
Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu a participat în delegația condusă de președintele Maia Sandu la cel de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic.
A fost negociat acordul regional între 6 state partenere – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. La etapa actuală se desfășoară procedurile interne pentru semnarea acestuia. De menționat faptul că Republica Moldova deja și-a îndeplinit procedurile interne respective.
În cadrul întrevederilor a fost reiterată viziunea statelor din Trio Asociat: Moldova, Georgia și Ucraina, de promovare a ireversibilității parcursului european ancorate în aspirațiile și identitatea europeană a popoarelor celor trei țări, menite să consolideze cooperarea în vederea integrării europene.
În marja participării la summit, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu a semnat în numele Guvernului o serie de documente în vederea implementării proiectelor de importanță strategică pentru țara noastră.
Proiectul „Eficiența energetică a Republicii Moldova” presupune reabilitarea energetică a clădirilor cu destinație socială – spitale republicane și regionale, școli, grădinițe și alte instituții publice. Astfel, Republica Moldova va beneficia de acordarea unor împrumuturi în valoare de 30 de milioane de euro de la BEI și BERD precum și de un grant în valoare de 2,8 milioane euro din partea Platformei de Investiții pentru Vecinătate a Comisiei Europene și a Fondului fiduciar de asistență tehnică pentru țările Parteneriatului Estic.
Realizarea proiectului „Moldova Drumuri IV” va fi posibilă datorită împrumutului de 150 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Investiții pentru reabilitarea, modernizarea și extinderea a peste 150 de kilometri de drumuri prioritare în toată țara, o scrisoare de intenție fiind semnată în marja summit-ului.
Acordul de finanțare privind „Contractul de consolidare a statului și rezilienței pentru Republica Moldova” în valoare de 60 milioane de euro reprezintă un program de suport bugetar ce completează pachetul Uniunii Europene de Redresare Economică pentru Moldova în valoare de până la 600 de milioane euro care urmează a fi implementat în următorii trei ani.
Comisia de la Veneția a publicat avize în a patra și ultima sesiune plenară din anul 2021
În ultima sesiune plenară din anul 2021, desfășurată din nou într-un format hibrid din cauza situației pandemice, de Covid - 19, experții constituționali ai Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei au adoptat, printre alte texte, avize privind Albania, Cipru, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina. Avizele așa cum au fost adoptate sunt publicate săptămâna aceasta pe site-ul Comisiei de la Veneția.
Potrivit avizului cu referire laRepublica Moldova„Procurorul general să fie reîncadrat în componența CSP, iar actuala procedura de evaluare a performanțelor acestuia ar trebui să fie revizuită”. Acestea sunt principalele recomandări care se conțin în opinia Comisiei de la Veneția în contextul modificărilor la Legea Procuraturii, solicitată de către procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo.
Comisia de la Veneția constată că în ultimii ani componența Consiliului Superior al Procurorii (CSP) a fost modificată de două ori. Astfel de schimbări dese pot da impresia că fiecare majoritate parlamentară respectivă a încercat să schimbe raportul de putere în CSP în favoarea sa. Modificările legislative nu ar trebui să vizeze înlocuirea anumitor funcționari sub pretextul unei reforme instituţionale. Pentru a reduce riscul de astfel de modificări arbitrare, ar fi utilă reglementarea componenței CSP în Constituție sau, cel puțin, să solicite o majoritate calificată de voturi pentru schimbări atât de importante în legislație pe CSP.
În cadrul sesiunii, Claire Bazy Malaurie, membră a Consiliului Constituțional al Franței din 2010, a fost aleasă președinte al Comisiei de la Veneția, succedându-i lui Gianni Buquicchio, care este președinte din 2009. Mandatul ei de doi ani a început pe 10 decembrie 2021 și va fi eligibil pentru realege în 2023. Ea este membră a Comisiei de la Veneția din 2014.
IA în sistemele judiciare: un nou plan de acțiune privind digitalizarea pentru o justiție mai bună
Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) a Consiliului Europei a adoptat un plan de acțiune privind digitalizarea pentru o justiție mai bună pentru 2022-2025, care urmărește reconcilierea eficienței noilor tehnologii și respectarea drepturilor fundamentale.
