Sesiunea a 49-a a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei s-a desfășurat la Strasbourg în perioada 28–30 octombrie 2025, marcând 40 de ani de la adoptarea Cartei Europene a Autonomiei Locale. Președintele Congresului, Marc Cools, a subliniat că implementarea Cartei, monitorizarea sa și dialogul politic cu autoritățile naționale contribuie la consolidarea democrației locale și la creșterea calității guvernării la nivel local în toate statele membre.
Agenda sesiunii a inclus dezbateri asupra efectelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a provocărilor regionale generate de acesta, pregătirea orașelor și regiunilor europene pentru crize de securitate, precum și problemele legate de exercitarea libertăților de întrunire și exprimare la nivel local. De asemenea, s-au discutat provocările sociale actuale, precum criza locuințelor și consumul de droguri în orașele europene.
Congresul a adoptat o nouă Carte Europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională și a analizat rapoarte de monitorizare privind aplicarea Cartei Europene a Autonomiei Locale în mai multe state, inclusiv Republica Moldova, Grecia, Polonia și Slovenia. De asemenea, au fost prezentate concluzii privind observarea alegerilor locale în Finlanda și a alegerilor de stat în Hamburg, Germania.
Raportul privind Republica Moldova evidențiază progresele realizate de la recomandarea Congresului nr. 436 (2019), printre care se numără îmbunătățirea colaborării dintre autoritățile centrale și locale, adoptarea măsurilor de decentralizare fiscală, condiții mai bune pentru exercitarea mandatului aleșilor locali și accesul autorităților locale la finanțări pentru investiții în infrastructură. În același timp, raportul identifică provocări persistente, precum autonomia financiară limitată, suprapunerea și neclaritatea competențelor, povara raportărilor administrative și lipsa resurselor administrative și juridice la nivel local.
Sesiunea a beneficiat de prezența unor oficiali de rang înalt, printre care Alain Berset, Secretar General al Consiliului Europei, și Gina Romero, Raportoare Specială ONU pentru libertatea întrunirii și asociere, precum și primari și miniștri din diverse țări europene. Evenimentele conexe au inclus semnarea de memorandumuri de înțelegere cu orașele ucrainene Kyiv și Rivne, discuții privind reprimarea transnațională împotriva belarușilor și inițiative pentru implicarea copiilor în viața democratică locală.
În concluzie, sesiunea din 28–30 octombrie 2025 a subliniat rolul esențial al monitorizării și recomandărilor Congresului în consolidarea autonomiei locale și a democrației la nivel local. Pentru Republica Moldova, raportul Congresului oferă repere clare pentru continuarea reformelor, inclusiv clarificarea competențelor locale, sporirea autonomiei financiare și reducerea poverii administrative, contribuind astfel la alinierea standardelor locale la bunele practici europene.
https://www.coe.int/en/web/congress/49th-session
CALRE: Monitorizarea aplicării Cartei autonomiei locale în Rep. Moldova O Conferință Ministerială, organizată de Consiliul Europei și Ministerul Culturii al Italiei, a marcat cea de-a 25-a aniversare a Convenției Europene a Peisajului (cunoscută drept „Convenția de la Florența”). Sesiunea – care a avut loc la Villa Medicea „La Petraia” din Florența, Italia, la data de 28 octombrie – a fost deschisă de ministrul italian al culturii, Alessandro Giuli, și de Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei, Björn Berge. Discursurile de deschidere au fost susținute și de ministrul italian al mediului și securității energetice, Gilberto Pichetto Fratin, de senatoarea Aurora Floridia, membră a Adunării Parlamentare, precum și de președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale, Marc Cools (prin declarație înregistrată).
O Conferință Ministerială, organizată de Consiliul Europei și Ministerul Culturii al Italiei, a marcat cea de-a 25-a aniversare a Convenției Europene a Peisajului (cunoscută drept „Convenția de la Florența”). Sesiunea – care a avut loc la Villa Medicea „La Petraia” din Florența, Italia, la data de 28 octombrie – a fost deschisă de ministrul italian al culturii, Alessandro Giuli, și de Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei, Björn Berge. Discursurile de deschidere au fost susținute și de ministrul italian al mediului și securității energetice, Gilberto Pichetto Fratin, de senatoarea Aurora Floridia, membră a Adunării Parlamentare, precum și de președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale, Marc Cools (prin declarație înregistrată).
