Faceți căutări pe acest blog

BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Iunie - Septembrie 2017

Interviuri, comentarii, opinii










 SEPTEMBRIE 2017

29.09.2017

Cum sunt respectate deciziile CEDO și ce se întâmplă cu cei care nu le aplică?: Interviu cu purtătorul de cuvânt al CEDO Andrew Cutting.
 Republica Moldova a fost condamnată, doar în 2016, să plătească 130 000 de euro unor cetățeni care au câştigat procese la CEDO, care a găsit statul moldovean vinovat în 23 de dosare. Suma este însă în scădere: în anul precedent din bugetul țării ar fi trebuit să plece 227 339 Euro. Vorbim însă de sume pe hârtie, căci Moldova se alătură celorlalte 46 de state membre ale Consiliului Europei cu restanțe în implementarea deciziilor CEDO. Practic, nu există nici un stat membru care să fi implementat integral toate deciziile CEDO, explică într-un interviu pentru Europa Liberă Andrew Cutting, purtător de cuvânt al reprezentanței Consiliului Europei de la Bruxelles. Comitetul de Miniștri face eforturi pentru ca statele să implementeze toate deciziile, însă există cazuri în care acest proces se întinde pe decenii. Pentru cazuri interstatale complexe (Ucraina vs. Federația Rusă, de exemplu) sau cele care necesită revizuiri legislative, statul sau statele implicate sunt obligate să opereze modificări legislative sau negocieri diplomatice, procese care nu pot fi grăbite, explică Andrew Cutting.

Europa Liberă: Implementarea deciziilor CEDO nu este un subiect care să suscită prea mare interes. Toată lumea se concentrează pe deciziile CEDO, momentul când acestea sunt emise. Este elementul de noutate. Însă toți uităm că aceste decizii rămân vorbe pe hartie dacă nu sunt și puse în aplicare.
Andrew Cutting: „După ce o decizie a CEDO devine definitivă, este transferată Comitetului de Miniștri, care este alcătuit din reprezentanții fiecărui stat membru în Strasbourg, pentru a verifica implementarea acestei decizii de statul în cauză. Aceasta se face în baza informațiilor oferite de statul membru, astfel că dacă este un caz legat de Moldova, de exemplu, această țară, prin reprezentanții săi, va spune: iată ce avem de gând să facem pentru a implementa decizia. Noi primim, de asemenea, informații de la părțile vătămate, dacă doriți, precum și de la organizații neguvernamentale și alte organizații pentru drepturile omului. Apoi, Comitetul de Miniștri pune toate aceste documente la un loc, compară cu decizia CEDO, și dacă totul este în aceeași direcție, atunci constată că decizia a fost implementată corespunzător și cazul se poate închide. Majoritatea cazurilor aduc la CEDO cetățeni împotriva statelor lor. Ocazional avem și cazuri inter-statale, în care un stat dă în judecată alt stat la CEDO. Primul a fost Irlanda împotriva Marii Britanii, apoi au urmat Cipru împotriva Turciei, Ucraina împotriva Federației Ruse 

28.09.2017

Knut Fleckenstein: „Cine face mai multe reforme va primi mai mult sprijin din partea UE”: Un interviu cu europarlamentarul german, co-autor al unui raport al PE asupra Parteneriatului Estic.
Ce este Parteneriatul Estic Plus și ce va aduce el moldovenilor, georgienilor sau ucrainienilor? Knut Fleckenstein, europarlamentar socialist german și co-raportor al unui document care prezintă poziția Parlamentului European în cadrul Summitul Parteneriatului Estic, de la Bruxelles, din noiembrie, atrage atenția într-un interviu cu Europa Liberă că deși UE va aduce noi stimulente partenerilor estici, totul va fi condiționat mai strict decât până acum, de aplicarea reformelor.

Europa Liberă: Domnule Fleckenstein, summitul Parteneriatului Estic din luna noiembrie, de la Bruxelles, se va concentra pe noua politică de vecinătate, așa numita „Eastern Partnership Plus”. Ce va aduce nou acestă nouă politică de vecinătate pentru țările din est?
Knut Fleckenstein: „Este vorba despre două lucruri: pe de o parte, că dorim să atingem mai multe obiective decât până acum, iar pe de altă parte, că dorim să oferim țărilor partenere mai multe stimulente, cum ar fi să le facem posibilă acestor țări aderarea la Uniunea Vamală sau la Zona Schengen. De asemenea, vom crește bugetul pentru ca banii să ajungă la cei care au nevoie mai multă de ei, de la copii, pensionari, care au muncit întreaga lor viață.


27.09.2017


Menno Ettema: „Musulmanii care trăiesc în UE au mai multă încredere în instituțiile statului decât restul cetățenilor” 
Numărul musulmanilor a depășit la nivel global 1,6 miliarde, și doar în Europa trăiesc 19 milioane. Între religiile lumii, Islamul este cea de-a doua ca număr de adepți, după Creștinism. Apariția ISIS și recentele atacuri teroriste au provocat o stare de anxietate în rândul populației și mulți arată cu degetul către comunitățile musulmane, ca fiind cele care generează idei extremiste și care fac posibile coagularea de grupări teroriste precum ISIS sau Boko Haram. Dar punerea semnului egal între terorism și Islam și generalizarea că întreaga comunitate islamică este generatoare de terorism alimentează sentimentele anti-musulmane și întărește miturile deja existente. Comisia Europeană împotriva rasismului și intoleranței (corp de experți al Consiliului Europei) a arătat în raportul său din anul 2016 că musulmanii continuă să experimenteze variate tipuri de discriminare în viața socială.
Pe acest fundal, Consiliul Europei a organizat o așa numită „Zi împotriva incitării la ură la adresa musulmanilor”, în cadrul căreia ușile moscheilor din mai multe orașe europene s-au deschis publicului larg iar online au fost lansate dezbateri care să pună în evidență contribuția pozitivă a comunităților musulmane la bunul mers al societăților în care trăiesc. Potrivit coordonatorului campaniei, Menno Ettema, datele pe care și ultimul raport al Agenției Europene pentru Drepturile Fundamentale (FRA) le-a publicat în cel mai recent studiu al său arată că teama de musulmani și de atacurile teroriste puse la cale în UE de musulmani este nejustificată câtă vreme 76% dintre musulmani se simt atașați profund de țara în care trăiesc. 

21.09.2017
Petras Auštrevičius: „Dorim ca UE să condiționeze sprijinul financiar de aplicarea măsurilor anticorupție”
Interviu cu  Europarlamentarul Petras Auštrevičius, raportor pentru drepturile omului în vecinătatea Uniunii Europene, într-un interviu cu Iolanda Bădiliță
Europa Liberă: Domnule Auštrevičius, Parlamentul European a adoptat un raport intocmit de Dvs. în care analizați corupția și respectarea drepturilor omului în țările din Vecinătatea UE. Cereți măsuri de combatere a corupției la nivel național și la nivelul UE. Cum, prin ce mijloace? Petras Auštrevičius: „Nu inventăm noi sau țările din vecinătate nimic nou. Corupția este o problemă care ne însoțește de secole, în viața politică, socială și financiară. Am dorit să subliniem complexitatea fenomenului corupției în ziua de azi, care își are rădăcinile la nivel local, în toate aspectele de care aminteam mai sus. Cerem UE, care este cel mai mare donator în țările terțe, să condiționeze sprijinul financiar de aplicarea măsurilor anticorupție. Dorim ca țările să aplice politici de control financiar, astfel încât să fim siguri că banii pe care UE îi dă ajung exact acolo unde trebuie, la cetățeni, și să nu sunt sifonați. Dorim politici anti-corupție la nivel național, la nivelul UE, dar și la nivel internațional. Dorim ca ONU să aibă un raportor special pentru măsuri anti-corupție. Și noi aici vom continua să scriem rapoarte despre corupție și vom presa pentru măsuri. Avem nevoie de acțiuni concertate și repetate pentru a combate acest fenomen.”
 19.09.2017
Realizarea angajamentelor în domeniul mass-media, asumate în Acordul de Asociere RM - UE
Asociația Presei Independente a prezentat cel de-al doilea raport de monitorizare, pentru iunie-august, privind realizarea angajamentelor în domeniul mass-media, asumate în Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. O convorbire despre frumusețea angajamentelor, nesocotirea lor cronică și realitatea alternativă cu experta API, unul dintre coautorii raportului, Aneta Gonța.
 Europa Liberă: Vorbind de concluziile de la capătul acestui raport și recomandările făcute autorităților, ce ați scoate în evidență în primul rând?
Aneta Gonța: „În primul rând, am spus-o și la primul raport și o menționăm și acum, și insistăm: acțiunile din Planul național de acțiuni acoperă o mare parte, 80%, domeniul audiovizual, ceea ce nu este bine, pentru că Uniunea Europeană în Acordul de Asociere vorbește de sistemul mediatic la general, noi însă ne axăm, ne focalizăm atenția pe audiovizual doar. Asta este prima concluzie. O mare parte dintre aceste acțiuni nu sunt în deplină concordanță cu prevederile Acordului de Asociere. Repet, marea majoritate sunt obligațiunile CCA-lui date de lege. Și a treia ar fi că nu sunt realizate acțiunile planificate pentru o anumită perioadă, nu sunt realizate pur și simplu sau sunt realizate parțial. Astea ar fi trei concluzii de bază.
Și recomandările noastre care vin tot în continuarea primului raport sunt ca Planul național de acțiuni să fie revăzut, urgent dacă se poate… Dna viceministră ne-a confirmat că lucrul acesta se va întâmpla în luna octombrie, să fie revizuit astfel încât să acopere, pe de o parte, tot sistemul mediatic și, în al doilea rând, să ia în calcul prioritățile pe care le-a stabilit grupul de lucru format pe lângă Parlament. Este un grup de lucru pentru îmbunătățirea legislației în mass-media și acest grup de lucru are mai multe priorități, printre care un nou Cod al audiovizualului, o nouă lege a publicității și altele. Deci, să ia în calcul și aceste priorități și, evident, ritmul să fie accelerat, ritmul de realizare a acțiunilor indiferent că sunt sau nu incluse în Planul Național de Acțiuni.”
Raportul

