Faceți căutări pe acest blog

Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Ianuarie -februarie 2016


Interviuri, comentarii, opinii

Arhiva 2012-2015








 19.02.2016


Nicolae Afanas: „Nu există interes din partea elitelor de a schimba sistemul existent, fiindcă le este convenabil, iar schimbarea lui ar însemna cumva şi schimbarea lor” : Interviul cu şeful catedrei Relaţii Internaţionale, în cadrul Institutului de Relaţii Internaţionale din R. Moldova (IRIM).

Europa Liberă: Cu permisiunea dumneavoastră, pentru ascultătorii care nu au urmărit neapărat îndeaproape evoluţia politică din această săptămână, voi trece în revistă evenimentele care servesc drept prilej pentru această discuţie.  Aşadar, săptămâna a început cu o rezoluţie a miniştrilor de Externe ai Uniunii Europene, care aminteşte instabilitatea politică de la Chişinău şi diminuarea certitudinii că ţara va urma un drum european. A urmat vizita preşedintelui Nicolae Timofti la Bucureşti, unde i s-a amintit că România aşteaptă progrese pentru a elibera prima tranşă de 60 de milioane de euro. Iar joi, Ambasadorul Statelor Unite, James Pettit, a menţionat în cadrul unui discurs ţinut în faţa studenţilor Institutului de Relaţii Internaţionale pe care, de altfel, îl reprezentaţi, că „Moldova nu poate fi salvată de partenerii externi” şi că soluţia pentru depăşirea crizei este în interiorul ţării. Toate reprezintă, din punctul dumneavoastră de vedere, un avertisment, cum consideră unii analiști, sau un sprijin acordat actualilor guvernanți, după cum cred aceștia din urmă?
Nicolae Afanas: „Este mai degrabă o dorință pe care partenerii externi o exprimă pentru reformarea Republicii Moldova. Trebuie să înțelegem că partenerii sunt cuprinși de două tendințe: pe de o parte, dorința ca în Republica Moldova să înceapă transformări profunde care ar putea duce până și la alegeri anticipate; pe de altă parte, dorința de a se menține, cel puțin, la nivel declarativ a unor elite cu tentă pro-europeană. Acesta ar fi primul aspect. Doi la mână, partenerii nu pot decât să ne propună, nu pot decât să ne susțină. Ei nu pot să realizeze și reformele propriu-zise. Și aici de multe ori în Republica Moldova parcă așteptăm ca anume partenerii să fie cei implicați cel mai activ în procesul de modernizare a țării. Misiunile diplomatice de la Chișinău au misiunea de a reprezenta și promova interesele statelor acestora și nicidecum de a promova interesele Republicii Moldova. Și domnul Ambasador ieri menționa că anume noi, cetățenii, suntem cei care trebuie să fim, în primul rând, interesați de reformă, de modernizare, de schimbare și fiecare dintre noi trebuie să își asume această schimbare.”

18.02.2016


Bani europeni pentru Căile Ferate ale Moldovei

Guvernul moldovean a anunțat în urmă cu o săptămână că țara va primi fonduri europene de 5 milioane de euro pentru modernizarea căilor ferate. Va depinde sau nu finanțarea de încheierea unui acord cu FMI? 

Cele cinci milioane de euro, care vor fi acordate sub formă de grant, fac parte dintr-un proiect amplu de restructurare a CFM în valoare de 52,5 milioane de euro, un credit pe care Republica Moldova l-a semnat încă în 2014 cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Astfel, creditul de peste 50 de milioane de euro, dar și grantul de 5 milioane de euro ar urma să ajungă în bugetul CFM doar după ce guvernanții vor îndeplini toate condițiile proiectului, printre care și reformarea instituției. Despre etapa la care se află CFM în acest sens, am vorbit cu șeful de la Calea Ferată, Iurie Topală.

  17.02.2016

Pirkka Tapiola : „Pledăm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a R. Moldova, cu conferirea unui statut special pentru regiunea transnistreană”:Interviu cu Pirkka Tapiola, ambasadorul UE la Chișinău, despre chestiunea regiunilor cu statut special.

Europa Liberă: Să vorbim despre această pauză mare care a intervenit în procesul de negociere în formatul „5+2”. Mai există şanse ca acest mecanism să fie unul viabil şi să pună pe masa celor două părţi, Chişinău şi Tiraspol, un statut special pentru această regiune?
Pirkka Tapiola: „Noi pledăm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu conferirea unui statut special pentru regiunea transnistreană. Şi sunt foarte satisfăcut de faptul că în concluziile Consiliului există un alineat care se referă exact la întrebarea Transnistriei. Este foarte important, în primul rând, să ne bazăm pe aşa-numita abordare constructivă.
În al doilea rând, să putem să extindem acest mesaj, să ajungem şi să demonstrăm, prin această cooperare între ambele maluri, că este vorba de o relaţie câştig-câştig, că ambele părţi, ambele maluri vor avea doar de câştigat, se vor putea dezvolta, moderniza şi întruni tot succesul, în cazul în care vor coopera şi vor identifica acest interes comun, spre beneficiul ambelor.




17.02.2016

Eugen Carpov: „Reglementarea conflictului transnistrean ar trebui să rămînă o prioritate” : Interviu cu deputatul Eugen Carpov despre chestiunea reglementării diferendului transnistrean.
 
