BV :UE-RM - Implicaţiile ZLSAC asupra comerţului exterior al regiunii transnistrene

Gumene V. Implicaţiile ZLSAC asupra comerţului exterior al regiunii transnistrene=DCFTA implications for foreign trade of the transnistrian region/ Expert-Grup. - Ch., 2019. -  16 p.

[Accesat la 20.02.2019]

Disponibil la :

https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/Implicatiile_ZLSAC_asupra_comertului_exterior_al_regiunii_transnistrene.pdf

https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/DCFTA_implications_for_foreign_trade_of_the_transnistrian_region.pdf

Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeanăp resupune implicații majore în domeniile politic, social și în special economic (prin componenta sa – Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC)). De altfel, partea economică a creat un cadru juridic total nou între părți care s-a reflectat nemijlocit și asupra regiunii transnistrene. Anume acest aspect a generat una din principalele incertitudini apărute încă la etapa inițierii negocierilor, deoarece normele imperative în materie de politică comercială presupuneau aplicarea ZLSAC pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv și în regiunile care nu sunt controlate efectiv de autoritățile de la Chișinău.

Cuprins

BV - Publicaţii privind integrarea europeană / IPRE

Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE) este o asociație de lideri de opinie în domeniul politicilor publice necesare accelerării parcursului european al Republicii Moldova. IPRE se axează pe cercetare, dar mai ales pe consultarea publică și advocacy în următoarele domenii-cheie: reforma administrației publice, anticorupție, dezvoltare economică, integrare europeană, securitate și reforme sociale.

IPRE oferă analize și soluții bazate pe dovezi și consultări largi cu diverse categorii cointeresate ale populației pentru depășirea celor mai importante provocări cu care se confruntă Republica Moldova.

Misiunea IPRE este de a readuce publicul larg, oamenii, în procesul complex de dezvoltare a politicilor publice, elaborarea și luarea deciziilor, precum și concentrarea expertizei specializate disponibile, în scopul identificării celor mai eficiente soluții, pentru a realiza o schimbare efectivă în Republica Moldova – cea care va apropia ireversibil țara de integrarea în Uniunea Europeană. 

06.08.2019


Mogîldea M. Realizările și provocările pentru cooperarea dintre UE și NATO în domeniul securității și apărării: Notă analitică IPRE. - Ch., 2019. - 4 p.
Disponibil : http://ipre.md/2019/08/06/nota-analitica-ipre-realizarile-si-provocarile-pentru-cooperarea-dintre-ue-si-nato-in-domeniul-securitatii-si-apararii

Parteneriatul dintre UE și NATO a trecut prin mai multe faze de evoluție în ultimii douăzeci de ani, iar dacă în primă fază (1999 – 2004) au existat rezultate importante pentru ambele părți, asumate prin acordurile Berlin Plus, în faza a doua (2004 – 2014) relațiile dintre cele două părți au stagnat, în lipsa unei viziuni strategice, racordată la realitățile curente. În epoca post-2014, odată cu prioritățile setate după Summit-ul de la Varșovia, acest parteneriat a cunoscut o nouă fază de dezvoltare, ce se manifestă actualmente printr-o serie de acțiuni comune în domenii prioritare pentru NATO și UE.

22.07.2019

Minzarari  D.,  Parmentier F,  Arguing for a Hybrid Threats-focused Early Warning and Early Response System in the Republic of Moldova. - Ch ., 2019. -  14 p.

Disponibil : http://ipre.md/2019/07/22/policy-paper-arguing-for-a-hybrid-threats-focused-early-warning-and-early-response-system-in-the-republic-of-moldova/?lang=en

This policy paper examines the emerging security environment in EU’s Eastern Neighbourhood and suggests ways to develop effective policy responses. This includes the building of an Early Warning and an Early Response system, in a country where new conflict technologies are practiced and polished by Russia. This would allow the EU to

i) better understand the emerging foreign aggression technologies;

ii) learn how they interact with and exploit genuine democratic processes;

iii) map the early warning signals that help distinguishing between genuine political process and their engineered version;

iv) design preventive measure that would silently diffuse the effects of these foreign aggression technologies.

Minzarari  D. Identificarea mecanismelor războiului hibrid în Republica Moldova șimăsurilor de contracarare ale acestuia. - Ch., 2018. - 6 p.