19.09.2017
Partenetiatul Estic este o politică pe termen lung
 Interviu cu europarlamentara lituaniană Laima Andrikienė despre noua politică pentru vecinii estici, denumit şi Parteneriatul Estic Plus,

Summitul Parteneriatului Estic, care va fi găzduit în noiembrie de capitala Belgiei, va fi circumscris Parteneriatului Estic Plus, noua politică pentru vecinii estici, spune într-un interviu pentru Europa Liberă, europarlamentara de centru-dreapta din Lituania, Laima Andrikienė, co-autoarea unui raport care creionează poziția Parlamentului European cu privire la obiectivele summitului. UE va acorda stimulente, și nu doar financiare, Ucrainei, Moldovei și Georgiei, pentru ca cele trei țări să avanseze mai rapid către comunitatea europeană. Printre altele, celor trei state li se va oferi posibilitatea să intre în Zona Schengen și în Uniunea Vamală, iar cetățenii acestora ar putea să nu mai plătească în viitor taxe de roaming în UE. 

Parteneriatul Estic Plus.. va oferi statelor avansate, precum Moldova, stimulente foarte mari să meargă mai departe. Vorbim despre Planul european de investiții, un fel de Marshall plan pentru Parteneriatul Estic, plan în care vor fi implicate Banca Europeană pentru Investitii și statele membre. Vrem să oferim mai multe resurse financiare partenerilor nostri din est. Va exista, de exemplu, posibilitatea de integrare în Zona Schengen, dar pe termen scurt, nu în doi sau cinci ani, dar va exista acesta perspectivă, poate în 10 ani. Moldova, Ucraina sau Georgia vor avea posibilitatea să devină membri ai Uniunii Vamale, în 10-15 ani. Taxele de roaming s-ar putea elimina. Dar și aici vorbim de procese de durata, de cel putin 15 ani. ” 
14.09.2017

„În era internetului cu greu îți dai seama care e o știre falsă sau e mai ușor să crezi tot ce ți se oferă”  
 La Kiev,  a vut loc o conferință dedicată libertății presei în țările din cadrul Parteneriatului Estic al Uniunii Europene. Conferința face parte din pregătirile de summit-ul Parteneriatului Estic care va avea loc la sfârșitul lunii noiembrie la Bruxelles și la care Uniunea Europeană va decide cum și cu câți bani sprijină independența presei în vecinele sale de la răsărit. La conferința de la Kiev se discută mai ales despre propaganda rusă, dar și despre problemele interne din fiecare țară, anume monopolizarea presei, arestarea jurnaliștilor sau accesul limitat la piața de publicitate. 
Corespondenta Europei Libere Diana Răileanu despre subiectele discutate la conferință dedicată libertății presei în țările din cadrul Parteneriatului Estic de la Kiev 
 
11.09.2017

Dara Murphy:"Încă mai așteptăm ca președintele și actualul guvern să înceapă să lucreze, ca să răspundă așteptărilor oamenilor și așteptărilor pe care le are Uniunea Europeană pentru cetățenii moldoveni" : Interviu cu Vicepreşedintele Partidului Popular European, Dara Murphy
Europa Liberă: În aceste condiții, va oferi UE asistență Republicii Moldova dacă guvernarea nu-și va îndeplini temele de acasă?
Dara Murphy: „Să fim înțeleși, Uniunea Europeană vrea să ajute și să susțină cetățenii Republicii Moldova, vrem să le acordăm sprijin, dar trebuie să ne asigurăm că anume poporul beneficiază de suportul financiar acordat de UE. Partidul nostru, Partidul Popular European, care deține majoritatea în Comisia Europeană, Parlamentul European și Uniunea Europeană, avem responsabilitatea să ne asigurăm că stabilim condiții pentru felul în care sunt cheltuiți banii, ca să aibă de câștigat cetățenii. Prin urmare, fondurile Uniunii Europene vor ajunge la populația Republicii Moldova atunci când guvernarea de la Chișinău va face reforme concrete și reale în domenii precum economia, justiție și alte sfere, atunci când vor fi anulate schimbările la sistemul electoral și se va reveni la precedentul sistem.”
 
11.09.2017
Igor Boțan: „Relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană rămân oarecum tensionate” 
Europa Liberă: S-au dezghețat relațiile cu partenerii europeni? Putem spune că există semne bune, le putem vedea în vizita delegației de la Bundestag și a ministrului luxemburghez de Externe? Igor Boțan: „Părerea mea este că relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană rămân oarecum tensionate, după această epopee cu modificarea sistemului electoral, iar vizitele la care v-ați referit sunt semnificative. Și aici trebuie să punem în evidență punctarea pe care a făcut-o ministrul de Externe luxemburghez, care a atins cele mai sensibile probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Le putem trece în revistă și vom vedea că sunt atât de punctuale, încât nu le putem califica altfel decât mesaje care vin din partea Uniunii Europene, mai cu seamă că Luxemburgul a fost unul din fondatorii Uniunii Europene.”
  
11.09.2017

Reprezentanţii Consiliului Europei sunt foarte mult îngrijoraţi de faptul că situaţia aleşilor locali în Republica Moldova se înrăutăţeşte Interviul cu Viorel Furdui directorul executiv al CALM.

O delegaţie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei aflată recent la Chişinău într-o vizită de documentare s-a arătat îngrijorată de cazul primarului suspendat al Chişinăului, Dorin Chirtoacă şi, în general, de situaţiei autorităţilor locale din Moldova. Delegaţia, în frunte cu preşedintele Camerei Regiunilor Gunn Marit Helgesen, s-ar fi întâlnit cu primarul Dorin Chirtoacă suspentat din funcţie şi cercetat în două dosare penale, precum şi cu procurorul Viorel Morari şi ministrul Justiţiei Vladimir Cebotari. Concluziile oficialilor europeni se vor conţine într-un raport şi o rezoluţie despre Moldova care ar urma să fie aprobate la sesiunea din octombrie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei.


Europa Liberă: Aşadar, o delegaţie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei aflată recent la Chişinău într-o vizită de documentare s-a arătat îngrijorată de cazul primarului suspendat Dorin Chirtoacă cercetat penal în două dosare. Aţi avut şi Dvs. întrevedere cu această delegaţia care în octombrie urmează să adopte un raport despre Moldova. Domnule Furdui care ar fi principalele concluzii după discuţiile pe care le-aţi avut cu oficialii europeni?
Viorel Furdui: „Într-adevăr Moldova a fost vizitată de o delegaţie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei- în fruntea delegaţie s-a aflat vicepreşedintele acestei organizaţii şi preşedintele Camerei Regiunilor - Gunn Marit Helgesen asistată de directorul Congresului - Jean-Philippe Bozouls. Tema centrală a discuţiilor a fost, cu siguranţă, statutul aleşilor locali, situaţia primarului municipiului Chişinău Dorin Chirtoacă, dar şi, în general, situaţia care s-a creat în domeniul democraţiei locale în Republica Moldova în ultima perioadă de timp. Şi asta pentru că acest domeniu, această temă are conexiuni cu justiţia şi libertatea presei – domenii problematice în Republica Moldova aflate permanent în vizorul Consiliului Europei. Această instituţie europeană este una din cele mai vizate în ce priveşte monitorizarea situaţiei în domeniul democraţiei locale. Principalele concluzii în rezultatul acestor discuţii sunt că reprezentanţii Consiliului Europei sunt foarte mult îngrijoraţi de faptul că situaţia aleşilor locali în Republica Moldova se înrăutăţeşte faţă de anul 2016 când s-au atestat anumite progrese în ce priveşte democraţia locală, a fost un anumit dialog între puterea centrală şi cea locală, au fost progrese inclusiv pe partea de descentralizare financiară. În 2017, însă, după toate aceste evenimente legate de arestări, dosare penale în privinţa unor primari, atacuri şi la adresa organizaţiei noastre, a CALM-ului, situaţia s-a înrăutăţit. E nevoie de a fi întreprinse mai multe măsuri. Oficialii europeni au fost miraţi, în special de cazul lui Dorin Chirtoacă, de faptul că poate fi suspendat din funcţie un primar ales direct în lipsa unei decizii definite a judecăţii. Au fost miraţi de felul în care sunt trataţi aleşii locali atunci când organele de anchetă întreprind anumite măsuri. E vorba în special de cazul primarului de Basarabeasca. S-au mirat de ce a fost nevoie de zeci de mascați pentru aducerea primarului în faţa organelor de anchetă în situaţia în care primarul a cooperat cu ancheta. Aceste lucruri sunt de neexplicat. Plus la asta, au fost miraţi de tratamentul diferit care li se aplică unor aleşi locali în raport cu alţii. Unii, chiar dacă au condamnare, sunt lăsaţi în libertate…”

06.09.2017

Vladimir Cebotari: „Lupta cu corupția, mai ales la nivel înalt, este una eficientă, foarte vizibilă, aduce rezultate clare”
 Justiția din Republica Moldova a beneficiat de o asistență financiară considerabilă din partea UE pentru a se reforma și pentru a deveni mai accesibilă și mai corectă în raport cu cetățenii. În ultimii ani Bruxelles-ul condiționează fiecare tranșă. Ministrul justitiei, Vladimir Cebotari, deplânge întreruperea ajutorului atât de aşteptat din partea Uniunii Europene.


