Faceți căutări pe acest blog

BV - Raport alternativ : Acordul de Asociere UE -Moldova. 7 ani de implementare: Progrese. Constrângeri. Priorități

Raport Alternativ: Șapte ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova – Progrese, Constrângeri și Priorități/ IPRE; Iulian Groza, Iulian Rusu, Stanislav Ghiletchi,  Victoria Nemerenco; . - Ch., 2021. - 41 p. [Accesat 26.11.2021]
Disponibil :  
 eng - http://ipre.md/wp-content/uploads/2021/11/Shadow_Report_AA_IPRE_22.11.2021_final_EN_online.pdf

Prezenta ediție a Raportului Alternativ este o sinteză actualizată a progreselor, constrângerilor şi priorităţilor după şapte ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova (în continuare Acord de Asociere sau AA). Raportul are la bază metodologia şi structura Raportului Alternativ precedent, publicat de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) în octombrie 2020. 

Documentul a fost elaborat în urma unei analize calitative a dialogului politic şi sectorial al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, precum şi a măsurilor de politici care vizează principalele domenii de referință și sectoare cu efect de multiplicare, prevăzute de cele cinci Titluri ale Acordului de Asociere. Raportul analizează progresul înregistrat în perioada 1 septembrie 2020 - 1 septembrie 2021, precum şi include constatări preliminare cu privire la evenimentele care au avut loc de până la 19 noiembrie 2021. 

In procesul de definitivare a Raportului, au fost analizate documentele de politici şi rapoartele referitoare la domeniile de referinţă ale Acordului de Asociere, publicate de autoritățile Republicii Moldova, instituţiile UE, organizațiile internaţionale şi cele ale societăţii civile. De asemenea, autorii au colectat date şi informații în cadrul interviurilor şi reuniunilor de consultare cu actori-cheie implicaţi în monitorizarea şi implementarea Acordului de Asociere. 

Versiunea finală a Raportului a fost prezentată în cadrul evenimentului public din 26 noiembrie 2021

http://ipre.md/2021/11/26/raport-alternativ-ipre-sapte-ani-de-implementare-a-acordului-de-asociere-ue-moldova-progrese-constrangeri-si-prioritati/


Pe parcursul celui de-al șaptelea an de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova (1 septembrie 2020 – 1 septembrie 2021), se atestă în continuare un progres calitativ mai înalt în acele domenii și sectoare, care au fost condiționate în cadrul programelor de suport bugetar și de asistență macrofinanciară, oferite de UE. În anul 2021 a crescut încrederea cetățenilor în Uniunea Europeană. Peste 57% din cetățenii Republicii Moldova optează pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Acestea sunt principalele constatări ale Raportului Alternativ „Șapte ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova: progrese. constrângeri. priorități”, prezentat astăzi, de Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic și cu susținerea oferită de Fundația Konrad Adenauer Republica Moldova.

Potrivit analiștilor IPRE, Uniunea Europeană rămâne principalul partener de dezvoltare al Republicii Moldova, în anul 2020 oferind țării noastre peste 360 mln. euro în cadrul diverselor programe de asistență, inclusiv în programele regionale EU4Business, EU4Energy, EU4Environment, EU4Youth, EU4Digital. În anul 2020, UE a oferit Republicii Moldova în cadrul inițiativei „Echipa Europa” peste 127 mln. euro pentru gestionarea crizei pandemice COVID-19 și a efectelor acesteia. Adițional, în anul 2021, UE a oferit deja Republicii Moldova peste 150 mln. euro, inclusiv peste 100 mln. euro în cadrul programelor de sprijin bugetar și 50 mln. euro – ca ultima tranșă în cadrul asistenței macrofinanciare OMNIBUS. Mai mult, tot în 2021, UE a lansat un Plan special de recuperare economică a Republicii Moldova pentru anii 2021-2024 în valoare de 600 mln. euro, axat pe cinci piloni, și anume: (1) managementul finanțelor publice și al guvernanței economice; (2) economie competitivă, comerț și IMM-uri; (3) infrastructură; (4) educație și angajare pe piața muncii; precum și (5) reforma statului de drept și a justiției. Republica Moldova a continuat să obțină asistență în cadrul programelor tematice ale UE și să beneficieze de programele TWINNING și TAIEX, precum și de expertiza Consilierilor UE de Nivel Înalt. A fost extins mandatul Misiunii EUBAM până la 30 noiembrie 2023. De asemenea, UE a mărit cu 5 mln. euro volumul de asistență pentru etapa a cincea a programului UE de Consolidare a Măsurilor de Încredere. La 28 octombrie 2021, Republica Moldova s-a asociat la Programul UE de cercetare și inovare pentru anii 2021-2027 – Horizon Europe.