Europa Liberă: Preşedinţia germană a OSCE speră ca procesul de negocieri în problema transnistreană să fie reluat în acest an. Poate fi reluat cât de curând posibil? Există anumite impedimente? Din moment ce nu s-a stabilizat situaţia social-politică la Chişinău, credeţi că rămâne a fi prioritate şi identificarea unei soluţii durabile pentru criza transnistreană?
Eugen Carpov: „Eu cred că ar trebui să rămână o prioritate reglementarea conflictului transnistrean, ea nu poate fi scoasă de pe agendă. Cred că e foarte important acum să observăm aspectele noi care ţin de evoluţiile pe subiectul respectiv. Germania, care a preluat preşedinţia în exerciţiu a OSCE, nu este un simplu actor pe arena Uniunii Europene. Este un lider, un stat care a fost şi anterior implicat în evoluţiile pe Republica Moldova, dar şi pe segmentul reglementării conflictului transnistrean are o contribuţie. Ne amintim de conferinţele din Bavaria, pe care le organizează anual Germania. Şi eu am convingerea că acum partenerii noştri nemţi vor depune eforturi pentru ca această preşedinţie de un an să nu rămână fără rezultate pozitive



17.02.2016

Iulian Groza: „Până la soluționarea conflictului, nu trebuie să uităm de cetățenii de rând din regiunea transnistreană” : Expertul de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene despre prioritățile președinție germane a OSCE.
Europa Liberă: La o întrevedere, la Chişinău,  cu ministrul Economiei Octavian Calmîc, și Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu a OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Cord Meier-Klodt, s-au dat asigurări că „OSCE va susține Republica Moldova în implementarea DCFTA în regiunea transnistreană”, ca să cităm un comunicat oficial de la minister. În înțelegerea dumneavoastră, ce exact ar urma sau ar mai urma să se realizeze la modul practic în regiunea transnistreană, cu sprijinul – iată - al președinției germane a OSCE, odată cu decizia de anul trecut de a extinde Zona de liber schimb asupra respectivei regiuni?
​​Iulian Groza: „Cel mai important este că începând cu 1 ianuarie Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare cu Uniunea Europeană se aplică și în regiunea transnistreană. Asta înseamnă că agenții economici din regiune pot în continuare să valorifice regimul comercial oferit de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și asta este important fiindcă peste 30 de procente din exporturi din regiunea transnistreană sunt orientate spre Uniunea Europeană. Dacă vorbim de agenda de implementare pe parcursul anului curent a condițiilor pentru valorificarea completă a Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, atunci cu siguranță sunt câteva elemente cheie despre care a amintit și Uniunea Europeană pe parcursul anului trecut, dar despre care au amintit și oficialii de la Chișinău. În primul rând este capacitatea de a valorifica, practic, procesul de certificare a măsurilor sanitare și fitosanitare. Asta înseamnă practic accesul colaboratorilor ANSA în regiune pentru a certifica acele standarde. Doi, este și condiția care vizează certificarea originii bunurilor, iar asta mai mult se referă la activitatea autorității vamale de la Chișinău. Și trei, cel mai important ține de armonizarea tarifelor, a politicii tarifare, cu alte cuvinte, a taxelor de import și export care se aplică în conformitate cu Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Trebuie să existe aceleași tarife la export și import care se aplică și în Republica Moldova. Acest proces, din câte înțelegem noi, este, într-un fel sau altul, tranzitoriu, pe parcursul anului curent, armonizarea respectivă are loc treptat. Dacă vorbim despre ce face Uniunea Europeană și aici vorbim despre agenda Germaniei prin prisma președinției sale în cadrul OSCE. Sigur că OSCE și Germania, care apropo are o agendă mai specială atunci când discutăm despre problematica transnistreană. Ne aducem aminte că anul trecut, în octombrie, în Bavaria a avut loc o conferință informală în cadrul căreia au fost discutate condițiile pentru implementarea Zonei de Liber Schimb în regiunea transnistreană și urmare a acelei discuții, practic autoritățile de la Chișinău au convenit cu Uniunea Europeană implementarea condițiilor prevăzute de Acordul de Asociere în regiunea transnistreană. Ceea ce încearcă Germania, în calitate de președinție a OSCE, este sigur să susțină eforturile Uniunii Europene în a ajuta Republica Moldova, în a ajuta autoritățile de la Tiraspol, dar în special agenții economici, să poată să valorifice în continuare oportunitățile oferite de Zona de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.”


 16.02.2016



  • Pirkka Tapiola: „Este un mesaj încurajator, însă este încurajator condiționat”
  • Siegfried Mureșan: „UE trebuie să-şi asume un rol mai activ pentru a îmbunătăţi situaţia în R.Moldova”
  • Nicu Popescu: „Este cea mai dură declarație a UE adresată R. Moldova de la plecarea comuniștilor”
  • Leonid Litra: „Nu există miracole în relația cu UE”
  • Anneli Ute Gabanyi: „UE este interesată în continuare de R.Moldova” 
  Pirkka Tapiola:„Este un mesaj încurajator, însă este încurajator condiționat”:Interviu cu e șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău.