 04.09.2017

Acordul de Asociere  este cu adevărat o foaie de parcurs, care include meniul necesar pentru a face din Republica Moldova o țară normală, stabilă, dezvoltată, modernizatăș  Interviu cu directorul Institutului de politici și reforme europene, Iulian Groza:

În vara lui 2017 s-au implinit trei ani de când Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.  Ce a cîștigat Moldova în acești trei ani, la nivel economic și social?

Iulian Groza: „Cu siguranță, Acordul de Asociere oferă beneficii de ordin economic prin accesul la piața Uniunii Europene, prin Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, prin oferirea condițiilor de transpunere a standardelor, cerințelor de calitate, cerințelor de creștere a siguranței produselor. Toate acestea sunt parte a Acordului de Asociere și statisticile comerciale într-adevăr arată că Uniunea Europeană rămâne a fi partenerul comercial economic principal al Republicii Moldova. Uniunea Europeană este țara cu destinația principală a exporturilor noastre, peste 60 la sută din exporturile noastre merg spre piața Uniunii Europene, de asemenea, același lucru se referă și la importuri; aproximativ 50 la sută din importuri vin din Uniunea Europeană. Din păcate, nu reușim să beneficiem în totalitate de toate oportunitățile Acordului de Asociere din cauza faptului că până la moment nu toate standardele, nu toate cerințele sanitare și fitosanitare sunt transpuse. Sunt regulile care țin de siguranța alimentelor, siguranța produselor care, deocamdată, nu sunt implementate din motive poate și obiective, și subiective, care țin de funcționarea laboratoarelor de certificare a produselor. Dar cel mai mare obstacol în dezvoltarea comerțului cu Uniunea Europeană, totuși, rămâne problema justiției, or, investitorii cu siguranță primul lucru pe care îl fac când decid să investească sau nu în Republica Moldova este să evalueze situația pe funcționarea instituțiilor statului, instituțiilor de drept, justiția și modul în care se luptă cu corupția.”


AUGUST 2017

31.08.2017

Bernd Fabritius: „R. Moldova ar trebui să pună în practică și să respecte propunerile clare făcute de Comisia de la Veneția”. Interviu cu membrl Bundestagului (Germania) și al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Europa Liberă: Domnule Fabritius, am discutat cu Dumneavoastră înainte ca guvernul de la Chișinău să treacă la fapte și să schimbe sistemul electoral. Atunci îmi aduc aminte că nu ați pledat pentru sistemul mixt în Moldova, aducând și argumente. Cum apreciați ce s-a întâmplat între timp, consecintețele aceste schimbări asupra societății, asupra lumii politice și civice, și cum apreciați faptul că nu s-a ținut cont de Comisia de la Veneția și recomandările sale?
Bernd Fabritius: „După părerea mea, este posibilă modificarea unei legi electorale la un sistem mixt sau uninominal. Ambele pot fi sisteme democratice. Eu nu mă pronunț împotriva trecerii la un sistem mixt. Trebuie să știți că și în Germania avem un sistem mixt. 50% din deputații Bundestagului sunt aleși în circumscripții cu un vot direct, iar 50% sunt aleși pe listele partidelor. Deci nu asta este problema, și dacă sunt bine informat, nici Comisia de la Veneția nu a punctat acest aspect. Criticile au fost aduse altor aspecte, și anume la constituirea razelor electorale, la constituirea circumscripțiilor, unde în detaliu există probleme. Dar nu sunt probleme sistemice.”
*    *     *

29.08.2017


Valeriu Muravschi:Fără sprijinul Uniunii Europene ne va fi foarte greu să schimbăm lucrurile”: Interviu cu Primul premier al Republicii Moldova independente, Valeriu Muravschi, care a condus Executivul de la Chişinău din august 1991 până în iunie 1992.
Europa Liberă: Vedeți în aceste condiții luminița de la capătul tunelului?
Valeriu Muravschi: „Noi am ratat o mare șansă la începutul anilor 2009-10-11-12 de a realiza ceea ce s-a promis și maximal de a ne apropia de Uniunea Europeană. Aceasta a fost o mare șansă. Eu cred că, dacă s-ar fi mers din start așa cum s-a promis, noi posibil că, după 2020, 2025, posibil că aveam șansa să ne integrăm în Uniunea Europeană. Acum ca să revină aproape, trebuie să vină alte formațiuni politice la putere, cu alte viziuni, mai tineri, desigur, care n-au fost implicați în toate procesele acestea negative; oameni cu alt nivel de inteligență. Desigur, fără sprijinul Uniunii Europene ne va fi foarte greu să schimbăm lucrurile.
*    *    *

 15.08.2017

Igor Volnițchi: „Introducerea unui al doilea tur, posibil ca un semnal pentru cei din Uniunea Europeană” 

Igor Volnițchi: „Dacă vorbim despre pericolele pentru actuala guvernare care pot surveni ca urmare a răcirii relațiilor cu Uniunea Europeană, eu cred că ele nu au fost evaluate la justa valoare la acea etapă. Probabil s-a mizat pe faptul că, ca de obicei, se va juca cartea geopolitică, europenii vor vărsa o lacrimă și vor zice ce trebuie să facem în situația asta, alegem răul cel mai mic, iar răul cel mai mic este cei care reprezintă actuala putere de la Chișinău. Însă s-a văzut că imediat după adoptarea sistemului mixt reacția Bruxelles-lui, în special a popularilor europeni, cei care reprezintă puterea reală de decizie în Uniunea Europeană, a fost foarte și foarte dură. S-a vorbit și despre sistarea finanțării Uniunii Europene pentru Republica Moldova, s-a vorbit și despre posibila revizuirea a Acordului de asociere. Europenii nu au spus, dar au răsunat unele voci care ziceau că sunt posibile și unele decizii, unele recomandări ce ar viza regimul liberalizat de vize. Și iată că toate aceste au creat un tablou mult mai clar, mult mai amplu pentru actuala guvernare, care a înțeles că de data această cartea geopolitică nu va merge, că trebuie și alte măsuri. Alte măsuri eu presupun că putem spune că au avut loc. Probabil prin ele undeva s-a mizat că vor înduioșa Uniunea Europeană, o vor face să privească cu alți ochi spre guvernarea de la Chișinău. Și aici mă refer la acele acțiuni, la acele evenimente care au vizat problema transnistreană, la acelea evenimente care au vizat relațiile moldo-ruse și care au purtat un vădit caracter de ostilitate și putem spune care nu au mai fost până în prezent în relațiile între Chișinău și Tiraspol, în relațiile între Chișinău și Moscova. Dar iarăși se pare că Bruxelles-ul nu s-a lăsat înduioșat de aceste acțiuni și nu le-a trecut în contul cărții geopolitice. Şi guvernarea a înțeles că trebuie și alte măsuri. Iar o măsură în acest sens ar fi și modificarea legii privind sistemul electoral mixt prin introducerea acestui tur doi care se dorește probabil să fie un semnal pentru cei din Uniunea Europeană că, uite, actuala guvernare a început acțiuni concrete în vederea diminuării riscului rusesc pentru viitoarele alegeri parlamentare.”

