Faceți căutări pe acest blog

BV - Mecanismul național de coordonare a procesului de aderare a Republicii Moldova la UE

Hotărârea Guvernului nr. Nr. 180 din 13-03-2024 cu privire la mecanismul de coordonare a procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și modul de organizare și funcționare a echipei de negociere în cadrul acestui proces // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 2024. -  18 martie 2024 ( Nr. 103),  art. 250        [Accesat 25.03.2024]

Disponibil: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=142350&lang=ro

Mecanismul național de coordonare a procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană   (Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr.180/2024)

stabilește 

  • modul de coordonare a procesului de integrare europeană, 
  • autoritățile responsabile și nivelurile de coordonare,
  • modul de organizare și funcționare a Grupurilor de lucru pentru negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE  și a echipei de negociere, conform schemei prevăzute în anexa nr. 1.
Mecanismul are următoarele obiective:

1) asigurarea coerenței activității autorităților/instituțiilor publice în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE și în procesul de implementare a Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și UE și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr. 112/2014  precum și a altor documente conexe procesului de aderare la Uniunea Europeană;
2) monitorizarea modului de realizare a angajamentelor asumate de Republica Moldova în relațiile cu UE;
3) asigurarea continuității și coerenței întregului proces de negociere cu Uniunea Europeană.

Subiecții responsabili de coordonarea și realizarea Mecanismului și implementarea Acordului de Asociere sunt:

1) membrii Guvernului;
2) viceprim-ministrul pentru integrare europeană, negociator-șef al Republicii Moldova;
3) secretarul de stat al Guvernului pentru integrare europeană;
4) negociatorul-șef adjunct;
5) Consiliul de coordonare interinstituțională (în continuare – Consiliu) și comitetele interinstituționale;
6) Grupurile de lucru;
7) Echipa de negociere;
8) Cancelaria de Stat (Biroul pentru integrare europeană (în continuare - BIE), Centrul de armonizare a legislației, Direcția coordonarea asistenței externe și fonduri europene, Direcția generală planificare strategică şi coordonarea politicilor);
9) ministerele și alte autorități/instituții publice.

Mecanismul este constituit din următoarele niveluri:

1) nivelul politic superior – asigură coordonarea strategică a procesului de negociere a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană și este reprezentat de Comisia Națională pentru Integrare Europeană (în continuare - CNIE), condusă de Președintele Republicii Moldova;
2) nivelul guvernamental – asigură organizarea și coordonarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și de aprobare a documentelor strategice necesare pentru desfășurarea acestui proces, reprezentat de membrii Guvernului sub egida Prim-ministrului;
3) nivelul de coordonare interinstituțională – asigură coerența și consistența în activitatea Grupurilor de lucru și implementarea Acordului de Asociere, fiind reprezentat de Consiliu, care este constituit din președinții Comitetelor interinstituționale ale celor șase clustere și președinții Grupurilor de lucru, precum și din alte persoane cu funcții de conducere din cadrul autorităților publice.
Reuniunile Consiliului sunt convocate de secretarul de stat al Guvernului pentru integrare europeană. Consiliul poate fi convocat, la necesitate, de viceprim-ministrul pentru integrare europeană la nivelul miniștrilor și conducătorilor autorităților/instituțiilor publice;
4) nivelul operațional – asigură realizarea tuturor activităților necesare pentru pregătirea și desfășurarea procesului de negociere în vederea aderării la Uniunea Europeană, precum și a implementării angajamentelor care derivă din Acordul de Asociere și din alte documente conexe procesului de aderare la Uniunea Europeană. Acest nivel este reprezentat de Grupurile de lucru.


REGULAMENT privind organizarea și funcționarea Echipei de negociere pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană  (Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr.180/2024)

  •  Echipa de negociere  pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană coordonează pregătirea pozițiilor de negociere pentru desfășurarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE  și este responsabilă de conducerea acestor negocieri, la toate capitolele și în toate etapele de negociere.
  • Echipa de negociere raportează Guvernului și viceprim-ministrului pentru integrare europeană, în calitatea sa de negociator-șef pentru aderarea Republicii Moldova la  UE .
  •  Echipa de negociere comunică cu instituțiile Uniunii Europene, cu statele membre ale Uniunii Europene, precum și cu statele candidate la aderarea la UE, în conformitate cu prevederile Regulamentului de procedură al Echipei de negociere, aprobat de către viceprim-ministrul pentru integrare europeană, la propunerea șefului Echipei de negociere.

BV : CoE-RM: Raport de evaluare GRECO: Prevenirea corupției la nivel central

Fifth Evaluation Round: Preventing corruption and promoting integrity in central governments (top executive functions) and law enforcement agencies: Evaluation Report: Republic of Moldova: Adopted by GRECO at its 95rd Plenary Meeting (Strasbourg, 27 November-1 December 2023) / Group of states against corruption. - Strasbourg, 12 March 2024. - 61 p. - (Accesat 12.03.2024).

Disponibilhttps://rm.coe.int/fifth-evaluation-round-preventing-corruption-and-promoting-integrity-i/1680aec9a5

*     *     *

Traducere neoficială

Runda a cincea de evaluare: Prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel central (funcții executive de conducere) și la nivelul instituțiilor de punere în aplicare a legii. Raport de evaluare: Republica Moldova: Adoptat de GRECO la cea de-a 95 reuniune plenară (Strasbourg, 27 noiembrie-1 decembrie 2023) / Grupul de State împotriva Corupției. - Strasbourg, 12 martie 2024. - 62 p. -   (Accesat 12.03.2024).



