BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Iunie - Septembrie 2017

Interviuri, comentarii, opinii

 Arhiva 2012-2017

 SEPTEMBRIE 2017

29.09.2017

Cum sunt respectate deciziile CEDO și ce se întâmplă cu cei care nu le aplică?: Interviu cu purtătorul de cuvânt al CEDO Andrew Cutting.
 Republica Moldova a fost condamnată, doar în 2016, să plătească 130 000 de euro unor cetățeni care au câştigat procese la CEDO, care a găsit statul moldovean vinovat în 23 de dosare. Suma este însă în scădere: în anul precedent din bugetul țării ar fi trebuit să plece 227 339 Euro. Vorbim însă de sume pe hârtie, căci Moldova se alătură celorlalte 46 de state membre ale Consiliului Europei cu restanțe în implementarea deciziilor CEDO. Practic, nu există nici un stat membru care să fi implementat integral toate deciziile CEDO, explică într-un interviu pentru Europa Liberă Andrew Cutting, purtător de cuvânt al reprezentanței Consiliului Europei de la Bruxelles. Comitetul de Miniștri face eforturi pentru ca statele să implementeze toate deciziile, însă există cazuri în care acest proces se întinde pe decenii. Pentru cazuri interstatale complexe (Ucraina vs. Federația Rusă, de exemplu) sau cele care necesită revizuiri legislative, statul sau statele implicate sunt obligate să opereze modificări legislative sau negocieri diplomatice, procese care nu pot fi grăbite, explică Andrew Cutting.

Europa Liberă: Implementarea deciziilor CEDO nu este un subiect care să suscită prea mare interes. Toată lumea se concentrează pe deciziile CEDO, momentul când acestea sunt emise. Este elementul de noutate. Însă toți uităm că aceste decizii rămân vorbe pe hartie dacă nu sunt și puse în aplicare.
Andrew Cutting: „După ce o decizie a CEDO devine definitivă, este transferată Comitetului de Miniștri, care este alcătuit din reprezentanții fiecărui stat membru în Strasbourg, pentru a verifica implementarea acestei decizii de statul în cauză. Aceasta se face în baza informațiilor oferite de statul membru, astfel că dacă este un caz legat de Moldova, de exemplu, această țară, prin reprezentanții săi, va spune: iată ce avem de gând să facem pentru a implementa decizia. Noi primim, de asemenea, informații de la părțile vătămate, dacă doriți, precum și de la organizații neguvernamentale și alte organizații pentru drepturile omului. Apoi, Comitetul de Miniștri pune toate aceste documente la un loc, compară cu decizia CEDO, și dacă totul este în aceeași direcție, atunci constată că decizia a fost implementată corespunzător și cazul se poate închide. Majoritatea cazurilor aduc la CEDO cetățeni împotriva statelor lor. Ocazional avem și cazuri inter-statale, în care un stat dă în judecată alt stat la CEDO. Primul a fost Irlanda împotriva Marii Britanii, apoi au urmat Cipru împotriva Turciei, Ucraina împotriva Federației Ruse 

28.09.2017

Knut Fleckenstein: „Cine face mai multe reforme va primi mai mult sprijin din partea UE”: Un interviu cu europarlamentarul german, co-autor al unui raport al PE asupra Parteneriatului Estic.

Ce este Parteneriatul Estic Plus și ce va aduce el moldovenilor, georgienilor sau ucrainienilor? Knut Fleckenstein, europarlamentar socialist german și co-raportor al unui document care prezintă poziția Parlamentului European în cadrul Summitul Parteneriatului Estic, de la Bruxelles, din noiembrie, atrage atenția într-un interviu cu Europa Liberă că deși UE va aduce noi stimulente partenerilor estici, totul va fi condiționat mai strict decât până acum, de aplicarea reformelor.

Europa Liberă: Domnule Fleckenstein, summitul Parteneriatului Estic din luna noiembrie, de la Bruxelles, se va concentra pe noua politică de vecinătate, așa numita „Eastern Partnership Plus”. Ce va aduce nou acestă nouă politică de vecinătate pentru țările din est?
Knut Fleckenstein: „Este vorba despre două lucruri: pe de o parte, că dorim să atingem mai multe obiective decât până acum, iar pe de altă parte, că dorim să oferim țărilor partenere mai multe stimulente, cum ar fi să le facem posibilă acestor țări aderarea la Uniunea Vamală sau la Zona Schengen. De asemenea, vom crește bugetul pentru ca banii să ajungă la cei care au nevoie mai multă de ei, de la copii, pensionari, care au muncit întreaga lor viață.