Scopul acestui eveniment la nivel înalt este de a reafirma rolul esențial al convenției și de a contura direcțiile sale viitoare, în conformitate cu Declarația de la Reykjavik, servind totodată la implementarea Strategiei Consiliului Europei privind Mediul. Participanții au adoptat o declarație finală, care a definit o viziune strategică pentru consolidarea cooperării multilaterale și promovarea aplicării efective a convenției, precum și pentru integrarea acesteia în politicile naționale.
Conferința a subliniat modul în care implementarea Convenției privind Peisajul poate contribui la recunoașterea calității peisajului ca resursă esențială pentru protejarea drepturilor omului și pentru abordarea crizei planetare triple – poluare, schimbări climatice și pierderea biodiversității – cu impact direct asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept.
În cadrul evenimentului, a fost acordată Diploma Europeană pentru arii protejate Parcului Național, Parcului Natural și Rezervației Biosferei Sierra Nevada din Spania.
Convenția Peisajului a fost deschisă spre semnare la Florența, la 20 octombrie 2000. Tratatul introduce un concept inovator al peisajului, bazat pe percepția umană, recunoscând toate peisajele ca esențiale pentru calitatea vieții și patrimoniul cultural. Prin promovarea conștientizării publice, a participării incluzive și a unei abordări multi-actori, convenția sprijină buna guvernanță democratică pentru o gestionare durabilă a peisajelor.
În cadrul Forumului, aproximativ 300 de reprezentanți din țările Consiliului Europei, conducători de itinerare culturale, universități și experți în patrimoniul cultural au examinat o gamă largă de strategii și inițiative dedicate protecției patrimoniului cultural.
În mesajul său de salut transmis prin video, Bjørn Berge, Secretar General Adjunct al Consiliului Europei, a salutat noile rute certificate: „Există acum 49 de Rute Culturale – dintre care trei noi în acest an: Romea Strata, Drumurile Libertății din Pirinei și Drumurile Sfântului Francisc.” El a felicitat și cele mai recente state membre care s-au alăturat: „Acordul Parțial Extins privind Rutele Culturale numără acum 43 de state membre – felicit Olanda și Irlanda pentru aderarea recentă.”
„Aceste itinerare sunt simboluri prețioase ale dialogului intercultural, cooperării transnaționale și dezvoltării durabile. Mai mult chiar – ele fac parte dintr-o rețea prin care cetățenii europeni pot descoperi istoria noastră și sărbători împrejurimile în care trăim”, a spus Secretarul General Adjunct Berge.
Situat în Luxemburg, Acordul Parțial Extins privind Rutele Culturale ale Consiliului Europei a fost înființat de Comitetul Miniștrilor în 2010. Vorbind la ceremonia de aderare a noilor state membre la acordul lărgit, Ambasadorul Patrick Engelberg, Președintele Comitetului Statutar al acordului parțial lărgit și Reprezentant Permanent al Luxemburgului la Consiliul Europei, a declarat:
„Acordul parțial lărgit a jucat un rol vital în extinderea programului Rutele Culturale în ultimii 15 ani. Oferă un cadru esențial pentru țările angajate în cooperarea culturală, dezvoltarea durabilă și dialogul intercultural. Le permite nu doar să-și protejeze patrimoniul, ci și să-l conecteze la narațiunea mai amplă a Europei.”
Rutele Culturale ale Consiliului Europei, certificate în 2025Manifestarea, dedicată memoriei victimelor sărăciei, a reunit reprezentanți ai societății civile, ai organizațiilor internaționale și persoane care au trăit experiența sărăciei, pentru a reafirma angajamentul comun față de justiția socială și demnitatea umană.
Ceremonia a fost deschisă de un moment muzical susținut de corul Consiliului Europei, urmat de cuvântul de salut al lui Gerhard Ermischer, președintele Conferinței INGO.
Printre momentele importante s-au numărat intervențiile Comitetului pentru drepturi sociale al Conferinței, care au inclus mărturii ale persoanelor afectate de sărăcie. Olivier De Schutter, membru al Comitetului European pentru Drepturi Sociale și Raportor Special al ONU pentru sărăcie extremă și drepturile omului, a subliniat:
„A afirma că persoanele aflate în sărăcie au drepturi, inclusiv dreptul de a fi protejate împotriva sărăciei și excluziunii sociale, așa cum este prevăzut în Carta Socială Europeană, înseamnă a spune că ele nu sunt beneficiari pasivi ai carității publice: au dreptul la diferite forme de sprijin, pot trage statul la răspundere, iar expertiza lor contează în conturarea soluțiilor eficiente.”