Raportul de evaluare din cadrul celei de-a cincea runde a GRECO asupra Republicii Moldova evaluează eficacitatea măsurilor luate pentru prevenirea și combaterea corupției în funcțiile executive de top, precum Președintele, Prim-ministrul, Viceprim-miniștri, Miniștri, Secretari de Stat, Secretari de Stat ai Guvernului, Secretarul General al Oficiului Prezidențial, Secretarul General al Guvernului, Consilieri Prezidențiali și Consilieri Ministeriali, precum și în membrii personalului Poliției și Poliției de Frontieră. (vezi traducerea neoficială în limba română, furnizată de autorități)

GRECO recunoaște că Moldova a dezvoltat un cadru instituțional de integritate care cuprinde Centrul Național Anticorupție, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și Biroul Procurorului Anticorupție. Există și o Strategie Națională de Integritate și Anticorupție. Cadrul legal de integritate cuprinde mai multe legi care reglementează probleme precum evaluarea integrității instituționale, gestionarea riscurilor de corupție instituțională și declarația și verificarea activelor și intereselor personale, etc. În ianuarie 2024 a intrat în vigoare o nouă lege privind accesul la informații de interes public, iar în octombrie 2023 a intrat în vigoare o lege privind protecția informatorilor.

Raportul identifică mai multe domenii în care sunt necesare îmbunătățiri. Autoritățile ar trebui să adopte un cod de conduită pentru persoanele cu funcții executive de top (PTEF-uri) pentru a acoperi toate aspectele relevante ale integrității și să înființeze un mecanism credibil și eficient pentru a-l monitoriza și impune. Sunt necesare și cursuri de conștientizare dedicate și consiliere confidențială pentru PTEF-uri.

Raportul constată că lobby-ul nu este reglementat în mod direct și că nu există supraveghere efectivă a restricțiilor post-angajare în ceea ce privește PTEF-urile și solicită autorităților să abordeze aceste deficiențe.

GRECO atrage atenția că controlul detaliat al ANI asupra declarațiilor de avere și interese personale ale PTEF-urilor necesită îmbunătățiri semnificative. Ar trebui să fie instituit un mecanism intern de supraveghere pentru a asigura coerența deciziilor inspectorilor de integritate ai ANI, precum și o distribuție egală și corectă a sarcinilor de lucru dintre aceștia.

De asemenea, consideră că mandatul existent al Biroului Procurorului Anticorupție și resursele sale inadecvate au împiedicat urmărirea penală eficientă a corupției la nivel înalt.

În ceea ce privește Poliția și Poliția de Frontieră, GRECO solicită adoptarea unor măsuri pentru a aborda practica generalizată a promovărilor în funcții manageriale ad interim. Lipsește verificarea regulată a integrității ofițerilor de aplicare a legii. Există, de asemenea, nevoia de a dezvolta coduri de conduită dedicate, completate de orientări practice și un mecanism de aplicare. În plus, consilierea confidențială în probleme etice și de integritate ar trebui să fie disponibilă și pentru ofițerii de aplicare a legii.

Autoritățile sunt așteptate să raporteze înapoi către GRECO privind implementarea celor 25 de recomandări până la 30 iunie 2025, astfel încât să poată evalua nivelul de conformitate al țării.


Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) este o instituție a Consiliului Europei care își propune să îmbunătățească capacitatea membrilor săi de a lupta împotriva corupției prin monitorizarea conformității lor cu standardele anti-corupție. Acesta ajută statele să identifice deficiențe în politicile naționale anti-corupție, determinând reformele legislative, instituționale și practice necesare. GRECO este format din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, Kazahstan și Statele Unite ale Americii.

Informații suplimentare:


Cea de-a patra rundă de evaluare. Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii parlamentului, judecătorii și procurorii. Raport secund de conformitate aferent celei de-a patra rundă de evaluare a Republicii Moldova., 2020




CEDO-Moldova: Relația părinți-copii în jurisprudența CtEDO

Butorina V., Goinic D. Relația părinți-copii în jurisprudența CtEDO. Cauzele moldovenești: Notă analitică / Valeria Butorina, Daniel Goinic; Cntrul de Resurse Juricie din Moldova. - Chișinău: CRJM, februarie 2024. - 5 p.

Disponibil: https://crjm.org/relatia-parinti-copii-in-jurisprudenta-ctedo-cauzele-moldovenesti/19781/







BV: CoE-RM: Studiu Național „Bariere, remedii și bune practici privind accesul femeilor la justiție, în Republica Moldova”

Străisteanu, Doina Ioana. Barriers, remedies and good practices for women’s access to justice in the Republic of Moldova: National study / Doina Ioana Străisteanu; EU/Council of Europe joint programme, the Partnership for Good Governance. - Strasbourg: Council of Europe, 2023. - 42 p. (Accesat 26.02.2024).



În 2017, Unitatea pentru Egalitate de Gen a Consiliului Europei a lansat elaborarea de studii naționale pentru a cartografia barierele, remedierile și bunele practici pentru accesul femeilor la justiție în cele cinci țări partenere din Parteneriatul Estic (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina). Începând din acea perioadă, evenimente precum pandemia de Covid-19 și conflictele din regiune au ridicat noi provocări pentru sistemele de justiție în ansamblu și pentru femei ca utilizatoare ale justiției. Cu toate acestea, în ultimii cinci ani, există și exemple de progres în fiecare țară în ceea ce privește eliminarea unora dintre cele mai critice bariere, atât în legislație, cât și în practica legală, care împiedică femeile să aibă acces la justiție. 

