Faceți căutări pe acest blog

Noutăț UE-RM - Martie 2018


 

Februarie 2018
Ianuarie 2018
 Arhiva 2011-2017


 
  29.03.2018

Lansarea Serviciului unic pentru apelurile de urgență 112

Serviciul unic pentru apelurile de urgență 112 a devenit activ în Republica Moldova (un singur număr 112, în loc de 901, 902 sau 903, și în viitorul apropiat și 904). Odată cu implementarea acestui sistem, cetățenii aflaţi în situaţii de urgenţă vor beneficia de servicii moderne, la fel ca în țările europene.

Softul utilizat pentru sistemul 112 este de ultimă generație, Republica Moldova fiind a doua țară din Europa care-l folosește, după Suedia. Acesta va permite gestionarea cazurilor mult mai complexe și conectarea imediată a tuturor serviciilor - poliția, ambulanța, salvatorii, pompierii, pentru o intervenție mai eficientă. Timpul mediu de chestionare a apelantului se va reduce de trei ori, datorită faptului că sistemul permite identificarea numelui, domiciliului și locației exacte.

Numărul unic de urgență 112 funcționează în 36 de state europene și, de astăzi, și în Republica Moldova. Numerele 901, 902 și 903 vor fi active, în paralel, până la sfârșitul lunii iunie, când toate apelurile vor fi redirecționate către 112.
 
Mai mult
http://112.md

21.03.2018

Sedința Comisiei Guvernamentale pentru Integrare Europeană (CGIE)

În contextul priorităților trasate de Consiliul Afacerilor Externe, a fost menționată importanța promovării în continuare a reformelor în domeniul justiției, combaterii corupției care, de rând cu progresele din alte domenii ale dialogului cu UE, vor fi discutate și în cadrul reuniunii Consiliului de Asociere RM-UE care va avea loc în luna mai.

Membrii Comisiei au convenit și asupra calendarului de realizare a recomandărilor raportului Comisiei Europene privind aplicarea Mecanismului de suspendare a regimului de vize din 20 decembrie 2017. Calendarul cuprinde măsuri precum implementarea noii Strategii privind Prevenirea şi Combaterea traficului de fiinţe umane 2018-2023, aprobată în cadrul ședinței din 21 martie a Executivului, dar și organizarea campaniilor informaţionale pentru promovarea drepturilor şi obligaţiilor cetăţenilor care beneficiază de regimul liberalizat de vize.

În cadrul ședinței, de asemenea, au fost discutate evoluţiile în realizarea condiţionalităţilor pentru obţinerea asistenţei macrofinanciare din partea UE.

Mai mult

21.03.2018

Transmiterea  a 42 de automobile  Poliției  conform Acordului de finanțare, încheiat între UE și RM
Obiectivul principal al Strategiei de dezvoltare a Poliției este modernizarea, raționalizarea și dezvoltarea Poliției pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate și a consolida încrederea societății în forțele Poliției, în conformitate cu cele mai bune practici internaționale și europene.
"Deși la o primă vedere s-ar părea că o bună parte a asistenței acordate de noi se concentrează pe sprijinirea polițiștilor și a polițistelor, cei ce trebuie să beneficieze din urma activității noastre, cei ce trebuie să vadă și să simtă schimbarea trebuie să fie cetățenii Republicii Moldova. Poliția are rolul de a servi și de a proteja cetățenii țării. ", a menționat Ambasadorul Peter Michalko.
Strategiei de dezvoltare a Poliției pentru anii 2016-2020.
Valoarea totală a achiziției constituie 8,3 milioane lei.
Până în prezent, cu suportul UE, au fost achiziționate unități de transport pentru transportarea persoanelor deținute, pentru Serviciile investigare infracțiuni, pentru ofițerii de sector, autolaboratoare criminalistice mobile pentru cercetarea locului infracțiunii, tehnică de calcul și mijloace periferice pentru serviciile de investigații, echipament special pentru realizarea misiunii Poliției, etc.
Mai mult

 21.03.2018

Selectarea candidaților din RM  pentru studii la Colegiul Europe

Reprezentanţii Colegiului Europei, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, au finalizat o nouă rundă de selecţie a candidaţilor din Republica Moldova pentru studiile de master pentru anii 2018 - 2019. Selectarea candidaților naționali pentru studii la Colegiul Europei se desfășoară începând cu anul 2014.
Andriy Tyushka, director pentru politica europeană de vecinătate din cadrul departamentului de studii interdisciplinare europene (campusul Natolin), preşedintele comisiei de selecţie, a remarcat în mod special nivelul avansat de pregătire al studenţilor din Republica Moldova, ceea ce constituie un potenţial ce merită a fi pe deplin valorificat, inclusiv prin angajarea absolvenţilor acestei instituţii în cadrul structurilor guvernamentale.
Bursele pentru anii de studii 2018-2019 sunt oferite de Comisia Europeană ţărilor din cadrul Politicii Europene de Vecinătate, concursul fiind organizat în conformitate cu criteriile stabilite de Colegiului Europei. Până  în prezent, la Colegiul Europei au studiat 115 studenți din Republica Moldova, dintre care 65 la campusul Bruges (Belgia) și 50 la cel din Natolin (Polonia).  
https://www.coleurope.eu/

 16.03.2018

UE acordă sprijin sistemului penitenciar al RM în prevenirea arderii profesionale a angajaților

Proiectul finanțat de UE „Sprijin acordat sistemelor de executare, probațiune și reabilitare în Moldova” (EUTAP4) a pus la dispoziția Departamentului Instituțiilor Penitenciare două programe destinate psihologiei personalului din închisori.