11.08.2017

Egidijus Vareikis: „Moldova trebuie să aibă propria sa voce în corul european”
Republica Moldova este monitorizată de toate structurile Consiliului Europei, iar obiectivul tuturor guvernarilor din ultimii ani este încheierea monitorizării. Monitorizarea presupune verificarea modului în care Moldova a aplicat angajamentele asumate la intrarea în Consiliul Europei, și are loc pe trei dimensiuni: parlamentară (APCE), democraţia locală (Congresul Puterilor Locale și Regionale) şi Comitetul de Miniştri (CM). Este verificată, așadar, aplicarea hotărârilor Consiliului Europei și instituțiilor sale cu privire la statul de drept, democrație, administrația publică și locală, justiție etc. Potrivit co-raportorului APCE, Egidijus Vareikis, autoritățile moldovene ar trebui să folosească expertiza adusă de Consiliul Europei în cadrul monitorizării pentru a-și crea propiile politici și propriul „proiect de țară”.
 Europa Liberă: În ultimele luni, de la declanșarea scandalului cu schimbarea sistemului electoral, Moldova a fost cumva în mijloc între UE și Consiliul Europei. UE, pe de o parte, spune că sprijină financiar Moldova cu condiția ca aceasta să își respecte partea de ințelegere și să aplice reformele în justiție, administrație publică, sistemul bancar. Așadar se aplică deja condiționarea acestui sprijin, teoretic, cel putin, vom vedea reacția Comisiei Europene după schimbarea sistemului electoral. Va face si Consiliul Europei la fel?
Egidijus Vareikis: „Banii pe care UE îi dă Moldovei nu sunt foarte mulți, într-atât de mulți încât să schimbe țara. UE își dorește să construiască societăți puternice și responsabile. UE oferă sprijin financiar pentru asta. Dar și țara trebuie să răspundă în concordanță cu înțelegerile încheiate. UE spune: „ Vă putem sprijini, dar dorim să fiți o țară prietenă, nu neutră. Va înțelegem specificul, nu doar Transnistria e o problemă, dar înțelegem si relațiile cu țara vecină, Ucraina, care de asemenea are o politică anume, apoi Găgăuzia. UE vrea foarte clar să atragă Moldova pe calea europeană. Nici o decizie politică nu a fost luată la Bruxelles care să spună că UE vrea 100% Moldova, ca membru. Există o instabilitate politică in Moldova, politicienii schimbă partidele politice des, ceea ce arată volatilitatea vieții politice, abordarile noului președinte sunt controversate. Și, cu toate acestea, UE vrea să dea o șansă Moldovei. Depinde totul de moldoveni, nu de UE, în ce directie merge țara. Nu cumpărăm Moldova cu bani mulți, nu spunem că fără Moldova nu putem trăi, dar dăm o șansă Moldovei și depinde de Moldova să implinească acest vis al cetățenilor săi. Ca atare, situația nu este tranșată. UE are politica sa cu privire la Moldova, dar și Moldova trebuie să își facă partea sa.”

07.08.2017


Marian Lupu: „Potrivit documentelor statutare ale UE, tot ce ține de sistemul electoral este dreptul suveran al țării”: Interviu cu șeful fracțiunii parlamentare a Partidului Democratâ.
 Europa Liberă: Dar trecerea la sistemul electoral mixt poate afecta eliberarea ajutorului macrofinanciar pentru Republica Moldova, cele 100 de milioane de euro promise Guvernului de la Chișinău?
Marian Lupu: „Noi nu avem asemenea semnale din partea factorilor de decizie – inițiatorii, Comisia Europeană, Consiliul European. Bine, în ultimă instanță, este Parlamentul European, care a ratificat acest ajutor financiar. Ei știu foarte bine că, potrivit documentelor statutare ale Uniunii Europene, tot ce ține de sistemul electoral este dreptul suveran al țării. Și atunci, acești europarlamentari îmi spuneau mai confidențial că este, de fapt, un precedent că, dacă în cazul Moldovei, dreptul suveran al unei țări este dominat de opinii ale familiilor politice, temerea lor era să fie că o să le vină și lor rândul, că cineva o să pretindă că în țările lor, state membre ale UE, cineva o să vrea să conteste acest drept suveran al acestor țări. Ca și concluzie: Foarte multe considerente le are la baza sa activitatea politică, dezbaterile politice. Mesajul meu este că să nu credeți, dragii mei, că totul este simplu – alb, negru – sunt foarte multe considerente. Avem o situație care, într-adevăr, implică și elemente mai dificile. De exemplu, declarațiile PPE-ului, care au zis-o tare că ei vor solicita Comisiei și Consiliului să revadă pozițiile din Acordul de asociere. Dacă doriți opinia mea, foarte periculoasă, prost gândită, fără a se calcula consecințele, bazată pe emoții și mai degrabă pe solidaritate de familie politică, decât de gândire strategică.”


IULIE  2017

20-28.07.2017 

Ce se întâmplă în continuare în relația dintre Chișinău și Bruxelles, după ce Parlamentul de la Chișinău a nesocotit avertismentele partenerilor săi europeni și a adoptat trecerea la sistemul electoral mixt? 
 
Dan Alexe: „În acest moment, la Bruxelles nimeni nu vrea să fragilizeze Moldova” Ca urmare a modificării sistemului electoral, PPE şi ALDE au cerut instituţiilor UE să „evalueze declinul statului de drept şi standardelor democratice în Republica Moldova şi să oprească orice finanţare din partea UE”. În ce măsură asemenea declarații ar putea avea „un impact” asupra livrării cel puțin a primei tranșe din asistența financiară pentru Republica Moldova, de 100 de milioane de euro? O întrebare adresată corespondentului Europei Libere la Bruxelles:
Dan Alexe: „Ar fi foarte dificil, ar trebui în primul rând să se reunească Comisia de Comerț Internațional a Parlamentului European, care este cea a aprobat acordarea de asistență macrofinanciară Moldovei, cele 100 de milioane de euro, și lucrul pare irealist în acest moment, datorită faptului că Parlamentul este în vacanță până în luna octombrie. Pe de altă parte ar merita subliniat, deși sigur, unii își vor freca mâinile auzind asta, în acest moment nimeni nu vrea la Bruxelles să fragilizeze Moldova. Este Ucraina în partea cealaltă; e cunoscută și criza permanentă din Transnistria și în plus, mișcări politice majore nu se vor face până după alegerile din Germania, pentru că nimeni nu dorește o nouă criză în marginea Europei.
Când citim condițiile pe care trebuie să le respecte Moldova, nu găsim nicăieri menționat sistemul electoral și aici socialiștii din Parlamentul European vin cu un argument concret. Sigur că condițiile impuse foarte formal și tehnic Moldovei menționează statul de drept, menționează multipartitismul, asigurarea unui sistem parlamentar multipartid, dar nu găsim nicăieri sistemul electoral. Și se poate intra aici într-o ciocnire juridică permanentă între apărătorii Guvernului moldovean, respectiv socialiștii, și PPE, și liberalii, care ar fi împotrivă, dar încă o dată – nu este realist să ne imaginăm o asemenea discuție înainte de reunirea Parlamentului în toamnă.”


Monica Macovei: „Comisarul Johannes Hahn a reafirmat luni, la Bruxelles, că după adoptarea acestui sistem electoral în Moldova Uniunea se va uita „cu mare atenţie” pentru că nu există pluralism politic. Atât Johannes Hahn, cât şi Federica Mogherini s-au referit chiar la reanalizarea Acordului de Asociere, adică e foarte grav. Pot să vă spun pe grupuri: Partidul popular european, Partidul liberal ALDE, la fel şi Conservatorii europeni şi reformişti din Marea Britanie – toţi cer evaluarea Acordului de Asociere.”
Europa Liberă: În ce condiţii ar putea fi reevaluat acest Acord, Dna Monica Macovei?
Monica Macovei: „Păi, doar în defavoarea Moldovei, pentru că Acordul de Asociere este foarte favorabil Moldovei, mai ales cel de Liber Schimb. Este exact invers decât mint politicienii de la Chişinău, deci, Moldova poate să importe în Uniunea Europeană orice produs şi cumpără doar ce vreau şi cât vrea. E cel mai favorabil Acord făcut vreodată pentru un stat aflat pe drumul candidaturii către Uniunea Europeană.”

Raluca Răducanu,Nu poți să vrei să te asociezi Uniunii Europene și să beneficiezi de toate avantajele acestui Acord de Asociere, dar, în același timp, să nu faci nimic din ce ți-ai asumat că vei face.
Interviu cu experta în politici europene de la București, Raluca Răducanu,
 Raluca Răducanu: „Putem să ne uităm pe cum a evoluat adoptarea acestui ajutor macro financiar. După criza din sistemul bancar, Uniunea Europeană a oferit o mână de ajutor și puterii de la Chișinău, dar, în principal, cetățenilor. Banii aceia sunt destinați cetățenilor. Era greu spre imposibil să urmărești prioritatea de a stabiliza vecinătatea estică fără să ajuți atunci când este cazul, acolo unde este cazul. Uniunea Europeană a fost extrem de generoasă prin adoptarea acestui ajutor macro financiar și lucrul acesta s-a întâmplat în condiții foarte bune pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Și a lăsat o portiță deschisă ca, eventual, chiar dacă se adoptă reforma să dea ajutorul?
Raluca Răducanu: „După ce Parlamentul de la Chișinău a hotărât să voteze sau să aștepte decizia Comisiei de la Veneția înainte de a vota în a doua lectură schimbarea sistemului uninominal, condițiile pentru acordarea acelui ajutor s-au înăsprit foarte tare. După ce ieri Parlamentul de la Chișinău a ales să sfideze, practic, Uniunea Europeană și toate solicitările Uniunii Europene care, repet, erau în folosul cetățenilor și sunt, în continuare, în folosul creării unor instituții democratice aici și creării condițiilor pentru bunăstare în Republica Moldova. Acum cred că este extrem, extrem de greu pentru ca puterea de la Chișinău să mai ceară bani de la Uniunea Europeană, având în vedere atitudinea pe care au ales conștient s-o aibă.”
Europa Liberă: S-a auzit din partea celei mai mari familii europene, din Parlamentul European, Partidul Popular European, inclusiv apeluri către revizuirea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană a Republicii Moldova. Dumneavoastră cum înțelegeți? Despre ce este vorba?
Raluca Răducanu: „Partidul Popularilor Europeni, în momentul acesta, deține toate funcțiile de conducere în Uniunea Europeană. Prin urmare, este cel mai mare și cel mai important, cea mai importantă familie politică. E dificil dacă Acordul de Asociere va fi revizuit, dar, în mod evident, prin decizia prin care au luat-o ieri autoritățile de la Chișinău, vor forța autoritățile de la Bruxelles să evalueze inclusiv ajutorul macro financiar prin prisma respectării Acordului de Asociere.
Sunt acolo niște condiții clare ce țin de bună-guvernanță, ce țin de promovarea normelor democratice. Nu poți să vrei să te asociezi Uniunii Europene și să beneficiezi de toate avantajele acestui Acord de Asociere, dar, în același timp, să nu faci nimic din ce ți-ai asumat că vei face. Și păcătos, și cu sufletul în rai nu se poate.”

