Faceți căutări pe acest blog

BV - Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2021


Gribincea , Vladislav. Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2021 : Notă analitică (26.01.2022)/ Vladislav GRIBINCEA, Daniel GOINIC; Centrul de Resurse Juridice din Moldova . – Ch., 2022. – 18 p. [ Accesat 26.01.2021]


În scopul sporirii nivelului de informare despre activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO),Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat activitatea CtEDO pentru anul 2021. Analiza a fost efectuată în baza Raportului de activitate al CtEDO pentru anul respectiv şi a studierii jurisprudenţei CtEDO în cauzele moldoveneşti.

Autorii au  constatat următoarele:

■ în anul 2021, CtEDO a înregistrat 44,250 de cereri, cu 6% mai mult decât în 2020. Se pare că, după scăderea subită a cererilor primite în anul 2020 (urmare a faptului că instanțele judecătorești din multe țări europene nu au lucrat din cauza pandemiei), numărul cererilor primite în 2021 a revenit la nivelul anului 2019.
■ în 2021, CtEDO a primit 630 de cereri îndreptate împotriva Moldovei, ceea ce, de asemenea, este comparabil cu anul 2019. La acest capitol, în anul 2021, Moldova se afla pe locul 12 din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. Raportat la populaţia ţării, numărul cererilor depuse împotriva Moldovei este foarte mare. În 2021, moldovenii s-au adresat la CtEDO de 3 ori mai des decât media europeană
■ la 31 decembrie 2021, 1,038 de cereri moldoveneşti încă aşteptau să fie examinate. Peste 92% dintre acestea au şanse mari de succes. Acest număr este aproape egal cu numărul total de cereri în baza cărora Moldova a fost condamnată în cei 24 de ani de când persoanele se pot plânge la CtEDO împotriva Moldovei. În ceea ce priveşte numărul cererilor pendinte, Moldova este pe locul 11 din cele 47 de ţări membre al Consiliului Europei.
■ până la 31 decembrie 2021, CtEDO a pronunţat 541 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 68 - în anul 2021. În 461 dintre acestea ea a constatat cel puțin o violare comisă de Republica Moldova. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Marea Britanie, Germania, Portugalia, Spania sau Olanda, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) cu mult timp înaintea Moldovei şi au o populaţie cu mult mai mare decât cea a Moldovei. În ceea ce privește numărul de hotărâri pronunțate în 2021, Moldova s-a plasat pe locul 5 din cele 47 de țări;
■ cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti; maltratarea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor; detenţia în condiţii proaste; detenția ilegală; casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile;
■ în baza tuturor hotărârilor şi deciziilor pronunţate până la 31 decembrie 2021, Republica Moldova a fost obligată să plătească EUR 21,903,749, dintre care EUR 2,639,956 doar în 2021.


Pe lângă analiza datelor statistice privind Republica Moldova, documentul conține sinteza hotărârilor și deciziilor CtEDO din anul 2021 care vizează Republica Moldova. Acest document mai conţine şi o analiză a datelor statistice privind activitatea CtEDO în privința tuturor statelor

 Mai mult


2020
1997-2020
Posted by
Labels: , , ,

BV - Analiza și strategia de sporire a rezilienței la dezinformare în Republica Moldova

Analiza și strategia de sporire a rezilienței la dezinformare în Republica Moldova/ Institutul pentru Politici Europene din Berlin (IEP) (Institut für Europäische Politik; Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE); Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) . - Ch., 2021. - 42 p.

Disponibil: 

https://ipre.md/wp-content/uploads/2022/01/ANALIZA-SI-STRATEGIA_compressed.pdf


Echipa de implementare a proiectului #inforMD (Institutul pentru Politici Europene de la Berlin (IEP), în parteneriat cu Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)) a elaborat o analiză a stării lucrurilor și o strategie de sensibilizare, menită să îmbunătățească rezistența Republicii Moldova la dezinformare și să dezvolte gândirea critică.

Primul capitol conține introducerea și informația de bază despre propagandă și dezinformare în Republica Moldova: de ce propaganda prinde în țara noastră, care sunt clivajele politice și geopolitice, și o analiză scurtă a spațiului mediatic și informațional. 