27.09.2017


Menno Ettema: „Musulmanii care trăiesc în UE au mai multă încredere în instituțiile statului decât restul cetățenilor” 

Numărul musulmanilor a depășit la nivel global 1,6 miliarde, și doar în Europa trăiesc 19 milioane. Între religiile lumii, Islamul este cea de-a doua ca număr de adepți, după Creștinism. Apariția ISIS și recentele atacuri teroriste au provocat o stare de anxietate în rândul populației și mulți arată cu degetul către comunitățile musulmane, ca fiind cele care generează idei extremiste și care fac posibile coagularea de grupări teroriste precum ISIS sau Boko Haram. Dar punerea semnului egal între terorism și Islam și generalizarea că întreaga comunitate islamică este generatoare de terorism alimentează sentimentele anti-musulmane și întărește miturile deja existente. Comisia Europeană împotriva rasismului și intoleranței (corp de experți al Consiliului Europei) a arătat în raportul său din anul 2016 că musulmanii continuă să experimenteze variate tipuri de discriminare în viața socială.
Pe acest fundal, Consiliul Europei a organizat o așa numită „Zi împotriva incitării la ură la adresa musulmanilor”, în cadrul căreia ușile moscheilor din mai multe orașe europene s-au deschis publicului larg iar online au fost lansate dezbateri care să pună în evidență contribuția pozitivă a comunităților musulmane la bunul mers al societăților în care trăiesc. Potrivit coordonatorului campaniei, Menno Ettema, datele pe care și ultimul raport al Agenției Europene pentru Drepturile Fundamentale (FRA) le-a publicat în cel mai recent studiu al său arată că teama de musulmani și de atacurile teroriste puse la cale în UE de musulmani este nejustificată câtă vreme 76% dintre musulmani se simt atașați profund de țara în care trăiesc. 

21.09.2017

Petras Auštrevičius: „Dorim ca UE să condiționeze sprijinul financiar de aplicarea măsurilor anticorupție”

Interviu cu  Europarlamentarul Petras Auštrevičius, raportor pentru drepturile omului în vecinătatea Uniunii Europene, într-un interviu cu Iolanda Bădiliță

Europa Liberă: Domnule Auštrevičius, Parlamentul European a adoptat un raport intocmit de Dvs. în care analizați corupția și respectarea drepturilor omului în țările din Vecinătatea UE. Cereți măsuri de combatere a corupției la nivel național și la nivelul UE. Cum, prin ce mijloace? Petras Auštrevičius: „Nu inventăm noi sau țările din vecinătate nimic nou. Corupția este o problemă care ne însoțește de secole, în viața politică, socială și financiară. Am dorit să subliniem complexitatea fenomenului corupției în ziua de azi, care își are rădăcinile la nivel local, în toate aspectele de care aminteam mai sus. Cerem UE, care este cel mai mare donator în țările terțe, să condiționeze sprijinul financiar de aplicarea măsurilor anticorupție. Dorim ca țările să aplice politici de control financiar, astfel încât să fim siguri că banii pe care UE îi dă ajung exact acolo unde trebuie, la cetățeni, și să nu sunt sifonați. Dorim politici anti-corupție la nivel național, la nivelul UE, dar și la nivel internațional. Dorim ca ONU să aibă un raportor special pentru măsuri anti-corupție. Și noi aici vom continua să scriem rapoarte despre corupție și vom presa pentru măsuri. Avem nevoie de acțiuni concertate și repetate pentru a combate acest fenomen.”

 19.09.2017

Realizarea angajamentelor în domeniul mass-media, asumate în Acordul de Asociere RM - UE

Asociația Presei Independente a prezentat cel de-al doilea raport de monitorizare, pentru iunie-august, privind realizarea angajamentelor în domeniul mass-media, asumate în Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. O convorbire despre frumusețea angajamentelor, nesocotirea lor cronică și realitatea alternativă cu experta API, unul dintre coautorii raportului, Aneta Gonța. ​

 Europa Liberă: Vorbind de concluziile de la capătul acestui raport și recomandările făcute autorităților, ce ați scoate în evidență în primul rând?