„Prea des, persoanele care trăiesc în sărăcie sunt blamate, stigmatizate și împinse în umbră. Cu toate acestea, sărăcia nu este un eșec personal, ci un eșec sistemic – o negare a demnității și a drepturilor omului”, a declarat Secretarul General al ONU, António Guterres, cu ocazia acestei zile. „Aceasta este provocarea cu care ne confruntăm. Nimic mai mult. Nimic mai puțin”, a conchis Bjørn Berge, Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei, în discursul său.
În acest context, Comitetul Conferinței INGO pentru Carta Socială Europeană a organizat, joi, 16 octombrie 2025 un webinar dedicat temei „Drepturi sociale și noua Strategie a UE privind combaterea sărăciei”.
Această sesiune informativă și-a propus să exploreze modalitățile de colaborare pentru a combate sărăcia și a promova drepturile sociale pe continentul european.
Carta Socială Europeană este un tratat al Consiliului Europei care garantează drepturi sociale și economice fundamentale, reprezentând un complement al Convenției Europene a Drepturilor Omului, care se referă la drepturile civile și politice. Ea asigură o gamă largă de drepturi umane esențiale din viața de zi cu zi, legate de muncă, locuință, sănătate, educație, protecție socială și bunăstare.
Carta acordă o atenție deosebită protecției persoanelor vulnerabile, precum vârstnicii, copiii, persoanele cu dizabilități și migranții. Ea prevede că exercitarea acestor drepturi trebuie garantată fără niciun fel de discriminare.
Niciun alt instrument juridic la nivel paneuropean nu oferă o protecție atât de amplă și completă a drepturilor sociale ca cea prevăzută de Cartă, care servește totodată ca punct de referință în dreptul Uniunii Europene; majoritatea drepturilor sociale incluse în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene se bazează pe articolele relevante ale Cartei Sociale Europene.
Prin urmare, Carta este considerată Constituția Socială a Europei și reprezintă o componentă esențială a arhitecturii drepturilor omului pe continent.
* * *
10.10.2025
- A gândi împreună cu tinerii
- A învăța de la și împreună cu tinerii
- A participa împreună cu tinerii
- A acționa împreună cu și pentru tineri
S-a reafirmat sprijinul prioritar pentru tinerii din Ucraina, inclusiv pentru infrastructura de tineret și reintegrarea tinerilor veterani. Miniștrii au făcut primii pași spre crearea unui al treilea Centru European de Tineret în regiunea Mării Negre, alături de cele existente la Strasbourg și Budapesta.
Miniștrii au cinvenit asupra unui angajament de a apăra dreptul la un mediu curat, de a susține acțiunile climatice conduse de tineri și de a reduce riscurile generate de noile tehnologii, precum inteligența artificială.
Cât privește drepturile sociale și incluziunea, s-a pus accent pe tinerii care se confruntă cu bariere precum șomajul, locuințele precare, asistența medicală insuficientă și discriminarea.
Luxemburg s-a oferit să găzduiască următoarea Conferință a Miniștrilor responsabili de tineret în 2028.
Vocile tinerilor: „Avem nevoie de acest Pact. Acest Pact are nevoie de tineri.”
„Tinerii sunt esențiali pentru modelarea viitorului nostru comun și democratic; perspectivele lor sunt esențiale pentru consolidarea instituțiilor democratice și îmbunătățirea calității proceselor de luare a deciziilor”, au declarat miniștrii. Rezoluția privind Perspectiva Tineretului este concepută pentru a ghida statele membre în integrarea acestei perspective în toate domeniile de politici, cu scopul de a dezvolta „politici orientate spre viitor, adaptate nevoilor și energiei tinerilor și capabile să răspundă provocărilor actuale și viitoare.”
