Faceți căutări pe acest blog

Noutăți CoE-RM - Ianuarie - Martie 2020


MARTIE 2020

31.03.20
Consiliul Europei a lansat un nou curs de formare în mod gratuit și online
 Consiliul Europei a lansat o versiune actualizată online și în mod gratuit a cursului „Introducere în Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, un curs interactiv de 5 ore, care se adresează profesioniștilor juridici, autorităților publice, societății civile și studenților.

„Europa are cel mai puternic sistem de protecție internațională a drepturilor omului oriunde în lume, datorită Convenției Europene a Drepturilor Omului. Pentru ca sistemul să-și îndeplinească potențialul, avem nevoie de avocați, judecători, oficiali guvernamentali, ONG-uri și alți profesioniști din Europa pentru a afla cum funcționează și pentru a utiliza aceste cunoștințe în activitatea lor de zi cu zi ”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić.

Cursul conține module privind Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și - pentru prima dată - executarea hotărârilor de la instanța de la Strasbourg, care este esențială pentru a contribui la ridicarea standardelor în domeniul drepturilor omului.

Cursul actualizat este disponibil în limbile: engleză, rusă, română și altele.



23.03.20
Comitetul anti-tortură  al CoE emite o declarație de principii referitoare la tratamentul persoanelor private de libertate  în contextul pandemiei COVID-19


Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) a publicat o declarație de principii referitoare la tratamentul persoanelor private de libertate în contextul pandemiei de coronavirus (COVID-19).
„Pandemia cu boala coronavirus (COVID-19) a creat provocări extraordinare pentru autoritățile din toate statele membre ale Consiliului Europei”, spune Mykola Gnatovskyy, președintele CPT.
„Există provocări specifice și intense pentru personalul care lucrează în diferite locuri private de libertate, inclusiv centre de detenție ale poliției, instituții penitenciare, centre de detenție pentru imigrări, spitale de psihiatrie și case de îngrijire socială, precum și în diverse facilități / zone nou-înființate în care persoanele sunt plasate în carantină. Deși, recunoaște imperativul clar de a lua măsuri ferme pentru combaterea COVID-19, CPT trebuie să reamintească tuturor actorilor de natura absolută a interzicerii torturii și a tratamentelor inumane sau degradante. Măsurile de protecție nu trebuie să conducă niciodată la un tratament inuman sau degradant al persoanelor private de libertate".

În opinia CPT, următoarele principii ar trebui să fie aplicate de către toate autoritățile competente responsabile pentru persoanele private de libertate în zona Consiliului Europei.

21.03.2020
Comisia de la Veneția a adoptat avizul cu referire la proiectul de lege al R. M. privind modificarea  Constituției 

 În urma răspândirii virusului COVID-19, Biroul extins al Comisiei de la Veneția a decis anularea organizării sesiunii plenare programată pentru perioada 20 - 21 martie 2020 la Veneția.
La 20 martie 2020, trei avize au fost adoptate printr-o procedură scrisă, inclusiv și Republica Moldova: Avizul comun cu Direcția generală pentru Drepturile Omului și Statul de drept (DGI) al Consiliului Europei cu referire la proiectul de lege pentru modificarea și completarea Constituției cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Avizul se referă la textul amendamentelor constituționale propuse pentru reforma sistemului judiciar, dar vizate de evoluțiile recente care intră în conflict cu obiectivele reformei.
În plus, Comisia a adoptat Raportul său anual de activități pentru anul 2019 (va fi publicat doar după prezentarea de către Comitetul de Miniștri în luna iunie a acestui an).