​Aneta Gonța: „În primul rând, am spus-o și la primul raport și o menționăm și acum, și insistăm: acțiunile din Planul național de acțiuni acoperă o mare parte, 80%, domeniul audiovizual, ceea ce nu este bine, pentru că Uniunea Europeană în Acordul de Asociere vorbește de sistemul mediatic la general, noi însă ne axăm, ne focalizăm atenția pe audiovizual doar. Asta este prima concluzie. O mare parte dintre aceste acțiuni nu sunt în deplină concordanță cu prevederile Acordului de Asociere. Repet, marea majoritate sunt obligațiunile CCA-lui date de lege. Și a treia ar fi că nu sunt realizate acțiunile planificate pentru o anumită perioadă, nu sunt realizate pur și simplu sau sunt realizate parțial. Astea ar fi trei concluzii de bază.
Și recomandările noastre care vin tot în continuarea primului raport sunt ca Planul național de acțiuni să fie revăzut, urgent dacă se poate… Dna viceministră ne-a confirmat că lucrul acesta se va întâmpla în luna octombrie, să fie revizuit astfel încât să acopere, pe de o parte, tot sistemul mediatic și, în al doilea rând, să ia în calcul prioritățile pe care le-a stabilit grupul de lucru format pe lângă Parlament. Este un grup de lucru pentru îmbunătățirea legislației în mass-media și acest grup de lucru are mai multe priorități, printre care un nou Cod al audiovizualului, o nouă lege a publicității și altele. Deci, să ia în calcul și aceste priorități și, evident, ritmul să fie accelerat, ritmul de realizare a acțiunilor indiferent că sunt sau nu incluse în Planul Național de Acțiuni.”
Raportul

19.09.2017

Partenetiatul Estic este o politică pe termen lung

 Interviu cu europarlamentara lituaniană Laima Andrikienė despre noua politică pentru vecinii estici, denumit şi Parteneriatul Estic Plus,

Summitul Parteneriatului Estic, care va fi găzduit în noiembrie de capitala Belgiei, va fi circumscris Parteneriatului Estic Plus, noua politică pentru vecinii estici, spune într-un interviu pentru Europa Liberă, europarlamentara de centru-dreapta din Lituania, Laima Andrikienė, co-autoarea unui raport care creionează poziția Parlamentului European cu privire la obiectivele summitului. UE va acorda stimulente, și nu doar financiare, Ucrainei, Moldovei și Georgiei, pentru ca cele trei țări să avanseze mai rapid către comunitatea europeană. Printre altele, celor trei state li se va oferi posibilitatea să intre în Zona Schengen și în Uniunea Vamală, iar cetățenii acestora ar putea să nu mai plătească în viitor taxe de roaming în UE. 

Parteneriatul Estic Plus.. va oferi statelor avansate, precum Moldova, stimulente foarte mari să meargă mai departe. Vorbim despre Planul european de investiții, un fel de Marshall plan pentru Parteneriatul Estic, plan în care vor fi implicate Banca Europeană pentru Investitii și statele membre. Vrem să oferim mai multe resurse financiare partenerilor nostri din est. Va exista, de exemplu, posibilitatea de integrare în Zona Schengen, dar pe termen scurt, nu în doi sau cinci ani, dar va exista acesta perspectivă, poate în 10 ani. Moldova, Ucraina sau Georgia vor avea posibilitatea să devină membri ai Uniunii Vamale, în 10-15 ani. Taxele de roaming s-ar putea elimina. Dar și aici vorbim de procese de durata, de cel putin 15 ani. ” 

14.09.2017

„În era internetului cu greu îți dai seama care e o știre falsă sau e mai ușor să crezi tot ce ți se oferă”  

 La Kiev,  a vut loc o conferință dedicată libertății presei în țările din cadrul Parteneriatului Estic al Uniunii Europene. Conferința face parte din pregătirile de summit-ul Parteneriatului Estic care va avea loc la sfârșitul lunii noiembrie la Bruxelles și la care Uniunea Europeană va decide cum și cu câți bani sprijină independența presei în vecinele sale de la răsărit. La conferința de la Kiev se discută mai ales despre propaganda rusă, dar și despre problemele interne din fiecare țară, anume monopolizarea presei, arestarea jurnaliștilor sau accesul limitat la piața de publicitate. 