 Europa Liberă: .., Excelenţă, Domnule Ambasador, dumneavoastră aţi venit la Chişinău, aţi fost numit şef al delegaţiei Uniunii Europene în primăvara anului 2013. Atunci se vorbea despre Moldova că este istoria de succes a Parteneriatului Estic. Sub privirea dumneavoastră situaţia din Republica Moldova a degradat, pentru că astăzi se zice că Republica Moldova este elevul corigent al Occidentului. Credeţi că mai există această şansă să fie stabilizată situaţia şi scoasă din captivitate Moldova, aşa cum i se zice că a nimerit?
Pirkka Tapiola: „Cred că elementele care ne-au adus la problemele cu care ne confruntăm astăzi sunt evidente şi au fost evidente o perioadă de timp. De la bun început, de când am venit încoace, eu am menţionat că Moldova se descurcă bine la câteva acţiuni, la câteva capitole. Primul, activitatea spre obţinerea regimului liberalizat de vize. Însă aici, cum ziceam noi, aparent nu au existat interese investite ale cuiva. Acest lucru de asemenea este unul evident. Şi încă o chestie cu adevărat impresionantă a fost capacitatea echipei de negociatori din Republica Moldova să negocieze la un nivel înalt un Acord de Asociere în timp record. De aceea pot zice că Moldova are un potenţial mare în negocieri şi un potenţial mare în prezentarea bună a cazului prin formulări, prin cuvinte. În afară de aceasta, ce am observat noi e că într-adevăr au fost începute anumite procese. Dar pe lângă aceasta, de exemplu, situaţia pe care o vedem astăzi în sectorul bancar, o situaţie care a existat de fapt şi anterior, deci, această situaţie a ieşit la suprafaţă. În afară de aceasta, anumite procese care au fost bine negociate şi care au fost subiectul unor acorduri au fost începute, însă atâta timp cât interese politice stau la baza acestor procese, aceste procese le vom vedea încetinite. Eu sper foarte mult că, până la finele mandatului meu, mai am o durată cam de un an şi jumătate, eu nu voi avea necesitatea să mă concentrez atât de mult pe: cine câştigă, care luptă politică, care partid este cel care domină actualmente scena politică. Și voi putea să urmăresc, să văd mai multe rezultate din cele care se regăsesc în concluziile Consiliului, cum ar fi  depolitizarea instituţiilor de stat, o luptă veritabilă împotriva corupţiei. Ceea ce vorbeam noi de consolidarea statului de drept, supremaţia legii, un cadru al mass-media care să ofere informaţie către public, adică să vedem tot ceea ce face ca rezultatele reale să fie obţinute pentru beneficiul acestei ţări şi al cetăţenilor săi. În aceasta şi constă această încurajare condiţionată de care vorbeam noi.”

Siegfried Mureșan: „UE trebuie să-şi asume un rol mai activ pentru a îmbunătăţi situaţia în R.Moldova” :Interviu cu europarlamentarul român
 Europa Liberă: Miniştrii de Externe din Uniunea Europeană au adoptat o rezoluţie în care guvernului de la Chişinău i se cere să continue reformele. Ce ne puteţi spune dumneavoastră despre modul în care cabinetul de miniştri trebuie să îndeplinească aceste cerinţe, reconfirmate atât de categoric şi de clar de către Uniunea Europeană, de către cei de la Bruxelles?
Siegfried Mureșan: „Este bine că Uniunea Europeană solicită actualului cabinet de miniştri implementarea reformelor de care ştim cu toţii că Republica Moldova are nevoie. Cu atât mai mult cu cât şi oamenii solicită, pe bună dreptate, aceste reforme. Uniunea Europeană ştie care sunt reformele de care Republica Moldova are nevoie: combaterea corupţiei, întărirea statului de drept, reformarea justiţiei, întărirea sistemului bancar, a supravegherii bancare, combaterea evaziunii, a spălării banilor, evident, recuperarea prejudiciului, ca urmare a fraudei majore din sistemul bancar. Concluziile miniştrilor Afacerilor Externe merg și ele în direcţia potrivită, însă, în opinia mea, ele sunt prea slabe, nu sunt suficient de concrete, iar Uniunea Europeană se rezumă la un rol prea slab, la un rol pasiv. Cred că rolul pe care Uniunea Europeană trebuie să şi-l asume pentru a îmbunătăţi situaţia în Republica Moldova este un rol mai activ.
Nicu Popescu: „Este cea mai dură declarație a UE adresată R. Moldova de la plecarea comuniștilor: Interviu cu analistul Institutului Uniunii Europene pentru Studii de Securitate de la Paris.
 Europa Liberă: Este limpede că Republica Moldova nu livrează ceea ce și-a asumat în raport cu Bruxellesul. S-ar putea schimba acest lucru, acum, că există un guvern instaurat, așa cum este el?
Nicu Popescu: „Această declarație specifică foarte clar cam ce se așteaptă de la Republicii Moldova și este evident că cele mai grele lovituri se dau în situația legată de corupția din Republica Moldova, lipsa de transparență, lipsa independenței instituțiilor care se presupune că ar trebui să asigure legea – de la curți la Centrul Național Anticorupție, poliție etc.
Deci, aceste instituții sunt practic arătate cu degetul în Republica Moldova. Banca Națională a Republicii Moldova este și ea arătată cu degetul direct de către UE, ca o instituție care a eșuat complet să-și exercite funcțiile de supervizare bancară în cazul furtului miliardului.
De fapt, această declarație spune foarte clar cam care este agenda de lucru a Republicii Moldova în viitorul apropiat, dacă Republica Moldova vrea să-și restabilească o relație minimă funcțională și pozitivă cu principalii săi susținători, și practic singurii săi susținători importanți de pe arena internațională – UE și SUA, plus instituțiile financiare internaționale.”

 Leonid Litra: „Nu există miracole în relația cu UE” : Interviu cu cercetătorul la Institutul de Politică Mondială de la Kiev.
 Europa Liberă: A propos, vremuri complicate sunt acum pentru imaginea Ucrainei, imaginea Moldovei în Occident, a regiunii în general. În Ucraina aderența în sondaje a pro-europenelor Poroșenko și Iațeniuk e de 20%, cel puțin așa scria The Economist deunezi. În Moldova e și mai grav: Occidentul e chiar pus în situația să pună aici punctul pe „i” să vadă dacă mai poate sprijini cu finanțe un Guvern incapabil să facă reforme. Care ar fi soluția ca să nu să se ajungă ca această regiune să respingă definitiv Uniunea Europeană?



