RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb . - 1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017
.Bruxelles, 31.10.2018 COM(2018) 728 final - 62 p.
La fel ca primul raport , publicat în noiembrie 2017, acest al doilea raport anual privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb (ALS) are drept scop creșterea nivelului de conștientizare și a transparenței în ceea ce privește modul în care Comisia pune în aplicare ALS. Prezentul raport ar trebui să le permită celorlalte instituții UE, statelor membre ale UE, societății civile, întreprinderilor, precum și oricăror părți care au un interes în politica comercială a UE să examineze și să dezbată modul în care Uniunea Europeană își aplică ALS. În plus, raportul oferă, de asemenea, informații utile cu privire la măsura în care țările în curs de dezvoltare beneficiază de pe urma ALS cu UE, precum și cu privire la modul de a ajusta mai bine ajutorul pentru dezvoltare în conformitate cu nou-actualizata Strategie de sprijin pentru comerț .
4.
4. ZONE DE LIBER SCHIMB APROFUNDATE ȘI CUPRINZĂTOARE (ZLSAC) - P.23-27
Acordurile de asociere încheiate de UE cu Georgia, cu Republica Moldova (Moldova) și cu Ucraina au drept scop aprofundarea asocierii politice și pregătirea pentru integrarea economică treptată dintre UE și cei trei parteneri estici ai săi în cadrul Parteneriatului estic ca parte a politicii europene de vecinătate.
ZLSAC au două componente principale:
- ·deschiderea reciprocă a piețelor pentru bunuri cu unele asimetrii care le aduc beneficii partenerilor estici; și
- ·apropierea amplă a reglementărilor de legislația UE, în special în domeniile legate de comerț.
După peste doi ani de aplicare cu Ucraina și peste patru ani cu Moldova și Georgia, se arată rezultatele bune, iar schimburile comerciale sunt în creștere. Apropierea legislativă avansează treptat. Impactul acesteia în ceea ce privește dinamica și durabilitatea schimburilor comerciale trebuie considerat ca fiind de termen mediu spre lung.
Evoluția comerțului și a utilizării preferințelor
UE este cel mai mare partener comercial al tuturor celor trei țări, în 2017 reprezentând 56% din comerțul total în cazul Moldovei, 42% pentru Ucraina și 27% pentru Georgia. UE are o balanță comercială pozitivă cu toate cele trei țări.
- Comerțul între UE și Ucraina a crescut puternic. Exporturile UE către Ucraina și importurile din Ucraina către UE au crescut cu 22%, respectiv, 27%, ca urmare a stabilizării situației economice după criza economică din 2014-2015.
- Schimburile comerciale cu Moldova au sporit, de asemenea, importurile UE crescând cu 23%, puțin mai mult față de exporturi, care au crescut cu 19% în 2017. Economia din Republica Moldova este în creștere, iar societățile din Moldova și-au îmbunătățit performanțele în calitate de furnizori de mașini, de produse alimentare și de anumite produse agricole și textile.
- Schimburile comerciale UE-Georgia au crescut cu 6%, iar exporturile au crescut cu doar 1,4%, în timp ce importurile UE au crescut cu 23%, constând în special din produse minerale, cum ar fi minereuri, scorie și cenușă.
În pofida unei ușoare scăderi comparativ cu 2016, RUP în ceea ce privește importurile în UE de la cei trei parteneri ZLSAC a rămas relativ ridicată, înregistrând o valoare de 77% pentru Georgia, 85% pentru Moldova și 87% pentru Ucraina. RUP în ceea ce privește exporturile din UE către Georgia au crescut puternic de la 71% în 2016 la 77% în 2017. Datele din Ucraina și Moldova nu au fost disponibile.
Ucraina, Moldova și Georgia nu au reușit să utilizeze pe deplin CT preferențiale acordate de UE pentru produse agricole, întrucât acestea nu îndeplinesc încă toate cerințele SPS și se confruntă cu unele probleme în ceea ce privește poziționarea produselor pe piață.
În 2015-2016, exporturile UE de servicii către cei trei parteneri au crescut cu 6%, iar importurile cu 3%. Exporturile UE către Ucraina au crescut cu 9%, în timp ce importurile au scăzut cu 2%. Importurile UE din Georgia au rămas stabile, în vreme ce exporturile UE au scăzut cu 33%. Exporturile UE de servicii către Moldova au scăzut cu 16%, în timp ce importurile au crescut cu 35%.
