Faceți căutări pe acest blog

BV:UE-RM - RAPORT DE MONITORIZARE – PARTICIPAREA REPUBLICII MOLDOVA ÎN CADRUL PARTENERIATULUI ESTIC

 Bilanțul anului 2018 – 20 de livrabile PaE către anul 2020: RAPORT DE MONITORIZARE – PARTICIPAREA REPUBLICII MOLDOVA ÎN CADRUL PARTENERIATULUI ESTIC/ Groza I., Rusu I.. - Ch., 2018. - 30  p.
 [Accesat : 20.12.2018]

Disponibil la :  http://ipre.md/2018/12/20/raport-de-monitorizare-participarea-republicii-moldova-i%cc%82n-cadrul-parteneriatului-estic-bilant%cc%a6ul-anului-2018-20-de-livrabile-pae-ca%cc%86tre-anul-2020/

Summit-ul Parteneriatului Estic (PE) din 2018 a aprobat 20 de livrabile pentru anul 2020. Comisia Europeană și EEAS monitorizează implementarea acestor livrabile, punând accent pe realizările-cheie și pe domeniile în care sunt necesare mai multe eforturi. Republica Moldova, alături de celelalte țări ale PaE, își efectuează propria evaluare în cadrul reuniunilor organizate cu regularitate de platformele, comitetele și  grupurile de lucru, constituite sub egida PaE. EURONEST și Forul Societății Civile a PaE efectuează o evaluare separată. Pe parcursul reuniunii ministeriale a PaE din 15 octombrie 2018, Comisia Europeană și EEAS, alături de 28 de state membre UE și șase țări ale PaE, au analizat bilanțul în implementarea celor 20 de livrabile.

În acest sens, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)  a elaborat prezentul Raport cu privire la Implementarea de către Republica Moldova a celor 20 de Livrabile ale Parteneriatului Estic către anul 2020, care include și un set de priorități pentru anul 2019. Raportul vine să completeze evaluările Comisiei Europene, Serviciului European de Acțiune Externă și ale Republicii Moldova.

Protecția copilului în contextul migrației


Copiii din migrație au dreptul de a fi informați cu privire la drepturile lor. Aceste informații sunt esențiale pentru a le auzi vocea și pentru a le permite să participe la procedurile care le afectează. Acești copii, în ciuda faptului că sunt unul dintre cele mai vulnerabile grupuri din Europa de astăzi, se confruntă cu obstacole în calea accesului la informații care sunt adecvate pentru copii și adecvate vârstei.


Ca răspuns la aceste provocări, cu ocazia Zilei Internaționale a Migranților marcată la 18 decembrie, Consiliul Europei a lansat Manualul pentru profesioniștii de primă linie cu privire la modul de transmitere a informațiilor copiilor în legătură cu migrația.


Manualul include exemple de practici promițătoare implementate în întreaga Europă, sfaturi practice pentru a evidenția modalitățile de punere în practică a acestor orientări în practică, situații specifice sau factori de risc care ar spori vulnerabilitatea unui copil sau ar spori barierele în calea accesului la drepturi; întrebări pe care copiii le pot avea în diferite etape ale călătoriei lor; recomandările copiilor; "Reguli de aur" pentru fiecare context.
Cartea este lansată în cadrul Strategiei pentru Drepturile Copilului (2016-2021).


Mai mult

Manualul pentru profesioniștii de primă linie cu privire la modul de transmitere a informațiilor copiilor în legătură cu migrațiaStrategia pentru Drepturile Copilului (2016-2021)
Interviu cu Ellen Van Vooren, cercetător și consilier politic, Centrul de Cunoștințe privind Drepturile Copiilor (KeKi), unul dintre autorii raportului
Copiii migranți trebuie să fie informați cu privire la drepturile lor
Planul de acțiune privind protecția refugiaților și a copiilor migranți în Europa (2017-2019)

Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei a trecut de la Croația la Finlanda

22. 11. 2018 - Comitetul Miniștrilor: Croația predă președinția Comitetului de Miniștri Finlandei
Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei a trecut astăzi de la Croația la Finlanda, în cadrul unei ședințe la sediul Organizației din Strasbourg, la care au participat reprezentanții celor 47 de state membre ale Consiliului Europei.