Aceste studii naționale actualizate revizuiesc întrebările de bază ale cercetărilor anterioare și prezintă informații noi despre practicile promițătoare și domeniile de regresie ca rezultat al crizelor de sănătate, economice și de securitate. Aceste studii contribuie la programul comun al Uniunii Europene și al Consiliului Europei, Proiectul regional al Parteneriatului pentru o Bună Guvernare II referitor la "Accesul femeilor la justiție: implementarea Convenției de la Istanbul și a altor standarde europene privind egalitatea de gen", care susține obiectivul strategic al Strategiei pentru Egalitatea de Gen a Consiliului Europei 2018–2023 privind asigurarea accesului egal al femeilor la justiție în statele membre.

Studiul a fost realizat pentru prima dată în 2017 și actualizat în 2022 de Doina Ioana Străisteanu, avocat pentru drepturile omului. Lansarea oficială a avut loc la Chișinău, la 22 februarie 2024. 

Scopul acestui document, care este destinat factorilor de decizie, judecătorilor, procurorilor, profesioniștilor din domeniul juridic, reprezentanților mediului academic și ai societății civile, este de a identifica și sprijini eliminarea obstacolelor din calea accesului femeilor la justiție, precum și de a consolida capacitatea autorităților naționale în asigurarea unui lanț al justiției mai sensibil la dimensiunea de gen.

Din CUPRINS:

1. Introducere
2. Diferențele de gen în accesul la justiție
3. Receptivitatea sistemului de justiție față de gen
4. Remedii, bune practici și recomandări

* * *

Garantarea accesului egal al femeilor la justiție este o prioritate esențială pentru Consiliul Europei, pentru a asigura egalitatea de gen în toate statele membre. Unul dintre cele șase domenii focale strategice pentru activitatea Consiliului Europei în perioada 2018-2023 este abordarea faptului că „inegalitățile economice și sociale persistente între femei și bărbați, prejudecățile de gen și stereotipurile de gen, au ca rezultat accesul inegal al femeilor și al bărbaților la justiție”. În acest scop, Consiliul Europei a susținut o serie de studii privind barierele în calea justiției, cu care femeile se confruntă, în mod frecvent, și au convocat mai multe conferințe ale experților. 

În cadrul proiectelor specifice privind Accesul Femeilor la Justiție în cele șase țări ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina), Consiliul Europei și-a concentrat atenția asupra dezvoltării unor instrumente pentru practicienii în domeniu, în scopul îmbunătățirii competențelor acestora, pentru îmbunătățirea sistemelor de justiție în cadrul cărora aceștia își desfășoară activitatea. Resursele cheie elaborate până în prezent, în cadrul acestui proiect, sunt: 
  • Manual de formare pentru judecători și procurori privind asigurarea accesului femeilor la justiție (2017)
  • Cursul online pe tema Accesului la Justiție pentru Femei în cadrul platformei HELP3 [Formarea Juriștilor în domeniul Drepturilor Omului]. 
  • Studii de țară privind barierele, căile de atac și bunele practici pentru Accesul Femeilor la Justiție: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina (2017) 
  • Fișă informativă privind accesul femeilor la justiție - Accesul Femeilor la Justiție: Ghid pentru Practicienii în Domeniul Dreptului (2018)
*     *     *

Raport privind dezbaterile online ale Mesei Rotunde „Cadrul pentru evaluarea accesului la justiție și problemele specifice cu care se confruntă femeile”/ Consiliul Europei; Uniunea Europeană. - Strasbourg: Consiliul Europei, 2022. - 20 p. - /Accesat la 28.02.2024/.


Prezentul document a fost elaborat în cadrul proiectului „Accesul femeilor la justiție: punerea în aplicare a Convenției de la Istanbul și a altor standarde europene în materie de egalitate de gen” cofinanțat de Uniunea Europeană și de Consiliul Europei în cadrul Parteneriatului pentru buna guvernare II, 2019-20022

*     *     *

Csalagovits, Zora. Ghid pentru elaborarea unui program de mentorat privind accesul femeilor la justiție: Pentru profesioniștii din domeniul juridic / Zora Csalagovits, Elisabeth Duban; Consiliul Europei, Uniunea Europeană. - S.l., 2019. - 59 p. -/Accesat la 28.02.2024/.


Prezentul Ghid este un instrument care susține dezvoltarea unui program de mentorat pe tema accesului egal la justiție pentru femei. Programul de Mentorat este conceput pentru a spori învățarea continuă a practicienilor din sectorul justiției, cu precădere a judecătorilor și procurorilor.

*     *     *

Choudhry, Shazia. Accesul femeilor la justiție: Ghid pentru practicienii în domeniul dreptului / Shazia Choudhry / Consiliul Europei; Uniunea Europeană. - Sl., 2018. - 38 p. - /Accesat la 28.02.2024/


Accesul efectiv la justiție reprezintă un drept esențial prevăzut în numeroase instrumente din cadrul sistemului universal de protecție a drepturilor omului. În ceea ce privește violența împotriva femeilor (VÎF), accesul la justiție înseamnă că Statul trebuie să implementeze o serie de măsuri, printre care: 
• modificarea legislației naționale pentru a se asigura că faptele de violență împotriva femeilor sunt definite, în mod corespunzător, ca infracțiuni; 
• asigurarea procedurilor optime pentru investigare și urmărire penală; 
• asigurarea accesului la remedii juridice și despăgubiri. 