Leonid Litra: „Nu știu dacă există miracole în relația dintre Moldova și UE, dintre Ucraina și UE. Există rezultate bazate pe efort. În acest moment chiar și declarația Consiliului European vizavi de Moldova arată clar că primele 12 puncte sunt toate negative și care într-un fel consemnează că reformele au eșuat în Republica Moldova, doar al 13 punct, ultimul punct este unul care într-un fel încurajează: „încurajăm Moldova să vrea să continue negocierile în formatul „5+2”…”. Deci încurajează o intenție de fapt, iar celelalte puncte legate de reforme sunt foarte problematice. De asta, nu există miracole în relația cu UE.

Relațiile cu UE se vor schimba doar în momentul în care lucrurile se vor întâmpla cu adevărat în aceste țări. Ideea care planează în ultimul timp este că clasa politică în Republica Moldova și probabil, și în Ucraina va fi o chestiune de actualitate peste un an, clasa politică a îmbătrânit - politic vorbind.

Actualii politicieni nu mai sunt capabili să facă față nici promisiunilor pe care le-au făcut, nici acelor care le au țările din parteneriatul Estic, pentru că nu doar în Republica Moldova și Ucraina este în scădere opțiunea europeană și în Georgia care a fost țara unde mereu a existat șaptezeci și ceva de procente sprijin pentru UE, acum acest indiciu este mult mai jos.

Deci, societatea și-a revizuit cumva atitudinea față de UE și în primul rând din cauza că politicienii care sunt în cele mai multe cazuri corupți s-au asociat cu Uniunea Europeană, dar și că aceste partide nu au demonstrat prin exemple concrete că opțiunea europeană este una care aduce îmbunătățiri a calității vieții.”
 
15.02.2016
 
Anneli Ute Gabanyi: „UE este interesată în continuare de R.Moldova”Un dialog despre rezoluția mniștrilor de externe comunitari privind nevoia de reforme la Chișinău

 Europa Liberă: Avem această rezoluţie adoptată de către şefii diplomaţiilor din Uniunea Europeană, în care i se cere guvernului de la Chişinău să continue reformele. Cum ar trebui să înţeleagă guvernanţii de la Chişinău această rezoluţie?

Anneli Ute Gabanyi: „Acest mesaj arată că Uniunea Europeană în continuare poartă interes Republicii Moldova, şi anume uniunea în întregime şi nu numai o ţară sau cealaltă. Este un semnal foarte pozitiv. În al doilea rând, se vede că anumite ţări din Uniunea Europeană nu vor să sprijine numai un partid sau celălalt, un politician sau celălalt, ci spun  foarte clar, chiar de la început, că doresc în Republica Moldova un dialog constructiv între toate forţele politice din ţară, dar bineînţeles accentuează şi importanţa dialogului cu cetăţenii. Acest mesaj este concret în sensul că reprezintă un fel de roadmap pentru forţele guvernamentale, ce trebuie să facă.”

 15.02.2016


Igor Boţan: „„Cerinţele pe care le invocă UE coincid cu prevederile din rezoluţia Forumului Civic şi cu cele ale guvernului României”

Igor Boţan: „Partenerii de dezvoltare vor ca în Republica Moldova să fie păstrată stabilitatea, dar reformele să aibă o anumită amplitudă, pentru a implementa prevederile Acordului de Asociere. De aici și aşteptările faţă de preconizata rezoluţie a miniştrilor afacerilor externe ai Uniunii Europene, în care sunt invocate un şir de cerinţe faţă de Republica Moldova.”
Europa Liberă: Draftul s-a văzut deja. Nu este mare noutate. Adică condiţiile sunt foarte dure.
Igor Boţan: „Sunt foarte dure, dacă facem abstracţie de Acordul de Asociere şi de agenda de asociere, documente obligatorii spre implementare aici, în Republica Moldova.”....
...Europa Liberă: Vorbim despre Uniunea Europeană. A devenit mai drastică, mai îngăduitoare? E „последнее китайское предупреждение”? Ce e aceasta?
Igor Boţan: „Nu, nu cred aşa. Dacă ne uităm atent la aceste cerinţe pe care le invocă Uniunea Europeană, ele coincid cu prevederile din rezoluţia Forumului Civic şi cu prevederile din condiţionalităţile guvernului României. Pentru radioascultători le putem trece în revistă: reforma justiţiei, lupta cu corupţia, reforma administraţiei centrale şi locale. La aceasta se mai adaugă înlăturarea acestor breşe din sistemul bancar care au condus la furtul miliardului, depolitizarea instituţiilor de drept şi de reglementare.”



10.02.2016

LilianaPalihovici: Şi trebuie să înţelegem foarte clar că Moldova are o monitorizare dublă astăzi – Consiliul Europei şi Uniunea Europeană.Un interviu cu vicepreședinta Parlamentului 

Europa Liberă: Republica Moldova rămâne a fi monitorizată de către Consiliul Europei anume că nu şi-a onorat angajamentul privind adoptarea unei Legi a Procuraturii.

Liliana Palihovici: „Inclusiv aceasta. O nouă vizită a raportorilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei este planificată pentru sfârşitul lunii februarie. Și îmi doresc tare mult ca direcţia în care am pornit noi în 2009 să nu aibă de suferit. Și Moldova să-şi păstreze imaginea de ţară tânără care luptă pentru mai multă democraţie.”

Europa Liberă: Vedeţi că această luptă a fost mai mult mimată şi de aceasta Republica Moldova a pierdut încrederea atât pe interior, cât şi pe exterior. Şi acum, ca să o recâştige, trebuie livrate urgent rezultate.