Acest plan de acțiune stabilește orientările majore ale CEPEJ, al cărui obiectiv principal este să plaseze întotdeauna utilizatorul în centrul preocupărilor, chiar și într-un mediu digitalizat sau în curs de digitalizare, prin furnizarea utilizatorului a unui serviciu public de justiție eficient și de calitate. Aceste orientări sunt articulate în jurul unor axe majore care vizează asigurarea faptului că justiția este întotdeauna transparentă, colaborativă, umană, centrată pe oameni și accesibilă, iluminată și, în cele din urmă, responsabilă și receptivă.
Claire Bazy Malaurie, membră a Consiliului Constituțional al Franței din 2010, a fost aleasă președinte al Comisiei de la Veneția, succedându-i lui Gianni Buquicchio, care este președinte din 2009. Mandatul ei de doi ani începe din 10 decembrie 2021 și va fi eligibil pentru realegere în 2023. Ea este membră a Comisiei de la Veneția din 2014.
Ex președintele Gianni Buquicchio va continua să lucreze cu Comisia de la Veneția în calitate de „reprezentant special”.
Cum două convenții cheie ale Consiliului Europei pot aborda violența online împotriva femeilor
Întrucât tehnologiile digitale au un efect de reproducere și amplificare asupra inegalităților de gen existente, restricțiile și blocajele recente legate de Covid-19 au înregistrat o creștere a activităților infracționale cibernetice, deoarece oamenii rămân online mai mult timp. Drept urmare, femeile și fetele se confruntă cu riscuri multiple de hărțuire sexuală online și facilitate de tehnologie, urmărire și criminalitate cibernetică bazată pe gen.
Un studiu nou publicat de consultantul internațional Adriane van der Wilk susține că Convenția de la Istanbul și Convenția de la Budapesta se pot completa reciproc în moduri dinamice: puterea Convenției de la Istanbul constă în recunoașterea naturii de gen a violenței împotriva femeilor, în timp ce Convenția de la Budapesta oferă instrumente de investigație cuprinzătoare pentru a securiza dovezi electronice pentru infracțiunile comise online și prin tehnologia informației.
Fiind cel mai cuprinzător tratat juridic obligatoriu privind drepturile omului care acoperă toate formele de violență împotriva femeilor și violența domestică, Convenția de la Istanbul poate fi deosebit de relevantă pentru a aborda violența împotriva femeilor în mediul online și facilitată de tehnologie, în timp ce Convenția de la Budapesta este cel mai relevant tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind criminalitatea cibernetică și dovezile electronice și, prin urmare, oferă potențialul de a urmări penal astfel de tipuri de violență împotriva femeilor. Într-adevăr, Convenția de la Budapesta, printr-o serie de prevederi de drept penal, abordează în mod direct și indirect unele tipuri de violență din mediul online și facilitate de tehnologie împotriva femeilor.
Implementarea hotărârilor CEDO: ultimele decizii ale Comitetului de Miniștri
Cele mai recente decizii de la caz la caz privind punerea în aplicare a hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului au fost publicate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei. În timpul reuniunii, Comitetul a adoptat 44 de decizii privind 19 state membre, inclusiv cinci Rezoluții Interimare privind cazurile grupului Gafgaz Mammadov împotriva Azerbaidjanului, Grupul Sejdić și Finci împotriva Bosniei și Herțegovinei, cazul Kavala împotriva Turciei, cazul Selahattin Demirtaş împotriva Turciei (nr. 2), precum şi cazul Sukachov, grupul Nevmerzhitsky, grupul Yakovenko şi grupul Melnik împotriva Ucrainei. Printre cazurile examinate se regăsește și Republica Moldova.
30 de rezoluții finale au fost adoptate de comitet cu privire la 141 de hotărâri și decizii ale instanței europene, care privesc 15 state diferite.
De asemenea, a fost adoptată o listă orientativă a cazurilor care urmează să fie examinate în cadrul următoarei reuniuni a Comitetului privind executarea hotărârilor judecătorești, care va avea loc în perioada 8-10 martie 2022.
Consiliul Europei a lansat proiectul “Consolidarea diversității și egalității în Republica Moldova”
Pe 26 noiembrie 2021, o nouă inițiativă de cooperare în domeniul consolidării diversității și egalității în Republica Moldova a fost lansată în cadrul Planului de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021 - 2024, mai exact proiectul ”Consolidarea diversității și egalității în Republica Moldova”. Noul proiect se va desfășura în următorii trei ani, cu scopul de a crea un sistem de sprijin în rândul autorităților locale și societății civile, care va proteja drepturile grupurilor vulnerabile (LGBTI, femei, minorități etnice și religioase, persoane cu dizabilități fizice și mentale, și altele) împotriva urii și a crimelor motivate de prejudecată și care va consolida eforturile de îmbunătățire a cadrului legal, capacităților forțelor de ordine și va spori conștientizarea față de fenomenul infracțiunilor motivate de prejudecată.