 
Rebecca Harms: „Am putea amâna asistența macro-financiară pentru Moldova” Interviu cu
cu europarlamentara germană Rebecca Harms, membră a Alianței 90/Verzii, formațiune membră în Partidul European al Verzilor.
 Rebecca Harms: „Știți, eu cred că cetățenii așteapta ca UE să sprijine reformele din Moldova, din diferite arii, din diferite domenii ale vieții lor. Lupta împotriva corupției, o justiție independentă și dreaptă, crearea unei clase de lucrători la stat, funcționari publici care să fie capabili să dea socoteală publicului pentru activitatea lor, să se comporte responsabil și în interesul publicului, așadar cetățenii așteaptă se ajutăm țara în această construcție a unei noi Moldove pentru cetățeni, nu pentru structurile politice și administrative, nu pentru oligarhi și oamenii cu bani, ci pentru oamenii de rând, pe umerii cărora, de fapt, stă țara. Asta este ceea ce nu doar moldovenii, dar și ucrainienii sau georgienii așteaptă de la noi. De aceea, UE trebuie să fie foarte atentă și să nu fie complice cu corupții din aceste țări. UE trebuie să susțină în mod sistematic lupta împotriva corupției din aceste țări.”
 Interviu cu politologul Denis Cenușă de la Centrul Expert Grup din Chișinău.
  „Din păcate, nu este nicidecum o decizie care contribuie la procesul de integrare europeană. În Republica Moldova partidele politice după 2009 încoace au luat decizii de dragul supraviețuirii politice, și nu pentru a urma litera legii, sau pentru a urma recomandările partenerilor europeni. Mereu s-au găsit și s-au folosit scuze pentru a justifica anumite acțiuni care nicidecum nu corespund cu statul de drept sau cu aceleași angajamente față de Uniunea Europeană. Eu cred că această schimbare a sistemului electoral, desigur, [îi] ajută democrații, dar nu este una bună pe termen lung, deoarece creează alte incertitudini legate de cum va funcționa sistemul electoral, cât de stabil va deveni Parlamentul după alegerile din 2018, va fi Parlamentul mai puternic sau va fi și mai multă corupție politică legată de tranzacționarea deputaților ș.a.m.d..”
...Şi acum Uniunii Europene îi va fi foarte dificil să ofere această asistență, pentru că ea trebuie să țină cont de evoluția din sistemul electoral.
Din păcate, adoptarea votului mixt nicidecum nu corespunde cerințelor pe care le-a impus Uniunea Europeană și angajamentelor democraților care sunt ancorate în recomandările Comisiei de la Veneția. Deci, viitorul raporturilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană nu ține strict de acest vot mixt, dar atitudinea Uniunii Europene față de actuala guvernare a fost influențată foarte puternic și în mod negativ de indiferența democraților vizavi de toate recomandările, toată insistența cu care a venit Bruxelles-ul pentru a opri votarea sistemului de vot mixt.”
Anna Elzbieta Fotyga: „Deputații europeni sunt foarte îngrijorați de evoluțiile din Moldova după ultimele alegeri prezidențiale”

....Adevărul este că trebuie să condiționăm relațiile noastre politice, mai ales când acestea se bazează mult si pe sprijin financiar. Este o chestiune de responsabilitate față de plătitorii de taxe, căci din bugetul public se dau aceste ajutoare financiare. Știți, eu, de fapt, nu sunt de părerea colegilor mei mai radicali, deși cred că o țară are dreptul de acționa în mod suveran, și poate, ca atare, adopta inclusiv schimbări ale sistemului electoral.
Cu toate acestea, există reguli pe care, noi, ca europeni cu traditie democratică, trebuie să le facem cunoscute, ca sfaturi, colegilor din Moldova. Este ceea ce am făcut și eu pe parcursul întrevederilor mele cu premierul și ministrul de afaceri externe din Moldova. Sigur, Chișinăul ia ce decizii dorește, noi nu vom tăia ajutorul financiar. Vedeți, când spunem condiționare, sună radical sau strict. Dar nu este chiar așa. Nu ne dorim dărâmarea guvernului moldovean, sau să tăiem finanțarea europeană.

Doar ne dorim ca Moldova să ia în considerație o parte dintre sfaturile noastre, mai ales pentru faptul că dezechilibrele din Moldova reprezintă o amenințare foarte mare pentru țară.”

 Alexei Tulbure: „Viitoarele alegeri pot fi declarate neconforme standardelor și normelor europene”
 Alexei Tulbure: „Eu cred că va fi o reconsiderare a relațiilor și noi vom atinge un punct foarte jos în relația bilaterală între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Eu cred că finanțarea va fi sistată, dar nu-i asta principala problemă. Problema-i că astăzi în Republica Moldova s-a produs un act antieuropean, antidemocratic vădit; un act care a sfidat recomandările directe ale partenerilor noștri de a nu schimba sistemul electoral, un act care a fost o sfidare a poziției partenerilor internaționali.”

Siegfried Mureșan: „Republica Moldova își va pierde întreaga credibilitate în ochii publici” 
Siegfried Mureșan: „Poziția Partidului Popular European, începând de astăzi, este următoarea: Solicităm Comisiei Europene să anuleze asistența financiară acordată Republicii Moldova în condițiile în care reforma sistemului electoral a fost votată în Parlament în contra avizului Comisiei de la Veneția. Aceasta este poziția Partidului Popular European, pe care astăzi președintele Partidului Popular European o face publică. Cel mai mare partid politic la nivel european este partidul care stă la baza celor mai importante decizii ale Uniunii Europene. Și această politică a Partidului Popular European nu va putea fi ignorată.


 04.07.2017

Dionis Cenușă: „Chişinăului îi va fi foarte dificil să mintă sau să mimeze schimbările”


 Europa Liberă: Din luna aceasta până la sfârșitul lui 2017, Estonia va fi responsabilă de președinția rotativă în cadrul Consiliului UE, care este principalul organism cu putere decizională al UE, reprezentând guvernele statelor membre ale UE. Prioritățile strategice ale președinției estoniene pot fi de natură să favorizeze cumva Republica Moldova sau alţi parteneri din cadrul Parteneriatului estic, inclusiv din considerentul că, în calitate de fostă republică sovietică, Estonia ar putea fi mai sensibilă față de provocările cu care se confruntă o altă fostă „republică-soră”?
Dionis Cenuşă: „Priorităţile Estoniei sunt concentrate pe situaţia internă din UE şi îmbunătăţirea stării lucrurilor. Ne referim aici la situaţia de pe piaţa internă sau coeziunea socială în cadrul UE, dar şi la o componentă extrem de importantă care vizează inclusiv Republica Moldova şi anume cea legată de politica externă a UE. Această componentă include şi Parteneriatul Estic văzut ca o platformă pentru promovarea reformelor în ţările Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova. Anume această componentă urmează să fie decisivă atunci când vorbim despre relaţiile între UE şi Europa de Est.
Estonia pune accent pe reforme tangibile şi pe transformarea Parteneriatului Estic într-un instrument efectiv şi eficient. Există şi alte componente cum ar fi, de exemplu, îmbunătățirea controlului migraţiei şi migranţilor neregulamentari. La acest capitol Estonia propune îmbunătățirea instrumentelor de control şi de monitorizare a călătoriilor în ţările cu care UE are regim liberalizat de vize şi aici, iarăşi, este vizată inclusiv Republica Moldova. Sunt şi alte multe aspecte care vizează Republica Moldova şi care ar trebui să fie analizate atent de către Chişinău pentru a valorifica la maxim ceea ce propune președinția estoniană, având în vedere că Estonia este o ţară apropiată Republicii Moldova sub aspectul moștenirii sovietice.”