Liliana Palihovici: „Ieri am avut o întrevedere şi cu raportorul Parlamentului European şi el ne-a spus foarte clar: „Armele Uniunii Europene în susţinerea voastră sunt expertiza şi asistenţa pe care v-o putem oferi, ca voi să faceţi viaţa mai bună în ţara voastră. În rest, totul este în mâinile voastre. Şi toată această susţinere va veni, dacă voi, politicienii din Republica Moldova, veţi conştientiza că sunt alţii care au altfel de arme şi luptă împotriva voastră’.”

Europa Liberă: Şi această conştientizare se lasă aşteptată?

Liliana Palihovici: „Eu sunt conştientă de pericolele interne şi externe. Şi la moment eu consider că pericolele interne sunt mai pronunţate decât pericolele externe. Tare îmi doresc ca toţi politicienii implicaţi în procesele de luare a deciziilor în Republica Moldova să conştientizeze acest lucru şi să se gândească că ei sunt politicieni în această ţară, acţiunile lor afectează oamenii acestei ţări şi comportamentul lor ar trebui să fie unul model pentru cetăţeni.

Raportorul Parlamentului European a zis aşa: că ei îşi doresc ca Moldova să aibă o administrare europenizată. Aceasta ar însemna o administrare a statului transparentă, o administrare bazată pe lege, o administrare care este în beneficiul cetăţeanului şi nu drapele şi lozinci, ci acţiuni concrete care i-ar duce pe dânşii la concluzia să spună: „Da, avem în Moldova o administrare europenizată”. Mingea este în poarta noastră, nu poate nimeni să ne facă ordine în ţară decât noi.”

Europa Liberă: Şi s-a mai spus şi cu text deschis – un sistem financiar-bancar consolidat, combaterea corupţiei şi reformele adevărate.

Liliana Palihovici: „Facilitarea dezvoltării economice. Iarăşi și aici ne-au zis: „Noi v-am oferit tot sprijinul ca să aveţi posibilităţi de dezvoltare economică, rămâne să vă revedeţi politicile interne, cum faceţi acest lucru”. Nu mai puţin important este şi subiectul mass-media, libertatea mass-mediei, imparţialitatea sunt subiecte pe care ei le monitorizează. Şi trebuie să înţelegem foarte clar că Moldova are o monitorizare dublă astăzi – Consiliul Europei şi Uniunea Europeană.

Fondurile vor veni în ţară, dar Moldova are nevoie de aceste fonduri, numai în condiţia progreselor pe care ţara le va demonstra la capitolul reforme – consolidarea sistemului de drept, protecţia drepturilor omului, securitatea sistemului financiar-bancar şi totodată Moldova trebuie să pună mai mult preţ şi să atragă mai multă atenţie pe securitatea statului.

 
 8.02..2016

Vicky Ford: „Dacă negocierile nu vor fi încununate cu succes, britanicii vor alege să părăsească UE”

Președinta Comisieipentru Piața Internă din PE, despre negocierile care au loc între Londra și Bruxelles pentru rămânerea Marii Britanii în UE, într-un dialog cu corespondenta Europei Libere la Strasbourg.

 5,.02.2016

Ana Otilia Nuțu: „Moldova trebuie să-și reformeze întregul sistem de energie”

Un studiu de fezabilitate realizat de Expert-Forum din Bucureşti relevă un alt cost al extinderii gazoductului Iaşi-Ungheni.

Gazoductul Iaşi-Ungheni rămâne nefezabil dacă nu ajunge la Chişinău. De ce întârzie extinderea acestuia? Ana-Otilia Nuţu, reprezentant al Expert-Forum din Bucureşti, spune că studiul de fezabilitate efectuat recent demonstrează un alt cost real al extinderii gazoductului.


 4.02.2016

Helmut Scholz: „Ne dorim ca tinerii moldoveni să se poată simți împliniți la ei acasă, să nu mai fie nevoiți plece” : Eurodeputatul german din partidul Die Linke răspunde întrebărilor Europei Libere.

Republica Moldova este un câștigător net al Acordului de Comerț Aprofundat și Liber Schimb încheiat între Bruxelles și Chișinău în anul 2014. Exporturile moldovenești în UE au crescut cu 20% în ultimul an și jumătate, iar UE este cel mai mare partener comercial al Moldovei: 46% din comerțul moldovenesc are loc cu parteneri din UE, în timp ce doar 21,9% cu Rusia, iar 11,8% cu Ucraina. Ieri, Parlamentul European a adoptat un raport care propune includerea unei clauze  bilaterale de salvgardare în cadrul Acordului de Asociere UE-R. Moldova. Acest instrument prevede suspendarea temporară a preferințelor comerciale în cazul dezechilbrelor în balanța schimburilor comerciale (o creșterea considerabilă a importurilor care ar putea dezechilibra industria interna a părții importatoare).
Cel care a elaborat acest raport este eurodeputatul german de stânga Helmut Scholz (die Linke). Într-un interviu exclusiv cu Europa Liberă, Stolz atrage atenția că Acordul de Asociere nu va putea contribui pe termen lung la revigorarea economiei moldovene, dacă guvernul nu va elabora o strategie de diversificare a economiei moldovenești, care să o ajute să se dezvolte independent.

 Ianuarie 2016
29.01.2016


Oleg Serebrian: R. Moldova are din păcate această imagine a unui stat în care corupţia mai prosperă încă

Dialog cu ambasadorul moldovean la Berlin despre imaginea Moldovei în Germania.


Europa Liberă: Nemţii au cerut şi un mediu de afaceri prietenos, au existat şi anumite litigii pe parcursul timpului, pentru că unii din investitorii germani erau gata să-şi ia valiza şi să plece.