Evenimentul a fost găzduit și moderat de William Massolin, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, care a menționat că proiectul este implementat în cadrul Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024 și va susține Planul Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului 2018-2022 pentru Republica Moldova, în special în legătură cu anti-discriminarea și drepturile minorităților naționale și etnice.
Excelenţa Sa, Dna Marija Pejčinović Burić s-a întâlnit cu
Președintele Republicii Moldova Maia Sandu;
Discuțiile s-au referit la realizarea proiectelor incluse în Planul de Acțiuni pentru Republica Moldova pentru anii 2021-2024, ce vizează asigurarea integrității actorilor din justiție, combaterea violenței împotriva copiilor și femeilor, susținerea presei și alte domenii.
În cadrul întrevederii au fost discutate și aspecte referitoare la cooperarea în domeniul reformei justiției și a luptei anticorupție, prioritatea principală a guvernării de la Chișinău. „Apreciem recomandările Grupului de lucru de nivel înalt al Consiliului Europei, creat pentru a sprijini efortul Republicii Moldova în acest domeniu. Autoritățile și-au propus să acționeze ferm pentru a scoate justiția moldovenească din prinsoarea grupurilor corupte, iar sprijinul partenerilor de dezvoltare este foarte prețios în aceste condiții”, a declarat șefa statului.
Președinta Maia Sandu a menționat, în timpul discuțiilor cu doamna Secretar General al Consiliului Europei, despre ratificarea recentă, la Chișinău, a Convenției de la Istanbul, care dovedește angajamentul autorităților de a aborda cu toată seriozitatea problema violenței în familie, care afectează foarte multe femei din Moldova.
Declarațiile de presă ale doamnei Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, după întrevederea cu doamna Marija Pejčinović Burić, Secretarul General al Consiliului Europei
VIDEO Briefing de presă susținut de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić
-
premierul, Natalia Gavrilița;
Șefa Cabinetului de miniștri a apreciat parteneriatul constructiv dintre țara noastră și CoE, menționând că expertiza CoE este valoroasă și indispensabilă în eforturile de promovare a reformelor și consolidarea opțiunii europene a Republicii Moldova.
Marija Pejčinović Burić, a apreciat acțiunile inițiate de Executiv, asigurând noua guvernare despre disponibilitatea Consiliului Europei de a sprijini implementarea Planului de acțiuni pentru Republica Moldova. Or, colaborarea dintre Consiliul Europei și Republica Moldova este crucială pentru asigurarea unei justiții independente, supremația legii și combaterea corupției. Părțile au făcut, de asemenea, un schimb de opinii pe subiecte ce țin de reglementarea conflictului transnistrean și măsurile de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului
În cadrul discuțiilor a fost abordată activitatea legislativă pe mai multe domenii – reformarea justiției și lupta împotriva corupției; promovarea drepturilor omului; reglementarea diferendului transnistrean.
secretarii de stat ai Ministerul Justiției Republicii Moldova, Veronica Mihailov-Moraru și Iulian Rusu;
Oficialii au discutat despre reformele din domeniul justiției și lupta împotriva corupției în Republica Moldova.
Secretarul de stat, Iulian Rusu a apreciat în discursul său Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova și a menționat despre prioritățile Ministerului Justiției, printre care procedura de vetting, eradicarea corupției, referindu-se cu precădere la fenomenul corupției mari. Concomitent, Secretarul de stat s-a referit la prioritățile Ministerului Justiției ce vizează respectarea Drepturilor Omului, în acest context, a evidențiat prioritatea de a promova îmbunățirea condițiilor de detenție ale persoanelor private de libertate, automatizarea cazurilor, și punerea accentului pe mecanisme alternative de detenție și de soluționare a litigiilor.