Disponibil 

http://ipre.md/2019/07/02/nota-analitica-nr-52019-autoritatile-din-republica-moldova-trebuie-sa-elaboreze-un-sistem-de-raspuns-timpuriu-contra-amenintarilor-hibride-din-exterior/

O provocare majoră, în special în Republica Moldova, unde spațiul public e saturat de speculații și învinuiri re-ciproce, este identificare măsurilor de agresiune hibridă și separarea lor de procese politice naturale. Identificarea este un lucru foarte dificil, pentru că Rusia explorează și procese naturale, încercând pe valurilor lor să submineze instituțiile democratice și să multiplice conflictul în socie-tate, erodând structura socială. Astfel, autoritățile Republicii Moldova ar urma să facă ur-mătorii pași:

11.03.2019

Raport Alternativ Nr . 4 - Implementarea Acordului de Asociere UE - Moldova (semestrul II , 2018)/ IPRE ; Groza I., Rusu I., Platon M.,Ermurachi A., Ghilețchi S.. - Ch., 2019 . - 74 p 

Mai mult



20.12.2018

Bilanțul anului 2018 – 20 de livrabile PaE către anul 2020: RAPORT DE MONITORIZARE – PARTICIPAREA REPUBLICII MOLDOVA ÎN CADRUL PARTENERIATULUI ESTIC/ Groza I., Rusu I.. - Ch., 2018. - 30 p.

  Mai mult 

15.11.2018 

Notă Analitică: Europenizarea Moldovei și coeziunea interetnică – un act de echilibru delicat / Sarah PAGUNG, Stanislav GHILETCHI. -  Ch., 2018. - 16 p. [Accesat la 7.02,2019 ]

Disponibil la : 

http://ipre.md/2018/11/15/nota-analitica-europenizarea-moldovei-si-coeziunea-interetnica-un-act-de-echilibru-delicat/

Acordul de Asociere cu UE oferă posibilitatea de modernizare a întregii societăți. Este foaia de parcurs către democratizarea și dezvoltarea Moldovei. Politicienii ar trebui să implementeze politici care să sporească integritatea sistemului judecătoresc, să restabilească încrederea publică în instituțiile de stat, să îmbunătățească eficiența sistemului de sănătate, să aducă inovațiile în sala de clasă și să reconstruiască drumurile și podurile.

Normele discursului public angajat de politicieni trebuie rescrise și trebuie lăsată deoparte practica zadarnică a partidelor de axare pe geopolitică și nu pe programe și politici de modernizare. Este muncă grea. Nu va fi ușor. Însă efortul merită premiul mare: salvarea democrației în Moldova.

11.09.2018

Al III-lea Raport Alternativ privind implementarea Acordului de Asociere cu UE (Semestrul I 2018)/ Iulian Groza, Iulian Rusu, Stanislav Ghilețchi, Mariana Platon, Adrian Băluțel- Ch., 2018 . - 88 p  [Accesat la 7.02,2019 ]

Disponibil la : http://ipre.md/2018/09/11/al-iii-lea-raport-alternativ-privind-implementarea-acordului-de-asociere-cu-ue-trimestrul-i-2018

Rezultatele evaluării cantitative ale IPRE, arată că pe parcursul primului semestru al anului 2018, Planul Național de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE (PNAIAA II) a fost realizat în proporție de 41,2%, iar rata generală de îndeplinire, în raport cu toate măsurile planificate până la sfârșitul anului 2019 este de 20,7%. În același timp, concluzia principală a analizei calitative este că până la 1 septembrie 2018, se constată un progres foarte redus în punerea în aplicare a angajamentelor prevăzute de Acordul de Asociere UE-Moldova. Iar în comparație cu sfârșitul anului 2017, se atestă regres, în special din cauza încetinirii dialogului politic UE-Moldova și suspendării asistenței financiare a UE.