Președintele în exercițiu, Marija Pejčinović Burić, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe și Europene din Croația, a făcut o prezentare generală a realizărilor țării sale pe parcursul mandatului.

Noul președinte al Comitetului de Miniștri, Timo Soini, Ministrul Afacerilor Externe al Finlandei, a prezentat prioritățile președinției finlandeze, care se va desfășura timp de șase luni.

Aceste priorități includ
  • consolidarea sistemului drepturilor omului și a statului de drept în Europa, 
  • sprijinirea egalității și a drepturilor femeilor și 
  • promovarea unei societăți deschise și favorabile incluziunii (cu accent pe tineri și prevenirea radicalizării).
Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei. El este alcătuit din miniştrii afacerilor externe din 47 de State membre sau din reprezentanţii permanenţi la Strasbourg. El este atât un organism guvernamental, în cadrul căruia abordările naţionale ale problemelor cu care se confruntă societatea europeană pot fi discutate pe picior de egalitate, cât şi un forum colectiv, care formulează unele soluţii la aceste provocări. În colaborare cu Adunarea Parlamentară, care este un gardian al valorilor fundamentale ale Consiliului Europei, el este investit şi cu misiunea de a monitoriza respectarea angajamentelor luate de Statele membre.

De menționat, că după președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, Finlanda va prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene. Aceste două roluri de conducere consecutive oferă o oportunitate excelentă de a promova cooperarea dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană în ceea ce privește 



Mai mult
  • https://www.coe.int/en/web/chairmanship
  • https://search.coe.int/directorate_of_communications/Pages/result_details.aspx?ObjectId=09000016808f093d




BV :UE-RM - Impactul economic după 4 ani de implementare a Acordului de Asociere RM-UE

Impactul economic după 4 ani de implementare a Acordului de Asociere RM-UE// Expert Gruo;  Adrian Lupușor , Vadim Gumene. - Ch., 2018 . - 34 p.
{Accesat la  21.11.2018}

Disponibil la :
 https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/Studiul_4_ani_DCFTA.pdf

Analiza are drept scop evaluarea impactului economic la 4 ani de implementare a AA/DCFTA în Republica Moldova și cuprinde capitole referitoare la impactul DCFTA asupra exporturilor de bunuri în Uniunea Europeană, precum și date referitoare la importurile Republicii Moldova din piața Uniunii Europene. Principalul obiectiv este de a evalua și comunica progresul și impactul economic al implementării AA/DCFTA în Republica Moldova în scopul stimulării participării la implementarea și asimilarea completă a Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Nu în ultimul rând, analiza cuprinde o serie de informații și rezultate relevante privind impactul Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană pentru întreaga societate a Republicii Moldova.

Conținut 
  • Impactul asupra exporturilor de bunuri .. 
  • Exporturile de produse agroalimentare în UE
  •  Exporturile de produse agricole supuse scutirii anuale de taxe în cadrul contingentelor tarifare
  •  Impactul net al DCFTA asupra exporturilor de agroalimentare în UE
  • Exporturile de produse industriale în UE.
  • Impactul net al DCFTA asupra exporturilor de industriale în UE.
  • Importurile Republicii Moldova de produse agroalimentare din UE
  •  Importurile de produse agricole supuse scutirii anuale de taxe în cadrul contingentelor tarifare din UE.
  • Importul de produse non-agricole din UE
  • Impactul economic al DCFTA.
  • Concluzii.
  • Anexa A. Rezultatele regresiei pentru modelul privind evoluția exporturilor de agroalimentare în UE  
  • Anexa B. Rezultatele regresiei  
  • Anexa C. Note metodologice privind estimarea impactului economic al DCFTA.
Экономическое влияние Соглашения об ассоциации между РМ и ЕС спустя 4 года после начала реализации

Disponibil la : 
 https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/Studiul_4_ani_DCFTA_ru.pdf