Secretarul General al Consiliul Europei, E.S. Marija Pejčinović Burić a declarat că Consiliul Europei încurajează eforturile Guvernului în promovarea reformelor, în special în ce priveşte consolidarea statului de drept, în domeniul justiţiei și combaterii corupției. Totodată, Secretarul General a apreciat modificările constituționale și consensul politic atins la adoptarea acestora. Secretarul General al CoE a menționat că realizarea obiectivului de creare a independenței sistemului judecătoresc este realmente un obiectiv necesar în vederea obținerii încrederii cetățenilor în actul de justiție.
Italia a preluat președinția Comitetului de Miniștri
Italia a preluat de la Ungaria președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții celor 47 de state membre ale Organizației.
Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, a expus o privire de ansamblu asupra realizărilor țării sale. Noul Președinte al Comitetului de Miniștri, Luigi di Maio, Ministrul Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale al Italiei, a prezentat prioritățilePreședinției italiene pentru următoarele 6 luni (noiembrie 2021 - mai 2022).
Italia se va concentra pe trei teme principale: reangajarea față de principiile și valorile europene comune; consolidarea capacității femeilor, a drepturilor copiilor și adolescenților; precum și construirea unui viitor centrat pe oameni.
La această reuniune, Comitetul de Miniștri a adoptat, de asemenea, un al doilea protocol adițional la Convenția privind criminalitatea cibernetică („Convenția de la Budapesta”) legată de cooperarea sporită și divulgarea probelor electronice (mai multe informații).
Consiliul Europei marchează 20 de ani de acțiune împotriva criminalității cibernetice
La douăzeci de ani de la adoptare, Convenția de la Budapesta rămâne cel mai relevant tratat internațional care protejează persoanele și drepturile lor împotriva criminalității online. Conferința anuală a Consiliului Europei privind criminalitatea cibernetică, care reunește în fiecare an experți în criminalitate cibernetică din întreaga lume, se desfășoară online în perioada 16-18 noiembrie. Aceasta va începe cu un eveniment special, organizat în cooperare cu Președinția maghiară a Comitetului de Miniștri și dedicat celei de-a 20-a aniversări a Convenției și celui de-al doilea Protocol adițional privind cooperarea consolidată și divulgarea probelor electronice.
La 17 noiembrie 2021, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat cel de-al doilea Protocol adițional cu referire la Convenția privind cooperarea consolidată și divulgarea probelor electronice.
Fișa informativă rezumă măsurile raportate de 23 de state membre pentru a proteja și a consolida în continuare drepturile legate de migrație și azil, ca răspuns la 66 de hotărâri diferite ale CEDO. Acesta acoperă subiecte inclusiv accesul la teritoriu și returnările forțate, primirea și protecția migranților și a solicitanților de azil, protecția împotriva discriminării și a infracțiunilor motivate de ură, viața de familie și reîntregirea familiei și detenția migranților și a solicitanților de azil.
Cea de-a 50-a aniversare de la fondare a Grupului Pompidou
În anul 2021, Grupul Pompidou marchează cea de-a 50-a aniversare punând accentul pe drepturile omului în centrul politicii în materie de droguri. Acest an aniversar reprezintă o oportunitate de a continua drumul de succes în viitor, împreună cu statele membre și partenerii Grupului.
Timp de 50 de ani, Grupul Pompidou ajută factorii de decizie, profesioniștii și cercetătorii să împărtășească informații și experiență cu privire la combaterea abuzului și traficului de droguri. Președintele Grupului Pompidou explică programul aniversar în declarația sa din 4 ianuarie 2021.
Cea mai importantă caracteristică a aniversării este adoptarea preconizată a unui statut revizuit de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei. Odată cu statutul său revizuit, Grupul Pompidou își consolidează relevanța, atât prin valoarea adăugată rezultată în urma activităților desfășurate, cât și prin sporirea atractivității pentru potențiale noi state membre – un prim pas important în acest sens fiind făcut prin aderarea Ucrainei (notificată oficial la 31 august 2021, în urma vizitei secretarului executiv la Kiev în perioada 12-13 iulie). Grupul Pompidou va avea, astfel, 42 de state membre începând cu data de 1 ianuarie 2022 și se preconizează că și alte țări, membre sau non-membre ale Consiliului Europei, se vor alătura în curând acestei inițiative.
Evenimentul principal de celebrare a celor 50 de ani de la înființarea Grupului Pompidou a avut loc la Centrul Pompidou din Paris, la data de 28 octombrie 2021, și s-a desfășurat în paralel cu ceremonia de decernare a Premiului European de Prevenire a Consumului de Droguri.