 04.07.2017

Andi Cristea: „Acest ajutor al UE era esențial pentru continuitatea reformelor în R.Moldova”

Andi Cristea: „Semnalul către Chișinău este foarte clar - este ceva de genul: țineți-vă de treabă și Europa este alături de voi; nu vă țineți de treabă – tranșele nu vor fi plătite. Eu sunt optimist în a crede că semnalul a fost recepționat corect la Chișinău și că ponderea masivă a votului în Parlamentul European arată încrederea în faptul că Republica Moldova trebuie să procedeze european, în spirit reformator, pe calea integrării economice și a asocierii politice cu Uniunea Europeană. Adoptarea asistenței macrofinanciare nu trebuie transformată, mă refer în politica internă din Republica Moldova, într-o victorie politică a unei tabere contra altei tabere; nu trebuie politizată. Eu cred că această victorie este a tuturor și trebuie consumată în liniște, nu să fie folosită pentru a agita viața politică internă și așa foarte tumultoasă.”
 
  04.07.2017

Siegfried Mureșan: „Toate recomandările Comisiei de la Veneția trebuie implementate. Dacă nu, banii nu vor veni”
Siegfried Mureșan: „Știm că rezultatele obținute de pe urma folosirii fondurilor europene nerambursabile, adică banilor acordați Republicii Moldova, rezultatele obținute au fost dezamăgitoare în ultimii ani. Știm că școlile nu arată mai bine, infrastructura nu e mai bună, drumurile nu sunt mai bune, spitalele, instituțiile, administrația publică. Și ca atare avem acum un raport al Curții de Conturi care spune exact ce trebuie făcut pentru ca banii să ajungă la oameni. În primul rând, mai multă transparență în gestionarea fondurilor europene, mai multă profesionalizare în administrația publică, combaterea corupției. Vedem că în toate clasamentele internaționale credibile situația în Republica Moldova s-a înrăutățit în ultimul an în materie de transparență și combaterea corupției. Deci, Curtea Europeană de Conturi a făcut niște recomandări foarte clare vizând măsurile necesare pentru ca banul să ajungă la oameni și să se obțină mai mult pentru fiecare cent pe care contribuabilul european îl acordă cetățenilor Republicii Moldova, iar eu recomand o lectură atentă a materialelor Curții de Conturi de către autoritățile de la Chișinău, fiindcă adoptarea acelor recomandări ale Curții de Conturi va fi exact ceea ce Comisia Europeană va urmări pentru a acorda fiecare tranșă din asistența macrofinanciară – pe justiție, pe stat de drept, pe combaterea corupției, pe combaterea spălării banilor, pe transparență în administrarea publică, în licitațiile publice, doar atunci banul va ajunge acolo unde e nevoie de el.”

iană, având în vedere că Estonia este o ţară apropiată Republicii Moldova sub aspectul moștenirii sovietice.”

04.07.2017


Alexei Tulbure: „Dacă se votează reforma electorală, banii din Europa nu vor veni”. Interviu cu fostul ambasador al R. Moldova la ONU și la Consiliul Europei.
Europa Liberă: Dvs. ați revenit de la Strasbourg. Când se va duce la bun sfârșit procedura de monitorizare a APCE pentru Republica Moldova?
Alexei Tulbure: „Eu nu văd premise pentru trecerea la etapa următoare, post-monitorizare. Noi suntem una dintre puținele țări care au rămas la etapa monitorizării în cadrul Adunării Parlamentare, de atâta pentru că noi nu corespundem cerințelor Consiliului Europei. Să fi fost noi așa cum suntem astăzi în 1995, atunci n-am fi fost acceptați ca membri ai Consiliului Europei. Noi în ’95 eram cu mult mai deschiși, mai democratici, mai liberi, cu mai multă voință de a produce schimbarea, de a corespunde acestor standarde.”
Europa Liberă: Lăsați să se înțeleagă că a degradat democrația în Republica Moldova?
Alexei Tulbure: „Absolut. Absolut a degradat. Mai ales în ultimul deceniu, deceniu poate și ceva, noi urmărim o constantă evoluție negativă a lucrurilor în Republica Moldova.”
IUNIE 2017

 29.06.2017

 Calitatea de membru al Uniunii Europene aduce cu sine prosperitate și bunăstare
 Interviu cu coordonatoarea rezidentă ONU din Moldova. Dafina Gercheva

 ... În ceea ce privește comparația dintre situația din Republica Moldova și țara mea de origine, Bulgaria, aici există multe similitudini și cu toate acestea, în momentul în care Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană, situația a început să se schimbe considerabil. Este grozav că Bulgaria acum are acces la aceste fonduri structurale și poate să vină cu propriile investiții și acțiuni pentru a-și îmbunătăți infrastructura. Ceea, dacă îmi dați voie să aduc și un exemplu, mai recent, deci acum mai nou, Excelența Sa Ambasadorul României în Republica Moldova a menționat că până la schimbările care au intervenit, salariul mediu în Republica Moldova era mult mai înalt decât salariul celor din România, însă după ce România a devenit membru al Uniunii Europene, evident, situația s-a schimbat în mare măsură și deci, veniturile din România sunt mai înalte. Deci, cu adevărat calitatea de membru al Uniunii Europene aduce cu sine prosperitate și bunăstare.”

29.06.2017

Egidijus Vareikis: „Schimbarea sistemului electoral trebuie să reflecte nevoia pentru așa ceva exprimată de populație. Interviu co-raportorul APCE pentru Moldova.
Europa Liberă: Domnule Vareikis, vă întreb: poate un singur politician să facă legi cu consens național? Vorbim de alegeri parlamentare. Nu ar trebui oare oamenii învățați să aleagă echipe care au proiect pentru țară, decât persoane singulare care poate au proiecte diferite și divergente, care nu pot fi puse in aplicare ca proiect de țară?
Egidijus Vareikis: „Este foarte frumos și adevărat ceea ce spuneți. Eu aș merge mai departe și aș spune că poate ar trebui să educăm și politicienii. Există școli pentru doctori, ingineri, dar nu există școli pentru politicieni. Nimeni nu spune că este politician. Sună rău să spui că ești de profesie politician. Este responsabilitatea țării, a oamenilor, să decidă în ce idee politică investesc. Și pentru o țară ca Moldova (care, ca și Lituania) este poziționată într-un mediu internațional interesant, este important ca politicienii să aibă expertiză, să fie calificați in diverse aspecte, de la politicile interne la relațiile internaționale. Eu sunt ales pe listă de partid, dar am o responsabilitate față de alegători, căci la noi există și așa numitele puncte preferențiale, deci sunt responsabil pentru programul politic al partidului din care fac parte și imi aduc contribuția la reusita acestui program.”
 *    *    *

26.06.2017

Tomáš Boček: „Planul de acțiune urmărește întărirea protecției copiilor refugiați și integrarea lor”. Un interviu cu reprezentantul Special pentru Migranți și Refugiați al Secretarului General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.
Europa Liberă: Ați publicat recent un raport tematic privind copiii migranți și refugiați, care schițează și un plan de acțiune pentru perioada următoare. Raportul este bazat pe experiența acumulată de Dvs. în Grecia, FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), Turcia, Franța și Italia. Condițiile în care sunt nevoiți să trăiască refugiații copii în unele țări sunt de promiscuitate…
Tomáš Boček: „Așa după cum ați spus, raportul este izvorât din propria mea experiență, ce am văzut, ce am simțit, ce am identificat ca provocare pentru acești copii aflați în necaz. Aș începe cu prima problemă cu care se confruntă: lipsa de informare.

Așa încât prima provocare este cum să le oferim pe înțelesul lor informația de care au nevoie cu privire la drepturile lor, la etapele pe care trebuie să le parcurgă o dată ajunși aici. Apoi, sistemul de protecție. In multe țări acesti copii nu sunt protejati. Grupurile sanitate sunt la comun, in tabere este intuneric. Dupa trauma drumului, acesti copii trec prin trauma taberelor de refugiati. Apoi, determinarea vârstei, pentru a vedea cine este copil și cine nu. Încarcerarea copiilor este o altă chestiune care ne preocupă. Copiii nu ar trebui băgați la închisoare. Nu este niciodată în interesul lor. Ca atare, trebuie să ne gândim mult mai serios la alternative. Apoi, reunificarea familiilor: un alt subiect important. Integrarea copiilor în societate. Acestea toate reprezintă neajunsuri pe care le-am găsit în țările menționate mai sus în politicile și mecanismele care reglează viața copiilor de migranți și refugiați.”


22.06.2017

În jur de două milioane de lei anual sunt alocate de UE.

Interviu cu  Iulia Iabanji, directoarea programului „Pare 1+1” administrat de Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.
La începutul acestei săptămâni, încă 37 de antreprenori emigrați sau rudele lor au primit sprijin financiar din partea statului pentru deschiderea de noi afaceri, acasă, prin programul „Pare 1+1”. Acest program funcționează din 2010, iar guvernul a oferit deja antreprenorilor reveniți de peste hotare peste 165 de milioane de lei, după principiul dacă lansezi o afacere, pentru fiecare leu de-al tău investit statul îți oferă și el un leu. Așa au fost deschise deja aproape o mie de întreprinderi, după cum i-a spus corespondentei noastre, într-un interviu, directoarea acestui program administrat de Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Iulia Iabanji:
Iulia Iabanji: „Programul Pare „1+1” este cel mai solicitat. Lansat în 2010 ca un program pilot, a fost continuat până în 2018. În al doilea an de realizare, când am demonstrat impactul acestui program, Uniunea Europeană a început să ne acorde suport. În jur de două milioane de lei anual sunt alocate de UE. Au fost instruite peste 1500 de persoane – migranţi şi rudele de gradul I ai acestora. O mie dintre cei instruiţi, or, componenta instruirii este obligatorie, deja au primit finanţare nerambursabilă şi au investit banii în propria afacere. Din această mie, 50 % sunt chiar migranţii care au revenit în ţară şi au lansat afaceri sau și le-au extins, 50 % sunt rudele de gradele I – fiul, fiica, soţia sau soţul – persoane apropiate. Poate patron este doar o persoană, însă noi considerăm acest business ca fiind unul de familie.”