Цель анализа заключается в оценке экономического воздействия, оказанного за 4 годареализации АA/ DCFTA в Республике Молдова, в нем рассматриваются такие аспекты как воздействие DCFTA на экспорт товаров в Европейский Союз, а также данные, касающиеся импорта Республики Молдова с рынка Европейского Союза. Основной задачей является проведение оценки и распространение информации о прогрессе и экономическом воздействии реализации АA/DCFTA в Республике Молдова с целью стимулирования реализации и полного освоения Соглашения о свободной торговле с Европейским Союзом. И не в последнюю очередь, данный анализ включает информацию и результаты воздействия Соглашения о свободной торговле с Европейским Союзом на всё общество Республики Молдова. 



The economic impact after 4 years of implementation of the Association Agreement RM-EU
Disponibil la ;
  https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/Studiul_4_ani_DCFTA_en.pdf


The analysis aims at assessing the economic impact after 4 years of AA/DCFTA implementation in the Republic of Moldova and includes chapters related to the DCFTA impact on exports of goods to the European Union, as well as data on Moldovan imports from the European Union market. The main objective is to assess and communicate the progress and economic impact of the AA/DCFTA implementation in the Republic of Moldova in order to stimulate the participation to the full implementation and assimilation of the Free Trade Agreement with the European Union. Last but not least, the analysis includes a series of relevant information and results on the impact of the Free Trade Agreement for the entire society of the Republic of Moldova.


"Lumea se schimbă, cum rămâne cu noi?": cea de-a 20-a ediție anuală a Săptămânii Educației Globale (GEW)

"Lumea se schimbă, cum rămâne cu noi?": cea de-a 20-a ediție anuală a Săptămânii Educației Globale (GEW)

Săptămână Educației Globale este un eveniment de conștientizare la nivel european, care are loc anual în instituții educaționale formale și non-formale din întreaga continent. Are o temă diferită în fiecare an.

Scopul săptămânii educaționale globale este de a încuraja educatorii , elevii si studențiii să exploreze activitățile educaționale pentru cetățenia globală. În conformitate cu punctul 4.7 al Obiectivului 4 al Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă, Săptămâna Educației Globale abordează aspecte legate de diversitate și inegalitate la nivel local și global și încearcă să încurajeze:

• Conștientizarea lumii extinse și a rolului nostru de cetățeni ai lumii
• Atitudini de respect pentru diversitate și abilități de comunicare interculturale
• Responsabilitatea pentru acțiunile noastre
• Abilitatea de a acționa pentru a face lumea un loc mai echitabil și durabil

În perioada 19-25 noiembrie 2018 în întreaga Europă, dar și în multe alte state ale lumei este organizată cea de-a 20-a ediție anuală a Săptămânii Educației Globale (GEW). Tema acestei ediții este ”Lumea se schimbă, cum rămâne cu noi?” și se concentrează asupra stilului de viață durabil, referindu-se direct la Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite (SDG), care vizează eliminarea sărăciei extreme, reducerea inegalităților și combaterea amenințării cu schimbările climatice până în 2030.

Este un apel pentru a ne regândi obiceiurile și căile de trai, cheltuim și consumăm, dar găsim și noi modalități de educație și socializare. Prin preluarea deșeurilor, poluării, emisiilor și utilizării resurselor naturale, stilul de viață durabil este esențial pentru protejarea mediului.

Acesta este motivul pentru care tema din acest an cere să se reflecteze despre activitățile noastre zilnice, aspirațiile viitoare și impactul pe care îl putem avea asupra influențării schimbării.

Mai mult 



  • https://www.coe.int/en/web/north-south-centre/the-global-education-week 
  •  #GlobalEducationWeek 
  •  #GEW18  @GlobalEducationNetworkers



BV - Rezoluţia Parlamentului European din 14 noiembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova

Punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova : Rezoluţia Parlamentului European din 14 noiembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova (2017/2281(INI)). -  21 p.