Într-o declarație pentru a marca cea de-a 10-a aniversare a Convenției, Comitetul de Miniștri a subliniat cât de importantă este Convenția pentru garantarea și promovarea protecției sănătății publice prin combaterea produselor medicale false și a infracțiunilor similare.
De asemenea, Comitetul și-a exprimat hotărârea de a se asigura că Convenția primește sprijinul politic, instrumentele și mijloacele necesare pentru a asigura eficacitatea acesteia. Comitetul a subliniat că provocările, cum ar fi pandemia de Covid-19, evidențiază și mai mult importanța unei convenții puternice și eficiente.
Un eveniment online va fi organizat în data de 2 decembrie 2021 pentru a celebra această etapă. În cadrul evenimentului vor fi examinate realizările Convenției MEDICRIME, provocările și valoarea adăugată pentru părți și statele membre în lupta împotriva contrafacerii produselor medicale și a infracțiunilor similare care implică amenințări la adresa sănătății publice. Evenimentul va constitui un bun prilej de a se analiza problemele existente și pașii de urmat.
Carta socială la cea de-a 60-a aniversare: Constituția socială a Europei
Carta socială europeană - denumită adesea Constituția socială a Europei - își sărbătorește cea de-a 60 - aniversare în calitate de gardian al drepturilor sociale și economice fundamentale. Carta, împreună cu Convenția europeană a drepturilor omului, sunt două părți constitutive de bază ale sistemului european de protecție a drepturilor omului. Carta pune un accent special pe protecția persoanelor vulnerabile, precum persoanele în vârstă, copiii, migranții și persoanele cu dizabilități.
Ca tratat internațional al Consiliului Europei, Carta a fost deschisă spre semnare la Torino (Italia) la 18 octombrie 1961. Cea de-a 60-a aniversare va fi marcată cu un panel de discuții la nivel înalt la Palais de l'Europe, link prin webcast), pe 18 octombrie 2021 (10.30 - 12.45).
Raport Alternativ: Șapte ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova – Progrese, Constrângeri și Priorități/ IPRE; Iulian Groza, Iulian Rusu, Stanislav Ghiletchi, Victoria Nemerenco;. - Ch., 2021. - 41 p. [Accesat 26.11.2021]
Prezenta ediție a Raportului Alternativ este o sinteză actualizată a progreselor, constrângerilor şi priorităţilor după şapte ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova (în continuare Acord de Asociere sau AA). Raportul are la bază metodologia şi structura Raportului Alternativ precedent, publicat de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) în octombrie 2020.
Documentul a fost elaborat în urma unei analize calitative a dialogului politic şi sectorial al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, precum şi a măsurilor de politici care vizează principalele domenii de referință și sectoare cu efect de multiplicare, prevăzute de cele cinci Titluri ale Acordului de Asociere. Raportul analizează progresul înregistrat în perioada 1 septembrie 2020 - 1 septembrie 2021, precum şi include constatări preliminare cu privire la evenimentele care au avut loc de până la 19 noiembrie 2021.
In procesul de definitivare a Raportului, au fost analizate documentele de politici şi rapoartele referitoare la domeniile de referinţă ale Acordului de Asociere, publicate de autoritățile Republicii Moldova, instituţiile UE, organizațiile internaţionale şi cele ale societăţii civile. De asemenea, autorii au colectat date şi informații în cadrul interviurilor şi reuniunilor de consultare cu actori-cheie implicaţi în monitorizarea şi implementarea Acordului de Asociere.
Versiunea finală a Raportului a fost prezentată în cadrul evenimentului public din 26 noiembrie 2021
Pe parcursul celui de-al șaptelea an de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova (1 septembrie 2020 – 1 septembrie 2021), se atestă în continuare un progres calitativ mai înalt în acele domenii și sectoare, care au fost condiționate în cadrul programelor de suport bugetar și de asistență macrofinanciară, oferite de UE. În anul 2021 a crescut încrederea cetățenilor în Uniunea Europeană. Peste 57% din cetățenii Republicii Moldova optează pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Acestea sunt principalele constatări ale Raportului Alternativ „Șapte ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova: progrese. constrângeri. priorități”, prezentat astăzi, de Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic și cu susținerea oferită de Fundația Konrad Adenauer Republica Moldova.