În al doilea capitol al studiului este reflectat impactul dezinformării în Republica Moldova și se conține o analiză a datelor referitoare la tendințele dezinformării. Se face o clasificare a tipurilor de dezinformare, propagandă și știri false; tot aici sunt indicate practicile actuale de abordare a dezinformării - atât cele pozitive, cât și cele negative. Aceasta parte include, de asemenea, o analiză a peisajului mass-media și a părților implicate. 

Cel de-al treilea capitol conține o prezentare generală a cadrului legal și instituțional în ceea ce privește reziliența la dezinformare, precum și securitatea informațională a țării. La fel, această parte include o analiză a cadrului legislativ general, a legislației în domeniul mass-media, a responsabilității instituțiilor abilitate să lupte cu dezinformarea, dar și a strategiilor și documentelor de politici privind combaterea dezinformării. 

Capitolul patru oferă recomandări de îmbunătățire a cadrului legislativ și o serie de sugestii cu privire la cadrul instituțional, inclusiv în scopul responsabilizării și îmbunătățirii eficienței Consiliului Audiovizualului. Acest compartiment include și recomandări privind eficientizarea eforturilor OSC de combatere a dezinformării, inclusiv cu privire la implementarea unor proiecte specifice, a bunelor practici și a unei activități comune între OSC și Guvern, Parlament și alte instituții relevante

.În al cincilea capitol sunt prezentate concluziile referitoare la eficiența instrumentelor și a politicilor existente în domeniul combaterii dezinformării. Sunt identificate punctele slabe și punctele forte ale securității informaționale, și se face analiza impactului eforturilor OSC de combatere a dezinformării.

Vezi 

Posted by
Labels: , , ,

Capitalele Europene ale Culturii 2022


De la 1 ianuarie 2022*, trei orașe din Europa - Esch-sur-Alzette (Luxemburg), Kaunas (Lituania) și Novi Sad (Serbia) - vor deține titlul de Capitală Culturală Europeană timp de un an.







Lansarea oficiala a  Capitalelor europene ale culturii 2022


  1. Novi Sad (Serbia) - 13 ianuarie 2022 https://novisad2022.rs/en/home-3/


Kaunas (Lituania)  - 22 ianuarie 2022 https://kaunas2022.eu/en/




Esch-sur-Alzette (Luxemburg) - 22-26 februarie 2022  https://esch2022.lu/en/




Novi Sad este prima Capitală Culturală Europeană a Serbiei. Programul cultural de la Novi Sad cu o durata de un an – si cu motto-ul „Pentru Poduri Noi” – își propune să conecteze în continuare comunitatea culturală, locuitorii orașului și a regiunii cu Uniunea Europeană (UE) și să le consolideze legăturile cu restul zonei Balcanilor de Vest.

Programul cultural al lui Novi Sad este împărțit în patru „poduri” pe care orașul dorește să le împărtășească cetățenilor Europei sub valorile:
  • libertate
  • curcubeu
  • speranţă
  • dragoste
Programul include peste 1.500 de evenimente culturale, cu 4.000 de artiști locali, naționali și internaționali. Se bazează pe opt arcuri tematice care abordează probleme de relevanță europeană, cum ar fi migrația, pacea, multiculturalismul și rolul femeilor în artă și cultura tineretului.


Kaunas

Kaunas este al doilea oraș din Lituania care deține titlul de Capitală Culturală Europeană după Vilnius în 2009. Prin Sloganul său – „ De la capitală temporară la capitală contemporană” – ilustrează ambiția orașului.

În perioada interbelică, Kaunas a fost capitala Lituaniei. Acum a revenit sub lumina reflectoarelor ca un oraș european inovator, vibrant din punct de vedere cultural.

Arhitectura modernistă din Kaunas, care a primit eticheta patrimoniului european, va primi o atenție reînnoită și va găzdui multe evenimente culturale în calitate de Capitală Europeană a Culturii în 2022.

Programul său include peste 600 de proiecte care implică peste 80 de organizații și partenerii acestora (210 din străinătate), 4.000 de creatori, însumând aproximativ 1.000 de evenimente (40 de festivaluri, 60 de expoziții, peste 250 de evenimente de arta spectacolului, dintre care, peste 50 sunt premiere, și peste 250 concerte).

Kaunas 2022 creează, de asemenea, un nou mit pentru a ajuta orașul pe noua sa cale - „Fiara mitică din Kaunas” - creând o narațiune unificatoare care se va desfășura în 2022.


Esch-sur-Alzette

După orașul Luxemburg în 1995 și 2007, acum este rândul lui Esch-sur-Alzette, al doilea oraș ca mărime din țară, să fie încoronat cu titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2022.