Unul dintre programele livrate se referă la comunicarea și prevenirea sindromului de ardere profesională (burnout) la personalul cu vechime de peste 5 ani în sistemul penitenciar, iar celălalt vizează comunicarea și acomodarea la locul de muncă a personalului nou angajat în penitenciare. Cele 50 exemplare (câte 25 din fiecare program) vor fi de un real folos, prin tehnicile, metodele și principiile prezentate, atât instituțiilor penitenciare și Centrului Instructiv pentru îndrumarea noilor angajați în sistem, dar și psihologilor care consiliază personalul din penitenciare. Mai mult

 14.03.2018

Forumul de parteneriat organizat în contextul evenimentelor legate de lansarea apelurilor de proiecte în cadrul Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020


În cadrul Forumului, potențialii beneficiari au avut ocazia să prezinte propunerile lor de proiecte, pentru a identifica parteneri din statul vecin, cointeresați de implementarea acestor planuri și în comunitățile proprii. O primă condiție pentru a beneficia de granturi în cadrul programului de cooperare transfrontalieră este ca fiecare proiect acceptat să fie implementat în localități atât din România (județele Botoșani, Iași, Vaslui, Galați), cât și din Republica Moldova. Totodată, participanții la reuniune au fost informați despre aspectele tehnice de elaborare și implementare a proiectelor.
Bugetul programului constituie 89 de milioane de euro, dintre care 81 milioane sunt oferite de UE prin Instrumentul European de Vecinătate, iar restul – de către statele partenere. Resursele financiare vor fi alocate sub formă de granturi pentru realizarea proiectelor de dezvoltare economică, de creștere a calității vieții cetățenilor, prin acțiuni comune în educație, cultură, infrastructură și securitate.
 Cele două apeluri de propuneri de proiecte lansate în cadrul Programului Operațional Comun România - Republica Moldova 2014-2020 sunt active până în luna mai 2018. Pentru descrierea detaliată a acestora, inclusiv pentru informații privind regulile de eligibilitate, de depunere și procesul de selecţie, accesați Ghidul Aplicantului, care poate fi descărcat de pe site-ul programului
http://www.ro-md.ro-ua-md.net


12.03.2018

Lansarea noii arhitecturi multilaterale a Parteneriatului Estic

Reprezentanții statelor membre ale UE și ai celor șase țări partenere din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina s-au întâlnit la 12 martie 2018  la Bruxelles și au convenit asupra priorităților-cheie pentru anul 2018 de a respecta angajamentele asumate la Summit-ul Parteneriatului Estic din 24 noiembrie 2017.

 Arhitectura multilaterală a Parteneriatului Estic constă din Summit-urile, reuniunile ministeriale, reuniunile înalţilor oficiali, patru Platforme sectoriale şi 12 Paneluri tematice. În cadrul reuniunilor Platformelor şi Panelurilor reprezentanţii din cadrul autorităţilor relevante ale statelor Parteneriatului Estic, instituţiilor europene şi statelor membre ale UE discută asupra proiectelor de cooperare şi împărtăşesc experienţa relevantă în implementarea reformelor. La Summitul Parteneriatului Estic din 24 noiembrie 2017 arhitectura multilaterală, în special Platformele şi Panelurile, a fost ajustată pentru implementarea eficientă a celor 20 de obiective a Parteneriatului Estic pentru anul 2020 

Noua structură vizează sprijinirea mai eficientă a proceselor de reformă din cele șase țări partenere în următoarele patru domenii prioritare:

1.  Economie mai puternică: dezvoltarea economică și oportunități de piață mai bune;
2. Guvernare mai puternică: consolidarea instituțiilor și buna guvernanță; 3. Conectivitate sporită: îmbunătățirea conectivității, în special în domeniile transporturilor și energiei, precum și a mediului și a schimbărilor climatice;
4. O societate mai puternică: creșterea mobilității și a contactelor dintre oameni.


În cadrul dezbaterilor, secretarul de stat Daniela Morari a reiterat interesul și angajamentul Republicii Moldova de a contribui la implementarea priorităților agreate în cadrul Summitului Parteneriatului Estic. Secretarul de stat a subliniat că “Republica Moldova va atrage atenție particulară reformei administrației publice, promovării proiectelor de interconectare cu UE în sfera energetică și transport (TEN-T), stimulării comerțului cu UE și atragerii investițiilor, dezvoltării proiectelor dedicate tineretului”. La fel a fost remarcat faptul că “mai multă atenţie trebuie acordată cooperării în domeniul securităţii, în particular în sfera CSDP”. De asemenea, oficialul moldovean a subliniat rolul important al societăţii civile în implementarea reformelor şi comunicarea strategică.

Mai mult
  • https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/news_corner/news/eastern-partnership-meeting-under-new-institutional-set-keep-delivering-benefit_en 
  • http://www.infoeuropa.md/asistenta-europeana/reuniunea-parteneriatului-estic-in-cadrul-unei-noi-structuri-institutionale-continua-sa-actioneze-in-beneficiul-cetatenilor
  • http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/511350/
  • http://www.parlament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/ContentId/3883/Page/0/language/ro-RO/Default.aspx

Noutăţi CoE - RM - Martie 2018










22 martie 2018

Rezultatele Proiectului Consiliului Europei "Sprijin pentru reformele justiției penale în Republica Moldova"

Conferința la nivel înalt a marcat finalizarea Proiectului "Sprijin pentru reformele justiției penale în Republica Moldova" finanțat de Guvernul Danemarcei. Proiectul realizat în perioada 2015-2018, a fost conceput pentru a contribui la susținerea Republicii Moldova în îndeplinirea angajamentelor sale statutare față de Consiliul Europei în domeniul justiției penale.

 Reprezentanți și beneficiari ai proiectului, instituții guvernamentale, experți internaționali și naționali și reprezentanți ai Consiliului Europei, au făcut schimb de experiențe, lecții învățate, au discutat despre oportunități pentru Republica Moldova în contextul viitoarelor reforme în domeniul justiției, drepturilor omului și al statului de drept.

Proiectul a oferit un amestec de expertiză legislativă și un sprijin extins pentru reformele legislative și instituționale, precum și consolidare operațională și profesională a instituțiilor partenere. În acest context, una dintre cele mai mari realizări a fost adoptarea în februarie 2016 a noii Legi cu privire la procuratură. Cadrul legislativ relevant și amendamentele constituționale au fost puse în aplicare în conformitate cu majoritatea recomandărilor Consiliului Europei / Comisiei de la Veneția. În timp ce reforma instituțională a fost lansată în conformitate cu noua legislație, Consiliul Superior al Procurorilor a devenit operațional într-o nouă structură, ca organ independent de autoadministrare a procurorilor. Aceasta a reprezentat un pas semnificativ spre asigurarea independenței procuraturii.