Potrivit analiștilor IPRE, Uniunea Europeană rămâne principalul partener de dezvoltare al Republicii Moldova, în anul 2020 oferind țării noastre peste 360 mln. euro în cadrul diverselor programe de asistență, inclusiv în programele regionale EU4Business, EU4Energy, EU4Environment, EU4Youth, EU4Digital. În anul 2020, UE a oferit Republicii Moldova în cadrul inițiativei „Echipa Europa” peste 127 mln. euro pentru gestionarea crizei pandemice COVID-19 și a efectelor acesteia. Adițional, în anul 2021, UE a oferit deja Republicii Moldova peste 150 mln. euro, inclusiv peste 100 mln. euro în cadrul programelor de sprijin bugetar și 50 mln. euro – ca ultima tranșă în cadrul asistenței macrofinanciare OMNIBUS. Mai mult, tot în 2021, UE a lansat un Plan special de recuperare economică a Republicii Moldova pentru anii 2021-2024 în valoare de 600 mln. euro, axat pe cinci piloni, și anume: (1) managementul finanțelor publice și al guvernanței economice; (2) economie competitivă, comerț și IMM-uri; (3) infrastructură; (4) educație și angajare pe piața muncii; precum și (5) reforma statului de drept și a justiției. Republica Moldova a continuat să obțină asistență în cadrul programelor tematice ale UE și să beneficieze de programele TWINNING și TAIEX, precum și de expertiza Consilierilor UE de Nivel Înalt. A fost extins mandatul Misiunii EUBAM până la 30 noiembrie 2023. De asemenea, UE a mărit cu 5 mln. euro volumul de asistență pentru etapa a cincea a programului UE de Consolidare a Măsurilor de Încredere. La 28 octombrie 2021, Republica Moldova s-a asociat la Programul UE de cercetare și inovare pentru anii 2021-2027 – Horizon Europe.
Adițional, în contextul noilor obiective ale Parteneriatului Estic post-2020 și al Summitului Parteneriatului Estic din decembrie 2021, se definitivează Planul Indicativ Regional pentru anii 2021-2027, care va susține realizarea Planului Economic și de Investiții regional al UE – Parteneriatul Estic (cu o contribuție UE de 2,3 mlrd. euro). În cadrul acestui program regional, UE va implementa în Republica Moldova cinci inițiative emblematice (flagships): (1) în domeniul economiei durabile vor fi susținute peste 50 000 de IMM-uri; (2) construcția unui terminal marfar pentru stimularea comerțului cu UE; (3) creșterea eficienței energetice; (4) construcția infrastructurii de transport pentru ancorarea Republicii Moldova la TEN-T și (5) modernizarea infrastructurii școlare și implementarea strategiei naționale în domeniul educației.
O gamă largă de expoziții, ateliere, spectacole, tururi ghidate și multe alte activități au loc de la jumătatea lunii august până la începutul lunii noiembrie în țările participante de la ediția din 2022 a Zilelor Europene ale Patrimoniului.
Tema comună împărtășită în contextul schimbărilor de mediu, al patrimoniului cultural divers al Europei și al obiectivelor de dezvoltare durabilă 2030 ale ONU, va avea în vedere atât oamenii, cât și locurile; continuitatea și învățările din tradiții, pașii pe care organizatorii și vizitatorii îi pot face pentru a fi mai prietenoși cu mediul, precum și modul în care patrimoniul natural și construit contribuie la un viitor mai durabil.
Ce înseamnă celebrarea Patrimoniului Durabil?
Patrimoniul durabil va încuraja o gamă largă de clădiri să-și deschidă porțile pentru a-și explora rolul într-un viitor durabil. Clădirile istorice își vor demonstra impactul în ceea ce privește conservarea identităților locale, precum și modul în care siturile de patrimoniu aflate în pericol pot fi restaurate sau reamenajate folosind tehnici, competențe și materiale tradiționale de renovare, ca parte a dezvoltării urbane durabile din punct de vedere social și ecologic. Mai multe structuri industriale legate de cultura durabilă, trecute și prezente, sunt, de asemenea, încurajate să ia parte, cum ar fi fabricile care produc bunuri tradiționale, uzine de reciclare și ateliere de restaurare a mobilierului, ferme care utilizează practici sustenabile, sisteme de energie regenerabilă pornind de la morile de vânt istorice până la panouri solare moderne, căi ferate și alte depozite, precum și infrastructură de transport public.