Corespondenta Europei Libere Diana Răileanu despre subiectele discutate la conferință dedicată libertății presei în țările din cadrul Parteneriatului Estic de la Kiev 
 

11.09.2017

Dara Murphy:"Încă mai așteptăm ca președintele și actualul guvern să înceapă să lucreze, ca să răspundă așteptărilor oamenilor și așteptărilor pe care le are Uniunea Europeană pentru cetățenii moldoveni" : Interviu cu Vicepreşedintele Partidului Popular European, Dara Murphy

Europa Liberă: În aceste condiții, va oferi UE asistență Republicii Moldova dacă guvernarea nu-și va îndeplini temele de acasă?
Dara Murphy: „Să fim înțeleși, Uniunea Europeană vrea să ajute și să susțină cetățenii Republicii Moldova, vrem să le acordăm sprijin, dar trebuie să ne asigurăm că anume poporul beneficiază de suportul financiar acordat de UE. Partidul nostru, Partidul Popular European, care deține majoritatea în Comisia Europeană, Parlamentul European și Uniunea Europeană, avem responsabilitatea să ne asigurăm că stabilim condiții pentru felul în care sunt cheltuiți banii, ca să aibă de câștigat cetățenii. Prin urmare, fondurile Uniunii Europene vor ajunge la populația Republicii Moldova atunci când guvernarea de la Chișinău va face reforme concrete și reale în domenii precum economia, justiție și alte sfere, atunci când vor fi anulate schimbările la sistemul electoral și se va reveni la precedentul sistem.”
 

11.09.2017

Igor Boțan: „Relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană rămân oarecum tensionate” 

Europa Liberă: S-au dezghețat relațiile cu partenerii europeni? Putem spune că există semne bune, le putem vedea în vizita delegației de la Bundestag și a ministrului luxemburghez de Externe? Igor Boțan: „Părerea mea este că relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană rămân oarecum tensionate, după această epopee cu modificarea sistemului electoral, iar vizitele la care v-ați referit sunt semnificative. Și aici trebuie să punem în evidență punctarea pe care a făcut-o ministrul de Externe luxemburghez, care a atins cele mai sensibile probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Le putem trece în revistă și vom vedea că sunt atât de punctuale, încât nu le putem califica altfel decât mesaje care vin din partea Uniunii Europene, mai cu seamă că Luxemburgul a fost unul din fondatorii Uniunii Europene.”
  
11.09.2017

Reprezentanţii Consiliului Europei sunt foarte mult îngrijoraţi de faptul că situaţia aleşilor locali în Republica Moldova se înrăutăţeşte Interviul cu Viorel Furdui directorul executiv al CALM.

O delegaţie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei aflată recent la Chişinău într-o vizită de documentare s-a arătat îngrijorată de cazul primarului suspendat al Chişinăului, Dorin Chirtoacă şi, în general, de situaţiei autorităţilor locale din Moldova. Delegaţia, în frunte cu preşedintele Camerei Regiunilor Gunn Marit Helgesen, s-ar fi întâlnit cu primarul Dorin Chirtoacă suspentat din funcţie şi cercetat în două dosare penale, precum şi cu procurorul Viorel Morari şi ministrul Justiţiei Vladimir Cebotari. Concluziile oficialilor europeni se vor conţine într-un raport şi o rezoluţie despre Moldova care ar urma să fie aprobate la sesiunea din octombrie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei.