Oleg Serebrian: „S-au mai întâmplat. Este adevărat că Republica Moldova, din păcate, are această imagine a unui stat în care corupţia, inclusiv la nivel local, pentru că era vorba de nişte afaceri la nivel local, mai prosperă încă. Germania este un investitor important, iar faptul că investiţiile germane cresc în Republica

La toate capitolele cred că avem restanţe, începând de la educaţie, sănătate şi terminând cu mediul de afaceri. Din păcate, tranziţia durează foarte mult în Republica Moldova.

Moldova şi ultimul exemplu cu sucursala germană a companiei Sumitomo, care îşi va deschide în curând o întreprindere în ţara noastră confirmă acest fapt, că investiţiile germane îşi păstrează interesul pentru noi. La capitolul mediul prietenos sigur că încă mai trebuie să lucrăm. La toate capitolele cred că avem restanţe, începând de la educaţie, sănătate şi terminând cu mediul de afaceri. Din păcate, tranziţia durează foarte mult în Republica Moldova. Dar oricum, spuneam, investiţiile germane sunt deja prezente în Republica Moldova. Vin noi investiţii şi cred că am putea atrage în viitorul apropiat alte investiţii, nu de proporţii foarte mari, de proporţii medii, poate, chiar mici întreprinderi germane care s-ar interesa de o prezenţă în Republica Moldova, dar este oricum o dinamică pozitivă. Ceea ce aşteptăm în anul 2016 este organizarea unei vizite a preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova în Germania. Sperăm ca acest lucru să se poată întâmpla până la sfârşitul anului. Acum având Germania preşedinţia OSCE, evident că lucrăm în direcţia organizării unor vizite a unor înalţi oficiali germani şi în Republica Moldova.”


 29.01.2016

 Kálmán Mizsei: în ciuda evenimentelor dramatice din ultimii cinci ani, ce se întâmplă acum dă speranțe
Cum vede evoluțiile din Moldova fostul reprezentant special al UE la Chișinău.

 Ce le poate oferi Rusia cetățenilor Republicii Moldova, dacă acolo supremația legii este violată, dacă autoritățile de la Moscova au impus embargouri neargumentate produselor moldovenești? În schimb, UE poate oferi foarte multe beneficii. însă cei de la Bruxelles trebuie să ceară cu insistență guvernanților de la Chișinău exact ceea ce solicită și societatea civilă, și anume transparență decizională, eliminarea corupției, reforme în justiție. Aceste revendicări trebuie să fie sincronizate atât din partea partenerilor externi, cât și din partea ONG-urilor”. 



28.01.2016

Bernd Fabritius: „Nu vrem să limităm Zona Schengen, ci să instituim un control al teritoriului german, pe o perioadă limitată”

Un interviu la Strasbourg cu deputatul german al partidului CSU.
Europa Liberă: Dl Gianni Pittella, liderul Socialistilor din PE a spus într-un interviu pentru Europa Liberă că restrângerea Zonei Schengen, un Mini-Schengen, deci, ar fi „licoarea morții pentru UE”? Cum comentați?
Bernd Fabritius: „Nepricepere politică aprofundată. Nu se pune în discuție reducerea spațiului Schengen la un Mini-Schengen. Zona Schengen este extrem de utilă, un element pozitiv în UE. Noi nu vrem să limităm Zona Schengen. Noi nu dorim să impunem controale în interiorul Spațiului Schengen, ci să instituim un control al teritoriului nostru, pe o perioadă limitată. Atâta timp cât unele țări nu pot sau nu reușesc să se achite de obligațiile lor, noi dorim să introducem acest control al teritoriului național, pe o perioadă limitată, pană se restabilește normalitatea, tocmai pentru a menține Zona Schengen, care este un avantaj imens, o realizare extraordinară a UE.”


27.01.2016


Iulian Chifu:„Asumarea unei etichete pro-europene nu mai este suficientă”

Un interviu cu analistul politic de la București.

Iulian Chifu: „Asumarea unei etichete pro-europene sau a unui program, sau a unei voinţei, sau a unui proiect de către o persoană, fie şi prim-ministru, de către un grup de partide nu mai este suficientă. În momentul de faţă validarea orientării pro-europene se face prin acţiune, se face prin reforme, se face prin combaterea corupţiei, prin elemente extrem de concrete care ţin de viitorul Republicii Moldova, de stabilizarea economică, politică, în condiţiile în care există într-adevăr un proiect pe termen scurt de ajutor umanitar, pe termen mediu şi lung de ajutor, sprijin politic, economic, energetic şi de asemenea în domeniul securităţii pe care România, împreună cu partenerul strategic Statele Unite ale Americii, împreună cu alţi parteneri, îl asigură pentru Republica Moldova.”

26.01.2016

Stefan Meister: „În acest moment nu există niciun fel de interes în Germania și în general în UE pentru conflictul transnistrean”

Un interviu cu șeful de program în cadrul Asociației germane pentru Politică Externă de la Berlin.

De la începutul anului, Germania a preluat președinția Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, care este unul din mediatorii conflictului transnistrean.
Corespondenta Europei Libere a stat de vorbă despre prioritățile președinției germane a OSCE cu expertul de la Berlin, Stefan Meister, șef de program în cadrul Asociației germane pentru Politică Externă (DGAP), specializat pe Europa Centrală și de Est, Asia Centrală și Rusia.



 25.01.2016

Anne Brasseur:„Democrația se construiește greu și se distruge ușor...”