În 2016, fluxurile de ISD ale UE către Moldova au crescut cu 183% (chiar dacă de la un nivel foarte scăzut), în timp ce fluxurile de investiții din Republica Moldova în UE au scăzut cu 145%. Fluxurile de investiții din Georgia au rămas stabile, în vreme ce fluxurile din UE către Georgia au scăzut față de 2015. ISD ale UE în Ucraina au rămas la un nivel scăzut în 2016.
Taxele vamale la export mai mari în ceea ce privește exporturile de deșeuri metalice către UE nu au fost aplicate de Ucraina, în timp ce interdicția de export impusă în 2015 în cazul lemnului brut a rămas în vigoare, în pofida eforturilor intense depuse de UE pentru a determina Ucraina să soluționeze aceste aspecte. Abordarea constructivă adoptată de Comisie și reticența Ucrainei în fața progreselor înseamnă că în prezent Comisia are în vedere abordarea acestui diferend comercial prin intermediul mecanismului de soluționare a litigiilor prevăzut în temeiul ZLSAC.
Moldova a soluționat deficiențele privind protecția IG a UE Prosecco, ca urmare a unei hotărâri emise de Curtea Supremă. Moldova trebuie în continuare să abordeze motivele de preocupare legate de lipsa de transparență în materie de distribuție a energiei electrice și discriminarea în curs referitoare la o lege privind utilizarea resurselor locale în cazul comercianților cu amănuntul. Aceste aspecte sunt discutate în cadrul organismelor de aplicare și la nivel politic.
În ceea ce privește măsurile SPS, s-au înregistrat progrese mulțumitoare de către Moldova, care a adoptat și a început să își pună în aplicare strategia SPS în decembrie 2017, în timp ce Georgia a adoptat o foaie de parcurs legislativă. Ucraina ar trebui să le urmeze în 2018. Numărul de societăți care au primit autorizații UE pentru a exporta produse agricole în Ucraina este în creștere.
Ucraina și Moldova și-au exprimat interesul de a demara negocieri referitoare la Acorduri privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale (ACAA).
Toate cele trei țări au luat măsuri încurajatoare în vederea îmbunătățirii sistemelor de achiziții publice și erau în proces de punere în aplicare a unor strategii de reformă cuprinzătoare. Acest demers include un sistem de achiziții publice electronice în Ucraina și în Moldova, care ar trebui să crească eficiența și să reducă corupția.
UE oferă asistență financiară și tehnică în toate cele trei țări partenere în vederea sprijinirii reformelor interne care derivă din ZLSAC și în vederea consolidării capacității administrative a instituțiilor care vor proiecta și vor pune în aplicare aceste reforme. Sprijinul UE acoperă o gamă largă de domenii precum siguranța alimentară, regulamentele și standardele tehnice, achizițiile publice, proprietatea intelectuală, concurența etc. Asistența UE este oferită prin utilizarea unei întregi game de modalități (cum ar fi Twinning, TAIEX sau contractele UE de sprijin pentru performanțele reformelor sectoriale, care implică sprijin bugetar în raport cu punerea în aplicare a măsurilor de politică).
IMM-urile din țările care au semnat un acord de asociere, inclusiv un acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu UE, primesc sprijin suplimentar din partea facilității ZLSAC pentru IMM-uri. Facilitatea în cauză va primi aproximativ 200 de milioane EUR în granturi din bugetul UE pentru ca IMM-urile să poată debloca noi investiții în valoare de cel puțin 2 miliarde EUR. Aceste fonduri sprijină întreprinderile din Georgia, Moldova și Ucraina să se adapteze la noile cerințe ale piețelor, prin simplificarea proceselor și investirea în echipamente noi pentru a fi în conformitate cu normele UE din domenii precum calitatea și siguranța, eficiența energetică și respectarea cerințelor de mediu.