Disponibil la : http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//NONSGML+TA+P8-TA-2018-0458+0+DOC+PDF+V0//RO


Parlamentul European,

– având în vedere articolul 8 și titlul V, în special articolele 21, 22, 36 și 37 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), precum și Partea a cincea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

– având în vedere Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, care a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016,

– având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special cele din 5 iulie 2018 referitoare la criza politică din Republica Moldova ca urmare a invalidării scrutinului electoral pentru alegerea primarului din Chișinău(1) , din 15 noiembrie 2017 referitoare la parteneriatul estic în perioada premergătoare reuniunii la nivel înalt din noiembrie 2017(2) , din 4 iulie 2017 referitoare la acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova(3) și din 21 ianuarie 2016 referitoare la acordurile de asociere/zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia, Moldova și Ucraina(4) ,

– având în vedere semnarea, în noiembrie 2017, a unui memorandum de înțelegere, a unui acord privind un plan de împrumut și a unui acord de grant privind acordarea de asistență microfinanciară în valoare de 100 de milioane EUR pentru perioada 2017-2018,

– având în vedere Planul național de acțiune al Republicii Moldova privind punerea în aplicare a Acordului de asociere dintre Moldova și Uniunea Europeană în perioada 2017-2019 (NAPIAA),

– având în vedere documentul de lucru comun al Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind Raportul de punere în aplicare a asocierii privitor la Moldova din 3 aprilie 2018 (SWD(2018)0094),

– având în vedere Declarațiile comune ale Summiturilor Parteneriatului Estic, în special cea din 24 noiembrie 2017 de la Bruxelles,

– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe privind Republica Moldova din 26 februarie 2018,

”LIBER SĂ VORBEȘTI, SIGUR SĂ ÎNVEȚI -- Școli democratice pentru toți - o nouă campanie educațională a Consiliului Europei

Noua campanie educațională ”LIBER SĂ VORBEȘTI, SIGUR SĂ ÎNVEȚI - Școli democratice pentru toți”. își propune să sublinieze angajamentul față de valorile și principiile democratice în viața și cultura școlilor din întreaga Europă. Bazându-se pe principiile educației pentru cetățenie democratică și drepturile omului, școlile din întreaga Europă dovedesc în fiecare zi că cel mai important rol al educației este construirea unor societăți inclusive și democratice prin implicarea și competențele democratice ale tinerilor.

LIBER SĂ VORBEȘTI, SIGUR SĂ ÎNVEȚI - Școli democratice pentru toți se concentrează pe asigurarea libertății de a vorbi și de a învăța în siguranță pentru copii și tineri la școală, astfel încât să poată fi explorate chiar și cele mai controversate puncte de vedere, astfel încât opiniile care ar putea duce la discriminare, la discursuri de ură sau la agresiuni - sau chiar la o violență extremă – să poată fi contestate și discutate mai degrabă decât să fie ascunse.

Acest lucru presupune ca școlile să fie democratice și că toată lumea - de la elevi și studenți la profesori, conducători școlari, părinți și membri ai comunității locale - respectă drepturile omului și are competențele necesare pentru a funcționa eficient într-o societate democratică.

Respectivele competențe constituie baza cadrului de referință al Consiliului Europei privind competențele pentru cultura democratică, care va fi pus în aplicare în școlile europene în timpul campaniei.

Factori de decizie, elevi, profesori din domeniul educației, cercetători și experți din întreaga Europă vor participa la lansarea camanieiîn cadrul unei conferințe, care va avea loc în perioada 14-16 noiembrie și care marchează și cea de-a zecea aniversare a Centrului European Wergeland (Oslo, Norvegia).