Femeile se confruntă, de asemenea, cu un număr de obstacole în ceea ce privește accesul la justiție, atât în cadrul, cât și în afara sistemului de justiție, care trebuie depășite pentru un acces efectiv la justiție.

Pentru a se asigura că femeile au un acces egal la justiție, practicienii în domeniul dreptului vor adopta în munca lor o abordare sensibilă la dimensiunea de gen și se vor asigura că interpretează legea în linie cu noțiunile de egalitate și drepturile internaționale ale omului. Procurorii și judecătorii trebuie să aibă o abordare pro-activă în asigurarea îndepărtării barierelor cu care se confruntă femeile în fața accesului la justiție în cazurile de VÎF. Bunele practici și principii incluse în prezenta publicație constituie componentele esențiale ale unui sistem de justiție sensibil la dimensiunea de gen și trebuie aplicate de profesioniștii din domeniul dreptului la gestionarea cazurilor.

*    *     *

Străisteanu, Doina Ioana. Barriers, remedies and good practices for women’s access to justice in the Republic of Moldova: Prepared under the Programmatic Cooperation Framework Project “Improving Women’s Access to Justice in the five Eastern Partnership Countries” Armenia, Azerbaijan, Georgia, Republic of Moldova, and Ukraine / Doina Ioana Străisteanu; Council of Europe; European Union. - Strasbourg: Council of Europe, 2017. - 30 p. - / Accesat la 28.02.2024/


Acest studiu se bazează pe înțelegerea profundă că accesul la justiție este un aspect central al statului de drept și este esențial pentru exercitarea deplină a drepturilor fundamentale ale omului. De asemenea, este un element vital pentru includerea socială și reprezintă un pilon critic al unei democrații funcționale. Accesul la justiție poate fi definit ca capacitatea oamenilor, inclusiv a celor din grupurile defavorizate, de a căuta și obține o soluție sau o compensație prin intermediul instituțiilor de justiție, fie ele formale sau informale, și în conformitate cu standardele drepturilor omului, fără a întâmpina obstacole de natură legală, procedurală, socio-economică sau culturală.

*     *     *

BV - UE-RM: Consolidarea cooperării UE-Moldova. Provocări și perspective în procesul de soluționare a conflictului transnistrean


Condratiuc, M. Strengthening EU-Moldova cooperation – Challenges and perspectives in the transnistrian settlement process: Policy Brief/ Malvina Condratiuc ; European University Institute. -  2024. - 9 p. - (STG Policy Papers)

ISSN 2600-271X I
SBN978-92-9466-505-8
DOI 10.2870/90605

Disponibil: https://data.europa.eu/doi/10.2870/90605 

Accesat 20.03.2024

Consolidarea cooperării UE-Moldova. Provocări și perspective în procesul de soluționare a conflictului transnistrean

Acest document se concentrează asupra importanței procesului de negociere pentru soluționarea conflictului transnistrean și a potențialului aderării Moldovei la UE ca principale opțiuni politice în prevenirea escaladării conflictului și în menținerea păcii și securității în Europa. 

Publicația oferă o privire de ansamblu asupra stării actuale a formatelor de negociere existente și a capacității acestora de a aborda problemele care împiedică interacțiunea Chișinăului și Tiraspolului în procesul de negociere. 

De asemenea, explorează posibilitățile de resetare și adaptare a anumitor formate în lumina progresului Moldovei în procesul de integrare în Uniunea Europeană, pentru a se concentra mai mult pe problemele de pace și securitate care amenință stabilitatea regională. 

Textul evidențiază domeniile în care Moldova are nevoie de mai mult sprijin și expertiză din partea UE pentru a readuce regiunea transnistreană în cadrul legal al statului, creând astfel condiții favorabile pentru soluționarea conflictului și ulterior pentru procesele de reintegrare a Moldovei și de integrare în UE.

BV: UE-RM - Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024-2027

Actualizat 13.02.2024


13.02.2024/  Monitorul Oficial Nr. 64-69 art. 126

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 45 din 24-01-2024 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 829/2023 cu privire la aprobarea Planului național de acțiuni pentru aderarea Republicii  Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024-2027


Постановление Правительства № 45 от 24-01-2024 о внесении изменений в Постановление
Правительства № 829/2023 об утверждении Национального плана действий по присоединениюРеспублики Молдова к Европейскому Союзу на 2024-2027 годы
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=141812&lang=ru





Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024- 2027 Hotărârea Guvernului RM nr.829/2023,

  • Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.422-425, art.1020.
  • Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, 10 noiembrie. Ediție speciaolă

Disponibil:

https://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2023/mo422-425md/plan_829md.docx

 Documentul strategic de aliniere a legislației naționale la acquis-ul Uniunii Europene este structurat în conformitate cu cele 33 de capitole și conține 7 compartimente, care includ măsurile de implementare ale acțiunilor prevăzute, instituțiile responsabile, termenii de realizare și sursele de acoperire a cheltuielilor planificate.  