Societatea română Allevo, cu sediul în București, are 50 de angajați și oferă soluții de software care sprijină instituțiile financiare să funcționeze, să prelucreze plățile și să respecte standardele și regulamentele europene și locale. Astfel cum se prevede în temeiul ZLSAC, Moldova este în curs de adoptare a regulamentelor UE care le permit băncilor din Republica Moldova să se poziționeze mai bine pe piața amplă a serviciilor financiare. Acest lucru oferă noi oportunități de afaceri pentru Allevo, care pune la dispoziție soluții adaptate necesităților băncilor. Mai mult, în temeiul ZLSAC, societățile din UE precum Allevo, care desfășoară activități în Moldova, sunt tratate în prezent precum societățile moldovene, ceea ce le ușurează desfășurarea activității. Grație ZLSAC, Moldova își bazează în prezent mare parte din reglementarea financiară pe modelul UE, ceea ce simplifică vânzarea de servicii UE.
Societate poloneză de echipament montan urcă pe noi culmi în Ucraina
Fjord Nansen, societatea poloneză cu sediul în orășelul Chwaszczyno, lângă Gdynia, este specializată în echipament montan precum corturi, rucsacuri, saci de dormit, termosuri și îmbrăcăminte montană. După cum confirmă patronul societății, Dariusz Staniszewski, exporturile sunt din ce în ce mai importante pentru Fjord Nansen. Una dintre piețele-cheie este Ucraina. În 2011, societatea a exportat o cantitate-record de 23% din producția sa în Ucraina. Zona de liber schimb UE-Ucraina, în vigoare din ianuarie 2016, facilitează dezvoltarea afacerilor și valorificarea întregului lor potențial.
Fabrică de îmbrăcăminte din Ucraina utilizează ALS ca punte pentru a aproviziona mărci europene de top
Sprijinirea dezvoltării întreprinderilor și, prin urmare, a unei mai mari stabilități economice în țările partenere este un obiectiv esențial în ceea ce privește ZLSAC. „Uzhgorod clothing factory” execută comenzi pentru europeni faimoși precum Gerry Weber și Marc O’Polo, și colaborează cu Hugo Boss și Dolce & Gabbana. Directorul fabricii subliniază importanța momentului în care,, la 1 ianuarie 2016, ca urmare a punerii în aplicare a ZLSAC, autoritățile vamale din Ucraina au început să elibereze certificate de origine pentru mărfuri, ceea ce a asigurat taxele vamale preferențiale atunci când sunt importate în UE. Uzhgorod furnizează între 400-450 000 de articole vestimentare anual în Europa și are 300 de angajați.
Punerea în aplicare a capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă a înregistrat progrese. În Moldova și Georgia, mecanismele consultative ale societății civile își desfășoară activitatea de câțiva ani. Următorul pas pentru Moldova este crearea unui plan de lucru privind punerea în aplicare a capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă. Georgia a adoptat un plan de lucru privind comerțul și dezvoltarea durabilă în 2018 și, cu implicarea organismelor societății civile, s-au purtat dialoguri constructive pe tema standardelor de muncă, în special în ceea ce privește inspectoratele de muncă drept instituție-cheie pentru punerea în aplicare eficace a acestora, precum și în ceea ce privește aspectele legate de schimbările de mediu și climatice. În Ucraina, dialogul dintre părți a început, cu accent pe gestionarea durabilă a pădurilor; dispozițiile în materie de muncă trebuie încă să fie discutate de Subcomitetul mixt pentru comerț și dezvoltare durabilă. Grupul consultativ al societății civile ucrainene urmează să fie instituit.
Vezi de asemenea
Individual reports and info sheets on implementation of EU Free Trade AgreementsAccompanying the document Report from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions on Implementation of Free Trade Agreements 1 January 2017 - 31 December 2017 {COM(2018) 728 final}. - 268 p
Disponibil la : http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2018/october/tradoc_157473.PDFMOLDOVA - P.101-111
ANNUAL REPORT ON THE IMPLEMENTATION OF THE DEEP AND COMPREHENSIVE FREE TRADE AREA (DCFTA) BETWEEN THE EU AND ITS MEMBER STATES AND MOLDOVA
1.1. Trade in goods overall
1.1.1. The scope of trade liberalization
1.1.2. Overall evolution of EU-Moldova trade in goods
1.1.3. Sectoral structure of EU-Moldova trade in goods
1.2. Trade in agricultural goods
1.2.1. Review clause for agricultural products
1.2.2. Anti-circumvention mechanism for agricultural products
1.2.3. Use of TRQs
1.3. Preference Utilisation rate (PURs)
1.4. Establishment, trade in services and investments
1.4.1. Market access related to establishment and trade in services
1.4.2. Trade in Services
1.4.3. FDI
Postări