Sloganul lui Esch ca Capitală Culturală Europeană în 2022 va fi „REMIX-eaza Cultura”, cu următoarele patru domenii de interes:
  • REMIX-eaza Europa
  • REMIX-eaza Arta
  • REMIX-eaza Natura
  • REMIXeaza-te singur

Esch2022 vrea să sărbătorească istoria unei regiuni transfrontaliere situată în inima Europei. Acesta va spune povestea evoluției sale de la epoca industrială bazată pe industria siderurgică până la societatea cunoașterii de astăzi și potențialul său viitor în era revoluției digitale.

Capitala își propune să discute împreună cu cetățenii și vizitatorii săi problemele majore ale societății de astăzi, cum ar fi:
  • identitate în era digitală
  • dezvoltare durabilă
  • noi perspective pentru Europa

Inițiativa „Capitalele Europene ale Culturii” a fost lansată în 1985 și a devenit în prezent una dintre cele mai prestigioase inițiative culturale europene. Orașele sunt selectate pe baza unui program cultural care trebuie să aibă o dimensiune europeană accentuată, să stimuleze participarea și implicarea activă a locuitorilor, comunităților și părților interesate din oraș și să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a orașului și a regiunii înconjurătoare.

Deținerea titlului de „Capitală Europeană a Culturii” este și o ocazie excelentă pentru orașe de a-și schimba imaginea, de a deveni cunoscute în lume, de a promova turismul sustenabil și de a-și regândi dezvoltarea prin cultură. Deținerea titlului are efecte pe termen lung nu doar din punct de vedere cultural, ci și din punct de vedere socioeconomic atât pentru oraș, cât și pentru regiune.

* . Oraşele Novi Sad din Serbia, Esch din Luxemburg şi Kaunas din Lituania fuseseră desemnate Capitale Culturale Europene pentru 2021. Din cauza pandemiei, abia în 2022 cele trei oraşe îşi pot desfăşura programul cultural. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_1474


Mai mult
Posted by
Labels: ,

BV - „Perspective asupra viitorului Europei prin prisma țărilor din vecinătatea UE”

Views on the Future of Europe from the EU’s Neighbouring Countries /European Institute of Romania. - Buc., 2021 - 71 p.
[Accesat 10.12.2022]

Disponibil: http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2021/12/WP-no.-40_Views-from-neighbouring-countries-2.pdf

Lucrarea lansată la inițiativa Institutului European din România, a fost gândită ca un mijloc de a reuni viziunea experților din țările din vecinătate cu privire la viitorul Uniunii Europene și a relațiilor bilaterale, precum și pentru a oferi un context mai larg discuțiilor privind provocările viitoare. 

În vederea realizării acestei cercetări, au fost incluse contribuțiile a 23 de experți din țările din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia), Turcia și cele trei țări din Parteneriatul Estic, membre în Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (Georgia, Republica Moldova și Ucraina).

Opiniile exprimate de experții invitați se referă la principalele provocări și priorități ale Uniunii Europene în relațiile cu statele și guvernele din vecinătate, așteptările privind modul în care UE ar trebui să gestioneze relațiile, precum și contribuțiile acestor țări la avansarea proiectului european în regiunile lor.


CUPRINS
  • European Union and the Enlargement: a Future based on Cornerstone Values Alba Cela (Albania) 
  • The EU and the Western Balkans – Serving the Purpose of Enlargement/ Gjergji Vurmo (Albania) 
  • Perpetually transitioning towards the EU: Bosnia and Herzegovina /Dženeta Karabegović (Bosnia and Herzegovina).
  • Bosnia and Herzegovina and the Western Balkans: From Crises to Prospects of EU Membership /Predrag Praštalo (Bosnia and Herzegovina)
  • The EU and its Eastern Partnership Poster Child – the Way Forward in the Post-2020 /Tinatin Akhvlediani (Georgia)
  • EU-Georgian Relations – Time to Impose Restrictive Measures on Abusers of Power /Marine Kapanadze (Georgia) 
  •  The European Union in Georgia: Challenges and Priorities Bidzina Lebanidze (Georgia) 