20.06.2017

Thomas Markert:În această regiune un sistem electoral mixt duce către o influență crescută a importanței banilor în politică”. Un interviu în exclusivitate cu secretarul Comisiei de la Veneția.
Europa Liberă: Una dintre acestea este că sistemul electoral mixt va favoriza oamenii bogați, după modelul Ucrainei.
Thomas Markert: „Cea mai importantă problemă de care vorbim în documentul publicat de Comisia Veneția spune că experiența ne arată că în această regiune un sistem electoral mixt duce către o influență crescută a importanței banilor în politică. Oamenii politici care au bani pot cumpăra, într-un fel sau altul voturi, și abia apoi să intre intr-un partid, în politică. Aceasta este o experiență pe care o avem cu Ucraina, care poate fi foarte relevantă pentru Moldova.
O altă chestiune importantă este aceea că schimbarea sistemului electoral nu este orice fel de schimbare, ci o transformare majoră cu consecințe pe termen lung asupra societății, și, ca atare, trebuie făcută doar după ce se ajunge la un consens al tuturor forțelor politice. Or, urmărind dezbaterile din Moldova am observat că un astfel de consens nu există. Este adevărat că există o majoritate solidă în parlament, dar trei dintre partidele parlamentare se opun acestui consens, ca și opoziția extraparlamentară. Or în Moldova opoziția extraparlamentară este extrem de importantă, pentru că alegerile prezidențiale au arătat că aceste forțe au o susținere puternică din partea populației.”

19.06.2017

Avizul Comisiei de la Veneția, sistemul electoral și insatisfacția populației față de clasa politică actuală.  Interviu cu analistul Corneliu Ciurea și cu Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice.
Europa Liberă: Dle Ciurea, Comisia de la Veneția a emis un comunicat în care se spune că opinia apreciază critic planurile Chișinăului de a schimba în mixt sistemul electoral, pentru că aceste planuri nu întrunesc un consens larg, a spus Comisia, și pentru că există riscul influențării deputaților aleși în circumscripții de interese de afaceri. Sunteți de acord cu aceste concluzii ale forului consultativ al Consiliului Europei?
Corneliu Ciurea: „În primul rând, le iau ca atare. Pot să fiu de acord cu această apreciere critică a Comisiei de la Veneția, dar cu o singură remarcă principială - Comisia de la Veneția a analizat posibilele implicații ale schimbării sistemului electoral și, în primul rând, ale introducerii sistemului mixt, fără a analiza situația existentă astăzi și impactul sistemului electoral actual. Dacă analizezi în asemenea fel, atunci este normal ca experții să fie preocupați în special de posibilele implicații negative și să scoată, să dea în vileag acele momente problematice ale noului sistem electoral care este dorit de coaliția majoritară. În sensul acesta sigur că accept anumite îngrijorări, pentru că e normal ca ele să existe.
Cu toate acestea consider că acest aviz al Comisiei de la Veneția nu pune stavilă procesului de schimbare a sistemului electoral; acele îngrijorări expuse pot fi luate în calcul de către experți, societatea civilă, politicieni și putem să aducem ameliorări substanțiale proiectului de lege, astfel încât el să fie cel din urmă votat și implementat.”
...



Europa Liberă: Dle Gribincea, opinia ce va fi publicată astăzi ar putea să nu vorbească despre o inoportunitate a reformei. Dacă se adeverește acest lucru, despre care a vorbit de fapt vineri, Iurie Ciocan, într-un interviu pentru Europa Liberă, ce veți crede despre motivul excluderii acestei noțiuni din textul inițial al opiniei despre care a scris agenția Reuters?
Vladislav Gribincea: „Vreau să clarific de la bun început că eu personal nu sunt împotriva acestei inițiative deoarece nu-mi place această inițiativă. Societate civilă întotdeauna are obligația să reacționeze atunci când se vine cu un proiect prost. Anume din acest motiv nu susținem această inițiativă. Riscurile acestui proiect sunt mult mai mari decât ceea ce avem noi astăzi în sistem. Iar schimbând un lucru imperfect cu un lucru mai prost nu putem face un lucru bun. Și, revenind la avizul Comisiei de la Veneția, nu cred că va fi o diferență mare între ceea ce e scris în comunicatul de presă și ceea ce va fi în textul opiniei însăși.
Comunicatul de presă spune că nu există un consens politic clar, iar aceasta este o condiție extrinsecă pentru schimbarea sistemului electoral. Această condiție nu există, deci sistemul nu poate fi schimbat potrivit Codului de bune practici al Comisiei de la Veneția.
A doua chestiune este riscul de cumpărare şi influențare, adică de corupere al deputaților aleși în circumscripție. Ni s-a comunicat că acest risc va fi înlăturat. Cum? Fiindcă acest risc rezidă din însăși faptul alegerii deputaților în circumscripție și unica posibilitate de a înlătura acest risc este să renunți la posibilitatea de alegere a persoanelor în circumscripție. Dacă lucrurile stau așa, atunci din proiectul înregistrat actualmente nu rămâne nimic.”
 16.06.2017


Iurie Ciocan:Parlamentul va ține cont de recomandările tehnice ale Comisiei de la Veneția. Interviu cu Iurie Ciocan, membru al CEC care a făcut parte din delegația moldoveană care a discutat cu membri ai Comisiei de la Veneția, în ajunul adoptării Avizului.
Europa Liberă: Dle Ciocan, vă aflați la Veneția. Intenția autorităților de le Chişinău de schimbare a sistemului electoral pentru alegerile parlamentare, din vot pe liste de partid în sistem electoral mixt, este potrivit sau inoportun, așa cum concluzionase anterior experții pentru drepturile omului din cadrul acestei Comisii de la Veneția?
Iurie Ciocan: „În documentul care s-a votat nu se vorbește nimic despre „oportun” sau „inoportun”. Se vine cu un șir de observații de ordin tehnic. Din luarea de cuvânt a reprezentanților Parlamentului Republicii Moldova eu am înțeles că există o decizie clară de a ține cont și de a ajusta proiectul în conformitate cu recomandările aduse de Comisia de la Veneția. Inclusiv, ceea ce m-a bucurat pe mine, prin scoaterea unor competențe care au fost atribuite CEC-ului în cadrul acestui proiect vizavi de formarea circumscripțiilor, divizarea acestora și așa mai departe. S-a menționat că acest lucru trebuie făcut ori la nivel parlamentar, ori la nivel guvernamental, și nu la CEC.” 
16.06.2017

Alexei Tulbure:În cazul în care nu acceptăm recomandarea Comisiei de la Veneția ieșim din spațiul valorilor europene”. Interviu cu fostul ambasador al R. Moldova la ONU și Consiliul Europei, despre așteptata publicare a poziției Comisiei de la Veneția privind schimbarea sistemului de vot în R. Moldova. 
Europa Liberă: Ce se întâmplă dacă nu se ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția?
Alexei Tulbure: „Autorii inițiativei trebuie să-și dea bine seama că ei sunt reprezentanții Republicii Moldova. Republica Moldova are anumite angajamente internaționale. Noi am intrat în 1995 în Consiliul Europei, am semnat Convenția cu privire la drepturile fundamentale ale omului și un șir de alte tratate internaționale care reglementează anumite lucruri, inclusiv organizarea alegerilor.
Dacă tu nu respecți recomandările Comisiei de la Veneția înseamnă că tu îți încalci propriile angajamente și împingi țara în afara spațiului democratic. Deci, noi ieșim din spațiul valorilor europene în cazul în care nu acceptăm această recomandare.
Ea nu are caracter obligatoriu, da, asta este adevărat, dar sunt situații în care o recomandare este mai obligatorie decât un ordin militar. Și în cazul acesta așa este.” 
 
15.06.2017

Valeriu Ghilețchi:Cred că poziția Comisiei de la Veneția va fi diferită de cea prezentată în proiectul de raport”. Interviu cu deputatul Valeriu Ghilețchi, care face parte din delegația Parlamentului Moldovei care a discutat cu membri ai Comisiei de la Veneția, în ajunul adoptării Avizului.
Europa Liberă: Și acest proiect de lege poate deveni lege în actuala sesiune?
Valeriu Ghilețchi: „Da, el poate deveni lege în actuala sesiune. Pentru că e nevoie să respectăm termenii care se cer. Un element care s-a discutat este formarea circumscripțiilor electorale, este nevoie de timp pentru a găsi o soluție și la acest capitol - cum vor fi formate circumscripțiile electorale. Pentru că și ele urmează să fie formate cu cel puțin un an înainte de alegerile parlamentare, pentru ca toți concurenții electorali să știe care sunt granițele la aceleași circumscripții, să-și poată pregăti candidații care îi vor reprezenta în următoarele alegeri parlamentare.”