Bunele practici evidențiate în campanie vor reflecta medii de învățare sigure, fără violență și frică și promovarea libertății de exprimare în școli. Campania va fi condusă de Consiliul Europei în parteneriat cu Centrul European Wergeland. Activitățile campaniei vor promova dezvoltarea competențelor-cheie (valori, atitudini, abilități și cunoștințe și înțelegere critică) ale noului Cadru de referință al Competențelor pentru Cultură Democratică a Consiliului Europei, cum ar fi:
  • Cunoașterea și înțelegerea critică a lumii;
  • Valorizarea democrației, a justiției, a echității, a egalității și a statului de drept;
  • Abilități analitice și de gândire critică, precum și învățarea autonomă;
  • Spirit civic, responsabilitate, respect;
  • Abilități de soluționare a conflictelor, empatie, toleranță de ambiguitate;
  • Deschiderea spre alteritatea culturală și valorizarea diversității culturale;
Există șase teme de campanie:
  • a face vocile copiilor și elevilor auzite;
  • a aborda problemele controversate;
  • a preveni violența și hărțuirea;
  • a aborda propaganda, dezinformarea și știrile false;
  • combaterea discriminării;
  • îmbunătățirea stării de bine în școală.
Campania va dura până în anul 2022 și se va desfășura atât la nivel național, regional cât și european. Aceasta implică 50 de state din Europa; cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, precum și Belarus, Sfântul Scaun și Kazahstan, ca părți suplimentare la Convenția culturală europeană a Organizației.

Mai mult

Programul UE - eTwinning


Informatii utile
       eTwinning

      Politica europeană în domeniul cercetării și inovării


      În cadrul Zilelor Științei marcate în perioada 5-10 noiembrie la Biblioteca Națională a R.Moldova Centrul Pro-European de servicii și comunicare organizează expoziția Politica europeană în domeniul cercetării și inovării. 
       Politica europeană în domeniul cercetării și dezvoltării tehnologice (CDT) ocupă un loc important în legislația UE încă de la semnarea primelor tratate comunitare și a fost extinsă la începutul anilor 1980, odată cu instituirea unui program-cadru european pentru activități de cercetare. Începând din 2014, finanțarea UE pentru cercetare a fost în mare parte grupată în cadrul programului Orizont 2020, cel de-al optulea Program-cadru pentru cercetare și inovare al UE pentru perioada 2014-2020, care are scopul de a asigura competitivitatea globală a Europei.Politica în domeniul cercetării și dezvoltării tehnologice/Fişe tehnice UE - 2018 www.europarl.europa.eu/factsheets/ro


      Expoziția cuprinde documente oficiale și publicații privind valorificarea cercetării și inovării europene, Noua Agendă europeană pentru cercetare și inovare, spațiu european de cercetare, accesul la informațiile științifice și conservarea acestora,  cooperarea internațională în domeniul cercetării și al inovării

      UE depune eforturi pentru a crea un singur Spațiu european de cercetare , care să le permită cercetătorilor să lucreze în orice țară din UE și în interiorul căruia să fie sprijinită și încurajată cooperarea transfrontalieră.

      .Un loc aparte este rezervat informației referitoare la Programul – cadru al UE pentru cercetare și inovare Orizont2020. 
      Orizont 2020 reunește toate finanțările pentru cercetare și inovare într-un singur program integrat. Obiectivele sale sunt:

      • să consolideze poziția UE în domeniul științific (24,4 miliarde de euro, dintre care 13 miliarde destinate Consiliului European pentru Cercetare (en)
      • să consolideze inovarea industrială (17 miliarde de euro) - inclusiv prin investiții în tehnologii-cheie, acces îmbunătățit la capital și sprijin pentru întreprinderile mici
      • să abordeze principalele provocări, cum ar fi schimbările climatice, transportul durabil, energia regenerabilă, securitatea și siguranța alimentară, îmbătrânirea populației (24,4 miliarde de euro).
      Programul Orizont 2020 își propune:


      La data de 08 noiembrie 2018 doitorii pot obține informații detaliate privind oportunitățile participării Republicii Moldova la Programul Orizont2020. În scopul valorificării statutului de țară asociată la Programul „Orizont 2020”, diseminării informației cu privire la oportunitățile oferite de către acesta, precum și a informației despre apelurile deschise, metode de identificare a partenerilor internaționali etc., Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare în comun cu reprezentanții Rețelei Punctelor Naționale de Contact organizează o sesiune de informare/Info stand,, în incinta Bibliotecii Naționale. La Info stand, persoanele interesate pot beneficia de consultații privind oportunitățile și actualitatea Programului „Orizont 2020”.