  •  Expectations Regarding the Future of Europe from the EU’s Close Partners from the Region – the Case of the Republic of Moldova /Rodica Crudu (Republic of Moldova) 
  •  Challenges and Prospects for the Cooperation between the Republic of Moldova and the European Union beyond 2020/ Ludmila Nofit (Republic of Moldova).
  • The Importance of EU and Montenegro’s Close Cooperation in Fighting Corruption /Matija Miljanić (Montenegro) 
  • EU Integration of the Western Balkans – The Boulevard of Broken Dreams /Momčilo Radulović (Montenegro). 
  • Future of EU Enlargement: eighbourhood Coexistence through the Prism of a Neighbourhood Blockade /Mileva Gjurovska (North Macedonia).
  • North Macedonia’s Elusive European Future /Dimitar Nikolovski (North Macedonia) 
  •  EU-North Macedonia Relations: Showcase on Failures of the Integration Process /Irena Rajchinovska Pandeva (North Macedonia) 
  •  Keeping Enlargement on the Agenda of the Future of Europe /Jelica Minić (Serbia).
  •  A Template for Staged Accession to the EU /Miloš Pavković (Serbia).
  •  The Perspective on the Future of Europe as seen from the Republic of Serbia /Mihajlo Vučić (Serbia). 
  • The Future of Turkey-EU Relations: Issue based Rather than a Full-scale Collaboration /Sait Akșit (Turkey)
  • The Future of the EU from Turkey’s Perspective: Social Aspects/ Ayşe İdil Aybars (Turkey) 
  •  Impact of Increasing Geostrategic Concerns on Europe and Relations with Turkey /Çiğdem Üstün (Turkey)
  •  European Union in Ukraine – Ensuring Transformation in a Geopolitical /Place Sergiy Gerasymchuk (Ukraine)
  • From the Association Agreement to the Staged Integration to the EU /Veronika Movchan (Ukraine)
  • EU-Ukraine: Towards a New Quality of Partnership /Mykhailo Pashkov (Ukraine) 
  • Thoughts on the French Presidency of the Council of the European Union/ François Lafond (France) 
  • The Future of the European Union Must Be a Future Open for All that are Willing and Able /Mihai Sebe (Romania
Posted by
Labels: , , , , , ,

2022 - Anul European al tineretului


20.02.2022 - Lansarea „Anului European al Tineretului în Republica Moldova”
https://cpescmd2.blogspot.com/2022/04/noutati-ue-rm-aprilie-iunie-2022.html

12/01/2022 -  A fost lansată pagina web dedicată Anului european al tineretului. 
care propune numeroase posibilități de a învăța, de a partaja, de a descoperi ideile altora și de a participa la activități în toată Europa.

Veți găsi aici informații despre Anul european al tineretului 2022 și despre ce a prevăzut UE pentru a aduce un omagiu tinerilor și pentru a-i sprijini. Aveți la dispoziție, de asemenea, o hartă interactivă a activităților, care vă permite să parcurgeți evenimentele și activitățile legate de Anul european al tineretului ce vor fi organizate în Europa.

În secțiunea Actualitate veți găsi ultimele informații despre tineretul european, iar secțiunea Vocea tinerilor europeni vă va permite să explorați ce au de spus tinerii jurnaliști europeni, precum și să vă inspirați din opiniile și speranțele tinerilor din toată Europa.

O secțiune dedicată politicii de tineret este, de asemenea, în curs de pregătire. Veți găsi aici toate măsurile în vigoare și noi consacrate tinerilor, pentru a putea înțelege mai bine ce face Europa pentru tineri.

14.10.2021 - Comisia Europeană a adoptat  propunerea sa oficială pentru desemnarea anului 2022 drept Anul european al tineretului.   #EuropeanYearOfYouth

Europa are nevoie de viziunea, angajamentul și participarea tuturor tinerilor pentru a construi un viitor mai bun care să fie mai verde, mai favorabil incluziunii și mai digital. 
Prin această propunere, Europa depune eforturi pentru a oferi tinerilor oportunități mai multe și mai bune pentru viitor.