Nina Grmuša, președinta Consiliului Consultativ pentru Tineret și vicepreședinta conferinței, a descris noul Cadrul de Referință ca pe „instrumentul nostru comun pentru a ne asigura că imperativul participării tinerilor devine realitate în fiecare stat membru.” Ea a îndemnat guvernele să transforme valorile în acțiune:
„Să gândim împreună cu tinerii. Să învățăm împreună cu și de la tineri. Să participăm împreună cu tinerii. Să acționăm împreună cu și pentru tineri. Aceasta este perspectiva tineretului – nu o investiție, ci o necesitate.”
Yevheniia Fedotova, membră a Consiliului Consultativ pentru Tineret, inspirându-se din experiența sa din Ucraina, a descris noul Pact Democratic European ca pe „o fereastră”:
„O fereastră lasă lumina să lumineze ceea ce era înainte ascuns, oferă vizibilitate în spații pe care altfel nu le-am vedea și creează o legătură între cei aflați de o parte și de alta. În multe feluri, exact asta avem nevoie de la Pact. Când tinerii voluntari ucraineni învață sub sirenele de raid aerian și planifică reconstrucția în adăposturi antibombă, ei apără securitatea democratică a Europei. Avem nevoie de acest Pact. Acest Pact are nevoie de tineri.”
* * *
09.10.2025
Acordarea Premiului Balanța de Cristal a Justiției
Premiul Balanța de Cristal a Justiției, care recompensează practicile judiciare inovatoare în cadrul instituțiilor judiciare europene, a fost acordat de Comisia pentru eficiența justiției (CEPEJ) a Consiliului Europei Consiliului Judiciar din Olanda pentru inițiativa sa de sprijinire a persoanelor aflate în dificultăți financiare.Proiectul Schuldenfunctionaris („Ofițerul pentru datorii”) contribuie la găsirea de soluții pentru persoanele îndatorate prin desemnarea de ofițeri pentru datorii în cadrul instanțelor, care oferă suport debitorilor și identifică problemele potențiale la o etapă timpurie.
Mențiuni de onoareDe asemenea, două proiecte au primit mențiuni speciale:
- „Centrul de sprijin pentru tutela legală” – Judecătoriile din Flandra (Belgia);
- „Hiperautomatizarea procedurii ordinului de plată în justiție” – Ministerul Justiției (Spania).
Pentru ediția din acest an a Premiului European Balanța de Cristal a Justiției, au fost depuse 28 de proiecte din 16 țări, axate pe eficiența și accesul la justiție, protecția victimelor și digitalizarea sistemului judiciar.
Cipru, gazda ceremonieiPremiul a fost înmânat Consiliului Judiciar din Olanda, reprezentat de Jan van Breda, lider de program pentru Inovare și Implementare, Femke Damsteegt, judecător la Curtea Supremă, și Herman van Harten, judecător la Curtea de Apel din Haga, în prezența președintelui CEPEJ, Francesco Depasquale. Membrii juriului competiției, compus din personalități de marcă din domeniul justiției, au fost, de asemenea, prezenți pentru a explica decizia lor.
Școala de Formare Judiciară și Hope for Children CRC Policy Center (Cipru), câștigătorii ediției anterioare a premiului (2023), au găzduit evenimentul.
Reprezentanții proiectelor premiate vor fi invitați să le prezinte la reuniunea plenară a CEPEJ din decembrie 2025.
Proiectele câștigătoare ale Premiului Balanța de Cristal a Justiției vor servi, de asemenea, ca subiecte de cercetare pentru studenții masteranzi ai facultăților de drept, invitați să participe la cea de-a patra ediție a Premiului Junior Balanța de Cristal a Justiției, care va fi lansat în octombrie 2025.
* * *
07-09.10.2025
02-03.10.2025
Consolidarea cunoștințelor privind investigarea și judecarea infracțiunilor de violență domestică* * *
Delegația Republicii Moldova participă la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
În perioada 29 septembrie – 3 octombrie 2025, la Strasbourg, Republica Franceză, se desfășoară sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Reuniunea aduce în atenție o serie de subiecte de actualitate și provocări majore pentru democrațiile europene, printre care protecția jurnaliștilor din Gaza, eliberarea jurnaliștilor ucraineni deținuți ilegal în Federația Rusă, noile amenințări ale Rusiei la adresa securității democratice, consolidarea statului de drept în Georgia, precum și teme privind criza politică din Serbia, democrația și dialogul incluziv în Turcia.
 














 
 
 Postări
Postări
 