21.03.2020

R. Moldova a activat derogarea privind aplicarea Convenției Europene a Drepturilor Omului

Republica Moldova a activat articolul din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea Convenției în condiţiile stării de urgenţă decretate ca urmare a coronavirusului de tip nou pe 17 martie.
Articolul 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prevede că, în caz de război sau de alt pericol public care ameninţă existenţa unei naţiuni, un stat membru poate lua măsuri derogatorii de la obligaţiile prevăzute în Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu contravină altor obligaţii care decurg din dreptul internaţional. Activarea articolului 15 nu permite însă derogarea de la articolele Convenţiei care protejează dreptul la viaţă şi care interzic tortura şi sclavia. Aplicarea Articolului 15 al Convenvenției Europene a Drepturilor Omului înseamnă derogarea de la aplicarea Articolului 11 – dreptul la libera întrunire și asociere, Articolului 2 Protocol nr. 1 – dreptul la educație, și Articolul 2 Protocol nr. 4 – dreptul la libera circulație.



16.03.2020


Republica Moldova ar trebui să ratifice Convenția de la Istanbul, să consolideze protecția împotriva discursului de ură și să îmbunătățească accesul la servicii medicale și locuințe sociale de calitate


„Republica Moldova a făcut progrese lăudabile în alinierea legislației sale privind drepturile femeilor și violența în familie cu standardele internaționale și a lucrat treptat pentru consolidarea implementării acesteia pe mai multe niveluri. O ratificare rapidă a Convenției de la Istanbul va trimite un mesaj puternic asupra hotărârii sale de a pune capăt violenței în familie ”, 

spune comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatović, în urma vizitei sale de cinci zile în Republica Moldova.

Comisarul a salutat eforturile depuse de autorități pentru dezinstituționalizarea copiilor și a persoanelor cu dizabilități, inclusiv cu dizabilități intelectuale și psihosociale și pentru aducerea sistemului de tutelă legală învechit la standardele aplicabile.

„Încurajez guvernul să accelereze consolidarea capacităților la nivel local pentru a oferi servicii comunitare necesare adulților și copiilor cu dizabilități, să promoveze includerea lor în comunitate, precum și să asigure accesibilitatea infrastructurii. Același lucru este valabil și pentru rețeaua de centre de sprijin și adăposturi pentru femeile victime ale violenței domestice ”. 

Comisarul a remarcat în special rolul fundamental jucat de organizațiile societății civile în promovarea acestor reforme și a îndemnat guvernul să continue cooperarea și să ofere sprijinul deplin activității lor, inclusiv prin asigurarea adoptării legislației relevante privind ONG-urile, ceea ce ar consolidarea mediul de funcționare a acestora.


20 - 24.04. 2020.
Sesiunea de primăvară 2020 a APCE  - Amânată

Dezbaterile privind independența judecătorilor din Polonia și Republica Moldova, precum și răspunsul politic al Europei la combaterea manipulării competițiilor sportive sunt unul dintre punctele culminante ale sesiunii de primăvară a APCE, care va avea loc la Strasbourg în perioada 20 - 24 aprilie 2020.

Marija Pejčinović Burić, secretarul general al Organizației, se va adresa Adunării, în timp ce Dunja Mijatović, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, va prezenta raportul anual de activitate pentru 2019.

Alte dezbateri de pe ordinea de zi includ stabilirea unor standarde minime pentru sistemele electorale, pentru a oferi baza alegerilor libere și corecte, abordarea violenței sexuale împotriva copiilor, promovarea accesului la contracepție în Europa și crearea unei instituții Ombudsmanul Internet.

9.03.2020 - 13.03.2020

Vizita Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatović


În perioada 9-13 martie, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei se află într-o vizită de lucru în Republica Moldova, pentru a se întâlni cu reprezentanții autorităților publice, instituțiilor de protecție și de promovare a drepturilor omului, precum și cu societatea civilă, purtând discuții pe marginea subiectelor precum: drepturile femeilor; drepturile copilului; drepturile persoanelor cu dizabilități; drepturile imigranților; drepturile persoanelor de etnie romă; drepturile persoanelor LGBT etc.

