Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.

Noutăți UE-RM - Octombrie - descembrie 2025

06.10.2025

Republica Moldova a devenit parte operațională a SEPA,
 marcând o etapă majoră de integrare financiară europeană, care facilitează accesul populației și al mediului de afaceri la servicii de plată moderne, eficiente și competitive.
 Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA - Single Euro Payments Area) – infrastructura care reunește 41 de țări europene și oferă cetățenilor și companiilor transferuri în euro rapide, sigure și la costuri reduse, chiar zero.

„Integrarea Moldovei în SEPA este un moment istoric pentru sistemul financiar național și confirmă parcursul european al țării. Această realizare elimină barierele administrative și aduce standarde europene directe în viața de zi cu zi a oamenilor și afacerilor din Republica Moldova”, subliniază doamna Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, instituția care a coordonat și implementat procesul de aderare la SEPA.

SEPA (Single Euro Payments Area /Zona Unică de Plăți în Euro) este cadrul european care permite efectuarea transferurilor în euro între sistemele de plată între țările participante, în aceleași condiții de cost, siguranță și timp de procesare, indiferent de granițe. SEPA reunește toate statele membre ale Uniunii Europene, precum și Regatul Unit, țările din Spațiul Economic European, Elveția, Andorra, Monaco, San Marino și Vatican.

Avantajele SEPA pentru Republica Moldova

Pentru cetățeni și familiile din diaspora, transferurile în euro devin mai rapide, sigure și la costuri mult mai mici, uneori chiar și cu comision zero, în funcție de serviciile băncilor participante. Dacă anterior un transfer internațional putea costa între 20 și 200 de euro, acum acesta va fi procesat la aceleași standarde și tarife ca în Uniunea Europeană, cu doar câțiva euro sau chiar gratuit. Astfel, remiterile vor ajunge acasă mai repede și cu mai puține costuri, ceea ce înseamnă mai mulți bani direct în bugetul fiecărui consumator.

Pentru mediul de afaceri, SEPA elimină barierele administrative și aduce companiile moldovenești la nivel de egalitate cu cele europene. Peste 60% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre UE, iar costurile reduse de tranzacționare sporesc competitivitatea și facilitează comerțul și investițiile. Statisticile arată că în 2024 s-au realizat aproximativ 830.000 de tranzacții în euro între Moldova și țările SEPA cu o valoare totală de 11,8 miliarde de euro, adică zilnic peste 3.200 de plăți în valoare de 45 milioane de euro. De acum, aceste fluxuri financiare vor fi gestionate mult mai eficient, la costuri reduse, direct prin sistemul SEPA.

La nivel macroeconomic, integrarea în SEPA generează economii directe estimate la circa 20 de milioane de euro, resurse care rămân în economie pentru investiții, dezvoltarea afacerilor și locuri de muncă. Totodată, aderarea transmite un semnal puternic de stabilitate și credibilitate partenerilor internaționali și investitorilor.

Detalii
Single Euro Payments Area (SEPA

02.10.2025

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la Summitul Comunității Politice Europene, 
desfășurat la Copenhaga, Regatul Danemarcei, țară care deține și președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Evenimentul, găzduit de Prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, a reunit 53 de lideri europeni – șefi de stat și de guvern, alături de reprezentanți ai instituțiilor europene. În deschiderea lucrărilor, Președinta Maia Sandu a subliniat sprijinul clar exprimat de cetățenii Republicii Moldova la alegerile parlamentare din 28 septembrie pentru integrarea europeană. Șefa statului a împărtășit, totodată, experiența autorităților în combaterea ingerințelor externe la adresa proceselor democratice.


În marja summitului, Președinta Maia Sandu a găzduit o reuniune cu mai mulți parteneri ai Republicii Moldova, la care au participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele României, Nicușor Dan, Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, precum și liderii instituțiilor europene: Președintele Consiliului European, António Costa, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas. 
Liderii europeni și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Republica Moldova, parcursul său european și consolidarea dezvoltării economice.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dezvoltarea economică și consolidarea păcii și securității pe continent au fost în centrul discuțiilor cu gazda evenimentului, Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, cu Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, cu Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, cu Premierul Belgiei, Bart De Wever, Premierul Finlandei, Petteri Orpo și Premierul Irlandei, Micheál Martin., Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy., etc

Comunitatea Politică Europeană (CPE) a fost creată la inițiativa Președintelui Franței, Emmanuel Macron, și are drept obiectiv promovarea dialogului politic, întărirea cooperării și consolidarea securității, stabilității și prosperității pe continent. Următoarea reuniune a CPE va avea loc în Armenia, în primăvara anului 2026.