      În caddrul acestei prime ediții ale Zilelor Științei la BNRM, în spațiile CPESC este prezentată și expoziția Materiale ale Conferințelor științifice naționale și internaționale privind integrarea europeană în diferite domenii: științe politice, economie, drept, științe sociale, etc.

        RESUSRE SI INFORMATII SUPLIMENTARE



      Cercetare și inovare  Dincolo de limite, pentru o viață mai bună
      Cercetare și inovare Dincolo de limite, pentru o viață mai bună. -  2016. - 16 p
      Disponibil la : https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/ba202c94-aa5d-11e6-aab7-01aa75ed71a1

      Cercetarea și inovarea îmbunătățesc condițiile de trai și de muncă în Uniunea Europeană (UE), motiv pentru care se află în centrul politicilor prin care Comisia Europeană încearcă să stimuleze ocuparea forței de muncă, creșterea economică și investițiile. 

      Mai mult, cercetarea și inovarea ne furnizează cunoștințele și soluțiile necesare în cazul unor probleme urgente, cum ar fi epidemia de Ebola sau criza refugiaților, dar și în cazul unor provocări societale pe termen lung, cum ar fi cele legate de transport, schimbări climatice sau energie.

       În viața de zi cu zi, ele aduc îmbunătățiri în domenii precum asistența medicală, transporturile și securitatea și reprezintă rampa de lansare pentru numeroase produse și servicii noi. Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii Europene”.




      Oportunitate pentru studenții doctoranzi și cadre didactice universitare axate pe teme ce tin de UE- Parteneriatul Estic

      Doctoranzi și cercetători la începutul carierei specializați în problematica UE  sau UE - Parteneriatul Estic sunt invitați să aplice pentru a participa la Academia de .UE - Parteneriatul Estic  Evenimentul va avea loc pe 11-15 februarie 2019 în capitala ucraineană Kiev.

      Academia va aborda aspectele esențiale legate de rolul UE în Europa de Est, va explora diferite aspecte ale relațiilor dintre UE și țările partenere estice, va actualiza punerea în aplicare a acordurilor de asociere și va acoperi alte probleme.

      Acesta va combina o serie de cursuri inspirate cu ateliere de abilități soft, activități dinamice de grup și prezentări individuale ale proiectelor de cercetare. O sesiune specială se va axa pe activitățile Erasmus + Jean Monnet pentru a încuraja participarea tinerilor savanți.

      Participarea este gratuită. Proiectul Jean Monnet va oferi o serie de burse pentru cetățenii Armeniei, Azerbaidjanului, Belarusului, Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei, care acoperă călătoriile, cazarea și mesele.

      Termenul limită de depunere a candidaturilor este 18 noiembrie 2018. Mai multe informații despre criteriile de eligibilitate și despre modul de depunere a candidaturilor pot fi găsit


      • http://aprei.com.ua/wp-content/uploads/2018/10/EU-EaPAcademyCallforparticipation.pdf
      • https://www.euneighbours.eu/ru/east/stay-informed/news/vozmozhnost-dlya-aspirantov-i-molodykh-uchenykh-rabotayuschikh-s-temami-es


      BV - Cel de-al 2 - lea Raport UE privind implementarea acordurilor de liber schimb

      RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb . - 1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017
      .Bruxelles, 31.10.2018 COM(2018) 728 final - 62 p.


      La fel ca primul raport , publicat în noiembrie 2017, acest al doilea raport anual privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb (ALS) are drept scop creșterea nivelului de conștientizare și a transparenței în ceea ce privește modul în care Comisia pune în aplicare ALS. Prezentul raport ar trebui să le permită celorlalte instituții UE, statelor membre ale UE, societății civile, întreprinderilor, precum și oricăror părți care au un interes în politica comercială a UE să examineze și să dezbată modul în care Uniunea Europeană își aplică ALS. În plus, raportul oferă, de asemenea, informații utile cu privire la măsura în care țările în curs de dezvoltare beneficiază de pe urma ALS cu UE, precum și cu privire la modul de a ajusta mai bine ajutorul pentru dezvoltare în conformitate cu nou-actualizata Strategie de sprijin pentru comerț .