Premierul Ion Chicu i-a mulțumit dnei Mijatović pentru sprijinul constant al Consiliului Europei și deshiderea pentru a asista Republica Moldova pe calea reformelor.
A fost menționat faptul că Guvernul a aprobat proiectul de lege cu privire la ratificarea Convenției de la Istanbul. Până în prezent, Convenția a fost ratificată de 34 de state membre ale Consiliului Europei și semnată de alte 12 state, inclusiv de Republica Moldova.
Au fost prezentate principalele documente de politici la nivel național, printre care Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018-2022, Strategia națională de prevenire și combatere a violenței față de femei și violenței în familie pe anii 2018-2023, Strategia Națională de prevenire și combatere a traficului de ființe umane pentru anii 2018 – 2023, etc. Se definitivează elaborarea Strategiei Sănătate 2020 – 2030 și Strategiei Educație, 2020 – 2030, care are un capitol aparte dedicat educației incluzive. Și-a reluat activitatea Consiliul Național pentru Protecția Drepturilor Copilului.



Respectarea drepturilor și libertăților oamenilor pe întreg teritoriul Republicii Moldova au fost discutate la întrevederea Președintelui Parlamentului Zinaida Greceanîi cu Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatović

Președintele Parlamentului a menționat că unul din obiectivele autorităților este ca locuitorii din raioanele din stânga Nistrului să se bucure de aceleași drepturi și libertăți de rând cu ceilalți locuitori ai țării.

Părțile au fixat drept prioritate în acțiunile ulterioare protejarea drepturilor femeilor, copiilor, persoanelor cu nevoi speciale, precum și a grupurilor vulnerabile. Referindu-se la Convenția de la Istambul, Președintele Parlamentului a menționat că urmează dezbateri largi în societate cu implicarea tuturor părților interesate pentru a obține suportul oamenilor și conștientizarea largă a necesității luptei cu violența domestică și susținerea victimelor.



Întrevederea Comisarului Consiliului Europei pentru drepturile omului, Dunja Mijatovic cu Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Aureliu Ciocoi

La 12 martie 2020, Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, Dunja Mijatovic a avut o întrevedere cu Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Aureliu Ciocoi.
Șeful diplomației moldovenești l-a informat pe oficialul Consiliului Europei despre acțiunile întreprinse de autorități în vederea asigurării drepturilor omului în Republica Moldova, promovarea aderării la instrumentele internaționale în domeniu, în particular avansarea în procesul de ratificare a Convenției de la Istanbul. De asemenea, au fost exprimate preocupările autorităților de la Chișinău privind respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, în special asigurarea drepturilor copiilor la învățământ de calitate, dar și îngrijorările în cazurile de detenție ilegală din regiune.

https://www.mfa.gov.md/ro/content/intrevederea-ministrului-aureliu-ciocoi-cu-dunja-mijatovic-comisarul-consiliului-europei



Drepturile omului în regiunea transnsitreană, discutate la întrevederea Viceprim-ministrului Alexandru Flenchea cu Comisarul pentru drepturile omului al Consiliul Europei, Dunja Mijatović


Încălcările constante ale drepturilor omului în regiunea transnistreană, inclusiv cazuri concrete, dar și evoluțiile în formatul „5+2”, au constituit subiectul discuțiilor din 9 martie 2020, dintre Viceprim-ministrul pentru reintegrare Alexandru Flenchea și Comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliul Europei, Dunja Mijatović.

În cadrul dialogului, Vicepremierul a acordat o atenție sporită încălcării permanente a drepturilor omului de către partea transnistreană, inclusiv cazuri individuale, ilustrative în acest sens, precum cele ale cetățenilor Republicii Moldova Oleg Horjan și Alexandr Rjavitin, reținuți de către structurile de forță transnistrene și aflați în continuare în detenție ilegală.
Totodată, Viceprim-ministrul Alexandru Flenchea a menționat că accesul apărătorilor drepturilor omului care realizează acțiuni și activități în localitățile din stânga Nistrului și mun. Bender este restricționat, mai mult ca atât, încălcarea permanentă a dreptului la libera circulație în Zona de Securitate are loc și pentru alte grupuri sociale.