Cel mai bun indicator de realizare calitativă a angajamentelor din Acordul de Asociere se înregistrează în domeniul Comerțului și aspectelor legate de Comerț – ZLSAC (Titlul V). Aici ca și în anul 2017 se atestă un progres moderat, în special datorită creșterii ponderii comerțului cu UE la 68,48% și promovării unor măsuri legislative de transpunere a acquis-ului UE în domeniul veterinar, ambalarea produselor alimentare, prestarea serviciilor financiare și de audit. De asemenea, se atestă un progres redus cu privire la procesul de transpunere a legislației în mai multe domenii sectoriale prevăzute de Titlul IV al PNAIAA, cum ar fi în special sectorul energetic sau financiar banca

Ziua Siguranţei pe Internet 2019

Ziua Siguranţei pe Internet (SID — Safer Internet Day) este o campanie desfăşurată anual în prima săptămână a lunii februarie și are ca scop promovarea utilizării într-un mod mai sigur şi responsabil a tehnologiilor online şi a dispozitivelor mobile cu acces la Internet, în special de către copii şi tineri, precum şi educarea acestora asupra pericolelor potenţiale pe care le implică navigarea pe Internet.

Susţinută la nivel european de către Consiliul Europei, organizaţia INSAFE, Directoratul General pentru Media şi Societatea Informatică al Comisiei Europene, Ziua Siguranţei pe Internet a atins un grad global de participare, conştientizare şi acoperire media, aflându-se în continuă creştere. Campania urmărește să atragă copiii și tinerii, părinții și îngrijitorii, profesorii, educatorii și asistenții sociali, precum și industria, factorii de decizie și politicienii, pentru a încuraja toată lumea să își asume rolul în crearea unui internet mai bun, pentru a inspira schimbări pozitive online, pentru a crește gradul de conștientizare a aspectelor legate de siguranța online și pentru a participa la evenimente și activități globale.

Anul acesta, “Ziua Siguranţei pe Internet” se va celebra marți, 5 februarie 2019. 

Sloganul actualei ediţii -  "Împreună pentru un internet mai bun", 

este un apel la  acțiune pentru toate părțile interesate să se alăture mişcării, să participe la crearea unui internet mai bun pentru toată lumea, şi să profite la maximum de potențialul internetului de a aduce oamenii împreună.

“Ziua Siguranţei pe Internet” încurajează pe toată lumea să se unească și să se implice. Există multe modalități de a face acest lucru:

Concursul de fotografie “Europa şi europenii astăzi” #MakingEurope2019

Consiliul Europei vă invită să participați la concursul de fotografie #MakingEurope2019.

Capturați şi și încărcați fotografia pe Instagram! privind viziunea dvs. despre ceea ce este,

• ce înseamnă Europa, Consiliul Europei pentru Europa şi pentru europeni? 
• Cum valorile Democraţiei, Drepturile Omului şi Statul de Drept se referă la viaţa de zi cu zi pentru dvs.? 

Atenţie: Republica Moldova este eligibilă în acest concurs. Capturaţi tot ceea ce înseamnă Europa pentru dvs. și încărcați fotografia pe Instagram. Cei șase câştigători (inclusiv şi câştigătorul desemnat general) vor obţine o diplomă și vor fi invitați la evenimentul comemorativ de 70 de ani în luna octombrie 2019. De asemenea, o selecție a celor mai bune fotografii și din categoria fotografiilor cîştigătoare va fi expusă la Consiliul Europei la Strasbourg.

Reguli de participare:

BV-CoE-RM :Studiu de bază privind subcultura criminală în penitenciarele din Republica Moldova

Studiu de bază privind subcultura criminală în penitenciarele din Republica Moldova= Baseline Study into Criminal Subculture in Prisons in the Republic of Moldova. – Strasbourg, 2018. -284 p.- [Accesat la : 27.03.2018]
Disponibil: https://rm.coe.int/criminal-subculture-md-en-/1680796111

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane și Degradante (în continuare ”CPT”) a atenționat în mai multe rapoarte o ”particularitate veche” a sistemului penitenciar din Republica Moldova – o ierarhie informală și o subcultură bine stabilită, care duce la violență și intimidare în rândul condamnaților. Astfel, în urma consultărilor cu Departamentul Instituțiilor Penitenciare (în continuare ”DIP”), s-a decis elaborarea unui studiu privind subcultura criminală în penitenciarele din Republica Moldova , care să abordeze legăturile exacte dintre subcultura criminală și violența din rândul condamnaților, oferind recomandări privind modul de contracarare a acestui fenomen negativ din Republica Moldova.