 

Cu privire la aprobarea Planului național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024-2027: Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 829 din 27.10.2023

  • Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 2023. - 10 noiembrie ( nr.422-425), art.1020.
  • Resursa eolectronică - https://www.legis.md [Accesat 16.11.2023]

Disponibil: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=139891&lang=ro

....1. Se aprobă Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2023-2027 (în continuare – Planul național pentru aderare/PNA).
2. Ministerele și alte autorități publice responsabile vor asigura, conform competențelor, realizarea măsurilor incluse în Planul național pentru aderare.
3. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va asigura coordonarea generală a implementării Planului național pentru aderare.
4. Ministerele și alte autorități publice responsabile vor prezenta președinților grupurilor de lucru sectoriale, instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 868/2022, până la datele de 15 ianuarie, 15 martie, 15 mai și 15 august, rapoartele privind realizarea măsurilor incluse în Planul național pentru aderare, conform capitolelor de competență.
5. Președinții grupurilor de lucru sectoriale vor prezenta Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, până la datele de 25 ianuarie, 25 martie, 25 mai și 25 august, rapoartele privind realizarea măsurilor incluse în Planul național pentru aderare, conform capitolelor de competență.
6. Cancelaria de Stat, prin intermediul Centrului de armonizare a legislației, va prezenta Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, până la datele de 25 ianuarie și 25 august, informația privind realizarea măsurilor de transpunere din perspectiva nivelului de aliniere a acestora la acquis-ul UE.
7. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va prezenta Guvernului, până la data de 28 februarie, raportul anual de evaluare a implementării Planului național pentru aderare pe anul precedent, care va fi examinat în ședință de Guvern.
8. Planul național pentru aderare va fi actualizat anual, prin integrarea recomandărilor și criteriilor de referință stabilite în rapoartele anuale de progres publicate de Comisia Europeană privind Pachetul pentru Extinderea UE, precum și în funcție de alte evoluții în relațiile oficiale ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.....
...12. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina viceprim-ministrului, ministru al afacerilor externe și integrării europene.
13. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 ...

Cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei: Uniți în jurul valorilor noastre

Anul 2024 marchează aniversarea a 75 de ani de la înființarea Consiliului Europei - o ocazie deosebită pentru a crește conștientizarea impactului pozitiv al Organizației asupra vieților oamenilor în decursul a trei sferturi de secol, protejând drepturile omului, democrația și statul de drept. Totodată, este o oportunitate de a privi spre viitor și de a evidenția munca depusă de statele membre ale Consiliului Europei pentru promovarea și implementarea valorilor și standardelor comune.

Pe parcursul anului 2024, vor fi lansate o serie de evenimente și inițiative la Strasbourg și în statele membre, menite să celebreze această aniversare importantă. Republica Moldova este membru al Consiliului Europei din 1995.

*     *      *


*     *     *



*     *     *


*     *     *

Expoziție la BNRM cu genericul „ Consiliul Europei: 75 ani de consolidare a spațiului european (1949-2024)”



În perioada 5 mai - 30 iunie 2024 la BNRM este vernisată expoziția "Consiliul Europei: 75 ani de consolidare a spațiului european (1949-2024)", realizată de Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare al BNRM, unde vizitatorii se vor putea informa din publicațiile din colecția CPESC și cele online despre istoricul, obiectivele, realizările și provocările Consiliului Europei, cea mai importantă organizație de cooperare interguvernamentală, al cărui obiectiv este crearea unui spațiu democratic și juridic comun pe continent, prin asigurarea respectului față de drepturile omului, democrație și statul de drept.



*     *      *

Încredere în ziua de mâine. Declarația Secretarului General cu privire la Ziua Europei 2024

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a făcut următoarea declarație pentru a marca Ziua Europei, pe 5 mai:

"Acum 75 de ani, 10 țări europene au înființat Consiliul Europei. Prin urmare, în această Zi a Europei reflectăm, inevitabil, asupra rolului extraordinar și unic pe care Organizația noastră l-a avut de-a lungul a trei sferturi de secol. Stabilind standarde legale în domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept, astfel încât oamenii din cele 46 de state membre ale noastre au dreptul de a trăi în pace, securitate și demnitate.

"Tragic, acea promisiune nu a fost întotdeauna menținută, așa cum vedem astăzi în statul nostru membru, Ucraina, care își continuă rezistența curajoasă și importantă împotriva războiului de agresiune al Rusiei. Dar nu poate exista nicio îndoială că indivizii din întregul nostru continent și-au transformat și salvat viețile datorită Convenției Europene a Drepturilor Omului și datorită mai mult de 200 de instrumente legale pe care Consiliul Europei le-a produs.

"Ziua Europei 2024 este o oportunitate de a privi înainte. În conformitate cu agenda Reykjavik, viitorul Ucrainei, impactul inteligenței artificiale și calitatea mediului nostru sunt printre provocările definitorii ale timpurilor noastre. Acțiunea acum este vitală nu doar pentru noi, ci și pentru generațiile care vor veni după.

"Consiliul Europei urmează să organizeze o Conferință a Tineretului: "Încredere în ziua de mâine". Prin colaborarea de acum, putem justifica acea încredere, asigurându-ne că societățile noastre în evoluție rapidă sunt definite de cele mai bune valori. Valori care au ghidat acțiunea noastră timp de 75 de ani. Pentru beneficiul tuturor europenilor. La mulți ani, Ziua Europei".


*     *     *

Secretarul General al Consiliului Europei a marcat cea de-a 75-a aniversare a Organizației

"La șaptezeci și cinci de ani de la crearea Consiliului Europei, când mă gândesc la primii semnatari ai Tratatului de la Londra, mă întreb adesea: ce ar crede ei despre noi astăzi? Atât de vastă cum a fost viziunea lor, optimismul și determinarea lor. La fel de puternică precum a fost dorința lor de a lucra pentru un viitor al justiției întemeiat pe o mai mare unitate între membrii săi. Ar fi putut ei să își imagineze cu adevărat, când au semnat Statutul nostru, tot ceea ce implică acest gest? Cum ar fi expansiunea primei organizații internaționale a Europei postbelice, de la zece state membre inițial la 46 astăzi", a declarat Secretarul General Marija Pejčinović Burić, în timpul marcării aniversării de 75 de ani a organizației la o ceremonie comemorativă la Opera din Strasbourg.