Prin intermediul Anului european al tineretului, Comisia Europeană, în cooperare cu Parlamentul European, cu statele membre, cu autoritățile regionale și locale, precum și cu părțile interesate și tinerii înșiși intenționează:

să onoreze și să sprijine generația care a făcut cele mai mari sacrificii în timpul pandemiei, oferindu-le noi speranțe, forță și încredere în viitor, prin evidențierea modului în care tranziția verde și cea digitală oferă perspective și oportunități reînnoite;

să încurajeze toți tinerii, în special pe cei cu mai puține oportunități, pe cei proveniți din medii defavorizate, din zone rurale sau îndepărtate sau care aparțin unor grupuri vulnerabile, să devină cetățeni activi și actori ai schimbării pozitive;

să promoveze oportunitățile oferite tinerilor de politicile UE, cu scopul de a sprijini dezvoltarea personală, socială și profesională a acestora. Anul european al tineretului va merge mână în mână cu punerea în aplicare cu succes a instrumentului NextGenerationEU în ceea ce privește oferirea de locuri de muncă, oportunități în materie de educație și formare de calitate; precum și

să se inspire din acțiunile, viziunea și cunoștințele tinerilor pentru a consolida și a revigora în continuare proiectul comun al UE, pe baza Conferinței privind viitorul Europei.

Detalii
Împărtășește-ți ideile privind Anul european al tineretului!

https://ec.europa.eu/eusurvey/runner/d6053480-a3d3-00fa-598a-a6a8b6119df3

ANII EUROPENI
Anii europeni se organizează din 1983
Ce este un An european? Care sunt temele?
2021  - Anul European al Căilor Ferate 
2018 -  Anul European al Patrimoniului Cultural,
2015 - Anul European pentru dezvoltare 

Posted by
Labels: , , , ,

UE-RM : Asistență macrofinanciară în valoare de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova

04.01.2022

În urma unei solicitări din partea Republicii Moldova, Comisia Europeană a adoptat o propunere privind o nouă acțiune de asistență macrofinanciară (AMF) în valoare de până la 150 de milioane de euro, dintre care 
  • până la 30 de milioane de euro ar urma să fie acordate sub formă de granturi și
  • până la 120 de milioane de euro sub formă de împrumuturi pe termen mediu, în condiții de finanțare favorabile.
Noua AMF urmează să fie aprobată de către Parlamentul European și Consiliu înainte ca aceasta să intre în vigoare și înainte de efectuarea plăților.
Paolo Gentiloni, Comisarul pentru Economie, a declarat: „Comisia Europeană continuă să fie alături de poporul Moldovei în aceste vremuri deosebit de dificile. Alături de noul program al FMI, această nouă asistență macrofinanciară propusă va oferi atât granturi, cât și împrumuturi la rate favorabile pentru a susține economia Republicii Moldova în următorii doi ani. Ca întotdeauna, această finanțare va fi condiționată de îndeplinirea angajamentelor de politici menite să abordeze unele dintre cele mai stringente probleme care afectează dezvoltarea economică a Republicii Moldova”.

Noua asistență urmează să fie plătită în trei tranșe, între anii 2022 și 2024.

DETALII
Posted by
Labels: , ,

Președinția franceză a Consiliului UE (1 ianuarie-30 iunie 2022)



Prioritățile președinției franceze 2022  se reflectă în deviza acesteia: „Relansare, putere, apartenență”:
  • relansare, pentru a permite Europei să sprijine tranziția ecologică și cea digitală
  • putere, pentru a apăra și promova valorile și interesele noastre
  • apartenență, pentru a construi și dezvolta o viziune europeană comună, prin cultură, prin valorile noastre și prin istoria noastră comună

Potrivit discursului președintelui Franței, Emmanuel Macron, din 9 decembrie 2021, în care a prezentat prioritățile președinției franceze, activitățile președinției se vor axa pe 3 domenii principale:

  1. urmărirea unei agende pentru suveranitatea europeană, prin care se înțelege capacitatea Europei de a exista în lumea de astăzi și de a-și apăra valorile și interesele
  2. construirea unui nou model european de creștere
  3. crearea unei Europe mai „umane”

Dacă ar trebui să rezum într-o singură propoziție obiectivul acestei președinții de la 1 ianuarie până la 30 iunie 2022, aș spune că trebuie să trecem de la o Europă a cooperării în interiorul frontierelor noastre la o Europă puternică la nivel mondial, pe deplin suverană, liberă să facă alegeri proprii și stăpână pe soarta sa.Emmanuel Macron, președintele Republicii Franceze. Prezentarea președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene la Palatul Élysée, 9 decembrie 2021.