În direct de la Strasbourg cu președinta, pînă astăzi, a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Politiciana luxemburgheză Anne Brasseur, până astăzi președinta APCE, face un apel la calm și dialog către părțile implicate în disensiunile de la Chișinău. Ea reamintește că APCE și Consiliul Europei nu susțin un guvern sau altul, un nume de premier sau un altul, ci respectul legii și al democrației. APCE se află săptămâna aceasta la Strasbourg în sesiune plenară. Astăzi, Adunarea și-a ales noul președinte pentru următorii doi ani, în persoana politicianului spaniol de centru-dreapta Pedro Agramunt. Pe agenda sesiunii se află teme precum criza migranților și amenințările teroriste, dar și un raport care analizează hărțuirea organizațiilor neguvernamentale și a apărătorilor drepturilor omului în unele state membre, cu o atenție specială asupra situației din Federația Rusă și Azerbaidjan.


22.01.2016

Gianni Pittella: „Relațiile dintre Rusia și Ucraina trebuie să se stabilizeze concomitent cu apărarea integrității teritoriale ucrainene”

În direct de la Bruxelles cu liderul Grupului socialiștilor și democraților din Parlamentul European

ider al Grupul Socialistilor și Democratilor, Gianni Pittella, a preluat în 2014 ștafeta de la  germanul Martin Schulz, dupa ce acesta a devenit  președinte al legislativului european. La cei 58 de ani ai săi, Pitella este un politician experimentat și moderat: pledeaza pentru o adâncire a relațiilor cu Partenerii Estici și pentru  integritatea teritoriala a Ucrainei, dar și pentru excelente relatii cu Rusia, în chestiunea refugiaților pledează pentru cotrolul granițelor, dar nu pentru desființarea Schengen, și, pentru ca temele sociale sunt la inima socialiștilor, Pittella se alătură angajaților când spune: „muncă mai multă și salarii mai bune”.


21.01.2016

Jennifer Brush:„Moldova devine mai puțin atractivă pentru regiunea transnistreană”

 Fosta șefă a Misiunii OSCE la Chișinău, ambasadoarea americană Jennifer Brush despre criza politică din Moldova și reglementarea transnistreană.


21.01.2016
 
Anneli UteGabanyi: „Stratagema mogululul Plahotniuc pare a fi culmea obrăzniciei politice”

Opiniile unei experte de la Berlin despre criza politică din R.Moldova.

Europa Liberă: Și cui folosește această zonă gri în care se pomenește Republica Moldova? Sau, din această confuzie de valori cine câștigă?


Anneli Ute Gabanyi: „Este imposibil de a răspunde cu claritate pentru că noi nu mai știm cine reprezintă pe cine, cine urmărește ce fel de scopuri, atât deschise, cât și ascunse. Și aceasta fără ca să ne transformăm în specialiști ai urmăririi unor stratageme ascunse. Totuși, este extrem de greu de a spune cine poate câștiga, dar este mult mai ușor să spui cine pierde. Și anume pierde imaginea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, s-ar putea să scadă și susținerea pentru Republica Moldova, deși anumite semnale după alegerea acestui guvern par a indica totuși faptul că atât Uniunea Euroepană și mai ales România, prin persoana președintelui Iohannis, arată foarte multă înțelegere pentru această votare a unui guvern.”

Europa Liberă: În general valorile acestea democratice ce presupun ele? Pentru că foarte mulţi oameni îşi pun întrebarea cum se explică faptul că partenerii de dezvoltare, Occidentul susţin o guvernare oligarhică, o guvernare care şi-a pierdut credibilitatea pe interior.

Anneli Ute Gabanyi: „Sigur că şi Occidentul se află într-o poziţie destul de dificilă. Şi să nu credem că Occidentul întotdeauna a vorbit cu o singură voce, dar hai să spunem în cazul acesta chiar şi Uniunea Europeană, şi Statele Unite ale Americii sunt mai mult sau mai puţin la unison. Ceea ce caracterizează atitudinea Occidentului este desigur şi componenta geostrategică, și aici chiar i-aş susţine, în sensul că importanţa geostrategică a Republicii Moldova, mai ales după începerea crizei din Ucraina, nu poate fi supraevaluată. Este într-adevăr un fapt şi, dacă s-ar pierde şi acest pilon care se află între Uniunea Europeană, adică România şi Ucraina, atunci sistemul moscovit a ajuns direct la graniţa cu Uniunea Europeană şi NATO, ceea ce ar trebui evitat.”



20.01.2016

Andi Cristea:„Moldova a avut cinci premieri în 14 luni. A sosit vremea seriozității și a stabilității politice”

Un interviu cu președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul de cooperare UE-Republica Moldova.

Președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul de cooperare UE-Republica Moldova, Andi Cristea, nu consideră necesare alegerile anticipate și subliniază că stabilitatea este cel mai important lucru de care are nevoie o țară care, într-un interval de 14 luni, a fost condusă de cinci premieri. Politicianul social-democrat român arată că UE așteaptă trei lucruri de la noul guvern: „implementarea reformelor europene, pași rapizi și victorii de etapă, pentru restabilirea încrederii finanțatorilor internaționali”.


Noi, UE, așteptăm  trei lucruri: implementarea reformelor europene, pași rapizi și victorii de etapă, pentru restabilirea încrederii finanțatorilor internationali. Acordul  cu FMI va veni dacă vom avea un guvern, iar în funcție de asta UE va debloca liniile de finanțare. Nu e usor, dar este singurul drum pe care R. Moldova poate merge inainte.”

 14 01.2016

Siegfried Mureşan: „Toţi prietenii Republicii Moldova privesc situaţia actuală cu îngrijorare”

Opiniile europarlamentarului român despre ultimele evoluții de pe scena politică de la Chișinău.