Secretarul General a făcut un bilanț al principalelor realizări ale Consiliului Europei, evidențiind relevanța a peste 200 de tratate, inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și toate instrumentele de drept. A subliniat importanța stabilirii unei zone fără pedeapsa cu moartea, lupta împotriva torturii și a tratamentelor inumane și degradante, drepturile minorităților naționale și ale limbilor minoritare, Convenția de la Istanbul de combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, munca pentru protejarea drepturilor LGBTI, domeniul de aplicare al statului de drept, care variază de la terorism și criminalitate cibernetică la corupție și spălare de bani.

În conformitate cu agenda de la Reykjavik, Marija Pejčinović Burić a menționat și noile provocări: proiectul de Convenție-cadru privind Inteligența Artificială, Drepturile Omului, Democrația și Statul de Drept, munca sporită privind mediul și drepturile omului, înființarea Registrului de Daune, asigurarea sprijinului pentru Ucraina și responsabilizarea pentru războiul de agresiune continuu al Federației Ruse.

"Ceea ce au început liderii vizionari în 1949 continuă în beneficiul oamenilor din întreaga Europă și din lumea întreagă în 2024. Drepturile omului, democrația și statul de drept nu sunt o destinație fixă, ci o forță pentru bine care trebuie întotdeauna să fie exploatată și aplicată. Da, există provocări serioase pentru valorile noastre și pentru multilateralism. Dar Consiliul Europei este o realizare unică în lume care continuă să facă un bine de neegalat. Cu rezistență, determinare și voință politică, nu numai că va supraviețui provocărilor cu care se confruntă, dar va dovedi că este central în soluționarea acestora. Am toată încrederea în această organizație. Să sperăm că următorii săi 75 de ani vor fi la fel de reușiți", a încheiat Secretarul General.


*     *      *

Secretarul General subliniază aniversarea celor 75 de ani ai Consiliului Europei la sesiunea plenară de iarnă a APCE

"În luna mai vom sărbători cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei și cred că este important să recunoaștem cât de departe am ajuns. Niciun alt continent nu a creat vreodată un spațiu legal comun, care să protejeze și să promoveze standarde comune în domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept. Aceasta a transformat viețile a milioane de europeni, și într-un mod pozitiv. Acesta este un lucru de sărbătorit", a subliniat Secretarul General, Marija Pejčinović Burić, în discursul său la sesiunea plenară de iarnă a APCE (25.01.2024).

Secretarul General a rezumat realizările anului trecut, reiterând relevanța urmăririi celui de-al IV-lea Summit al șefilor de stat și de guvern de la Reykjavik.

"Dar nu poate exista îndoială că standardele pe care le-am stabilit sunt atacate și subminate. Acestea trebuie apărate ferm și eficient. Noile provocări ale secolului XXI trebuie să fie evaluate conform acelorași standarde în beneficiul fiecărui cetățean. Declarația de la Reykjavík ne-a oferit o nouă speranță și o determinare reînnoită", a subliniat Secretarul General.

*     *     *

Președintele Comitetului de Miniștri: În spiritul Summitului de la Reykjavík, Consiliul Europei își marchează cea de-a 75-a aniversare, unit în jurul valorilor sale 

Uniți în jurul valorilor noastre - "Cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei, pe care o sărbătorim în acest an, are loc sub același motto care i-a adus pe liderii noștri împreună la Reykjavík", a declarat Dominique Hasler, Ministrul Afacerilor Externe, Educației și Sportului al Liechtenstein și Președintele Comitetului de Miniștri, în discursul său adresat Adunării Parlamentare (25.01.2024).

"Comitetul de Miniștri a transpus aceste cuvinte în termeni concreți atunci când a adoptat un buget puternic și chiar istoric pentru perioada 2024-2027", a spus ministrul. În conformitate cu angajamentul șefilor de stat și de guvern, s-a decis și o creștere reală a resurselor pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

"Pentru credibilitatea sistemului convențional - și a organizației în ansamblu - este imperativ ca toate statele membre să-și îndeplinească obligația de a pune în aplicare hotărârile Curții", a afirmat ministrul Hasler.

În plus, Președinția Liechtenstein va continua să susțină extinderea înregistrării prejudiciilor pentru Ucraina și să încurajeze statele non-membre să se alăture eforturilor de asigurare a justiției.

Consiliul Europei urmărește, de asemenea, implementarea celui mai ambițios Plan de Acțiune pentru Ucraina intitulat "Reziliență, Recuperare și Reconstrucție", prin activități desfășurate într-o gamă largă de domenii, cum ar fi justiția constituțională, anticorupția, guvernarea democratică și libertatea presei.

În plus, Consiliul Europei rămâne angajat în găsirea soluțiilor care să permită revenirea imediată și în siguranță a copiilor ucraineni.

Ministrul Hasler a subliniat că Comitetul de Miniștri colaborează activ cu organele ONU pentru a reaminti Rusiei obligația sa legală necondiționată de a pune în aplicare hotărârile Curții de la Strasbourg.