15.06.2017

Petras Austrevičius, europarlamentar: „Mă aștept ca CE să nu dea prima tranșă Chișinăului înainte de a vedea cum reacționează la recomandările Comisiei de la Veneția”
 
 Cele trei instituții principale ale UE (Consiliul European, Comisia Europeană, Parlamentul European) au ajuns joi la un acord privind asistența financiară de 100 de milioane de euro pentru R. Moldova și precondițiile pentru furnizarea ei. Decizia vine după ce în mai grupări de centru-dreapta din Parlamentul European au reușit să amâne discuțiile pe această temă invocând derapaje politice la Chișinău, în frunte cu tentativa de schimbare a sistemului electoral în interesul principalului partid de guvernământ, PD. Printre cei care au provocat acea amânare a fost europarlamentarul Petras Austrevičius, care a acordat un interviu corespondentului  REL  la Bruxelles, Rikard Jozwiak.



 10.06.2017

Iurie Leancă: „Trebuie să facem ceea ce știm că într-adevăr contează și pentru cetățeni, și pentru țară”:Interviu cu vicepreședintel Parlamentului de la Chișinău

Guvernarea de la Chișinău are mult de muncit acasă, dar fără susținerea UE va fi mult mai greu să reușeasca și altă soluție decât să se îndrepte Moldova spre UE - nu există”, a declarat Iurie Leancă, proaspătul vicepreședinte al Parlamentului, după ce a făcut prima sa vizită în străinătate de la instalarea sa în această funcție.


 10.06.2017

Dirk Buschle: Revenirea R.Moldova la furnizorul de la Cuciurgan poate afecta încrederea investitorilor și a instituțiilor financiare internationale (Comunitatea Energetică): Interviu cu Dirk Buschle, directorul adjunct al Secretariatului Comunității Energetice.
 ...În ultimii ani, secretariatul Comunității Energetice a încercat să elaboreze pentru Moldova o procedură transparentă de achiziție a energiei, obiectivul pe termen lung fiind să o ajute să se conecteze mai bine la furnizori din Ucraina și România.
Dirk Buschle: „Moldova e membră a Comunității Energetice, deci își reformează sectorul energetic în conformitate cu legislația, regulile, valorile și principiile europene. Comunitatea Energetică și Secretariatul acesteia sunt gardienii tratatului energetic la care Moldova este parte. Am știut mereu că Moldova se află într-o situație specifică în ceea ce privește sursele energetice. Acestea sunt doar două – una se află în Transnistria și alta în Ucraina. De-a lungul anilor, am fost foarte îngrijorați de felul în care se procura electricitatea prin contracte pe bază anuală. Așa încât, anul trecut am propus Ministerului Economiei și ministerul a acceptat să introducem o procedură prin care să organizăm acest tender de o manieră transparentă”....
Directorul adjunct al Secretariatului Comunității Energetice Dirk Buschle speră că dialogul cu autoritățile moldovene va continua, iar procedurile de achiziție a curentului electric vor fi îmbunătățite și respectate, măcar anul viitor.


 
09.06.2017

Siegfried Mureșan:Dacă veți implementa toate recomandările Comisiei de la Veneția de la A la Z, atunci banii vor veni neîntârziat ”: Interviu cu vicepreședintele comisiei de buget din Parlamentul European
Europa Liberă: Ce se întâmplă dacă puterea de la Chișinău va rămâne, să zicem așa, surdă la recomandările Comisiei de la Veneția?
Siegfried Mureșan: „Parlamentul European o spune foarte clar de o lună de zile: „Vrem să acordăm o sută de milioane de euro Republicii Moldova, vrem să acordăm acești bani cât mai rapid, însă vrem să ne asigurăm că standardele democratice nu sunt în pericol în Republicii Moldova. Aceasta este una din precondițiile finanțării. Nu este nici un secret – acestea sunt regulile europene - dăm bani țărilor democratice.
Or, schimbarea legislației electorale în contra avizului Comisiei de la Veneția, care este organismul internațional cu cea mai mare expertiză în materie de legislație electorală, pune un semn de întrebare major privind respectarea standardelor democratice din Republica Moldova și de aceea poziția Parlamentului European, foarte clară și constantă în ultimele săptămâni, este următoarea: „Dacă veți implementa toate recomandările Comisiei de la Veneția de la A la Z, atunci banii vor veni neîntârziat în Republica Moldova. Dacă nu veți ține cont de avizul Comisiei de la Veneția și nu veți aplica toate recomandările, atunci banii nu vor putea veni.”
 ...
Europa Liberă: Dar dacă autoritățile Republicii Moldova vor ține cont pe jumătate de avizul Comisiei de la Veneția, lucrurile cum vor sta?
Siegfried Mureșan: „Este insuficient. Comisia de la Veneția nu este un organism internațional pe jumătate profesionist sau pe jumătate serios, sau cu jumătate de expertiză. Este organismul internațional cu cea mai mare expertiză în acest domeniu și de aceea recomandările trebuie implementate de la A la Z.”

05.06.2017

Victoria Bucătaru: Ceea ce își dorește Uniunea Europeană  este dezvoltarea democratică și după principii democratice ale Republicii Moldova per ansamblu: Interviu cu directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victoria Bucătaru 

Europa Liberă: Hai să ne oprim și să vorbim despre aceste condiționalități care vin din partea celor care oferă bani Republicii Moldova și de felul cum înțeleg politicienii de acasă să-și onoreze agenda pe care au promis-o celor care îi finanțează. Agenda e în favoarea cetățeanului, dar cum își fac lecțiile de acasă?

Victoria Bucătaru: „Cu siguranță agenda este în favoarea cetățeanului pentru că, în primul rând, ceea ce își dorește Uniunea Europeană, și nu doar Uniunea Europeană, ci și partenerii euro-atlantici, este dezvoltarea democratică și după principii democratice ale Republicii Moldova per ansamblu. Bineînțeles că se pune foarte mare accent pe agenda anti-corupție, pe problemele sociale cu care se confruntă Republica Moldova. Inclusiv s-a acordat asistență pentru reformarea Ministerului de Interne, care, la fel, drept urmare a acestor reforme, ar trebui să ducă la îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor. Acest lucru însă nu se întâmplă sau, cel puțin, nu putem să-l sesizăm noi ca cetățeni. Pentru că majoritatea acțiunilor care sunt întreprinse sunt în favoarea elitelor politice mai mult și a intereselor de partid, decât în favoarea cetățenilor.

Observăm acest lucru chiar și în prezent, când sunt foarte mari discuții privind sistemul electoral și faptul că nu se ține cont de recomandările care sunt date de către instituțiile internaționale.

Pentru o societate democratică este nevoie de mai multe componente ale societății care să fie implicate în proces. Pe lângă autorități, partide politice, mai este și societatea civilă care vine cu o anumită expertiză și opinie.

Din păcate, noi nu vedem acest consens în societate, se observă doar un anumit element al societății care încearcă să promoveze anumite interese care nu întotdeauna sunt în favoarea cetățenilor de rând și ar putea să aibă anumite consecințe negative atât pentru dezvoltarea Republicii Moldova ca stat, dar și, per ansamblu, pentru Republica Moldova și relațiile pe care le are cu actorii internaționali și cu partenerii de dezvoltare.”

05.06.2017

Am reușit și am poziționat, să spun, la granița dintre România și Republica Moldova mai multe investiții pe care le-am finanțat cu fonduri europene: Un interviu cu un om de afaceri din România preocupat să-și extindă activitatea și în R. Moldova.

 Felix Lucuțar, om de afaceri din România, a înființat compania Agriculture Capital Engeneering in anul 2006, care se ocupă de finantarile in domeniul agroindustrial. De ceva timp încearcă să ajute Republica Moldova. A fost înregistrată o instituție, un parc agro-industrial în România, care colaborează cu agenții economici din Moldova doritori să-și extindă afacerea sau pe lângă cea pe care o au în Moldova să-și mai inițieze una pe teritoriul României, în cadrul Uniunii Europene, ca să acceseze și fonduri europene pentru dezvoltarea lor.

01.06.2017


Vladislav Gribincea: „Noi credem că prin schimbări minore putem obține rezultate mari. Nu este așa”: Interviu cu președintele Centrului de Resurse Juridice.
Europa Liberă: Voința clasei politice ar fi cea care trebuie să arate că se dorește la modul cel mai serios ca această reformă să fie așa cum scrie la carte și, conform buchiei și spiritului legii, dar și conform aplicării legislației.
Vladislav Gribincea: „Da, sunt trei lucruri de care e nevoie pentru schimbări în orișicare domeniu, este voință politică, voință politică și, încă o dată, voință politică.
Să nu ne facem iluzii – judecătorii nu sunt cavaleri pe cal alb care se vor opune sistemului. Nu. Ei au nevoie de cel puțin un fel de susținere din afară care să-i protejeze de eventuale atacuri. Mai ales că în istoria recentă a Republicii Moldova justiția era a treia putere, dar nu una din cele trei.” 

Moldova Europeana