Pe lângă mediul construit, Patrimoniul Durabil va încuraja o apreciere sporită a patrimoniului natural, cu evenimente care explică gestionarea strategică a peisajului și conservarea faunei sălbatice și a biodiversității. Explorarea și savurarea zonelor naturale vor fi, de asemenea, scoase în prim-plan, cu locuri pornind de la mici spații verzi urbane și grădini și până la zone rurale extinse, păduri, căi navigabile și caracteristici geologice la care se așteaptă să se participe.
Includerea modelelor de sustenabilitate socială și de eco-turism în tema comună 2022 vizează, de asemenea și sprijinirea comunităților și economiilor locale, luându-se în același timp măsuri pentru a reduce posibilele perturbări ale confortului locuitorilor, cum ar fi monitorizarea zgomotului și a traficului. Organizatorii vor fi încurajați să se gândească la logistica evenimentelor lor, cum ar fi apelarea la producători locali și utilizarea produselor din sezonul și comerțul echitabil pentru evenimente gastronomice sau angajarea interpreților și experților din comunitate pentru spectacole și demonstrații. Patrimoniul durabil va lua în considerare, de asemenea, rolul turismului responsabil în continuitatea tradițiilor comunitare și a expresiei culturale, cum ar fi muzica, arta și dansul.
Tema va inspira coordonatorii și organizatorii să ia în considerare amprenta de carbon și efectul asupra mediului al evenimentelor pentru a contribui la minimizarea impactului acțiunilor lor, precum și încurajarea vizitatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză.
Patrimoniul durabil va aborda aspecte precum reducerea deșeurilor, cu inițiative precum producerea de informații digitale, crearea materialelor de marketing reutilizabile, cum ar fi afișele și decorațiunile rezistente la intemperii, și furnizarea de coșuri de reciclare pentru a ajuta vizitatorii să reducă gunoiul din depozitele cu deșeuri.
Configurarea locației va juca, de asemenea, un rol, indiferent dacă se desfășoară online și se creează un program digital, trecând la utilități energetice mai mici, cum ar fi iluminatul cu LED-uri sau chiar planificând mai multe evenimente în aer liber pentru a utiliza lumina naturală pentru organizarea evenimentelor în persoană. Accesibilitatea locurilor de desfășurare va fi, de asemenea, un aspect important, având în vedere că rutele de transport public sunt evidențiate pentru a contribui la reducerea emisiilor generate de călătoriile vizitatorilor.
Patrimoniul Durabil privește spre viitorul patrimoniului cultural comun prin discutarea deciziilor și alegerilor responsabile pe care le putem face cu toții astăzi.
*Traducere realizată de Camelia Mazarenco și Viviana Gutium, eleve în clasa a XI “b” a IPLT “Mircea Eliade” în contextul activității de voluntariat desfășurată la BNRM
Vezi de asemeneaȘ
Zilele Europene ale Patrimoniului. Patrimoniul durabil. Idei și exemple: Broșură
La douăzeci de ani de la adoptare, Convenția de la Budapesta rămâne cel mai relevant tratat internațional care protejează persoanele și drepturile lor împotriva criminalității cibernetice. Convenția a avut un impact global. Aceasta a contribuit la
consolidarea și armonizarea legislației țărilor privind criminalitatea cibernetică,
la sporirea eficienței cooperării internaționale în investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor comise prin internet și
Până în prezent, 66 de țări, inclusiv Republica Moldova au ratificat Convenția privind criminalitatea cibernetică, două au semnat-o și zece au fost invitate să adere (Benin, Brazilia, Burkina Faso, Guatemala, Mexic, Niger, Nigeria, Noua Zeelandă, Trinidad și Tobago și Tunisia). Peste 140 de țări colaborează cu Consiliul Europei pentru a-și consolida legislația și capacitatea de a aborda criminalitatea cibernetică.
La 17 noiembrie 2021, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat cel de-al doilea Protocol adițional cu referire la Convenția privind cooperarea consolidată și divulgarea probelor electronice.
Scopul documentului "Cel de-al doilea Protocol Adițional la Convenția privind criminalitatea informatică" este de a oferi instrumente mai clare pentru a investiga criminalitatea cibernetică și de a obține dreptate pentru victime, asigurându-se că făptuitorii se confruntă cu un risc substanțial mai mare de a fi trași la răspundere. Este așteptat ca acest document să fie adoptat de Comitetul Miniștrilor pe 17 noiembrie curent.