La Summitul de la Reykjavík, liderii europeni s-au angajat să asigure un rol de conducere pentru Consiliul Europei în dezvoltarea standardelor în era digitală pentru a proteja drepturile omului online și offline, inclusiv prin finalizarea, ca prioritate, a Convenției-Cadru a Consiliului Europei privind Inteligența Artificială. Noua Convenție ar trebui adoptată în timpul Președinției Liechtenstein.

Ministrul a amintit rolul pionier al organizației în lupta împotriva violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. "Cu Convenția de la Istanbul, Consiliul Europei ne-a furnizat un standard internațional de aur - și, mai important, instrumentul-cheie pentru a combate aceste fenomene în mod eficient și incluziv", a spus ea, adăugând că "mai avem mult de făcut pentru a atinge o egalitate de gen deplină și eficientă".

"Cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei oferă o oportunitate importantă de a demonstra angajamentul nostru comun față de multilateralism și principiile drepturilor omului, democrației și statului de drept. Va ilustra ce înseamnă Consiliul Europei în termeni practici pentru cei 700 de milioane de europeni care trăiesc în cele 46 de state membre ale noastre", a concluzionat ea.

Mai multe informații:

Consiliul Europei @75: Un articol al ambasadorului Ion Jinga, șeful Reprezentanţei permanente a României pe lângă Consiliul Europei // Umbrela Strategică

Motto: “Dacă Europa ar fi unită în valorificarea moștenirii sale comune, nu ar exista nicio limită pentru fericirea, prosperitatea și gloria popoarelor sale.” Sir Winston Churchill

The Council of Europe @75 H.E. Ion JINGA, Ambassador Extraordinary and Plenipotentiary, Permanent Representative Council of Europe. - 06 Mar 2024


Premiul UE pentru Literatură , ediția 2023






Premiul Uniunii Europene pentru Literatură (EUPL) pune în lumină autoare autori de ficțiune în curs de afirmare din UE și din afara ei. Implicând cele 41 de țări participante la programul Creative Europe al Uniunii Europene, 

Premiul celebreatază 41 de noi talente literare remarcabile de-a lungul unui ciclu de trei ani. Scoțând în evidență creativitatea și resursele vaste și diverse ale literaturii contemporane europene în domeniul ficțiunii, EUPL își propune să promoveze circulația literaturii în Europa și să încurajeze un interes sporit pentru operele literare extra-naționale. 13 scriitoare și scriitori din 13 țări au luat  parte la ediția 2023



Câștigătorul Ediției din 2023

Martina Vidaić, Stjenice (Bedbugs), Publisher: Naklada Ljevak/ Croatia


Mențiuni speciale:
  1. Cyprus: Χάρη Ν. Σπανού (Hari N. Spanou), Φυλάκιο (The Outpost), Publisher: Εκδόσεις Αιγαίον (Aegan Publications)
  2. Estonia: Tõnis Tootsen, Ahvide pasteet. Ühe ahvi mälestusi ja mõtteid (Pâté of the Apes: One Primate’s Thoughts and Memories), Publisher: Kaarnakivi Seltsi Kirjastus
  3. Finland: Iida Rauma, Hävitys (Destruction), Publisher: Siltala Publishing
  4. France: Maud Simonnot, L’heure des oiseaux (The Hour of Birds), Publisher: Editions de l’Observatoire
  5. Kosovo: Ag Apolloni, Kësulëkuqja, përrallë për të rritur (Red Riding Hood, a fairy tale for adults), Publisher : Bard Books
Detalii
Mai mult

Premiul Raoul Wallenberg

Drepturile Omului: un premiu extraordinar pentru persoane extraordinare

Premiul este acordat o dată la doi ani unei persoane, unui grup de persoane sau unei organizații pentru o realizare remarcabilă în apărarea drepturilor omului.

Premiul poartă numele diplomatului suedez Raoul Wallenberg, care și-a folosit statutul la Budapesta pentru a salva zeci de mii de evrei maghiari de la Holocaust. Acțiunile sale demonstrează că curajul și implicarea unei singure persoane pot avea un impact real, oferind inspirație tuturor pentru a lua atitudine și a acționa împotriva persecuției, xenofobiei și antisemitismului.

Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 31 octombrie 2025. Premiul va fi decernat la Strasbourg în jurul datei de 17 ianuarie 2026 (Wallenberg a fost arestat pe 17 ianuarie 1945 de forțele sovietice și nu a mai fost văzut niciodată în viață).

*     *     *

Să celebrăm persoanele care se dedică altora!  
Să recunoaștem meritele lor în domeniul Drepturilor Omului!



*     *     *

La inițiativa Guvernului Suediei și a Parlamentului Ungariei, Consiliul Europei a creat Premiul Raoul Wallenberg pentru a păstra vie amintirea realizărilor lui Raoul Wallenberg.

Începând din 2014, Premiul Raoul Wallenberg al Consiliului Europei, în valoare de 10.000 de euro, este acordat la fiecare doi ani pentru a recompensa realizări umanitare extraordinare ale unei singure persoane, unui grup de persoane sau unei organizații. Ceremonia de decernare a premiului are loc la Consiliul Europei în jurul datei de 17 ianuarie – ziua arestării lui Raoul Wallenberg în Budapesta în 1945.

Juriul este format din șase persoane independente cu prestigiu moral recunoscut în domeniul drepturilor omului și acțiunii umanitare, numite de: Secretarul General al Consiliului Europei, Ministerul Afacerilor Externe al Suediei, primăria Budapestei, Institutul Raoul Wallenberg din Lund, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și familia Raoul Wallenberg.