      4.
      4. ZONE DE LIBER SCHIMB APROFUNDATE ȘI CUPRINZĂTOARE (ZLSAC)  - P.23-27

      Acordurile de asociere încheiate de UE cu Georgia, cu Republica Moldova (Moldova) și cu Ucraina au drept scop aprofundarea asocierii politice și pregătirea pentru integrarea economică treptată dintre UE și cei trei parteneri estici ai săi în cadrul Parteneriatului estic ca parte a politicii europene de vecinătate.

      ZLSAC au două componente principale:
      1. ·deschiderea reciprocă a piețelor pentru bunuri cu unele asimetrii care le aduc beneficii partenerilor estici; și
      2. ·apropierea amplă a reglementărilor de legislația UE, în special în domeniile legate de comerț.

      După peste doi ani de aplicare cu Ucraina și peste patru ani cu Moldova și Georgia, se arată rezultatele bune, iar schimburile comerciale sunt în creștere. Apropierea legislativă avansează treptat. Impactul acesteia în ceea ce privește dinamica și durabilitatea schimburilor comerciale trebuie considerat ca fiind de termen mediu spre lung.

      Evoluția comerțului și a utilizării preferințelor


      UE este cel mai mare partener comercial al tuturor celor trei țări, în 2017 reprezentând 56% din comerțul total în cazul Moldovei, 42% pentru Ucraina și 27% pentru Georgia. UE are o balanță comercială pozitivă cu toate cele trei țări.
      • Comerțul între UE și Ucraina a crescut puternic. Exporturile UE către Ucraina și importurile din Ucraina către UE au crescut cu 22%, respectiv, 27%, ca urmare a stabilizării situației economice după criza economică din 2014-2015.
      • Schimburile comerciale cu Moldova au sporit, de asemenea, importurile UE crescând cu 23%, puțin mai mult față de exporturi, care au crescut cu 19% în 2017. Economia din Republica Moldova este în creștere, iar societățile din Moldova și-au îmbunătățit performanțele în calitate de furnizori de mașini, de produse alimentare și de anumite produse agricole și textile.
      • Schimburile comerciale UE-Georgia au crescut cu 6%, iar exporturile au crescut cu doar 1,4%, în timp ce importurile UE au crescut cu 23%, constând în special din produse minerale, cum ar fi minereuri, scorie și cenușă.
      În pofida unei ușoare scăderi comparativ cu 2016, RUP în ceea ce privește importurile în UE de la cei trei parteneri ZLSAC a rămas relativ ridicată, înregistrând o valoare de 77% pentru Georgia, 85% pentru Moldova și 87% pentru Ucraina. RUP în ceea ce privește exporturile din UE către Georgia au crescut puternic de la 71% în 2016 la 77% în 2017. Datele din Ucraina și Moldova nu au fost disponibile.

      Ucraina, Moldova și Georgia nu au reușit să utilizeze pe deplin CT preferențiale acordate de UE pentru produse agricole, întrucât acestea nu îndeplinesc încă toate cerințele SPS și se confruntă cu unele probleme în ceea ce privește poziționarea produselor pe piață.

      În 2015-2016, exporturile UE de servicii către cei trei parteneri au crescut cu 6%, iar importurile cu 3%. Exporturile UE către Ucraina au crescut cu 9%, în timp ce importurile au scăzut cu 2%. Importurile UE din Georgia au rămas stabile, în vreme ce exporturile UE au scăzut cu 33%. Exporturile UE de servicii către Moldova au scăzut cu 16%, în timp ce importurile au crescut cu 35%.

      În 2016, fluxurile de ISD ale UE către Moldova au crescut cu 183% (chiar dacă de la un nivel foarte scăzut), în timp ce fluxurile de investiții din Republica Moldova în UE au scăzut cu 145%. Fluxurile de investiții din Georgia au rămas stabile, în vreme ce fluxurile din UE către Georgia au scăzut față de 2015. ISD ale UE în Ucraina au rămas la un nivel scăzut în 2016.

      Progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a ZLSAC și aspectele nesoluționate