Europa Liberă: Aşadar, o delegaţie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei aflată recent la Chişinău într-o vizită de documentare s-a arătat îngrijorată de cazul primarului suspendat Dorin Chirtoacă cercetat penal în două dosare. Aţi avut şi Dvs. întrevedere cu această delegaţia care în octombrie urmează să adopte un raport despre Moldova. Domnule Furdui care ar fi principalele concluzii după discuţiile pe care le-aţi avut cu oficialii europeni?
Viorel Furdui: „Într-adevăr Moldova a fost vizitată de o delegaţie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei- în fruntea delegaţie s-a aflat vicepreşedintele acestei organizaţii şi preşedintele Camerei Regiunilor - Gunn Marit Helgesen asistată de directorul Congresului - Jean-Philippe Bozouls. Tema centrală a discuţiilor a fost, cu siguranţă, statutul aleşilor locali, situaţia primarului municipiului Chişinău Dorin Chirtoacă, dar şi, în general, situaţia care s-a creat în domeniul democraţiei locale în Republica Moldova în ultima perioadă de timp. Şi asta pentru că acest domeniu, această temă are conexiuni cu justiţia şi libertatea presei – domenii problematice în Republica Moldova aflate permanent în vizorul Consiliului Europei. Această instituţie europeană este una din cele mai vizate în ce priveşte monitorizarea situaţiei în domeniul democraţiei locale. Principalele concluzii în rezultatul acestor discuţii sunt că reprezentanţii Consiliului Europei sunt foarte mult îngrijoraţi de faptul că situaţia aleşilor locali în Republica Moldova se înrăutăţeşte faţă de anul 2016 când s-au atestat anumite progrese în ce priveşte democraţia locală, a fost un anumit dialog între puterea centrală şi cea locală, au fost progrese inclusiv pe partea de descentralizare financiară. În 2017, însă, după toate aceste evenimente legate de arestări, dosare penale în privinţa unor primari, atacuri şi la adresa organizaţiei noastre, a CALM-ului, situaţia s-a înrăutăţit. E nevoie de a fi întreprinse mai multe măsuri. Oficialii europeni au fost miraţi, în special de cazul lui Dorin Chirtoacă, de faptul că poate fi suspendat din funcţie un primar ales direct în lipsa unei decizii definite a judecăţii. Au fost miraţi de felul în care sunt trataţi aleşii locali atunci când organele de anchetă întreprind anumite măsuri. E vorba în special de cazul primarului de Basarabeasca. S-au mirat de ce a fost nevoie de zeci de mascați pentru aducerea primarului în faţa organelor de anchetă în situaţia în care primarul a cooperat cu ancheta. Aceste lucruri sunt de neexplicat. Plus la asta, au fost miraţi de tratamentul diferit care li se aplică unor aleşi locali în raport cu alţii. Unii, chiar dacă au condamnare, sunt lăsaţi în libertate…”

06.09.2017

Vladimir Cebotari: „Lupta cu corupția, mai ales la nivel înalt, este una eficientă, foarte vizibilă, aduce rezultate clare”
 Justiția din Republica Moldova a beneficiat de o asistență financiară considerabilă din partea UE pentru a se reforma și pentru a deveni mai accesibilă și mai corectă în raport cu cetățenii. În ultimii ani Bruxelles-ul condiționează fiecare tranșă. Ministrul justitiei, Vladimir Cebotari, deplânge întreruperea ajutorului atât de aşteptat din partea Uniunii Europene.


 04.09.2017

Acordul de Asociere  este cu adevărat o foaie de parcurs, care include meniul necesar pentru a face din Republica Moldova o țară normală, stabilă, dezvoltată, modernizatăș  Interviu cu directorul Institutului de politici și reforme europene, Iulian Groza:

În vara lui 2017 s-au implinit trei ani de când Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.  Ce a cîștigat Moldova în acești trei ani, la nivel economic și social?

Iulian Groza: „Cu siguranță, Acordul de Asociere oferă beneficii de ordin economic prin accesul la piața Uniunii Europene, prin Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, prin oferirea condițiilor de transpunere a standardelor, cerințelor de calitate, cerințelor de creștere a siguranței produselor. Toate acestea sunt parte a Acordului de Asociere și statisticile comerciale într-adevăr arată că Uniunea Europeană rămâne a fi partenerul comercial economic principal al Republicii Moldova. Uniunea Europeană este țara cu destinația principală a exporturilor noastre, peste 60 la sută din exporturile noastre merg spre piața Uniunii Europene, de asemenea, același lucru se referă și la importuri; aproximativ 50 la sută din importuri vin din Uniunea Europeană. Din păcate, nu reușim să beneficiem în totalitate de toate oportunitățile Acordului de Asociere din cauza faptului că până la moment nu toate standardele, nu toate cerințele sanitare și fitosanitare sunt transpuse. Sunt regulile care țin de siguranța alimentelor, siguranța produselor care, deocamdată, nu sunt implementate din motive poate și obiective, și subiective, care țin de funcționarea laboratoarelor de certificare a produselor. Dar cel mai mare obstacol în dezvoltarea comerțului cu Uniunea Europeană, totuși, rămâne problema justiției, or, investitorii cu siguranță primul lucru pe care îl fac când decid să investească sau nu în Republica Moldova este să evalueze situația pe funcționarea instituțiilor statului, instituțiilor de drept, justiția și modul în care se luptă cu corupția.”