Convenția este primul tratat internațional privind infracțiunile comise prin internet și alte rețele de calculatoare, care se ocupă în special de încălcările drepturilor de autor, fraudele informatice, pornografia infantilă și încălcările securității rețelei. Conține, de asemenea, o serie de puteri și proceduri, cum ar fi căutarea rețelelor de calculatoare și interceptarea. Obiectivul său principal, enunțat în preambul, este de a urmări o politică penală comună care vizează protecția societății împotriva criminalității informatice, în special prin adoptarea unei legislații adecvate și încurajarea cooperării internaționale.
Într-o declarație pentru a marca cea de-a 10-a aniversare a Convenției, Comitetul de Miniștri a subliniat cât de importantă este Convenția pentru garantarea și promovarea protecției sănătății publice prin combaterea produselor medicale false și a infracțiunilor similare.
De asemenea, Comitetul și-a exprimat hotărârea de a se asigura că Convenția primește sprijinul politic, instrumentele și mijloacele necesare pentru a asigura eficacitatea acesteia. Comitetul a subliniat că provocările, cum ar fi pandemia de Covid-19, evidențiază și mai mult importanța unei convenții puternice și eficiente.
Un eveniment online va fi organizat în data de 2 decembrie 2021 pentru a celebra această etapă. În cadrul evenimentului vor fi examinate realizările Convenției MEDICRIME, provocările și valoarea adăugată pentru părți și statele membre în lupta împotriva contrafacerii produselor medicale și a infracțiunilor similare care implică amenințări la adresa sănătății publice. Evenimentul va constitui un bun prilej de a se analiza problemele existente și pașii de urmat.
Natalia Gavrilița , Prim-ministrul Republicii Moldovași Mariya Gabriel, Comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, au semnat astăzi, la Bruxelles, Acordul privind participarea Republicii Moldova la Programul- cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și Inovare „Orizont Europa”, pentru perioada 2021-2027.
În rezultatul asocierii, Republica Moldova va obține drepturi de participare similare statelor membre ale UE, ceea ce îi va permite să coopereze şi concureze în calitate de partener egal în toate concursurile anunțate în cadrul Programului „Orizont Europa”. Programul oferă oportunități pentru schimbul de bune practici europene și internaționale, atragerea cercetătorilor, accesul la infrastructură de cercetare și de soluționare a provocărilor cu care se confruntă societatea contemporană.
Programul vine să continue eforturile Programului Cadru de cercetare și inovare Orizont 2020. Din 2014 și până în prezent Republica Moldova a beneficiat de 7,4 milioane de Euro în cadrul programului Orizont 2020. Rata de succes a proiectelor eligibile în cadrul programului este de 14 procente fiind superioară mediei statelor asociate din regiune.
Obiectivele programului semnat sunt promovarea cercetării și inovării, consolidarea legăturii dintre cercetare, inovare, educație și alte politici. Totodată, programul are scopul să asigure complementaritatea cu politicile și activitățile de cercetare și inovare la nivel național, regional și la nivelul Uniunii Europene.
Programul-cadru „Orizont Europa” se bazează pe trei piloni care se completează și sunt interconectați.
Primul pilon sprijină excelența științifică în cercetarea fundamentală și dezvoltarea tinerilor talente în domeniile cercetării și inovării.
Al doilea pilon susține cercetarea care abordează provocări societale și tehnologii industriale în domenii precum sănătatea, securitatea, tehnologiile digitale și tehnologiile generice esențiale, clima, energia și mobilitatea, aprovizionarea cu alimente și resursele naturale și garantează că întregul proces de cercetare și inovare este finanțat și încorporat în problematica provocărilor globale.
Al treilea pilon se axează pe intensificarea inovării prin instituirea Consiliului european pentru inovare și sprijină antreprenoriatul axat pe cercetare.
Cei trei piloni sunt susținuți de activități de consolidare al Spațiului European al Cercetării, și anume prin componentele: extinderea participării, răspândirea excelenței, reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare.
Republica Moldova participă în calitate de țară asociată și contribuie la toate părțile Programului „Orizont Europa”. De menționat că participarea Republicii Moldova la programele-cadru ale Uniunii Europene reprezintă o cale de internaționalizare a sistemului național de cercetare și inovare, precum și de asigurare a procesului de integrare în Spațiul European de Cercetare.
Postări