Situația privind fenomenul discriminării în Republica Moldova a fost prezentată Comisarului pentru drepturile omului al CoE

La 10 martie curent, dna Dunja Mijatović, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei a avut o întrevedere cu președintele Consiliului Ian Feldman   , în cadrul căreia a fost prezentată informația privind fenomenul discriminării în țară, prin prisma activității Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.


Un subiect aparte de discuție a fost cel cu referire la provocările ce constituie bariere în realizarea misiunii instituției, dar și în combaterea efectivă a discriminării în societate. Totodată, Comisarul a fost interesat să cunoască care, în opinia Consiliului, sunt cele mai relevante probleme care necesită soluționare în cel mai scurt timp, fiind identificate în acest sens și unele pârghii de acționare.
Comisarul pentru drepturile omului al CoE Dunja Mijatović a fost însoțită de Șeful adjunct de Oficiu Giancarlo Cardinale și consiliera Olena Petsun.



3-5.03.2020

Implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului
Reprezentanții celor 47 de state membre ale Consiliului Europei se vor reuni în perioada 3 - 5 martie 2020 la Strasbourg pentru a examina punerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, în conformitate cu rolul de supraveghere al Comitetului Miniștrilor în temeiul articolului 46 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

Printre ţările cu cazurile propuse pentru examinare detaliată se află şi Republica Moldova. Celelalte cazuri se referă la Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Georgia, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Republica Moldova, Macedonia de Nord, Polonia, România, Federația Rusă, Serbia, Suedia , Turcia, Ucraina și Regatul Unit.
Informații despre cazurile care vor fi examinate în detaliu în timpul reuniunii sunt disponibile aici



FEBRUARIE 2020

BV - Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici, Op-Ed

24.03.2020

Dionis Cenușa, Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici, Op-Ed:

Răspunsurile UE la coronaviroză necesită o angajare eficientă cu Moldova, Ucraina și Georgia - prin lărgirea comunicării politice și sectoriale, facilitarea accesului la echipament medical european și revizuirea agendelor de asociere pentru a reflecta nevoile sanitare în perioada post-COVID...


Citește mai mult: https://www.ipn.md/ro/revista-ipn-a-evenimentelor-si-tendintelor-politice-16-22-7978_1072368.html#ixzz6HnqV5nKt

On the effects of the Pandemic – between European solidarity and the Eastern neighbourhood's resilience, Op-Ed

EU responses to coronavirus require effective engagement with Moldova, Ukraine and Georgia - by broadening political and sectoral communication, facilitating access to European medical equipment and revising association agendas to reflect health needs in the post-Covid period .

Citește mai mult: https://www.ipn.md/en/pandemics-effects-between-european-solidarity-and-eastern-neighbourhoods-7978_1072368.html#ixzz6HnpF9yaz

Dezinformarea privind coronavirusul


Odată cu izbucnirea COVID-19, am observat proliferarea unor cantități semnificative de știri, mituri și dezinformări despre aceasta - provenite din diverse surse atât din UE, cât și din afara acesteia. Organizația Mondială a Sănătății a declarat că focarul și răspunsul la COVID-19 au fost însoțite de o „infodemie” masivă, pe care OMS o descrie ca o abundență excesivă de informații - unele corecte și altele nu - ceea ce face dificilă găsirea de resurse de informații de incredere și îndrumări fiabile
Dezinformarea privind coronavirusul - o evaluare scurtă a mediului informațional=
EEAS SPECIAL REPORT: DISINFORMATION ON THE CORONAVIRUS – SHORT ASSESSMENT OF THE INFORMATION ENVIRONMENT=
: Raportul special al SEAE: . - 2020. -  5 p.
[Accesat 23.03.2020]

Obiectivul acestui raport este de a oferi o imagine de ansamblu asupra tendințelor actuale și perspectivele asupra activităților de dezinformare legate de COVID-19. Raportul nu oferă o imagine de ansamblu completă. Raportul a fost elaborat de Divizia de comunicare și analiză a informațiilor strategice a SEAE, care contribuie la eforturile UE de a combate dezinformarea, inclusiv prin detectarea, analiza și expunerea campaniilor de dezinformare.
 În abordarea dezinformării și identificarea, precum și analizarea dezinformării în jurul focarului de COVID-19, SEAE colaborează strâns cu Comisia Europeană și cu statele membre ale UE. SEAE cooperează, de asemenea, în această problemă și cu partenerii internaționali (G7, NATO și actorii non-statali). Rezultatele sunt publicate regulat pe EUvsDisinfo.eu și pe canalele de social media. Informațiile sunt împărtășite cu instituțiile UE și statele membre ale UE în timp real, inclusiv prin intermediul sistemului de alertă rapidă privind dezinformarea.


В этом отчете предоставлен краткий обзор текущих тенденций и результатов анализа дезинформационной деятельности, связанной со вспышкой коронавируса COVID-19. Отчет не содержит исчерпывающего или полного обзора всех доступных данных и в соответствии с мандатом ЕСВС фокусируется в основном на внешних аспектах. Отчет был подготовлен Отделом стратегических коммуникаций и анализа информации ЕСВС, который вносит значительный вклад в усилия ЕС по противодействию дезинформации, в том числе путем выявления, анализа и разоблачения кампаний по дезинформации. 
В ходе решения проблемы дезинформации, включая выявление и анализ дезинформации, связанной со вспышкой коронавируса COVID-19, ЕСВС тесно сотрудничает с Европейской Комиссией и государствами-членами ЕС. ЕСВС также сотрудничает в этом вопросе с международными партнерами («Большая семерка», НАТО и негосударственные субъекты). Результаты работы регулярно публикуются на сайте EUvsDisinfo.eu и в социальных сетях. Выводы по результатам анализа передаются различным учреждениям и государствам-членам ЕС в режиме реального времени, в том числе с помощью Системы оперативного оповещения о дезинформации.

С началом вспышки коронавируса COVID-19 мы стали свидетелями распространения значительного количества новостей, мифов и дезинформации, поступающих из различных источников как внутри, так и за пределами Европейского Союза. Всемирная организация здравоохранения (ВОЗ) заявила, что вспышка коронавирусной инфекции COVID-19 и реакция на нее сопровождались массовой «инфодемией», которую ВОЗ описывает как переизбыток достоверной и ошибочной информации, значительно затрудняющий поиск достоверных источников и заслуживающих доверия рекомендаций.

Сегодня информационная среда вокруг коронавируса характеризуется огромным количеством контента из разных источников и в разных СМИ. Правительства и органы здравоохранения пытаются предоставлять достоверную информацию о коронавирусной инфекции COVID-19, а социальные сети ищут эффективные способы продвижения этого контента, одновременно удаляя сомнительный контент или понижая его приоритет. В то же время мы наблюдаем значительное количество недостоверной информации и откровенной дезинформации в Интернете и офлайн. В отличие от непреднамеренного распространения ложных сведений, кампании по дезинформации представляют собой умышленное производство и распространение доказуемо ложного контента по политическим или финансовым причинам.

Обзор актуальных ложных нарративов:  https://tinyurl.com/rr5s8m9

Mai mult  
Mituri / Myth busters/ Мифы и ложные представления
MOLDOVA
StopFals.md - https://www.facebook.com/StopFals.md

Politica privind Parteneriatul estic după 2020

La 18 martie 2020 Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat o propunere privind obiectivele de politică pe termen lung ale Parteneriatului estic după 2020. 

Se urmărește intensificarea comerțului, consolidarea conectivității și aprofundarea integrării economice cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept, asigurarea rezilienței la factorii de mediu și climatici, susținerea transformării digitale și promovarea unor societăți echitabile și favorabile incluziunii.

Pe baza realizărilor din primii zece ani ai parteneriatului, propunerea de astăzi prezintă modalitățile de colaborare cu țările partenere pentru a răspunde provocărilor comune și a consolida reziliența acestor țări din perspectiva provocărilor actuale, ca obiectiv de politică prioritar pentru perioada de după 2020. În acest scop, cooperarea dintre UE și partenerii săi va continua să sprijine, prin noi priorități politice, transformarea ecologică, transformarea digitală și crearea unor economii care să aducă beneficii pentru toți, în special mai multe oportunități de angajare pentru tineri și promovarea egalității de gen.

Un parteneriat care CREEAZĂ:

împreună pentru economii reziliente, durabile și integrate


Consolidarea economiilor, reducerea inegalităților și transformarea țărilor partenere în locuri în care oamenii doresc să își construiască viitorul. Prin intensificarea comerțului și aprofundarea integrării economice, investiții în IMM-uri, conectivitate, valorificarea oportunităților oferite de dubla transformare – ecologică și digitală, precum și prin investiții în oameni, urmărim să creăm un mediu de afaceri atractiv, pentru a asigura atât locuri de muncă decente și durabile, cât și oportunități economice care să aducă prosperitate pentru toți cetățenii. Vom viza sectoare-cheie pentru dezvoltarea economică, cum ar fi energia, transporturile și mediul pentru a stimula creșterea economică.

Un parteneriat care PROTEJEAZĂ:

împreună pentru instituții responsabile, statul de drept și securitate


Buna guvernanță și instituțiile democratice, statul de drept, politicile anticorupție de succes, lupta împotriva criminalității organizate, respectarea drepturilor omului și a securității, inclusiv sprijinirea populațiilor afectate de conflicte, constituie coloana vertebrală a statelor și societăților puternice și reziliente. Acestea reprezintă, totodată, condiții prealabile semnificative pentru o economie de piață funcțională și pentru o creștere durabilă. În special, statul de drept este un factor esențial pentru asigurarea unui climat de afaceri eficace și un argument semnificativ pentru atragerea investițiilor străine directe. Este nevoie de un angajament reînnoit față de elementele fundamentale ale parteneriatului, de o măsurare mai exactă a rezultatelor reale și a impactului reformelor, precum și a percepției acestora de către cetățeni.

Un parteneriat care este MAI ANGAJAT ECOLOGIC:

împreună pentru reziliența la factorii de mediu și climatici


Provocările legate de mediu și de schimbările climatice necesită acțiuni urgente din partea UE și a țărilor partenere. UE va ajuta țările partenere să își îndeplinească contribuțiile stabilite la nivel național în temeiul Acordului de la Paris și să își modernizeze economiile, să își reducă amprenta de carbon și să facă tranziția către neutralitatea climatică, recunoscând, în același timp, provocările legate de investiții. UE va sprijini, de asemenea, eficiența energetică a clădirilor, dezvoltarea surselor regenerabile de energie și modernizarea sectorului sănătății.

Un parteneriat care CONECTEAZĂ:

împreună pentru o transformare digitală rezilientă


O prezență digitală puternică a țărilor din vecinătatea UE va permite creșterea și va impulsiona dezvoltarea durabilă. În acest sens, UE va investi în continuare în transformarea digitală a țărilor partenere, în conformitate cu legislația UE și cu cele mai bune practici, și va sprijini extinderea activității startup-urilor digitale cu un grad ridicat de inovare din regiune. UE va continua să sprijine îmbunătățirea rezilienței cibernetice a țărilor partenere.

Un parteneriat care CONSOLIDEAZĂ CAPACITATEA DE ACȚIUNE:

împreună pentru societăți reziliente, echitabile și favorabile incluziunii


Alegerile libere și corecte și administrațiile publice transparente, responsabile și centrate pe cetățeni sunt esențiale pentru democrație. Alături de o societate civilă implicată, de mijloacele de informare libere, pluraliste și independente și de protecția drepturilor cetățenilor, inclusiv a drepturilor minorităților, acestea sunt ingrediente-cheie pentru a asigura societăți reziliente, echitabile, favorabile incluziunii și democratice. Cooperarea în aceste domenii va fi o prioritate importantă pentru UE.

 Mai mult


Documente




Comunicarea comună: Politica privind Parteneriatul estic după 2020: Consolidarea rezilienței – un Parteneriat estic care produce rezultate pentru toți=Eastern Partnership policy beyond 2020 Reinforcing Resilience - an Eastern Partnership that delivers for all : OINT COMMUNICATION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE EUROPEAN COUNCIL, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS {SWD(2020) 56 final}. - Brussels, 18.03.2020 . -  19 p.  [Accesat 18.03.2020]




 Structured Consultation on the future of the Eastern Partnership Accompanying the document JOINT COMMUNICATION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE EUROPEAN COUNCIL, THE COUNCIL,THE EUROPEAN AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS Eastern Partnership policy beyond 2020 {JOIN(2020) 7 final}Brussels, 18.3.2020 SWD(2020) 56 final JOINT STAFF WORKING DOCUMENT, - Brussels, 18.03.2020 . -  19 p.  [Accesat 18.03.2020]



Notă de informare: Politica privind Parteneriatul estic după 2020=Q&A: The Eastern Partnership policy beyond 2020. - Brussels , 2020  -  4 p.  [Accesat 18.03.2020]

Disponibil :  



Fișă informativă: Parteneriatul estic după 2020. - Brussels , 2020  -  4 p.  [Accesat 18.03.2020]
Disponibil :  







Fișă informativă privind relațiile UE-Republica Moldova- Brussels , 2020  -  4 p.  [Accesat 18.03.2020]. - 2 p.
Disponibil :  
Context


Parteneriatul estic a fost lansat în 2009, cu scopul de a consolida și a aprofunda relațiile politice și economice dintre UE, statele sale membre și Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Parteneriatul a evoluat în funcție de interesele, ambițiile și progresele fiecărui partener, permițând diferențierea, într-un mod flexibil și favorabil incluziunii, pentru a aborda împreună provocările comune și globale și a promova integrarea regională. Obiectivele de politică actuale au fost definite prin agenda celor 20 de rezultate pentru 2020, convenită în 2017.

Noile obiective de politică au fost stabilite în urma consultării structurate privind viitorul Parteneriatului estic, desfășurată în 2019, cu participarea largă și incluzivă a statelor membre, a organizațiilor societății civile din țările partenere, a mediului academic, a întreprinderilor și a instituțiilor financiare. În ansamblu, există un larg consens cu privire la faptul că actualul cadru de politică al Parteneriatului estic este solid și aduce beneficii concrete pentru cetățeni.

BV - Dincolo de conflictele înghețate: Scenarii pentru disputele separatiste din Europa de Est

Dincolo de conflictele înghețate: Scenarii pentru disputele separatiste din Europa de Est=Beyond Frozen Conflict Scenarios for the Separatist Disputes of Eastern Europe /Thomas de Waal .Nikolaus von Twickel Edited by Michael Emerson; CEPS . - Brussels, 2020. - 239 p.

[Accesat 12.03.2020]
Disponibil : https://3dcftas.eu/publications/beyond-frozen-conflict-scenarios-for-the-separatist-disputes-of-eastern-europe

Cartea face parte din seria specială de publicații despre conflicte în jurul teritoriilor nerecunoscute și separatoare din vecinătatea UE.

Cele cinci conflicte examinate reprezintă cel mai mare risc pentru stabilitatea și securitatea Europei.

Patru dintre acestea - Abkhazia, OsetiadeSud din Georgia, Transnistria în Moldova și NagornyKarabakh contest de către Armenia și Azerbaidjan - datează în jurul prăbușirii Uniunii Sovietice în 1991-2 și în timp au devenit așa numitele conflicte „înghețate”.

Al cincilea teritoriu este Donbas al Ucrainei, în anul 2014 regiuniile sale Donetsk și Luhansk fiind separate în mod violent de Kiev, cu un cost de 13.000 de vieți umane până acum, datorită susținerii războiului hibrid de acolo.Această carte este prima care oferă un raport actualizat al celor cinci conflicte într-un mod analitic consecvent. Prezintă un nou teritoriu în explorarea sistematică a unei game complete de scenarii pentru viitorul posibil al celor cinci conflicte și reprezintă o sursă de informații consolidate pentru funcționari, diplomați, savanți dar și pentru publicul larg.
*  *  *

The five unresolved separatist conflicts of the post-Soviet space in Eastern Europe are the biggest risk to Europe’s stability and security. Four of these – Abkhazia, South Ossetia in Georgia, Transnistria in Moldova, and Nagorny Karabakh contested between Armenia and Azerbaijan – date back to around the collapse of the Soviet Union in 1991-2, and became called ‘frozen conflicts’. The fifth is Ukraine’s Donbas, which in 2014 saw large parts of its Donetsk and Luhansk regions violently separate from Kyiv at a cost of 13,000 human lives so far, due crucially to Russia’s supporting hybrid warfare there. 

This book is the first to give an up-to-date account of all five conflicts in an analytically consistent manner. It charts new territory in exploring systematically a full range of scenarios for the possible future of all five conflicts and offers a basis of sound information for officials, diplomats, scholars and the general public.

BV - Securitatea energetică a Republicii Moldova în contextul funcționării pieței concurențiale

BOROSAN C. Securitatea energetică a Republicii Moldova în contextul funcționării pieței concurențiale/Soros Moldova: Studiu de politici publice. -[ Ch., 2020. - 60 p.

Disponibil: http://soros.md/files/publications/documents/Soros%20Studiu%20de%20politici%20Publice%20-%20Securitatea%20Energetica_compressed.pdf


Scopul acestui studiu constă în influențarea pozitivă a deciziilor participanților la piațaenergiei electrice din Republica Moldova, prin informarea obiectivă și multilaterală despre consecințele achiziției energiei electrice din partea stângă a râului Nistru.
Securitatea energetică a Republicii Moldova este în pericol. Achiziția energiei electricede la Centrala Termoelectrică Moldovenească amplasată pe malul stâng al Nistrului a condus
la formarea unei datorii enorme pentru gazele naturale în valoare de circa 7 mlrd. $ șicare este în continuă creștere.
Achiziția de energie electrică de către întreprinderile energetice de pe malul dreptal Nistrului este direct legată de acumularea datoriilor la gazele naturale de către SA„Moldovagaz” față de SAP „Gazprom”.Centrala Termoelectrică Moldovenească produce energie electrică din gaze naturale,pentru care plătește întreprinderii SRL „Tiraspoltransgaz” un tarif mai mic decât este prețulde import achitat de către SA „Moldovagaz”. Cu toate acestea, SRL „Tiraspoltransgaz”
nu transferă în conturile SA „Moldovagaz” costul gazelor naturale livrate consumatorilor de pe malul stâng al Nistrului, ceea ce a condus la acumularea unei datorii echivalente cu peste 60% din produsul intern brut al Republicii Moldova.
Secretariatul Comunității Energetice a contribuit semnificativ la transparentizarea procedurii de achiziționare a energiei electrice pe piața angro, oferind suport Ministerului Economiei și Infrastructurii la elaborarea Instrucțiunii privind achiziționarea anuală a energiei electrice. Caracterul de recomandare al Instrucțiunilor, alături de interdicția legală de intervenție din partea Ministerului Economiei și Infrastructurii în activitatea întreprinderilor energetice a făcut posibilă continuarea achiziției de energie electrică de la Centrala Termoelectrică Moldovenească și subsecvent majorarea datoriei la gazele naturale


Cuprins