Detalii

Noutăți CoE-RM - Octombrie 2025

11.10.2025

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, participă la Aniversarea Comisiei de la Veneția

Pe 11 octombrie 2025, Comisia de la Veneția sărbătorește 35 de ani de activitate în domeniul consilierii țărilor privind reformele constituționale și juridice, printr-o ceremonie ce va avea loc la Palazzo Ducale din Veneția, în prezența Președintelui Republicii Italiene, Sergio Mattarella.

Evenimentul va fi deschis de Secretarul General Alain Berset și Președinta Comisiei de la Veneția, Claire Bazy Malaurie, după saluturile instituționale ale Primarului din Veneția, Luigi Brugnaro. Vor urma discursuri ale Maiei Sandu, Președinta Republicii Moldova, Gordanei Siljanovska-Davkova, Președinta Republicii Macedonia de Nord, și Antonio Tajani, Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și Ministru pentru Afaceri Externe și Cooperare Internațională al Italiei.

Discursul principal, intitulat „Democrația reînnoită: lecții din tranziții, provocările actuale ale regresului democratic și angajamentul nostru pentru viitor”, va fi susținut de Egils Levits, fost Președinte al Republicii Letonia și fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului. 

De asemenea, audienței se vor adresa: Clifton Grima, Ministrul Educației, Sportului, Tineretului, Cercetării și Inovației din Malta, în numele Președinției malteze a Comitetului Miniștrilor; Theodoros Rousopoulos, Președintele Adunării Parlamentare; Marc Cools, Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale; Ivana Jelić, Vicepreședinta Curții Europene a Drepturilor Omului; și Michael O’Flaherty, Comisar pentru Drepturile Omului.

Evenimentul va oferi o oportunitate unică de a evalua modul în care instituțiile democratice s-au dezvoltat în statele membre ale Consiliului Europei și nu numai în ultimii 35 de ani, de a analiza realizările activității Comisiei de la Veneția în sprijinul proiectării constituționale și de a reflecta asupra modalităților de promovare a dezvoltării democratice în viitor.

În aceeași zi va fi inaugurată expoziția „La Democrazia attraverso il Diritto. Dalla Serenissima Repubblica alla Commissione di Venezia del Consiglio d’Europa” („Democrația prin drept: de la Serenissima Republic la Comisia de la Veneția a Consiliului Europei”). Expoziția va fi accesibilă publicului până la 6 ianuarie 2026, în Appartamenti del Doge, Palazzo Ducale.

Această expoziție, realizată în colaborare între Comisia de la Veneția, Biroul de Program al Consiliului Europei la Veneția, Soprintendenza Archivistica e Bibliografica del Veneto e Trentino-Alto Adige, Archivio di Stato di Venezia, Fondazione Musei Civici di Venezia (MUVE) și Consiglio Regionale del Veneto, oferă o călătorie fascinantă prin istoria democrației și a statului de drept, de la precursorul Serenissima Republic of Venice până la statele membre ale Consiliului Europei de astăzi, sub perspectiva expertă a Comisiei de la Veneția.

*     *     *

09.10.2025

Acordarea Premiului Balanța de Cristal a Justiției

Premiul Balanța de Cristal a Justiției, care recompensează practicile judiciare inovatoare în cadrul instituțiilor judiciare europene, a fost acordat de Comisia pentru eficiența justiției (CEPEJ) a Consiliului Europei Consiliului Judiciar din Olanda pentru inițiativa sa de sprijinire a persoanelor aflate în dificultăți financiare.

Proiectul Schuldenfunctionaris („Ofițerul pentru datorii”) contribuie la găsirea de soluții pentru persoanele îndatorate prin desemnarea de ofițeri pentru datorii în cadrul instanțelor, care oferă suport debitorilor și identifică problemele potențiale la o etapă timpurie.

Mențiuni de onoare

De asemenea, două proiecte au primit mențiuni speciale:

  • „Centrul de sprijin pentru tutela legală” – Judecătoriile din Flandra (Belgia);
  • „Hiperautomatizarea procedurii ordinului de plată în justiție” – Ministerul Justiției (Spania).

Pentru ediția din acest an a Premiului European Balanța de Cristal a Justiției, au fost depuse 28 de proiecte din 16 țări, axate pe eficiența și accesul la justiție, protecția victimelor și digitalizarea sistemului judiciar.

Cipru, gazda ceremoniei

Premiul a fost înmânat Consiliului Judiciar din Olanda, reprezentat de Jan van Breda, lider de program pentru Inovare și Implementare, Femke Damsteegt, judecător la Curtea Supremă, și Herman van Harten, judecător la Curtea de Apel din Haga, în prezența președintelui CEPEJ, Francesco Depasquale. Membrii juriului competiției, compus din personalități de marcă din domeniul justiției, au fost, de asemenea, prezenți pentru a explica decizia lor.