Broșura proiectului : https://rm.coe.int/cjr-md-final-brochure/16807959a3

20 martie 2018

Închisorile europene sunt aproape pline, potrivit celui mai recent studiu al Consiliului Europei


Cu mai mult de 9 deținuți pentru 10 locuri în medie, închisorile europene se apropie de saturație, conform statisticii Consiliului Europei (SPACE).
Acest studiu arata că rata de încarcerare a crescut de la 115,7 la 117,1 deținuți la 100 000 de locuitori între 2015 și 2016. Rata a înregistrat anterior un declin constant din 2012, când a fost de 125, 6 deținuți la 100.000 de locuitori.
Rata de încarcerare este influențată în principal de durata pedepsei și de măsurile impuse. Durata medie a detenției, care poate fi văzută ca un indicator al modului în care se aplică legea penală, a crescut ușor și la 8,5 luni.
Țările cu cea mai mare rată de încarcerare au fost Bulgaria (+ 10,8%), Turcia (+ 9,5%), Republica Cehă (+ 7,6%), Serbia + 6,6%) și Danemarca (+ 5,5%). 
Administrațiile penitenciarelor în care au scăzut cel mai mult sunt Islanda (-15,9%), Irlanda de Nord (-11,8), Lituania (-11,1%), Belgia (-10, 1%) și Georgia (-6,7%).
Pe de altă parte, supraaglomerarea rămâne o problemă serioasă în multe țări. Din cele 47 de administrații ale penitenciarelor, treisprezece raportă un număr de deținuți care depășesc numărul de locuri disponibile. Cele mai mari rate de supraaglomerare a penitenciarelor se regăsesc în "Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei" (132 deținuți la 100 de locuri), Ungaria (132), Cipru (127), Belgia (120), Franța (117). ), Portugalia (109), Italia (109), Albania (108) Serbia (109), Republica Cehă (108), România (106) și Turcia (103).
Studiul SPACE este realizat în numele Consiliului Europei de către Universitatea din Lausanne. Studiul 2016 SPACE I conține informații despre 47 din cele 52 de administrații penitenciare din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei (a se vedea rezumatul în limba franceză). Studiul SPACE II conține informații privind 47 din 52 de servicii de probațiune.

19 martie 2018

Eliminarea limitării numărului de termeni prezidențiali este o regresie democratică, potrivit Comisiei de la Veneția


În noul său raport privind limitarea numărului de termeni prezidențiali, Comisia de la Veneția afirmă că realegerea nu este în sine un drept fundamental, ci o modalitate a dreptului de a candida pentru alegeri. Comisia de la Veneția se pronunță în favoarea limitării numărului de termeni prezidențiali în sistemele prezidențiale și semiprezidențiale, deoarece contribuie la prevenirea abuzului de putere și nu restrânge în mod nejustificat drepturile candidaților la funcții sau ale alegătorilor. Pentru a schimba aceste limite, este necesară revizuirea Constituției. Dacă are drept efect prelungirea mandatului prezidențial, această revizuire ar trebui să aibă efect numai pentru viitorii titulari ai biroului. Folosirea unui referendum popular pentru a aproba revizuirea nu ar trebui să fie un mijloc de a eluda procedurile parlamentare. În cele din urmă, instanțele constituționale ar trebui introduse numai după ce revizuirea în cauză a fost adoptată de legiuitorul constituțional.

BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Ianuarie - martie 2018


Interviuri, comentarii, opinii


Arhiva 2012-2017


19.03.2018

Petras Auštrevičius:Ajutorul UE este condiționat de aplicarea prevederilor Acordului de Asociere și a celorlalte condiții convenite cu guvernul: Un interviu la Strasbourg cu europarlamentarul lituanian (ALDE).
Mai mulți membri de top ai guvernului și parlamentului de la Chișinău s-au deplasat la Bruxelles în ultimele săptămâni pentru a convinge UE să îndulcească setul de condiții impuse cu un an în urmă și să disloce cel puțin o primă tranșă din ajutorul macrofinanciar convenit în anul 2017. Însă, așa cum a arătat și șefa Serviciului de Acțiune Externă, Federica Mogherini la ultima reuniune de Consiliu, banii nu vor intra in visteria guvernului de la Chișinau până când recomandările Comisiei Veneția privind modificările legilor electorale nu vor vi aplicate. Cel puțin. „Soluția este la Chișinău, nu la Bruxelles. Tocmai pentru că respectăm cetățenii nu suntem de acord cu abordarea coaliției de guvernare din Moldova. Guvernul știe foarte bine ce are de făcut pentru ca noi să dislocăm banii. Acesta este mesajul nostru. Politicienii de la Chișinău ar trebui să îl citească, să îl înțeleagă și să reacționeze”, spune într-un interviu cu Europa Liberă europarlamentarul lituanian (ALDE) Petras Auštrevičius.

Petras Auštrevičius: „Am privit concluziile privind Moldova de la finalul ultimului Summit al Consiliului - un document foarte serios, trebuie să precizez - un document care analizează în mod pozitiv stadiul relațiilor dintre UE și Moldova, cu mare interes. Este important să avem un astfel de document care să indice unde ne aflăm și progresul în procesul de integrare. Cu adevărat, legat de asistența macrofinanciară, de care Moldova are nevoie ca de aer, UE se ține de ce a decis, respectiv, de acum încolo asistența macrofinanciară nu va mai fi acordată necondiționat, ci doar după îndeplinirea condițiilor deja comunicate de acum un an.
Condițiile noastre sunt implementarea condițiilor politice cumunicate atunci: aplicarea recomandărilor Comisiei Veneția cu privire la legea electorală, schimbări în mass media (mai multă independență și echilibru), ca și lupta împotriva corupției. În acest moment, cea mai arzătoare chestiune este legea electorală. Consiliul regretă, se spune în documentul la care facem referire, că Republica Moldova nu a luat în considerare recomandările Comisiei Veneția. Nu știu când va fi Moldova pregătită să ia această decizie, dar aștept o reacție pozitivă cât de curând de la guvernul R.Moldova.”