Președinția Consiliului se asigură prin rotație la fiecare 6 luni între statele membre ale UE. În cursul acestei perioade de 6 luni, președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

Trioul actual este alcătuit din președințiile franceză, cehă și suedeză.
Programul pe 18 luni al Consiliului, 1 ianuarie 2022-30 iunie 2023

Preşedinţia Consiliul Uniunii Europene
https://www.consilium.europa.eu/en/council-eu/presidency-council-eu

Președințiile Consiliului până în 2023
  • Cehia: iulie-decembrie 2022
  • Suedia: ianuarie-iunie 2023
  • Spania: iulie-decembrie 2023
Posted by
Labels: , ,

#EUROat20: - 20 ani de existență a bancnotelor și monedelor euro

 #EUROat20

Euro este în prezent moneda a 19 state membre ale UE, fiind utilizat de aproximativ 341,9 milioane de oameni (date demografice: 2019).

La 1 ianuarie 1999, euro a fost introdus ca monedă în care se ține evidența contabilă în 11 state membre.

Bancnotele și monedele euro au început să circule la 1 ianuarie 2002.

Monedele euro au o față comună și o față națională, care indică țara emitentă.


În urmă cu douăzeci de ani, la 1 ianuarie 2002, douăsprezece țări din UE și-au schimbat bancnotele și monedele naționale pentru euro, în cea mai mare schimbare monetară din istorie. În aceste două decenii, moneda euro a contribuit la stabilitatea, competitivitatea și prosperitatea economiilor europene. Cel mai important, aceasta a îmbunătățit viața cetățenilor și a facilitat desfășurarea de activități economice în întreaga Europă și în afara acesteia. Cu euro în buzunar, a devenit mult mai ușor să economisim, să investim, să călătorim și să facem afaceri.

Euro este un simbol al integrării și identității UE. În prezent, peste 340 de milioane de persoane îl utilizează în 19 de țări ale UE, cu 27,6 miliarde de bancnote în circulație, cu o valoare de aproximativ 1,5 miliarde EUR. Euro este în prezent a doua cea mai utilizată monedă din lume după dolarul american.

Cu ocazia sărbătoririi celei de a 20-a aniversări, UE își continuă eforturile de consolidare a rolului internațional al monedei euro și de adaptare a acesteia la noile provocări, inclusiv digitalizarea rapidă a economiei și dezvoltarea monedelor virtuale. În completarea numerarului, o monedă euro digitală ar sprijini un sector al plăților bine integrat și ar oferi mai multe opțiuni consumatorilor și întreprinderilor.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „De douăzeci de ani, noi, cetățenii europeni, putem transporta Europa în buzunarele noastre. Euro nu este doar una dintre cele mai puternice monede din lume. Este, în primul rând, un simbol al unității europene. Bancnotele euro au poduri pe o parte și o ușă pe cealaltă, deoarece aceasta este ceea ce reprezintă moneda euro. Euro este, de asemenea, moneda viitorului, iar în anii următori va deveni, de asemenea, o monedă digitală. Moneda euro reflectă, de asemenea, valorile noastre. Lumea în care vrem să trăim. Este moneda globală pentru investiții durabile. Putem fi cu toții mândri de acest lucru.”

David Sassoli, președintele Parlamentului European, a declarat „Moneda euro este concretizarea unui proiect politic ambițios de promovare a păcii și integrării în Uniunea Europeană. Însă moneda euro este, de asemenea, o condiție pentru protejarea și relansarea modelului economic, social și politic european în fața transformărilor epocii noastre. Euro este un simbol, concretizarea unei viziuni politice istorice, o viziune antică a unui continent unit, cu o monedă unică pentru o piață unică.”

  • O călătorie de lungă durată
  • Douăzeci de ani de beneficii pentru cetățeni și întreprinderi
  • Consolidarea rolului internațional


https://www.consilium.europa.eu/en/euro-at-20/
Cum a transformat euro viața cetățenilor din Europa? Analizează retrospectiv cei 20 de ani de existență a bancnotelor și monedelor euro, găsește într-un singur loc cifrele-cheie privind euro, precum numărul bancnotelor aflate în circulație, și vezi ce se prefigurează pentru moneda unică.
Accesasti  - Website-ul privind euro la 20 de an
 
 
Mai mult 

https://european-union.europa.eu/institutions-law-budget/euro_ro
https://www.ecb.europa.eu/ecb/history/emu/html/index.ro.html
https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/euro-area_en
https://ec.europa.eu/info/euro-0_ro
https://www.consilium.europa.eu/en/euro-at-20/
Posted by
Labels: , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)