*     *     *

La Budapesta, în 1944, diplomatul suedez Raoul Wallenberg și-a folosit statutul pentru a salva zeci de mii de evrei de la Holocaust. Acțiunile sale arată că curajul și abilitățile unei singure persoane pot face cu adevărat o diferență, oferind inspirație pentru noi toți să vorbim și să acționăm împotriva persecuției, xenofobiei și antisemitismului.

În recunoașterea contribuției sale remarcabile în acea perioadă, Statul Israel i-a acordat lui Wallenberg titlul de "Drept între popoare". De asemenea, a devenit cetățean de onoare al Israelului, Statelor Unite, Canadei și Ungariei.

Raoul Wallenberg a fost arestat de forțele sovietice la 17 ianuarie 1945. Soarta sa rămâne un mister intrigant. Încă nu există o imagine clară a ceea ce i s-a întâmplat după arestarea sa.

*     *     *


Despre Premiul Raoul Wallenberg
Despre diplomatul suedez Raoul Wallenberg

Vizionați filmul artistic (cu subtitrări în limba română):


 Vezi de asemenea

The Raoul Wallenberg Centre for Human Rights
The Raoul Wallenberg Institute of Human Rights and Humanitarian Law

2024

17.01.2023

Neva Tölle,
 o cetățeancă croată care și-a dedicat aproape întreaga viață adultă protejării femeilor de violența domestică, a fost distinsă cu Premiul Raoul Wallenberg 2024 al Consiliului Europei, astfel fiind recunoscut rolului său de pionier, curajului și hotărârii de a oferi asistență victimelor și de a promova schimbări în percepția publică, legislație și politici pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. În cadrul ceremoniei de decernare desfășurată la Strasbourg, Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a declarat: „Acțiunile și devotamentul de acest fel nu vin fără un preț. De-a lungul anilor, știu că ai întâmpinat amenințări, intimidări și obstacole de tot felul. Dar ai perseverat. Curajul și determinarea ta au ajutat pe cei aflați în mare nevoie și au contribuit la schimbarea opiniei publice și asigurarea unor legi mai bune și mai juste. Ai salvat, cu adevărat, vieți.”


La primirea Premiului Raoul Wallenberg, Neva Tölle a spus: „Acest premiu nu este doar pentru mine, este și o recunoaștere a femeilor care au supraviețuit violenței. Ele sunt eroinele mele și sursa de inspirație care îmi dă putere în fiecare zi. Mă consider privilegiată să am ocazia să fiu alături de ele, să ascult poveștile lor și să martor la curajul incredibil al acestora. Nu este doar o recunoaștere a eforturilor trecute, ci și o angajare pentru viitor. Voi continua să lupt pentru drepturile omului ale femeilor, să promovez justiția și securitatea și, împreună cu voi, să construiesc o societate în care violența împotriva femeilor nu are loc.”

Juriul a subliniat cum curajul și hotărârea doamnei Tölle, inovația și creativitatea sa au avut un impact real și susținut, în beneficiul victimelor abuzului domestic. În afară de acordarea de sprijin direct victimelor, ea a lucrat neobosit - și cu succes - pentru a promova introducerea unor schimbări legislative, precum recunoașterea infracțiunii de femicid, politici penale mai stricte și modificări ale legislației privind asistență socială.


#EUROat25 - În ultimii 25 de ani, moneda euro a adus multe beneficii Europei

 

În urmă cu 25 de ani, la 1 ianuarie 1999, a intrat în vigoare euro, care a devenit moneda unică a 11 state membre ale UE. În prezent, acesta susține economia și facilitează viața a 350 de milioane de persoane din 20 de țări.

În ultimii 25 de ani, moneda euro a adus multe beneficii Europei.

Aceasta prezintă încredere pentru milioanele de persoane care o utilizează zilnic, devenind un reper pentru stabilitate în întreaga lume și un simbol al unității europene.

La data de 1 ianuarie 1999, 11 țări din UE au introdus euro ca noua lor moneda comună. Inițial, euro a fost o monedă electronică, bancnotele și monedele euro fiind introduse trei ani mai târziu.

Astăzi, euro este moneda a 20 de țări din UE și a aproximativ 350 de milioane de persoane.

Președinția belgiană a Consiliului UE (1 ianuarie - 30 iunie 2024)

 

#EU2024BE

Sub deviza „Protejăm. Consolidăm. Pregătim.” Belgia se va axa pe  6 domenii tematice pentru lucrările sale din timpul președinției:

  1. apărarea statului de drept, a democrației și a unității
  2. consolidarea competitivității noastre
  3. urmărirea unei tranziții verzi și juste
  4. consolidarea agendei noastre sociale și de sănătate
  5. protejarea oamenilor și a frontierelor
  6. promovarea unei Europe cu rol semnificativ în lume
Belgia preia președinția Consiliului într-o perioadă dificilă. Este o adevărată onoare, dar și o responsabilitate. Evoluția Uniunii Europene nu a fost niciodată liniară. De multe ori, cele mai mari progrese s-au înfăptuit în momentele cele mai dificile.Alexander De Croo, prim-ministrul Belgiei, prezentarea priorităților politice ale președinției belgiene, 8 decembrie 2023

Belgia va prelua președinția prin rotație a Consiliului pentru a 13-a oară; continuarea lucrărilor președinției anterioare (Spania) înainte de a preda ștafeta viitoarei președinții (Ungaria).