Interviuri pe marginea Conferinţei de securitate a Georgiei, Ucrainei şi R. Moldova, găzduită 2 martie 2018 de Chişinău.
 5.03.2018
Inteviul cu directorul Institutului IDIS Viitorul despre Conferința de Securitate de la Chișinău.Igor Munteanu
2.03.2018
Jonathan Eyal: „Cred că niciun stat în Europa astăzi nu poate să vorbească serios de neutralitate”
Un interviu în exclusivitate cu directorul pentru studii de securitate internațională de la Institutul Serviciilor Unite Regale, Jonathan Eyal, .
Un interviu cu fostul ambasador american în Ucraina, în prezent director al Fundaţiei „Dinu Patriciu”​ din cadrul Consiliului Atlantic de la Washington., John Herbst
Un interviu cu Damon Wilson, vicepreşedinte executiv al Consiliului Atlantic, ce crede despre anunţul liderului de la Kremlin.
 


27.02.2018

În dialog cu președintele Comitetului european pentru drepturi sociale (Consiliul Europei) despre ultimul său raport privind securitate socială.
Comitetul european pentru drepturi sociale, o structură de experți a Consiliului Europei arată în ultimul său raport că eforturile de îmbunătățire progresivă a sistemului de securitate socială sunt insuficiente în Moldova. Nu doar guvernul moldovean pare să nu facă o prioritate din drepturile sociale. Studiul Comitetului arată că în ultimii 10 ani, există un dezinteres din ce în ce mai mare al guvernelor europene pentru ridicarea standardului de viață al cetățenilor.

 Despre concluziile Consiliul pentru afaceri externe al UE
Consiliul pentru afaceri externe al Uniunii Europene își exprimă regretul că noua lege electorală din Moldova nu include unele recomandări-cheie ale Comisiei de la Veneția, se arată într-un comunicat oficial de la Bruxelles. Consiliul a dat publicității luni un document în 27 de puncte care prezintă progresele şi restanţele autorităților de la Chișinău, și reafirmă angajamentul comunității europene de a consolida asocierea politică și integrarea dintre Uniunea Europeană și Moldova, în baza Acordului de Asociere din 2016. Consiliul subliniază că e foarte important ca reformele începute în 2016 să continue, şi a repetat că libertatea presei și pluralismul de opinii sunt baza unei societăți democratice. În declarația sa de luni, Consiliul pentru afaceri externe al Uniunii Europene a spus de asemenea că investigarea fraudei bancare trebuie să continue.


26.02.2018
Alexandru Tănase: „Orice remarcă privind funcționarea instituțiilor democratice din R. Moldova este în favoarea democrației: Dialog cu ministrul moldovean al justiției despre concluziile Consiliul pentru afaceri externe al UE privind progresele și restanțele Chiținăului în aplicarea reformelor.
Europa Liberă: Din ceea ce vorbiți Dvs. se lasă impresia că nu acceptați ca și critici dure din partea Bruxelles-ului aceste recomandări, concluzii ale Consiliului Afacerilor Externe?
Alexandru Tănase: „Orice remarcă privind funcționarea instituțiilor democratice din Republica Moldova este în favoarea democrației. În cazul de față această analiză care a fost efectuată la nivelul Uniunii Europene scoate în evidență o serie de probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Exact aceleași probleme le cunoaștem cu toții și le acceptăm și noi. Deja este un pas înainte pentru a le soluționa. Prin urmare, toate aceste concluzii sunt în beneficiul consolidării mecanismelor democratice din țara noastră. Eu cred că toată lumea are doar de câștigat, dacă toate aceste recomandări vor fi puse în aplicare.”
Europa Liberă: Iar Republica Moldova va fi apreciată sau taxată în funcție de cum va reuși să implementeze prevederile Acordului de Asociere și acele reforme pe care și le-a asumat guvernarea?
Alexandru Tănase: „Cetățenii Republicii Moldova sunt cei care vor aprecia sau vor taxa guvernarea și care vor pune notă tuturor ca rezultat al politicilor promovate. Până la urmă, noi suntem cei care locuim în această țară și noi suntem cei care trebuie să avem cel mai mare interes ca să trăim în democrație, libertate, să trăim fără frică, să avem încredere în justiție, să avem securitatea raporturilor juridice, să ne fie garantate proprietățile ș.a.m.d. Cu mult mai mare este interesul nostru, al celor care locuim aici, decât al diplomației europene sau occidentale. Ei nu pot decât să ne scoată în evidență anumite probleme și să ne ajute prin asistența pe care ne-o oferă să depășim aceste probleme, dar rolul proactiv, totuși, ne revine nouă în acest exercițiu.”
 27.02.2018

Dionis Cenușă: „Încrederea din partea Uniunii Europene nu a fost restabilită”:Interviu cu politologul de la Chișinău despre costatările și recomandările partenerilor europeni făcute guvernului moldovean. 
Arta de a citi concluziile partenerilor europeni... De ce constatările și recomandările miniștrilor de Externe ale statelor membre ale UE sunt văzute atât de diferit de guvernare și de opoziție? Ce se înțelege, de fapt, din cele constatate de Consiliul European cu privire Republica Moldova în raportul prezentat în ajun? Și cum se prezintă Republica Moldova în studiul recent Indicele Parteneriatului Estic pentru 2015-2016, studiu i prezenta la Chișinău. 