BV - Realizarea angajamentelor în domeniul mass-media, asumate în Acordul de Asociere RM - UE

Monitorizarea procesului de implementare a prevederilor Acordului de Asociere UE - RM pe segmentul mass-media, inițiată de API, este necesară și oportună din mai multe considerente, inclusiv:
●● reprezintă un instrument de responsabilizare a factorilor implicați în reformarea sistemului mass-media în conformitate cu standardele și bunele practici europene;
●● determină gradul de realizare a angajamentelor asumate de către RM pentru implementarea AA pe segmentul mediatic;
●● oferă date/rezultate suplimentare la cele oficiale, care, la necesitate, pot fi utile pentru a revizui, completa, ajusta angajamentele și pentru a accelera reformele;
●● menține în atenția publică modul în care sunt realizate angajamentele, etapa și gradul de realizare ale acestora.
Monitorizări multiple, interne și externe, cu referire la realizarea prevederilor AA pe segmentul mediatic au fost efectuate și până acum, cu prezentarea publică a rezultatelor. Toate monitorizările, fără excepție, au relevat, pe de o parte, o întârziere cronică a realizării angajamentelor și, pe de altă parte, un impact insignifiant al angajamentelor realizate în schimbarea reală în bine a stării massmedia.

descarcati ROM  ENG

RAPORT DE MONITORIZARE privind realizarea angajamentelor în domeniul mass-media,  asumate în Acordul de Asociere RM-UE RAPORT  nr.2, iunie – august 2017/ API. - Ch., 2017. -  14 p.

 Raportul conține o evaluare a îndeplinirii acțiunilor planificate pentru perioada iunie – august 2017 din actualul PNA. Autorii au remarcat faptul că realizarea PNA decurge într-un ritm care necesită accelerare, formulând o serie de concluzii și recomandări pentru instituțiile și factorii de decizie responsabili de elaborarea și implementarea politicilor publice.

Concluzii:

●● acțiunile planificate în PNA pentru perioada iunie – august 2017 pe segmentul mass-media sunt insuficiente, vizează, cu o singură excepție, domeniul audiovizualului și nu sunt în concordanță deplină cu prevederile AA;
●● acțiunile planificate pentru perioada de raportare fie au fost realizate parțial, fie nu au fost realizate;
●● impactul realizării acțiunilor a fost unul parțial față de cel scontat. Dat fiind că acțiunile planificate nu au vizat domeniul mass-media în întregime, impactul lor, chiar dacă erau realizate, nu ar fi putut să răspundă nici prevederilor reale ale AA și nici necesității de creare și dezvoltare a unui sistem mediatic democratic, pluralist și profesionist;
●● în perioada de raportare au fost realizate câteva acțiuni neplanificate, dar oportune pentru scopul declarat al PNA;
●● impactul realizării acțiunilor neplanificate în perioada de raportare este parțial față de cel scontat. 

Recomandări:
●● PNA, în partea ce vizează segmentul mediatic, să fie revizuit și completat astfel, încât să ia în considerare activitățile prioritare determinate de Grupul de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media. În caz contrar, PNA, pe segmentul mediatic, va deveni unul formal.
●● Chestiunea privind revizuirea/completarea PNA pe segmentul mediatic să fie inclusă pe agenda unei ședințe a Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media.
●● Ritmul de realizare adecvată a acțiunilor oportune și relevante pentru dezvoltarea
mass-media să fie accelerat.

Inițiativa Spotlight, UE - ONU, pentru eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor

 La 20 septembrie 2017  la New York, în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și Națiunile Unite au lansat inițiativa Spotlight, cu un buget de 500 de milioane EUR, pentru eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor.

Inițiativa Spotlight UE-ONU a fost lansată de Înaltul Reprezentant al UE și vicepreședintele Comisiei, Federica Mogherini, și de comisarul pentru cooperare internațională și dezvoltare, Neven Mimica, împreună cu secretarul general al ONU, António Guterres, și cu secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed.