Școala de Formare Judiciară și Hope for Children CRC Policy Center (Cipru), câștigătorii ediției anterioare a premiului (2023), au găzduit evenimentul.

Reprezentanții proiectelor premiate vor fi invitați să le prezinte la reuniunea plenară a CEPEJ din decembrie 2025.

Proiectele câștigătoare ale Premiului Balanța de Cristal a Justiției vor servi, de asemenea, ca subiecte de cercetare pentru studenții masteranzi ai facultăților de drept, invitați să participe la cea de-a patra ediție a Premiului Junior Balanța de Cristal a Justiției, care va fi lansat în octombrie 2025.

Sursa

*     *     *

02-03.10.2025

Consolidarea cunoștințelor privind investigarea și judecarea infracțiunilor de violență domestică

Particularitățile investigării și urmării penale a cazurilor de violență domestică, în lumina Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), au fost discutate cu 29 de asistenți judiciari, grefieri și consultanți ai procurorilor (26 femei și 3 bărbați) la Chișinău.

Participanții au explorat violența domestică ca fenomen social, măsurile de protecție și asistență pentru victime, precum și cadrul legal național – incluzând dreptul penal, procedura civilă și dreptul civil. De asemenea, au fost analizate provocările în investigarea și soluționarea cazurilor, precum și jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Seminarul a fost organizat în cadrul proiectului Consiliului Europei „Sprijinirea implementării Convenției de la Istanbul în Republica Moldova – Faza II”, în parteneriat cu Women’s Law Centre și Institutul Național de Justiție, și cu sprijin financiar din partea Suediei.

*     *     *

29.09-03.10.2025

Delegația Republicii Moldova participă la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei


În perioada 29 septembrie – 3 octombrie 2025, la Strasbourg, Republica Franceză, se desfășoară sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Reuniunea aduce în atenție o serie de subiecte de actualitate și provocări majore pentru democrațiile europene, printre care protecția jurnaliștilor din Gaza, eliberarea jurnaliștilor ucraineni deținuți ilegal în Federația Rusă, noile amenințări ale Rusiei la adresa securității democratice, consolidarea statului de drept în Georgia, precum și teme privind criza politică din Serbia, democrația și dialogul incluziv în Turcia.

Delegația Parlamentului Republicii Moldova participă activ la această sesiune, fiind condusă de deputatul Ion Groza. Din componența delegației fac parte parlamentarii Natalia Davidovici, Andrian Cheptonar și vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea.

Agenda sesiunii include, de asemenea, dezbateri pe teme de actualitate precum inteligența artificială și migrația, combaterea violenței sexuale împotriva bărbaților și băieților, promovarea acoperirii universale a sănătății și garantarea dreptului la locuință. Parlamentarii vor examina și măsuri menite să asigure libertatea de circulație a membrilor APCE, necesară pentru exercitarea mandatului lor.

Un moment important al reuniunii a fost decernarea Premiului Václav Havel pentru Drepturile Omului 2025, pentru care au fost nominalizați trei jurnaliști. În paralel, Adunarea va adopta avize privind proiectul Convenției pentru crearea unei Comisii Internaționale de Soluționare a Cererilor pentru Ucraina și proiectul Convenției Consiliului Europei referitoare la coproducțiile audiovizuale sub formă de seriale.

În cadrul sesiunii de toamnă, parlamentarii au reales-o pe dna Despina Chatzivassiliou în funcția de Secretar General al APCE, care va deține mandatul pentru următorii cinci ani. Totodată, oficiali de rang înalt s-au adresat Adunării, inclusiv președinta Maltei, Myriam Spiteri Debono, prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian, și Ian Borg, viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe și turismului din Malta, în calitate de președinte al Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.

În marja sesiunii, este prevăzută reuniunea Comitetului APCE pentru onorarea obligațiilor și angajamentelor asumate de statele membre. Cu acest prilej, va fi desemnat cel de-al doilea coraportor pentru Republica Moldova, iar agenda include și un schimb de opinii privind recentele alegeri parlamentare desfășurate în țara noastră.

Participarea activă a delegației naționale la dezbaterile APCE confirmă angajamentul Republicii Moldova de a contribui la promovarea valorilor democratice, a statului de drept și a drepturilor omului în spațiul european.

Republica Moldova a devenit stat membru al Consiliului Europei în anul 1995, consolidându-și în acești 30 de ani parcursul democratic și apartenența la familia europeană a democrațiilor.






https://t.ly/nN4WT (....)