Europa Liberă: Consiliul pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene a dat publicității luni un document în 27 de puncte, care prezintă progresele şi restanţele autorităților de la Chișinău, și reafirmă angajamentul comunității europene de a consolida asocierea politică și integrarea dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, în baza Acordului din 2016. Concluziile Consiliului European sunt privite diferit de către actorii politici de la guvernare și din opoziție. Dvs. cum vedeți acest document în care limbajul diplomatic oferă „un fel de amestec balansat de mesaje”, vorba Federicăi Mogherini, șefa diplomației europene?
Dionis Cenușă: „După mine, este unul din cele mai puternice documente care au fost pregătite până acum de către Uniunea Europeană cu referință la Republica Moldova. Cred că un document atât de închegat care cuprinde cele mai importante domenii unde într-adevăr avem restanțe, precum mass-media, sectorul energetic, nemaivorbind de investigațiile din sistemul bancar, nu am văzut până acum. Chiar dacă facem o comparație cu ultimele concluzii prezentate în 2016, deci, vorbim despre un document care într-adevăr este echilibrat, dar care este și bine integrat. El, practic, prezintă la zi care este situația în Republica Moldova și unde autoritățile trebuie să se concentreze cu eforturi mai concrete și un angajament bazat pe o voință politică fermă.”
 26.02.2018

Federica Mogherini: în Moldova e nevoie de măsuri anticorupție, de reforma justiției și de reforme economice. Reforme!:O declarație în exclusivitate a coordonatoarei politicii externe a Uniunii Europene.
„Ceea ce ați detectat în lungile concluzi - lungi, unanime și foarte apreciate de toate statele membre concluzii - este de fapt ceea ce am modelat ca un amestec balansat de mesaje, pe care l-aș putea rezuma într-o singură propoziție, anume că Uniunea Europeană sprijină ferm Moldova și pe cetățenii ei.
Trebuie să fie clar că nu avem nici un fel de agendă politică internă, Uniunea Europeană se ocupă de instituții în beneficiul cetățenilor, asta este singura agendă pe care o avem.
Știm foarte bine, pentru că aflăm de la cetățenii Moldovei, și vedem tendințele din societate, că e nevoie ca un anumit număr de măsuri să fie luate, pentru ca sprijinul să fie credibil, și pentru a obține întregul său potențial.
Iar asta vine cu măsuri anticorupție, reforma justiției și toate măsurile pe care le-ați menționat. Reforme!
 
19.02.2018

Atâta timp cât lucrurile nu vor fi așezate într-o matcă democratică (...), Republica Moldova va fi marginală”: Un interviu cu europarlamentarul român Cristian Preda.


Cristian Preda, europarlamentar român, membru al Partidului Popular European, sugerează că guvernul de la Chişinău e puţin credibil şi că Republica Moldova se află într-o situaţie dificilă. El spune că Parlamentul European va ţine cont îndeosebi de concluziile Comisiei de la Veneţia pentru a oferi urmatoarea tranşă de credit.

Europa Liberă: Eu am reținut și ceea ce spunea șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău că ar fi important în acest an electoral în Republica Moldova să fie respectate standardele democrației, dar așa cum spune demnitarul de la Bruxelles, Uniunea Europeană va fi gata să dea bani Moldovei, dacă autoritățile vor demonstra că-și respectă angajamentele, că această susținere financiară a UE va depinde și de cum decurge procesul de descoperire a vinovaților de furtul miliardului și s-a referit încă la un șir de alte probleme ale țării.
Cristian Preda: „Da, e adevărat, e în interesul Republicii Moldova, e în interesul cetățenilor săi să clarifice astfel de mari dosare de corupție; asta se întâmplă în oricare țară europeană și în România vedeți că au fost trimiși în închisoare foști premieri, miniștri, responsabili politici, se confiscă averile dobândite ilegal și se face dreptate. E un proces absolut normal într-o cultură a statului de drept și, repet, nu e vorba de impunerea unor standarde din afară care să fie, nu știu, semnul unui imperialism al Uniunii Europene sau al României, cum mai spun unii apucați; e vorba, pur și simplu, de interesul public. Banii publici nu sunt o pușculiță din care își trag averi cei care ajung o vreme în demnități publice. Banii publici trebuie folosiți în interesul cetățenilor – pentru școală, pentru sănătate, pentru drumuri bune, pentru aer curat ș.a.m.d. Sunt politici publice consacrate în acest moment în Uniunea Europeană. Cred că și cetățenii din Republica Moldova ca oricare alt cetățean european merită toate aceste lucruri, iar interesul politicienilor acesta trebuie să fie, nu interesul îmbogățirii personale prin rețelele astea de influență și prin furturi colosale cum este acest deja celebru caz al furtului miliardului.”...

 ...Europa Liberă: Eu am mai auzit mai multe voci din rândul guvernării care spuneau că în 2019, pe când România va prelua președinția la Uniunea Europeană, Moldova ar avea șansa sau posibilitatea să meargă cu acest dosar la Bruxelles și să ceară această perspectivă de aderare la Uniunea Europeană. Dvs. ați scris în presa română, am citit în weekend, cine intră în UE după ce pleacă britanicii, dar nu ați făcut trimitere la Republica Moldova.
Cristian Preda: „Pentru că Moldova nu și-a mai exprimat această dorință, acest deziderat. Sigur că ar fi frumos ca, în timpul președinției românești a Consiliului Uniunii Europene, să avem un asemenea gest venit de la Chișinău. Asta nu înseamnă că automat dosarul este acceptat, e nevoie, dincolo de primirea lui formală, de negocierea cu celelalte capitale din Uniunea Europeană, căci faptul că ești președinte nu înseamnă că decizi de capul tău în afara celorlalte capitale. Deci, dacă Moldova are de gând ca în prima parte a anului 2019 să depună o asemenea candidatură, trebuia să fi început demult discuțiile cu toate cele 27 de capitale, exceptând Bucureștiul care, se știe, e oricum favorabil și să convingă fiecare capitală în parte de importanța unui asemenea gest și de fundamentul unei asemenea solicitări. Repet, ar fi admirabil, să sperăm că e posibil și că acei care spun astăzi acest lucru, nu uită mâine ce au vorbit.”


15.02.2018

Avem exporturi  spre Uniunea Europeană mai mari ca înainte: Interviu cu directorul Agenţiei Naţionalepentru Siguranţa Alimentelor Gheorghe Gaberi

Avem exporturi și spre Uniunea Europeană mai mari ca înainte vreo 4.000 de tone pentru procesare, vreo două mii și ceva de tone pentru consum în stare proaspătă, dar s-a mărit. La prune noi am ajuns la 20 de mii de tone în Uniunea Europeană, s-a mărit la struguri; am valorificat dublu cota care ni s-a dat, noi am exportat încă 10 mii de tone supracotă cu taxe vamale plătite în Uniunea Europeană. S-a schimbat geografia exporturilor și chiar avem o creștere. La struguri de masă am ajuns la cifra de 80 de mii; anul trecut era sub 60, dar anul curent am avut sporiri, majorări serioase de exporturi și la fructele procesate, și la miez de nucă, nuci în coajă.”

 
 08.02.2018


Paul Ivan: „E foarte important să se înțeleagă că există foarte multă seriozitate în privința cererii de aplicare reală a măsurilor” Interviu cu Europa Liberă, Paul Ivan, analist senior la European Policy Centre de la Bruxelles,

După prima vizită al Bruxelles în calitate de vicepremier pentru integrare europeană, Iurie Leancă a declarat că speră ca prima tranșă din creditul macrofinanciar de 100 de milioane de euro din partea UE să fie plătită în luna martie. Tot în luna martie, Comisia de la Veneţia urmează să spună dacă guvernul de la Chişinău respectă sau nu democrația la implementarea noului sistem electoral mixt, adoptat intempestiv vara trecută şi care a cauzat amânarea eliberării banilor din partea UE. Într-un interviu cu Europa Liberă, Paul Ivan, analist senior la European Policy Centre de la Bruxelles, a spus că amânarea ajutorului este consecinţă a luării, la Chişinău, a unor măsuri ce nu respectă principiile europene. „Nu poţi să faci ceva şi apoi să speri că în exterior totul va depinde de cum comunici sau de firmele de lobby pe care le angajezi”, a mai spus an analistul român.

02.02.2018

Lilia Zaharia: „Ne-am propus ca scop major să le vorbim oamenilor de la sate despre cum să distingă o ştire falsă de una adevărată, să-i alfabetizăm...”: Interviul  cu jurnalista API despre campanie de combatere a dezinformării și știrilor false.

Ştirile false sunt o problemă nu doar pentru Moldova, dar și pentru democrațiile consacrate, precum Uniunea Europeană și Statele Unite. Recent, Asociaţia Presei Independente (API) din Moldova a lansat un nou proiect, susţinut de UE, care are drept scop să diminueze efectele manipulării şi a informaţiilor false. Cum poate fi combătută dezinformarea? Prin educarea consumatorilor, sunt convinşi autorii proiectului. Ei îşi propun să extindă în fiecare regiune a ţării cunoscuta campanie Stop Fals!, dar şi să informeze locuitorii din aproximativ 150 de sate și comune din țară cum să separe „grâul din neghină” şi să se protejeze de informațiile false și de propaganda externă şi internă.
01.02.2018

Siegfried Mureșan: „Banii vor veni când autoritățile de la Chișinău vor fi îndeplinit condițiile”:  Interviu cu europarlamentarul român Siegfried Mureșan

Europa Liberă: Domnule Mureșan, Dvs. ați spus ceva mai devreme și ați amintit despre asistența financiară care-i este acordată Republicii Moldova în afara acestor 100 de milioane de euro. Dvs. știți cum se folosesc fondurile europene în Moldova, aveți o monitorizare, cunoașteți situația din primă sursă?
Siegfried Mureșan: „Cele mai bune monitorizări pe care noi în Parlamentul European le avem sunt cele ale Curții Europene de Conturi, care în cuvinte scurte ne spune așa: „Rezultatele care s-ar putea obține de pe urma cheltuirii fondurilor europene în Republica Moldova ar putea fi mai bune, s-ar putea obține mai mult pe fiecare euro-fond european nerambursabil cheltuit în Republica Moldova”.
Și atunci, eu am decis la sfârșitul anului 2017 să propun în Parlamentul European ca o delegație a Comisiei pentru bugete a Parlamentului European să vină în Republica Moldova cu exact acest scop – să evaluăm modul în care fondurile europene sunt cheltuite în Republica Moldova, impactul pe care acestea îl au asupra vieții oamenilor și să căutăm modalități de îmbunătățire a eficienței utilizării fondurilor europene. Am făcut aceastăpropunere în Parlamentul European anul trecut și vă anunț acum în premieră că Comisia pentru bugete a Parlamentului European a dat curs propunerii mele și va vizita Republica Moldova în prima parte a lunii aprilie.
În perioada 3-6 aprilie o delegație a Comisiei pentru bugete a Parlamentului European se va afla în Republica Moldova exact cu acest scop – să vedem cum sunt folosite fondurile europene, cât rămâne pentru oameni și cum putem face să rămână mai mult pentru oameni. Ne vom întâlni cu oameni politici, cu colegi parlamentari, cu Guvernul, cu autorități publice, dar vom merge și în țară. Nu vom rămâne doar în Chișinău, vom merge în țară, vom discuta cu beneficiarii de fonduri europene, cu oameni care au aplicat pentru finanțări și au reușit să construiască ceva, cu oameni care au aplicat fără succes pentru finanțări. Tocmai venim și rămânem așa mult – patru zile – tocmai pentru a ne face o imagine completă privind cheltuirea fondurilor europene în Republica Moldova. Este cel mai amplu demers de până acum pe care Parlamentul European l-a făcut legat de cheltuirea de fonduri europene în Republica Moldova.”


29.01.2018

Rosian Vasiloi: „Rapoartele misiunii EUBAM arată că segmentul nistrean este unul cu cele mai multe cazuri de activități ilegale”: Un interviu cu expertul institutului IDIS Viitorul Rosian Vasiloi.p despre misiunea EUBAM.

Misiunea EUBAM de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene de către vameși din Uniunea Europeană a anunțat că se va extinde cu încă trei ani, iar o prioritate a noului mandat va fi sprijinirea controlul mixt moldo-ucrainean la toate punctele de frontieră. Corespondenta Europei Libere a stat de vorbă cu expertul institutului IDIS Viitorul pe probleme de securitate, 


Europa Liberă: Cum vedeți evoluția acestui control transfrontalier? Care vor fi următorii pași?
Rosian Vasiloi: „Următorii pași sunt ca noi până la sfârșitul acestui an cel puțin să fim prezenți în punctele de trecere cu statut internațional pe segmentul transnistrean și dezvoltarea patrulării comune a frontierei „verzi” a acestui segment cu toate capacitățile de ordin organizatoric și logistic. Eu sper că autoritățile vor găsi sursele financiare necesare pentru a închide această întrebare pe parcursul acestui an pentru totdeauna. Iarăși, este un an electoral și în cazul în care la sfârșitul anului vor veni forțe care nu au orientarea spre Uniunea Europeană ne putem trezi cu anumite surprize, inclusiv și ca reacții din partea autorităților din Ucraina, dar și aș putea eu estima – retragerea în mod unilateral din acest control comun din partea autorităților Republicii Moldova.”



 25.01.2018

 Iurie Leancă: UE esteste profund interesată în transformarea țării noastre într-o zonă de prosperitate:




Vicepremierul pentru integrarea europeană despre dialogul cu Bruxellesul

Fostul premier, fost ministru de externe Iurie Leancă ocupă de curând postul de vicepremier cu integrarea europeană. El a făcut chiar prima vizită în această calitate la Bruxelles săptămâna aceasta.

Europa Liberă: S-ar părea că Moldova rămâne pe agenda Uniunii Europene. Rămâne în ce măsură – doar pentru a vă cere și mai insistent să continuați reformele, să duceți la bun sfârșit această modernizare a țării? Ce să se întâmple în această relație moldo-comunitară, dle Leancă?
Iurie Leancă: „Nu se pune problema – rămâne sau nu mai rămâne? Moldova nicăieri nu va pleca, va rămâne mereu pe agenda Uniunii Europene din simplul motiv că suntem țară vecină. Dar nu e doar acest motiv pentru care Uniunea europeană nu doar că urmărește evoluțiile din Republica Moldova, dar și este profund interesată în transformarea țării noastre într-o zonă previzibilă, într-o zonă de prosperitate și într-o zonă unde funcționează valorile care și-au demonstrat eficiența în spațiul vechi democratic, așa încât discuțiile pe care le-am avut atât cu membrii Comisiei Europene, cât și cu parlamentari europeni, cât și cu demnitari din cadrul Comisiei, cei care formulează agenda comisarilor, cei care vin cu sfaturi și cunosc situația din Republica Moldova, și asta ne arată că Uniunea Europeană este la fel de interesată. Altceva este că m-ați întrebat dacă insistă și mai mult pe procesul de modernizare. De fapt, obiectivul vizitei mele la Bruxelles a fost nu doar să ascult; în linii mari eu știu care este, și cunoaștem cu toții poziția Uniunii Europene pe domeniile-cheie de reforme din Republica Moldova, dar am mers să vorbesc despre ce se întâmplă în Republica Moldova și care sunt obiectivele pe termen scurt, în primul rând, ale Guvernului reînnoit. Deci, am vorbit despre aceste obiective, i-am informat care este aproximativ calendarul
pe tot ce înseamnă reforma justiției, operaționalizarea Agenției Naționale de Integritate, pe procesul care acum urmează să fie imediat inițiat de recrutare a inspectorilor de integritate, am vorbit despre sistemul bancar și, în mod special, în ce fază ne aflăm cu investigația bancară, am vorbit despre necesitatea unei comunicări mult mai intense, așa cum am avut-o cu altă ocazie…”

BV: CoE-RM -Strategia Consiliului Europei privind egalitatea de gen 2018-2023

Strategia Consiliului Europei privind egalitatea de gen 2018-2023.-2018.-30 p. 
[Accesat la: 12.03.2018 ]
  

La 7 martie 2018, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat noua Strategie a Consiliului Europei pentru egalitatea de gen 2018-2023. Strategia reafirmă angajamentul Organizației de a aborda provocările actuale și emergente și de a elimina obstacolele din calea realizării unei egalități reale și complete între femei și bărbați în interiorul statelor membre. Accentul va fi pus pe șase domenii strategice: prevenirea și combaterea stereotipurilor de gen și a sexismului; prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; să ofere femeilor acces egal la justiție; asigurarea participării echilibrate a femeilor și bărbaților la luarea deciziilor politice și publice; să protejeze drepturile femeilor și fetelor migrante, ale refugiaților și ale azilului și să integreze problemele de gen în toate politicile și măsurile.

Noutati UE-RM - Februarie 2018

 

 
Ianuarie 2018 Arhiva 2011-2017




 28.02.2018

Prezentarea Strategiei Europeane Comună de Cooperare pentru Dezvoltare (Documentul de Programare Comună)  

DESCARCATI   eng rom
Strategia servește drept referință principală în planificarea asistenței ce va fi acordată pe viitor de UE Republicii Moldova, prezentând o perspectivă consolidată a priorităților de dezvoltare agreate între donatorii europeni. Această strategie comună reflectă Politica europeană de vecinătate revizuită, Agenda de asociere 2017-2019 și prioritățile Parteneriatului estic și este aliniată Strategiei naționale de dezvoltare a Republicii Moldova.

Partenerii europeni de dezvoltare au accentuat în special faptul că asistența ar trebuie să se centreze pe livrarea de rezultate tangibile și vizible pentru cetățeni și ar trebui să implice actorii principali, societatea civilă și sectorul privat. Partenerii europeni de dezvoltare au subliniat că se așteaptă ca angajamentele pe care și le-au asumat pentru a sprijini Republica Moldova trebuie să fie reflectate în angajamente comparabile asumate de partea moldovenească. De asemenea, s-a menționat că asistența va continua să fie condiționată, continuând să fie monitorizată și evaluată cu regularitate. Strategia Comună reprezintă rezultatul muncii colective a Delegației UE în Republica Moldova, a Statelor Membre ale UE și a Elveției.  


28.02.2018

Evaluarea progresului programelor de suport care asigura accesul la finanțare al mediului de afaceri din Republica Moldova
Platforma EU4Business cu suportul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova a reunit în cadrul unei mese rotunde reprezentanții Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Băncii Europene de Investiții (BEI), Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova (MEI), Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului IMM (ODIMM) și băncilor comerciale din Republica Moldova.
Actorii cheie implicați în platforma EU4Business au analizat provocările și factorii care accelerează succesul programelor de suport pentru IMM-uri. Recomandările și sugestiile discutate în cadrul evenimentului vor fi prezentate în Raportul anual pregătit pentru Adunarea Generală a EU4Business de la Bruxelles, care va avea loc în perioada 20-21 iunie 2018.
 Sprijinul EU4Business este acordat cu ajutorul unor organizații precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții. De menționat că inițiativa EU4Business include toate activitățile UE care sprijină IMM-urile în țările membre ale Parteneriatului estic.
http://www.eu4business.eu/mo/moldova


 26.02.2018

Consiliul UE  își reafirmă angajamentul de a consolida asocierea politică și integrarea economică între UE și Republica Moldova

Miniștrii de externe au avut un schimb de opinii cu privire la Republica Moldova (în continuare  Moldova), inclusiv punerea în aplicare a Acordului de asociere, angajamentul UE față de Moldova și perspectivele viitoare înaintea următoarelor alegeri parlamentare. De asemenea, au fost discutate rolul Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic și angajamentul în domeniul securității. Consiliul a adoptat concluzii la sfârșitul dezbaterii.

În concluziile sale, Consiliul își reafirmă angajamentul de a consolida asocierea politică și integrarea economică între UE și Republica Moldova, lucrând în parteneriat strâns, în baza Acordului de asociere care a intrat în vigoare în iulie 2016. Consiliul reamintește că UE rămâne angajată întru sprijinirea progreselor înregistrate în reformele necesare pentru a se asigura că cetățenii Republicii Moldova se bucură de avantajele Acordului de Asociere, inclusiv Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

Mai mult
  • http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/fac/2018/02/26/?utm_source=dsms-auto&utm_medium=email&utm_campaign=Foreign+Affairs+Council+of+26+February+2018
  • http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2018/02/26/moldova-council-adopts-conclusions/?utm_source=dsms-auto&utm_medium=email&utm_campaign=Moldova%3a+Council+adopts+conclusions
  • http://www.infoeuropa.md/moldova-in-vizorul-europei/angajamentul-ue-vis-a-vis-de-moldova-pe-agenda-consiliului-afaceri-externe-al-ue
  • CONCLUZIILE privind  RM
  • http://europa.eu/!yW99UN
  • http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/510873/

26.02.2108

 Cea de-a XII-a reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova „Prietenii Moldovei”

Miniștrii de Externe din Statele Membre ale UE, reprezentanții instițutiilor europene au subliniat utilitatea schimbului de opinii cu Ministrul de Externe moldovean în ajunul discuțiilor dedicate Republicii Moldova ce vor avea loc astăzi la Consiliul Afacerilor Externe al UE. Reprezentanții UE au exprimat mesaje de încurajare pentru continuarea reformelor în baza Acordului de Asociere, accentuând domeniile justiției, combaterii corupției, investigării fraudei bancare. A fost apreciată contribuția pozitivă a Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic. De asemenea, subliniind importanța organizării alegerilor libere și corecte cu respectarea standardelor internaționale în materie electorală.

 Reuniunea Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova („Prietenii Moldovei”) reprezintă un format important al dialogului politic Republica Moldova – statele membre ale Uniunii Europene, co-organizat de către România şi Franţa, la nivelul Miniştrilor Afacerilor Externe și oficialilor de rang superior ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Reuniunea anterioară a avut loc în aprilie 2017.  Mai mult

 25-27.02.2018
 Vizită de lucru la Bruxelles a  Ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Tudor Ulianovschi
Şeful diplomaţiei moldoveneşti a participat la cea de-a XII-a reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova „Prietenii Moldovei”, De asemenea, în cadrul vizitei au avut loc întrevederi la instituţiile europene, precum şi la cartierul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate Federica Mogherini a menționat în cadrul Întrevederii cu Ministrului Tudor Ulianovschi  că discuția cu privire la Republica Moldova din cadrul Consiliului Afacerilor Externe al UE a arătat interesul și angajamentul Statelor Membre pentru  Moldova .
 Interlocutorii au făcut un schimb de opinii pe marginea Concluziilor privind Moldova adoptate  de către Consiliul Afacerilor Externe al UE. Ministrul Ulianovschi a apreciat Concluziile drept un document echilibrat, care recunoaște atât progresele înregistrate în implementarea reformelor, cât și punctează domeniile unde se așteaptă rezultate mai vizibile.Dumneaei  De asemenea, Înaltul Reprezentant a incurajat Republica Moldova să participe în continuare în misiunile CSDP ale UE.Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu.Creţu a exprimat speranța că Republica Moldova va fi la fel de angajată în continuarea cooperării regionale. „În egală măsură, este important ca Moldova să se implice cât mai activ și în cadrul Strategiei EU pentru Regiunea Dunării, mai ales că acum există și un coordonator național pentru acest program” a accentuat comisarul european.
 Comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetăţenie, Dimitris Avramopoulos. a apreciat eforturile autorităților moldovenești depuse pentru funcționarea eficientă a regimului fără vize cu UE și le-a încurajat să continue acțiunile inițiate în vederea realizării recomandărilor înaintate în raportul din decembrie 2017. Totodată, a fost exprimată disponibilitatea Comisiei Europene de a susține Republica Moldova în procesul de implementare.
Adițional, înalții oficiali au avut un schimb de opinii în privința prerspectivelor dezvoltării cooperării bilaterale în domeniul migrației și afacerilor interne, în special în contextul marcării în anul 2018 a celei de-a 10 aniversări a Parteneriatului de Mobilitate RM – UE
 Mai mult




http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/510888/
http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/510887/ 
http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/510885/
 http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/510871/

http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/510872/
http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/510868/
http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/510861/