 Cu ocazia lansării, secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat: „Este o realitate dură, dar adevărată – una din trei femei va fi victimă a violenței pe parcursul vieții. Violența împotriva femeilor și a fetelor distruge vieți și provoacă durere din generație în generație. Inițiativa Spotlight este cu adevărat istorică”, a adăugat secretarul general al ONU. „Acest fond este o investiție de pionierat în domeniul egalității de gen și al capacitării femeilor. Atunci când punem în lumină capacitarea femeilor și fetelor lumii, viitorul tuturor este mai strălucitor.”

Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, a declarat: „Uniunea Europeană este hotărâtă să combată toate formele de violență împotriva femeilor și a fetelor, deoarece acestea subminează drepturile și valorile noastre fundamentale, cum ar fi demnitatea, accesul la justiție și egalitatea de gen. Trebuie să garantăm înainte de toate siguranța femeilor și a fetelor pentru a le permite astfel să își dezvolte pe deplin potențialul.”

Inițiativa Spotlight UE-ONU este sprijinită de un fond fiduciar la care participă mai multe părți interesate. UE are contribuția cea mai importantă, jumătate de miliard de euro, iar fondul este deschis și altor donatori.

Pe parcursul anilor următori, vor fi puse în aplicare programe cuprinzătoare în scopul de a elimina toate formele de violență împotriva femeilor și a fetelor, cum ar fi violența sexuală și de gen și practicile vătămătoare, traficul și exploatarea economică (a lucrătoarelor), uciderea femeilor (feminicid) și violența domestică și familială. Domeniile predilecte de intervenție vor include consolidarea cadrelor legislative, a politicilor și a instituțiilor, măsurile preventive, accesul la servicii și îmbunătățirea colectării de date în Africa, America Latină, Asia, zona Caraibilor și Pacific.

Coerentă cu principiile Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, inițiativa Spotlight va aplica o abordare bazată pe drepturi și va acorda o atenție deosebită femeilor și fetelor celor mai marginalizate, pentru „a nu lăsa pe nimeni deoparte”. Inițiativa își va propune să mobilizeze angajamentele politice la cel mai înalt nivel și să ofere sprijin specific la scară largă, precum și să creeze noi parteneriate. Totodată, inițiativa va sensibiliza publicul larg cu privire la impactul extins, persistent și nefast al violenței împotriva femeilor și a fetelor.

Zilele Europene ale Patrimoniului , ediţia 2017

Patrimoniul cultural  european reprezintă ceea ce moştenim de la generaţiile anterioare - clădiri, monumente, cărţi, opere de artă. În acest patrimoniu intră însă şi cultura intangibilă, cum ar fi tradiţiile şi limba. Aflaţi cum puteţi lua contact cu patrimoniul european.

Zilele patrimoniului european, organizate în luna septembrie, reprezintă ocazia ideală de a vizita, gratuit sau la preţ redus, monumente şi situri care de obicei nu sunt deschise publicului.

Genericul ediției curente este „Patrimoniul cultural și Natura: peisajul posibilităților”. Această tematică pune în evidenţă locurile și peisajele pitorești şi încurajează participarea societăţii la protejarea şi salvgardarea patrimoniului cultural și natural

Anul acesta evenimentele dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului vor fi organizate în Republica Moldova în perioada 18-28 septembrie. Cu acest prilej, atât instituţiile din subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, cât şi cele din subordinea autorităţilor publice locale s-au înscris pentru participarea la această manifestare, elaborând un program divers.  

Evenimentele ZEP vor avea loc în cadrul siturilor naturale urbane, grădinilor publice istorice, rezervațiilor naționale, curților verzi ale caselor, parcurilor naționale, rezervațiilor biosferice, ariilor protejate și altor peisaje valoroase. Activităţile vor readuce în discuţie și problemele protejării, punerii în valoare a monumentelor istorice, siturilor arheologice, colecţiilor de artă, meşteşugurilor tradiţionale, peisajelor naturale etc.

 Cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului, în contextul aniversării a 80 de ani ai compozitorului Eugen Doga, vor fi organizate 3 concerte la monumentele de cultură din țară, care au fost și mai sunt revitalizate cu finanțare externă: Cetatea Soroca, or. Soroca; Conacul Manuc Bei, or. Hâncești; Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, or. Căușeni.

Cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului 2017 vor fi organizate multiple acţiuni şi activităţi educaţionale menite a transmite publicului larg cunoştinţe noi şi a crea legături de apartenenţă la propria comunitate, identitate culturală.

Programul acțiunilor culturale organizate cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului, ediția 2017

 Programul acțiunilor culturale organizate în teritoriu cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului, ediția 2017

Mai mult

• http://www.europeanheritagedays.com/Home/Heritage-and-communities.aspx 
• https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/actions/heritage-days_en
• Zilele Europene ale Patrimoniului Resurse CPESC
• Colectii CPESC
• H.2.3.  Cultură şi regiuni / Culture et regions / Culture and Regions
• H.2.4.  Patrimoniu cultural / Patrimoine culturel / Cultural Heritage
• H.2.4. Seria Patrimoniul cultural/ arhitectural: Rapoarte şi studii 

Noutăţi CoE - RM - Septembrie 2017

07.09.2017

Lansarea rețelei parlamentare privind politicile referitoare la diaspora

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) organizează, la 7-8 septembrie 2017, la Lisabona, o conferință de lansare a Rețelei parlamentare privind politicile referitoare la diaspora.



Crearea acestei rețele parlamentare vizează să promoveze reforme politicie și legislative cu privire la rolul diasporei în țările de origine și în societățile gazdă.

Noua rețea va funcționa ca o platformă care va uni parlamentari din țări de origine, țări gazdă și asociații ale diasporei. Ea va favoriza schimbul de informații privind bunele practici, va promova rolul asociațiilor în integrarea migranților în țările gazdă și va dezvolta cooperarea politică între țările de origine și țările gazdă.

Agenda conferinței cuprinde numeroase subiecte, inclusiv contribuția diasporei la societățile europene, participarea lor democratică, rolul lor în construirea societăților inclusive, și impactul lor asupra dezvoltării țării de origine.

Detalii 
 
03.09.2017

Aniversarea a 64-a de la intrarea în vigoare a CEDO

La 3 septembrie 1953 a intrat în vigoare Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (cunoscută ca Convenția Europeană a Drepturilor Omului - CEDO), care constituie ”încununarea activității” Consiliului Europei. Semnată la Roma, la 4 noiembrie 1950. predecesoarea sa directă este Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948. Convenția reprezintă pentru statele semnatare ”prima etapă pe calea garantării colective a unor drepturi enunțate în Declarația Universală a Drepturilor Omului. Aceste state s-au angajat să asigure tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția lor o serie de drepturi și libertăți civile și politice definite în Convenție. Protocoalele adiționale au extins lista inițială a drepturilor, iar jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a întărit și a dezvoltat aceste drepturi, demonstrând astfel natura dinamică și evolutivă a sistemului.

Republica Moldova a semnat CEDO la la 13 iulie 1995. Ea a intrat în vigoare pentru Moldova la 12 septembrie 1997.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului

Premiul BERD pentru literatură

Premiul va fi acordat anual pentru cea mai bună opera de ficțiune literară din țările în care operează BERD, tradusă în engleză.

BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) în parteneriat cu Consiliul Britanic lansează un premiu literar pentru a recunoaște și a promova extraordinara bogăție, profunzime și varietate a culturii și istoriei țărilor în care banca investește. Scopul Premiului este de a sublinia importanța scriitorilor care reflectă aspirațiile și provocările cu care se confruntă oamenii din aceste regiuni. Totodată, este important de menționat că Premiul este menit să recunoască talentul și rolul esențial jucat de traducător în a face istoriile din aceste țări accesibile publicului vorbitor de limbă engleză.

Premiul BERD pentru Literatură va fi acordat pentru cea mai bună lucrare de ficțiune literară din an,country of operations) și publicată de către o editură din Regatul Unit.

tradusă în limba engleză și scrisă inițial în oricare din limbile celor 37 de țări în care BERD operează (

Premiul I, în valoare de 20.000 Euro, va fi egal împărțit între autorul câștigător și traducător. Următorii doi autori de pe listă și traducătorii săi vor primi câte un premiul de 1 000 euro fiecare.

Juriul va anunța o listă din cinci cărți la începutul anului 2018 înainte de a face cunocute numele celor trei finaliști. Toși trei finaliști și traducătorii lor vor fi invitați la Londra pentru a participa la ceremonia de acordare a premiului și la o discuție la sediul BERD (EBRD headquarters) în aprilie 2018 și la un eveniment din cadrul Târgului de Carte de la Londra (The London Book Fair.)