Europa Liberă: În ce condiţii ar putea să fie câştigată această încredere în clasa politică de la Chişinău?
Siegfried Mureşan: „Da, bună întrebare. Există o serie de măsuri agreate între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, în principal ca parte a Acordului de Asociere semnat, parafat, ratificat între timp de către toate statele membre ale Uniunii Europene, care trebuie puse în vigoare acum. Şi se vede că s-au întâmplat şi progrese, dar se vede o lipsă clară a progresului în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, întărirea justiţiei, reforma Procuraturii, întărirea  instituţiilor de integritate, de combatere a corupţiei. Deci, oamenii politici din Republica Moldova au o singură cale de a recâştiga încrederea Uniunii Europene şi anume să implementeze ceea ce guvernele Republicii Moldova împreună cu Uniunea Europeană s-au înţeles de comun acord că vor face. Şi anume nu declarativ, ci chiar să implementeze prin acţiuni legislative.


07.01.2016

Thorbjørn Jagland: „Statele membre au obligația de a crea mediul propice pentru libertatea de expresie”

Cu Thorbjorn Jagland (Consiliul Europei) și Jodie Ginsberg (Index of Censorship) despre Platforma pentru Protecția Jurnaliștilor.

Cele mai multe studii ale organizațiilor de profil arată că în ciuda progreselor democratice, în ciuda legislației pentru protecția presei, a jurnaliștilor și a libertății de expresie, situatia jurnaliștilor nu este una de invidiat: muncesc mult și în condiții de risc pe bani puțini, unii sunt plătiți la negru sau în baza unor contracte care mai mult îi obligă decât îi protejează, iar această precaritate îi face șantajabili și vulnerabili în fața mai marilor zilei, fie că este vorba de puterea politică sau de oligarhi. Toate acestea pe de o parte. Pe de alta, a reapărut un fenomen crezut uitat: propaganda. Iată semnale de alarmă care au determinat apariția unor inițiative precum Platforma pentru protecția jurnaliștilor, înființată la finele anului trecut de Consiliul Europei.

Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland: „Am pornit la drum cu cinci organizații media, acum avem șapte organizații partenere și luptăm pentru aceeași cauza: libertatea de expresie. Luptăm pentru jurnaliști, pentru că fără jurnaliști nu poate exista media liberă și nici exprimare liberă. Jurnalismul este indispensabil în lumea noastră. O treime dintre statele membre UE nu au un mediu propice pentru libertatea media, iar jurnaliștii sunt amenințați din varii motive. Există țări unde aceste amenințări sunt extrem de serioase, fapt care ne îngrijorează. De aceea am înființat această platformă în care jurnaliștii ne pot alerta, iar fiecare caz va fi adus la cunoștința guvernului respectiv. Vom urmări cum se poate rezolva  cazul semnalat  pe termen lung.”



 05.01 .2016

Radu Magdin: „E foarte greu să manipulezi pe cineva care e foarte bine informat”


Ce poate face UEpentru contracararea efectelor nocive ale propagandei ruse? În dialog cu un expert care semnalează cazuri de dezinformare „grupului Mogherini”.



Europa Liberă: Și atunci nu e utopie să credem că se poate lupta cu asta prin mijloacele modeste pe care le-a mobilizat UE? Uitați-vă, avem pe de o parte miliarde de dolari alocate de Rusia mediilor de stat, avem Sputnik care va emite în 30 de limbi, 800 de ore pe zi, difuzat în 130 de orașe, 34 de țări, câte 30-80 de angajați în fiecare centru. Și pe de altă parte, un grup de opt persoane mobilizat de UE…

Radu Magdin: „Așa este, disproporția este foarte mare între aceste resurse. Nici nu se pune problema de un răspuns adecvat din punctul de vedere al cantității. Din nou, cred că aici trebuie găsită și o opțiune strategică. Nu sunt sigur că în momentul în care s-a decis crearea unui asemenea grup, s-a gândit și la care este strategia pe mai mulți ani. Ideea de bază este că pe de o parte poți gândi lucrurile în sensul de pilot pe care, atunci când ai succes, poți să-l extinzi și să aloci resurse adiționale. Sau poți să încerci să dai sau nu un anumit semnal politic și geopolitic. Cred că a existat o reticență la nivelul UE de a fi foarte confruntațională cu Rusia la capitolul propagandă, contra-propagandă, dezinformare și măsuri de combatere a dezinformării, tocmai pentru că și UE și-a asumat un rol mai mult soft în această criză......

 

....Și din această perspectivă fiecare stat se angajează într-o misiune de propagandă. Ceea ce noi însă trebuie să înțelegem foarte clar la nivel de cercuri strategice din toate țările din estul Europei este că trebuie să ne protejăm pe cât putem de această propagandă și să venim cu clarificări și de asemenea cu un mesaj din punctul meu de vedere care să compenseze această ofensivă mediatică împotriva noastră. De ce? Pentru că o minciună repetată suficient de mult timp se prinde. Și efectiv oamenii în momentul respectiv o să rămână în cap cu tot felul de teorii ale conspirației desprinse de realitate, pentru simplul fapt că nu le-a combătut nimeni la un moment dat. Și acesta este riscul. Dacă noi suntem prea cuminți, prea atașați valorilor noastre, s-ar putea ca încet-încet încrederea în valorile noastre să fie subminată tocmai la nivelul cetățenilor de acest lucru.

Plus, apropo de ce spuneam de condiționalități raportat la Rusia. Dacă Rusia este de așa de multă bună credință și dorește așa de mult prietenia europenilor de ce finanțează partide extremiste în Europa? De ce încearcă să clatine, prin partide euro-sceptice și extremiste, de ce încearcă să clatine edificiul european? Păi, ori suntem prieteni, ori nu mai suntem. Deci, vedeți, iarăși această confuzie în mesageria internațională rusească....

Moldova Europeana