Adițional, în contextul noilor obiective ale Parteneriatului Estic post-2020 și al Summitului Parteneriatului Estic din decembrie 2021, se definitivează Planul Indicativ Regional pentru anii 2021-2027, care va susține realizarea Planului Economic și de Investiții regional al UE – Parteneriatul Estic (cu o contribuție UE de 2,3 mlrd. euro). În cadrul acestui program regional, UE va implementa în Republica Moldova cinci inițiative emblematice (flagships): (1) în domeniul economiei durabile vor fi susținute peste 50 000 de IMM-uri; (2) construcția unui terminal marfar pentru stimularea comerțului cu UE; (3) creșterea eficienței energetice; (4) construcția infrastructurii de transport pentru ancorarea Republicii Moldova la TEN-T și (5) modernizarea infrastructurii școlare și implementarea strategiei naționale în domeniul educației.


 Vezi de asemenea

Raport 2020

http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/1008611

http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/1008775

http://cpescmd2.blogspot.com/2020/10/bv-raport-alternativ-acordul-de.html 

În 2022 Zilele Europene ale Patrimoniului celebrează Patrimoniul durabil

tradaptare bnrm.md*

În 2022, Zilele Europene ale Patrimoniului ( #EuropeanHertiageDays)  celebrează Patrimoniul durabil.

https://www.europeanheritagedays.com/Shared-Theme/Sustainable-Heritage-2022

O gamă largă de expoziții, ateliere, spectacole, tururi ghidate și multe alte activități au loc de la jumătatea lunii august până la începutul lunii noiembrie în țările participante de la ediția din 2022 a Zilelor Europene ale Patrimoniului.


Tema comună împărtășită în contextul schimbărilor de mediu, al patrimoniului cultural divers al Europei și al obiectivelor de dezvoltare durabilă 2030 ale ONU, va avea în vedere atât oamenii, cât și locurile; continuitatea și învățările din tradiții, pașii pe care organizatorii și vizitatorii îi pot face pentru a fi mai prietenoși cu mediul, precum și modul în care patrimoniul natural și construit contribuie la un viitor mai durabil.

Ce înseamnă celebrarea Patrimoniului Durabil?

Patrimoniul durabil va încuraja o gamă largă de clădiri să-și deschidă porțile pentru a-și explora rolul într-un viitor durabil. Clădirile istorice își vor demonstra impactul în ceea ce privește conservarea identităților locale, precum și modul în care siturile de patrimoniu aflate în pericol pot fi restaurate sau reamenajate folosind tehnici, competențe și materiale tradiționale de renovare, ca parte a dezvoltării urbane durabile din punct de vedere social și ecologic. Mai multe structuri industriale legate de cultura durabilă, trecute și prezente, sunt, de asemenea, încurajate să ia parte, cum ar fi fabricile care produc bunuri tradiționale, uzine de reciclare și ateliere de restaurare a mobilierului, ferme care utilizează practici sustenabile, sisteme de energie regenerabilă pornind de la morile de vânt istorice până la panouri solare moderne, căi ferate și alte depozite, precum și infrastructură de transport public.

Pe lângă mediul construit, Patrimoniul Durabil va încuraja o apreciere sporită a patrimoniului natural, cu evenimente care explică gestionarea strategică a peisajului și conservarea faunei sălbatice și a biodiversității. Explorarea și savurarea zonelor naturale vor fi, de asemenea, scoase în prim-plan, cu locuri pornind de la mici spații verzi urbane și grădini și până la zone rurale extinse, păduri, căi navigabile și caracteristici geologice la care se așteaptă să se participe.

Includerea modelelor de sustenabilitate socială și de eco-turism în tema comună 2022 vizează, de asemenea și sprijinirea comunităților și economiilor locale, luându-se în același timp măsuri pentru a reduce posibilele perturbări ale confortului locuitorilor, cum ar fi monitorizarea zgomotului și a traficului. Organizatorii vor fi încurajați să se gândească la logistica evenimentelor lor, cum ar fi apelarea la producători locali și utilizarea produselor din sezonul și comerțul echitabil pentru evenimente gastronomice sau angajarea interpreților și experților din comunitate pentru spectacole și demonstrații. Patrimoniul durabil va lua în considerare, de asemenea, rolul turismului responsabil în continuitatea tradițiilor comunitare și a expresiei culturale, cum ar fi muzica, arta și dansul.

Tema va inspira coordonatorii și organizatorii să ia în considerare amprenta de carbon și efectul asupra mediului al evenimentelor pentru a contribui la minimizarea impactului acțiunilor lor, precum și încurajarea vizitatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză.

Patrimoniul durabil va aborda aspecte precum reducerea deșeurilor, cu inițiative precum producerea de informații digitale, crearea materialelor de marketing reutilizabile, cum ar fi afișele și decorațiunile rezistente la intemperii, și furnizarea de coșuri de reciclare pentru a ajuta vizitatorii să reducă gunoiul din depozitele cu deșeuri. 

Configurarea locației va juca, de asemenea, un rol, indiferent dacă se desfășoară online și se creează un program digital, trecând la utilități energetice mai mici, cum ar fi iluminatul cu LED-uri sau chiar planificând mai multe evenimente în aer liber pentru a utiliza lumina naturală pentru organizarea evenimentelor în persoană. Accesibilitatea locurilor de desfășurare va fi, de asemenea, un aspect important, având în vedere că rutele de transport public sunt evidențiate pentru a contribui la reducerea emisiilor generate de călătoriile vizitatorilor.

Patrimoniul Durabil privește spre viitorul patrimoniului cultural comun prin discutarea deciziilor și alegerilor responsabile pe care le putem face cu toții astăzi.


*Traducere realizată de Camelia Mazarenco și Viviana Gutium, eleve în clasa a XI “b” a IPLT “Mircea Eliade” în contextul activității de voluntariat desfășurată la BNRM

Vezi de asemeneaȘ

Zilele Europene ale Patrimoniului. Patrimoniul durabil. Idei și exemple: Broșură
https://cpescmdlib.blogspot.com/2022/03/coe-e-publicatii-recente-zilele.html


MAI MULT

MOLDOVA 2022
  • https://www.mc.gov.md/ro/content/zilele-europene-ale-patrimoniului-2022-incep-fi-marcate-pe-13-septembrie-la-muzeul-national
  • https://www.mc.gov.md/ro/content/zilele-europene-ale-patrimoniului-2022
ZEP 2019-2021

Convenția de la Budapesta privind criminalitatea cibernetică la cea de-a 20-a aniversare

La douăzeci de ani de la adoptare, Convenția de la Budapesta rămâne cel mai relevant tratat internațional care protejează persoanele și drepturile lor împotriva criminalității cibernetice. Convenția a avut un impact global. Aceasta a contribuit la 
Până în prezent, 66 de țări, inclusiv Republica Moldova  au ratificat Convenția privind criminalitatea cibernetică, două au semnat-o și zece au fost invitate să adere (Benin, Brazilia, Burkina Faso, Guatemala, Mexic, Niger, Nigeria, Noua Zeelandă, Trinidad și Tobago și Tunisia). Peste 140 de țări colaborează cu Consiliul Europei pentru a-și consolida legislația și capacitatea de a aborda criminalitatea cibernetică.

La 17 noiembrie 2021, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat cel de-al doilea Protocol adițional cu referire la Convenția privind cooperarea consolidată și divulgarea probelor electronice.

Scopul  documentului "Cel de-al doilea Protocol Adițional la Convenția privind criminalitatea informatică" este de a oferi instrumente mai clare pentru a investiga criminalitatea cibernetică și de a obține dreptate pentru victime, asigurându-se că făptuitorii se confruntă cu un risc substanțial mai mare de a fi trași la răspundere. Este așteptat ca acest document să fie adoptat de Comitetul Miniștrilor pe 17 noiembrie curent.

Convenția este primul tratat internațional privind infracțiunile comise prin internet și alte rețele de calculatoare, care se ocupă în special de încălcările drepturilor de autor, fraudele informatice, pornografia infantilă și încălcările securității rețelei. Conține, de asemenea, o serie de puteri și proceduri, cum ar fi căutarea rețelelor de calculatoare și interceptarea. Obiectivul său principal, enunțat în preambul, este de a urmări o politică penală comună care vizează protecția societății împotriva criminalității informatice, în special prin adoptarea unei legislații adecvate și încurajarea cooperării internaționale.

Mai mult


Vezi de asemenea: