Faceți căutări pe acest blog

Ghid privind Inteligenţa Artificială şi Protecţia Datelor



Ghidul oferă un set de măsuri de bază pe care guvernele, dezvoltatorii de AI, producătorii şi furnizorii de servicii ar trebui să le urmeze pentru a se asigura că aplicațiile AI nu subminează demnitatea umană, drepturile omului şi libertățile fundamentale ale fiecărui individ, în special în ceea ce priveşte dreptul la protecția datelor. 

BV : CoE-RM - Republica Moldova la CEDO în anul 2018

GRIBINCEA V., Daniel GOINIC D.Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2018/Centrul de Resurse Juridice din Moldova . - Ch., 2019. -  19 p.

[Accesat la 25.01.2019]

Disponibil la : https://crjm.org/wp-content/uploads/2019/01/NA-CEDO-2018-fin.pdf

Analiza raportului de activitate al CtEDO pentru anul 2018 relevă faptul că în anul 2018, CtEDO a înregistrat cu 32% mai puține cereri decât în anul 2017. Experții CRJM consideră că scăderea este determinată, în principal, de descreșterea popularității CtEDO, după ce în anii 2011-2018 CtEDO a respins fără o motivare clară circa 300,000 de cereri moldovenești, iar acest lucru a avut un efect descurajant asupra avocaților.

Însă în pofida reducerii înregistrare în 2018, numărul cererilor depuse la CtEDO împotriva Moldovei este foarte mare dacă îl raportăm la populația țării, Moldova ocupând locul 5 din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. În 2018, moldovenii s-au adresat la CtEDO de 2.5 ori mai des decât media europeană, rata înaltă a cererilor fiind explicată prin lipsa îmbunătățirilor la capitolul respectării drepturilor omului.

BV - Dezvoltarea unui cadru instituțional pentru punerea în aplicare a acordurilor de asociere în Georgia, Moldova și Ucraina


WOLCZUK Kataryna. The Development of an Institutional Framework for the Implementation of the Association Agreements in Georgia, Moldova and Ukraine: a comparative perspective = Dezvoltarea unui cadru instituțional pentru punerea în aplicare a acordurilor de asociere în Georgia, Moldova și Ucraina”/  Parlamentul European, / European Parliament's Committee on Foreign Affairs. – Septembrie  2018. – 63p.

ISBN: 978-92-846-3843-7 (pdf

[Accesat la 13.01.2019]

Disponibil la:  ttp://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/603879/EXPO_STU(2018)603879_EN.pdf

Studiul se concentrează asupra următoarelor aspecte pentru a stabili progresele înregistrate în crearea cadrului instituțional pentru implementarea AA: coordonarea în cadrul structurilor guvernamentale atât la nivel politic cât și administrativ și sincronizarea acestora; coordonarea între guvern și parlament (și, după caz, administrația prezidențială); rolul parlamentului; punerea în aplicare; transparență și incluziune; com

Acest studiu arată că crearea unui cadru instituțional pentru punerea în aplicare este un proces provocator și derulat. Deși toate țările au înregistrat progrese în ceea ce privește elaborarea acestor mecanisme, ele nu dispun de conducerea politică necesară, de planificarea politicii, de capacitatea administrativă și de lipsa planificării bugetare pentru a permite o punere în aplicare eficientă. Există, de asemenea, o nevoie notabilă de includere a implementării în strategii mai ample de reformă. Deși aceste aspecte sunt abordate din partea țărilor, UE le poate asista, oferind sprijinul sistemic necesar într-un mod integrat, secvențial și pe termen lung.


Capitale culturale europene 2019

De la 1 ianuarie 2019, Plovdiv (Bulgaria) și Matera (Italia) vor deține timp de un an titlul de capitală europeană a culturii.

Plovdiv este primul oraș bulgar care este ales capitală europeană a culturii. În 2019, regiunea va beneficia de oportunități noi, iar orașul se va bucura de vizibilitate pe plan internațional datorită unui program complet care stă sub deviza „Împreună”. Au fost organizate mai mult de 300 de proiecte atât în Plovdiv, cât și în regiunea centrală și de sud a Bulgariei și în orașele Varna, Sofia și Veliko Târnovo, printre care se numără festivaluri și proiecte bazate pe comunitate, structurate în jurul unor teme legate de caracteristicile orașului Plovdiv, de istoria și moștenirea sa culturală, precum și de provocările cu care se confruntă orașul. Vizitatorii vor putea participa la o gamă largă de activități, începând cu descoperirea alfabetului chirilic prin intermediul a numeroase expoziții și încheind cu producții teatrale comune cu comunități din Balcanii de Vest și cu comunități de turci și de romi. Festivitățile de deschidere vor avea loc între 11 și 13 ianuarie, incluzând o serie de evenimente în interior și în aer liber și un spectacol de muzică, lumini și dans în seara zilei de 12 ianuarie. Comisarul pentru economia digitală și societatea digitală Mariya Gabriel va participa la ceremonia oficială de deschidere care va avea loc la 12 ianuarie.


Plovdiv2019 - capitală europeană a culturii

Programul pentru Matera a fost organizat sub deviza „Un viitor deschis” și se va concentra în special pe incluziunea socială și culturală și pe inovarea prin colaborare. Printre cele mai importante evenimente se numără „Ars Excavandi”, o perspectivă contemporană asupra istoriei și culturii arhitecturii subterane, „Recitind Renașterea”, o călătorie prin trecutul artistic al regiunilor Basilicata și Apulia, și „Poezia numerelor prime”, o expoziție având ca temă rolul esențial al matematicii în munca artiștilor de-a lungul istoriei. Matera va găzdui și prima reprezentație în aer liber a operei Cavaleria Rusticană în cooperare cu Teatro San Carlo, precum și 27 de proiecte dezvoltate cu comunități locale creative și cu parteneri din Europa. Festivitățile de deschidere vor avea loc pe 19 și 20 ianuarie și vor reuni 2 000 de muzicieni din toate satele regiunii Basilicata și din multe alte părți din Europa. Comisarul Navracsics va participa la ceremonia oficială de deschidere care va avea loc la 19 ianuarie.

BV - Regulament privind armonizarea legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene

REGULAMENT privind armonizarea legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene: Aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1171/2018// Monitorul Oficial . - Nr. 499-503 . - art Nr: 1314. - P.

Disponibil la : http://www.legis.md/cautare/rezultate/109962


Regulamentul privind armonizarea legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene  reglementează modul de organizare și funcționare a procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene. Acesta se aplică proiectelor de acte normative ce au ca scop armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene, stabilește principiile, condițiile și etapele, criteriile, metodele și instrumentele de armonizare legislativă, precum și coordonarea și monitorizarea procesului de armonizare la nivel național.
Armonizarea legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene este un proces continuu, care are drept scop integrarea în ordinea juridică internă a legislației Uniunii Europene, în conformitate cu angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul acordurilor bilaterale încheiate cu Uniunea Europeană, al planurilor de acțiuni ale Guvernului, precum și cu programele legislative ale Parlamentului. 

În procesul de armonizare a legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene se respectă următoarele principii:
1) armonizarea progresivă;
2) armonizarea dinamică;
3) ireversibilitatea.

Procesul de armonizare a legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene se realizează prin:

Moneda euro își sărbătorește cea de-a 20-a aniversare


Cu 20 de ani în urmă, la 1 ianuarie 1999, 11 țări din UE își fixau cursurile de schimb, adoptau o politică monetară comună sub supravegherea Băncii Centrale Europene și lansau o nouă monedă comună pe piețele financiare mondiale: euro.
Trei ani mai târziu, bancnotele și monedele euro intrau în circulație.
Astăzi, euro este moneda a 19 state membre ale UE, adică a peste 340 de milioane de cetățeni europeni, și reprezintă cea de-a doua monedă ca importanță în lume.

Bancnotele și monedele euro ne amintesc zi de zi, în mod tangibil, de libertatea, confortul și oportunitățile pe care le face posibile Uniunea Europeană.
La 1 ianuarie 2019, moneda comună a Europei, euro, împlinește 20 de ani. Acum exact 20 de ani, la 1 ianuarie 1999, 11 state membre ale UE lansau o monedă comună, euro, și instituiau o politică monetară comună sub supravegherea Băncii Centrale Europene.
Acel moment istoric a fost un eveniment marcant într-un proces animat de ambiția de a asigura stabilitatea și prosperitatea în Europa. Astăzi, deși încă tânără, moneda euro este deja 

  • moneda a 340 de milioane de europen
  • din 19 state membre. 

Moneda unică a adus avantaje concrete atât gospodăriilor, cât și întreprinderilor și guvernelor europene: prețuri stabile, costuri mai mici ale tranzacțiilor, economii protejate, piețe mai transparente și mai competitive și intensificarea comerțului. 

Aproximativ 60 de țări din întreaga lume își leagă, într-un fel sau altul, monedele lor de moneda euro,  Se așteaptă ca și alte state membre ale UE să adere la zona euro după ce vor fi îndeplinit criteriile.

Pentru a marca această aniversare, cei cinci președinți ai instituțiilor și organismelor UE direct responsabili pentru moneda euro, Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul European, Banca Centrală Europeană și Eurogrupul, au comentat pe marginea celor 20 de ani ai monedei unice și a viitorului acesteia.

Iată ce a declarat Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene: „Fiind unul dintre puținii semnatari ai Tratatului de la Maastricht încă activ pe scena politică actuală, îmi amintesc negocierile dificile și capitale care au dus la lansarea uniunii economice și monetare. Mai mult decât orice, îmi amintesc că eram animați de o profundă convingere că deschidem un nou capitol în istoria noastră comună, un capitol care urma să contureze rolul Europei în lume și viitorul tuturor cetățenilor săi. Acum, 20 ani mai târziu, sunt convins că a fost cea mai importantă semnătură din cariera mea. Moneda euro a devenit un simbol al unității, suveranității și stabilității. Ea a adus cetățenilor noștri prosperitate și protecție și este de datoria noastră să ne asigurăm că va continua să o facă. Acesta este motivul pentru care lucrăm intens la finalizarea uniunii economice și monetare și la consolidarea rolului monedei euro pe scena internațională.”

Lansarea monedei euro a marcat punctul culminant al unui proces de durată, care începuse cu mult timp înainte. Ca urmare a tulburărilor monetare mondiale din anii ´70 și ´80, anumite țări europene au devenit vulnerabile și s-a simțit necesitatea unor soluții la nivel european. În plus, odată cu crearea unei piețe unice, utilizarea unei monede unice în Europa ar fi facilitat desfășurarea activităților economice și comerciale. După decenii de discuții cu privire la modul în care se putea realiza uniunea economică și monetară, în 1988 a fost înființată Comisia Delors. Sub președinția lui Jacques Delors, președintele Comisiei Europene din acea perioadă, Comisia Delors a examinat măsurile specifice, progresive care urmau să ducă la crearea unei astfel de monede unice. Moneda unică a fost adusă la viață prin acordul pe care l-au semnat liderii politici în 1992 la Maastricht, pe baza raportului Comisiei Delors și a negocierilor care au urmat. Astfel, semnarea Tratatului de la Maastricht a reprezentat un moment simbolic în trecerea la moneda euro. În 1994, Institutul Monetar European (IME), cu sediul la Frankfurt, și-a demarat activitățile pregătitoare care urmau să permită Băncii Centrale Europene (BCE) să își asume responsabilitatea desfășurării politicii monetare în zona euro. În consecință, la 1 iunie 1998, BCE a devenit operațională.

La 1 ianuarie 1999, a fost lansată moneda euro, devenind moneda oficială a 11 state membre, iar responsabilitatea pentru politica monetară a fost încredințată Băncii Centrale Europene și Eurosistemului. După trei ani în care euro a apărut în extrasele de cont ale cetățenilor alături de monedele naționale, bancnotele și monedele euro și-au făcut apariția în 12 țări care au luat parte, astfel, la cel mai mare schimb de monede din istorie. Primele țări membre ale zonei euro au fost Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Portugalia. Grecia a aderat în 2001. De atunci, alte șapte state membre au introdus moneda euro (Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia și Slovenia).

A doua monedă ca utilizare în lume

Moneda euro a parcurs un drum lung de la primele discuții de la sfârșitul anilor ´60 până la a devenimoneda a 340 de milioane de europeni,  utilizată de alte 175 de milioane de persoane din întreaga lume.
Este a doua monedă ca importanță în lume, aproximativ 60 de țări din lume utilizând moneda euro sau legându-și propria monedă de euro. Euro reprezintă o rezervă de valoare sigură pentru băncile centrale internaționale, utilizat pentru emiterea titlurilor de creanță în întreaga lume și acceptat la scară largă pentru plăți internaționale.

La zece ani de la criza financiară care a afectat puternic întreaga lume, arhitectura uniunii economice și monetare a Europei a fost consolidată în mod semnificativ, însă mai sunt încă multe de făcut. Pornind de la viziunea prezentată în Raportul celor cinci președinți din iunie 2015 și în documentele de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare și viitorul finanțelor UE din primăvara anului 2017, Comisia Europeană a stabilit o foaie de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare. În luna decembrie, liderii UE au convenit, de asemenea, să depună eforturi în vederea consolidării rolului internațional al euro ca parte a acestui parcurs.

O monedă unică în beneficiul tuturor europenilor

Sprijinul public în favoarea monedei euro a fost în mod constant ridicat în UE, în special în țările care o utilizează deja. O majoritate de 74 % de respondenți din zona euro au declarat că, în opinia lor, moneda euro este benefică pentru UE. Această cifră corespunde scorului istoric stabilit anul trecut și confirmă faptul că sprijinul public în favoarea monedei euro este la nivelul cel mai ridicat de la începutul realizării sondajelor, în 2002. O majoritate de 64 % de respondenți din zona euro au declarat, de asemenea, că moneda euro este benefică pentru țara lor. 36 % dintre europeni consideră moneda euro ca fiind unul dintre principalele simboluri ale Uniunii Europene, plasând-o pe locul doi ca simbol, după„libertate”. Moneda unică a adus beneficii vizibile și foarte practice atât gospodăriilor, cât și întreprinderilor și guvernelor europene: prețuri stabile, costuri ale tranzacțiilor mai mici, piețe mai transparente și mai competitive și intensificarea comerțului. Euro facilitează călătoriile și viața în străinătate și protejează economiile.


Aflați mai multe despre istoria și avantajele monedei euro

 https://europa.eu/euroat20/ro






Președinția română a Consiliului UE: 1 ianuarie-30 iunie 2019

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, România va exercita primul său mandat la Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe fundalul unei agende europene marcate de evoluții politice și dosare cu un impact decisiv asupra viitorului Uniunii.

Procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, negocierea bugetului Uniunii pentru perioada 2021-2027, alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, precedate de o campanie cu mize politice majore și mesaje cu potențial de dezinformare și diviziune la nivel european, vor spori complexitatea agendei Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

În contextul unor astfel de provocări, România își propune să promoveze pe parcursul mandatului său o viziune pragmatică, axată pe principiul coeziunii europene pe toate palierele: politic, economic, social. Acționând sub motto-ul „Coeziunea, o valoare comună europeană”, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se va concentra pe identificarea de soluții care să reflecte deopotrivă interesele statelor membre și viziunea instituțiilor europene, răspunzând astfel idealului unei Europe solidare, unite și puternice..

COEZIUNEA, O VALOARE COMUNĂ EUROPEANĂ“
 („Cohesion, a common European value“ / „La cohésion, une valeur commune européenne“) 
Prioritățile președinției române se înscriu în sfera următorului motto: coeziunea, înțeleasă ca unitate, egalitate de tratament și convergență.
Programul Președinției se axează pe patru priorități principale: