Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Noiembrie -Decembrie 2015

Interviuri, comentarii, opinii

2015

Arhiva 2012-2014






30.12.2015

Vasile Plămădeală: „Instabilitatea economică și politică de la Chișinău afectează procesul de implementare a Acordului de Asociere cu UE”  : Un interviu din seria bilanțuri 2015 cu un consilier pentru comerț din cadrul delegației UE în R. Moldova.

Europa Liberă: În 2015, Moldova mai mult a exportat în Uniunea Europeană sau a importat?

Vasile Plămădeală: Aici vreau să menționez că vorbind despre importuri și exporturi, trebuie să analizăm balanța comercială. Din păcate, balanța comercială a Republicii Moldova și a Uniunii Europene, este una negativă. Ceea ce înseamnă că Republica Moldova mai mult importă din Uniunea Europeană decât exportă. Conform datelor Biroului Național de Statistică, balanța comercială este de 619 milioane de dolari cu deficit, adică mai mult s-a importat din Uniunea Europeană decât s-a exportat. Însă ce este de remarcat că este în descreștere, pe când anul trecut în aceeași perioadă balanța la fel era negativă, dar era de un miliard și o sută de milioane de euro, se observă că tendința este în descreștere.

Aș vrea să atenționez asupra faptului că… da, anul 2015 este unul foarte dificil, și având în vedere faptul că exporturile Republicii Moldova la nivel global în primele zece luni ale anului au scăzut cu 16%, este de menționat că exporturile către piața Uniunii Europene practic nu au fost afectate. Există doar o micșorare nesemnificativă, de aproximativ 1%, în termeni valorici, în termeni monetari, dacă putem să spunem așa. Pe când în volume fizice exporturile de fapt au crescut. Aici ca să fie mai clar vorbim despre cantități, de bunuri livrate mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Însă din cauza crizei economice și financiare, a devalorizării monedei naționale, avem o valoare un pic mai mică decât cea de anul trecut.

Aș vrea să menționez că este de fapt prematur de vorbit per ansamblu pentru anul 2015 în termeni de comerț și date statistice, deoarece nu este încă încheiat, și este bine cunoscut că exporturile mai ales a produselor agricole masiv au loc în ultimul trimestru a anului. De asta consider că relevant va fi să ne întoarcem la această discuție în luna martie către începutul anului 2016, când vom putea da anumite date statistice ale Uniunii Europene în acest sens.

Totodată, trebuie de menționat că, cota produselor sectorului agroalimentar în totalul exporturilor a crescut cu aproximativ 31%, ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană este un consumator important a produselor sectorului agroalimentar, fapt ce nici într-un caz nu diminuează importanța acestei piețe pentru agricultura Republicii Moldova.

29.12.2015

Gioia Scappucci: „Spuneți-vă necazul cu voce tare, pentru ca vinovații să fie pedepsiți! Aveți curajul să vorbiți!”

O nouă convenție a Consiliului Europei predepsește abuzurile sexuale comise de adulți împotriva copiilor.

Gioia Scappucci este expert în Cadrul Comitetului Lanzarote, un corp de experți al Consiliului Europei care a elaborat de curând o nouă convenție internațională care pedepsește abuzurile sexuale împotriva copiilor. Documentul, care a fost adoptat și de Republica Moldova, se referă în premieră nu doar la abuzul comis prin violență, ci și cel care se produce prin poziția de incredere, autoritate sau influență pe care un adult, nu neapărat din familie, ci din cercul său de apropiați, o are față de copil. Potrivit Gioei Scappucci, mai multe țări, între care și Republica Moldova, trebuie să își modifice legislația în sensul lărgirii cercului persoanelor care pot fi trase la răspundere dacă abuzează de copii, dar și în sensul protejării atât a minorilor cât și a adolescenților. Noul document, arată Scappucci, va pedepsi inclusiv abuzurile produse fără amenințări, violență sau forță.

 28.12.2015

Victor Chirilă: „2015 - un an pierdut pentru Moldova”  În dialog cu directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă.

....Cetăţenii doresc schimbare şi vor alege lideri care, în viziunea lor, ar putea să le aducă această schimbare. Din păcate, este un an pierdut pentru ţara noastră, un an pierdut în sensul reformelor pe care trebuiau să le execute guvernanţii noştri. Un an pierdut în relaţiile noastre cu Uniunea Europeană, pentru că foarte multe proiecte au fost stopate din cauza că asistenţa Uniunii Europene şi a organizaţiilor financiare internaţionale a fost suspendată. Un an pierdut pentru proiectele infrastructurale din ţara noastră. Este un an care, din păcate, va rămâne în istoria ţării noastre ca un an critic, un an în care statul Republica Moldova a fost pierdut de cetăţeni, statul nu mai funcţionează în interesul cetăţenilor.”

28.12.2015

Cornelia Cozonac: „Furtul din bănci a lovit drastic în familiile sărace, în familiile bugetarilor”
nterviu cu președinta Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova despre respectarea Drepturilor Omului în 2015. 

Europa Liberă: Pentru început aș vrea să ne spuneți dacă Republica Moldova a înregistrat în 2015 anumite realizări la capitolul drepturile omului și, dacă sunt, care-s acestea?
Cornelia Cozonac: „Au fost anumite succese la capitolul drepturile omului în acest an. Chiar la începutul anului a fost numit avocatul poporului, era o restanță din anul precedent, doar că avocatul poporului pe parcursul anului nu a fost atât de prezent cu cazuri relevante. Au fost create mai multe servicii pentru categoriile vulnerabile, cum ar fi copiii cu dizabilități. Chiar la sfârșitul anului Guvernul a aprobat un regulament cadru pentru crearea unui serviciu de asistență a victimelor traficului de persoane. Victimele vor putea primi o consiliere. E o realizare pentru că anii anteriori, victimele traficului de persoane nu erau consiliate, doar organizațiile neguvernamentale acordau asistență acestor categorii de persoane. Anul acesta Guvernul a instituit mai multe servicii și asta este o realizare. Este adevărat că o mare parte a serviciilor pentru categoriile sociale vulnerabile sunt susținute de organizații neguvernamentale, iar statul deocamdată nu contactează societatea civilă pentru a oferi aceste servicii.”

28.12.2015

Iulian Groza: „Există probabil o înţelegere neformală între Chişinău şi Tiraspol, în contextul aplicării Zonei de Liber Schimb”

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat, joi, 24 decembrie, decizia Consiliului de Asociere Uniunea Europeană - Republica Moldova prin care Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător se extinde de la 1 ianuarie 2016 pe întregul teritoriul Moldovei, inclusiv în regiunea transnistreană.

Agenţii economici din Transnistria au fost exceptaţi pe durata anului 2015 de la prevederile acestui acord, primind un răgaz până la finele acestui an, şi au continuat să se bucure de aşa numitele Preferinţe Comerciale Autonome - adică exporturi fără taxe sau cu taxe foarte mici în Uniunea Europeană, dar cu importuri taxabile. Preferinţele comerciale vor expira la finele acestui an, așa cum se stabilise la începutul acestei excepţii.

La Tiraspol, decizia de la Bruxelles a fost precedată de un anunț al șefului administrației, Evgheni Șevciuk, care a sugerat că agenții economici din regiune vor exporta în continuare fără taxe în spațiul european, numind înțelegerea cu Bruxellesul și Chișinăul drept o victorie a diplomației transnistrene.

Anterior, Tiraspolul a respins constant propunerea de a se alătura Zonei de liber schimb dintre Moldova şi Uniunea Europeană, pe motiv că orientarea sa politică este una exclusiv către Est, chiar dacă exporturile sunt orientate spre comunitatea europeană. Dar în lipsa preferințelor și a zonei de liber schimb, exporturile transnistrene ar fi urmat să fie supuse unor taxe împovărătoare.

Lina Grâu a stat de vorbă cu expertul de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, fost ministru adjunct de externe al Republicii Moldova, Iulian Groza.

 24.12.2015

Ana Gomes: „Mai puțină retorică și mai multă acțiune pentru ca oamenii să reziste propagandei anti-europene a Rusiei”:Europarlamentara socialistă portugheză Ana Gomes despre provocările anului 2016 în relația UE cu vecinii estici.

Europa Liberă: Va ramâne în viață Parteneriatul Estic in 2016?
Ana Gomes: „Sper, depinde de oamenii din aceste țări, de capacitatea lor de a rezista propagandei putiniste care manipulează oamenii din aceste țări să se intoarcă impotriva UE. Acest parteneriat este important pentru noi si trebuie să ii adăugam mai multă consistență. Mai putina retorică, mai putina vorbarie, si mai multă actiune, mai multe relatii interumane intre cetateni din UE si cetateni din tarile Parteneriatului Estic, pentru ca acesti oameni sa poata rezista propagandei anti-europene pe care o duce Rusia.”

  23.12.2015
 
Gunnar Hökmark: „Avem cu toții responsabilitatea să ținem Uniunea Europeană unită” În dialog la Strasbourg cu un membru al Delegației UE la Comitetul de Stabilizare și Asociere cu Serbia și al Euronest.
Anul 2015 a fost pentru UE unul al marilor provocări, mai noi, sau mai vechi. Pe de o parte, UE a reușit să țină în frâu criza datoriilor și să relanseze, cât de cât, creșterea economică. Pe de alta,  marele vecin de la Răsărit (Federația Rusă), a continuat să pună pe jar comunitatea internațională care s-a văzut  nevoită  să găsească echilibrul între fermitatea aplicării sancțiunilor pentru anexarea Crimeii (sancțiuni prelungite în decembrie 2015 pentru încă șase luni) și cooperarea în cadrul coaliției internaționale anti-teroriste. Dincolo de asta, criza migranților: o situație fără precedent căreia UE nici acum nu i-a găsit rezolvarea adecvată. „Criza migranților și prezența rusească tot mai activă în Balcani a convins UE să-și regândească planurile de a renunța la noi extinderi”, scria Reuters când, recent, UE a decis reluarea discuțiilor privind aderarea cu Turcia și lansarea negocierilor de aderare cu Serbia. Despre provocările anului care se încheie și perspectivele noului an într-un interviu cu șeful delegației Suediei în Parlamentul European, politicianul de centru dreapta (PPE) Gunnar Hökmark.


23.12.2015

Ana Racu: „Mediul penitenciar este tratat de politicieni ca un corp străin, până nu ajung să cunoască realitatea dură de după gratii” În dialog cu membra Comitetului ONU împotriva torturii şi altor pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante. 

 
Preşedintele Comisiei de monitorizare a obligaţiilor şi angajamentelor asumate de statele membre ale Consiliului Europei, Stefan Schennach, a efectuat o vizită de documentare în Republica Moldova, inclusiv pentru a lua cunoştinţă de  condiţiile de detenţie preventivă a fostului premier Vladimir Filat şi a fostului deputat Grigore Petrenco. Ce motive au cauzat această vizită şi ce a  avut de constatat înaltul oficial european, o dată în plus şi dacă mai era nevoie, cu privire la condiţiile de detenţie preventivă din Republica Moldova? O convorbire  la această temă cu Ana Racu, membru al Comitetul ONU împotriva torturii şi altor pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante (CAT).

Ana Racu: „De regulă, urmare a vizitelor realizate de către raportorii APCE, sunt elaborate rapoarte care conțin un set de recomandări exacte, care vin drept urmare a vizitelor efectuate în țara noastră. Mai pot fi adoptate și unele rezoluții speciale privind Republica Moldova. De regulă, aceste constatări care se conțin în rapoartele date ajung pe masa celor care urmează să ia decizii în raport de țara noastră. Când vorbesc de decizii, am în vedere decizii care, printre altele, vizează și anumite finanțări care urmează a fi acordate Republicii Moldova.”

 

18.12.2015

Iulia Iabanji: „Prin PARE au apărut genuri de activități în premieră pentru R. Moldova”

Interviul cu directoarea-generală în cadrul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

Programul „PARE 1+ 1”, lansat în 2010 şi menit să încurajeze moldovenii din străinătate să-şi investească economiile într-o afacere acasă a fost prelungit pentru următorii trei ani. 

...Pentru că programul era activ până la sfârşitul anului şi prin hotărâre de guvern, la iniţiativa Ministerului Economiei, a fost prelungit acest program până în 2018, pentru că sunt planificate resurse financiare pentru acest program pentru încă trei ani înainte, pentru că Uniunea Europeană este gata să ne ajute în acest program, prin matricea de politici de alocare a grantului pentru componenta de grant pentru Programul „PARE”. Şi toate aceste activităţi sau evenimente de ultima zi ne inspiră încredere şi mie personal, şi oamenilor pe care și ieri i-am văzut în faţă, antreprenori din sate, din localităţile rurale, care se bucură de succesul lor şi care s-au bucurat că i-au luat în consideraţie. Şi nu mari premii şi poate nu atâta susţinere cât ar fi necesară este acordată, dar prin ceea ce se face se subînţelege că se depune mult efort şi devotament în această direcţie de organizaţiile de suport, de noi, de Ministerul Economiei şi, cred, de toată societatea.”

17.12.2015

Cristian Preda: „Este momentul ca și la Chișinău să se producă o schimbare de generație cu oameni care au forță și ambiție pentru a pune lucrurile în ordine”

Un interviu la Strasbourg cu europarlamentarul român, autor al unui raport adoptat de Parlamentul European.

Un raport adoptat de Parlamentul European constată slabele progrese înregistrate de țările din vecinătatea UE în privința îmbunătățirii independenței sistemului judiciar și în combaterea corupție. Raportul, în care se face o analiză a respectării drepturilor omului lume in anul 2014, subliniază nevoia de elite politice care să nu fie atinse de flagelul corupției. Și, nu în ultimul rând, cere Rusiei „să înceteze agresiunia în Ucraina”. Corespondenta noastră la Strasbourg i-a luat un interviu autorului raportului, europarlamentarul român, Cristian Preda.

....Pe noi ne mai interesează situația din Transnistria. Nu este o situație simplă și nu cred că recentele alegeri care au avut loc pentru legislativul din autoproclamata regiune moldovenească de dincolo de Nistru vor simplifica procesul de negociere cu privire la statutul regiunii, negocieri care ar trebuie să ajungă la un final. Din păcate există foarte mulți factori de blocaj în dosarul transnistrean, este o regiune ocupată abuziv, aspect asupra caruia toată Europa este de acord. Noi am reiterat de mai multe ori cererea de eliberare a teritoriului transnistrean de forțele armate rusești, promisiune făcută de Rusia cu mulți ani în urmă.

Acum totul este complicat de ceea ce se întâmplă la Chișinău. De unde Chișinăul ne oferea numai motive de optimism, de câteva luni încoace ne ingrijorează situația de acolo. Este un motiv de insatisfacție pentru noi, pentru că Moldova era văzută ca un membru model al Parteneriatului Estic. Din păcate tinde să abandoneze această condiție.”

 

 17.12.2015

 Radu Magdin: „Nu mai e incitant să vedem machevialismele de la Chişinău nici pentru cei pasionaţi de politică”

Radu Magdin e analist politic transnațional și fost consilier onorific al premierului României în materie de comunicare externă. Face parte din Grupul liderilor emergenți NATO, e doctorand în materie de „Propagandă rusească în cadrul războiului hibrid”, și este unul din experții externi care semnalează cazuri de dezinformare Grupului Mogherini. Un interviu despre felul în care expertul înţelege ceea ce se întâmplă pe scena politică moldovenească.

Europa Liberă: Uniunea Europeană în general în plan efectiv poate face ceva acum?

Radu Magdin: „În primul rând, cred că mingea acum este în terenul Chişinăului. Uniunea Europeană a spus foarte clar cam ce vrea – vrea stabilitatea, vrea respect pentru statul de drept, vrea găsirea vinovaţilor pentru ceea ce s-a întâmplat în zona bancară, pentru scandalul de la BEM şi vrea să evite ceea ce devine o sintagmă din ce în ce mai prezentă în discursul diplomatic european, şi anume ideea de stat capturat. E o chestiune fundamentală, pentru că, din nou,  știți ce se întâmplă?

Relaţia Uniunii Europene cu Moldova este ca o relaţie de dragoste. Grav pentru Moldova, pentru Chişinău nu este dacă Uniunea Europeană este supărată, să spunem aşa, şi pune condiţionalităţi, grav pentru Chişinău va fi momentul în care Uniunii Europene va înceta să-i mai pese. Nepăsarea va dura mult mai mult, pentru că nepăsarea, dincolo de componenta sa financiară, înseamnă şi o componentă geopolitică. În locul clasei politice de la Chişinău aş avea mare grijă să nu epuizez un minim capital de răbdare care a mai răbdat, tocmai pentru simplul fapt că ulterior, indiferent ce ar face, e ca în povestea cu lupul, în care ţipi „Lupul!” de prea multe ori şi în momentul respectiv, exact când ai o problemă, s-ar putea să nu te mai asculte nimeni. Adică s-ar putea ca la un moment, când chiar va exista o voinţă foarte puternică de reforme, dacă acest lucru nu are loc relativ rapid în perioada imediat următoare, să nu mai existe interes din partea cealaltă.

Sigur că se poate merge pe o teorie a faptului că nu şi-ar putea permite Uniunea Europeană sau marile blocuri geopolitice să lase Moldova copilul nimănui, dar părerea mea e că nu trebuie de mizat la nesfârşit pe acest argument, pentru că, din nou, sunt multe probleme globale. Gândiţi-vă, de exemplu, că eşti în momentul de faţă în locul cancelarului Merkel şi ai probleme şi locale, ai probleme internaţionale, toată lumea trage de tine în toate direcţiile şi la un moment dat îţi bate la uşă şi Moldova, şi spune: „Am nevoie şi eu de nu ştiu ce”. Dacă într-adevăr în momentul respectiv, că vorbim de Merkel, că vorbim de Hollande, că vorbim de Cameron, că vorbim de preşedinte Iohannis la Bucureşti sau de polonezi, sentimentul este de oboseală cronică raportat la ceea ce se întâmplă în Moldova, părerea mea că acele bătăi la uşă vor fi din ce în ce mai stinse.”

  8.12.2015

Anneli Ute Gabanyi: „Rusia nu va accepta niciodată un statut pentru Transnistria, împotriva scopurilor pe care le urmărește”

Ce rol poate juca Germania, preluând preşedinţia OSCE, în reglementarea transnistreană? Opiniile unei experte politice de la Berlin.

 1.12.2015

 Iulian Groza: Uniunea Europeană continuă să ne ajute, dar deocamdată nu are încredere în capacitatea guvernului în a administra fondurile

 Un nou raport al unei organizaţii de expertiză - Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) - arată întârzieri semnificative ale instituţiilor de la Chişinău de realizare a Acordului de Asociere RM – UE. Cum se explică aceste restanţe şi ce efect pot avea, mai ales în contextul dezamăgirilor pe care le prilejuieşte Chişinăul partenerilor europeni?

O convorbire cu unele răspunsuri cu Iulian Groza, moderator de politici în domeniul integrării europene în cadrul IPRE.

Europa Liberă: Dar în general în ce măsură se mai poate vorbi de suportul financiar din partea Uniunii Europene pentru 2016? Sau sunt fonduri care ar fi condiţionate de realizarea propriu-zisă a acordului sau a acţiunilor anumite?

Iulian Groza: „Planificarea cu privire la activitatea de susţinere financiară din partea Uniunii Europene se realizează anual. Din câte cunosc, experţii Comisiei Europene deja au avut discuţii cu oficialii de la Chişinău cu privire la planificarea pentru anul viitor. Totodată, condiţiile pentru reluarea suportului direct bugetar pentru Republica Moldova din partea Uniunii Europene sunt valabile şi acum. Deci, până când nu avem o claritate cu privire la un acord cu FMI, până când nu se îndeplinesc condiţionalităţile pentru beneficierea de acest suport direct bugetar, Republica Moldova nu va primi suportul respectiv. Şi de aceasta este foarte important în dialog cu partenerii de la Bruxelles, pe de o parte, să fie identificate soluţii pentru a recupera suportul planificat pentru anul 2015 şi de a planifica cum poate fi utilizat el în anul viitor. Dar, sigur că în acest sens, în primul rând este nevoie de o înţelegere cu FMI. Şi este important să avem în vedere că Uniunea Europeană de acum încolo va fi foarte strictă la capitolul condiţionalităţi.

Până când Moldova nu îşi va îndeplini condiţiile pentru a beneficia de acest suport al Uniunii Europene, noi nu îl vom primi. Pe de altă parte, vreau să vă spun că Uniunea Europeană a continuat să ofere asistenţă tehnică Republicii Moldova prin diferite proiecte, au fost lansate recent două proiecte Twinning pentru reforma Comisiei Naţionale pentru Piaţa Financiară, sunt mai multe misiuni de experţi din partea Uniunii Europene care ne ajută să facem o evaluare a sistemului de drept, o evaluare a sistemului financiar-bancar, nonfinanciar-bancar. Uniunea Europeană de fapt continuă să ne ajute, dar deocamdată nu are încredere în capacitatea guvernului în a administra fondurile. Tocmai de aceasta şi au sistat suportul direct bugetar.”

26,11,2015

Pirkka Tapiola: „Am impresia că nu s-a înțeles exact ce înseamnă un Acord de Asociere cu UE și ce înseamnă acest Acord pentru R. Moldova și pentru relația UE - Moldova”  Interviu cu șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău.

 Europa Liberă: Să pornim acest dialog de la relația moldo-comunitară. Cum vă explicați dumneavoastră că, după șase ani de guvernare pro-europeană, Republica Moldova dintr-un elev model al Parteneriatului Estic a ajuns să fie un stat captiv?

Pirkka Tapiola: „Să ne uităm mai degrabă la ce a făcut din Republica Moldova o istorie de succes, fiindcă astăzi Moldova beneficiază de tot ceea ce poate primi un stat în cadrul Parteneriatului Estic. Are un Acord de Asociere, are călătorii fără de vize și, a propos, pentru a oferi acest regim de călătorii, Republica Moldova a trebuit să facă reforme reale. De aceea aici nu voi fi deloc critic. Dar dacă ne uităm la Acordul de Asociere, de fapt este un cadru pentru reforme și acesta poate să devină funcțional doar prin implementare. Și dacă ne uităm la toate lucrurile realizate până acum, ele au fost reale și cu adevărat realizate. Însă eu  am impresia că nu s-a înțeles exact ce înseamnă un Acord de Asociere cu UE și ce înseamnă acest Acord pentru R. Moldova și pentru relația UE - Moldova.”

26.11.2015

Bogumil Luft: „Acesta este talentul vostru: de a uita lucrurile rele și de a crea posibilitatea de a merge înainte, după niște visuri”  : Interviu cu fostul ambasador al Poloniei la București și la Chișinău.

Europa Liberă: Domnule Bogumil Luft, referindu-ne la Republica Moldova, din punctul dumneavoastră de vedere, ce poate pierde acum ţara, dacă nu urmează calea apropierii de Uniunea Europeană? Şi poate nu atât apropierea de Uniunea Europeană, cât mai ales realizarea Acordului de Asociere, care presupune nişte reforme foarte clare: procuratura, justiţia, lupta împotriva corupţiei, mediul de afaceri. 

​​​Bogumil Luft: „Această reformă trebuie să fie făcută independent, dacă mergeţi spre Uniunea Europeană sau nu. Acestea sunt reformele pe care toată ţara trebuie să le facă şi se ajunge la o situaţie de democraţie, de dezvoltare bazată pe libertate, economia de piaţă, care şi ea este bazată pe libertate, şi pe baza solidarităţii. Şi statul trebuie să servească această idee a solidarităţii. Toate acestea oricum trebuie să fie realizate. Nu este numai sarcina să facem ca Uniunea Europeană să fie mulţumită de noi. Şi a doua întrebare e că Republica Moldova este o ţară destul de mică, care nu are resurse mari şi care are foarte mult nevoie de o colaborare strânsă cu ceva mai mare. Deci, dacă nu intrarea în Uniunea Europeană, atunci ce anume? Se poate presupune unirea cu România. Dar aceasta este foarte greu de realizat. Este o parte a societăţii care nu vrea aşa ceva, care e şi mai mare decât cei care nu vor intrarea în Uniunea Europeană. După mine, este ceva aproape irealizabil.”

 23,11,2015

Marius Lazurca: „România îşi doreşte ca aceşti bani să ajungă cât mai repede la Chişinău”

Europa Liberă: Dacă nu formează cât de curând posibil o majoritate în Parlament, o majoritate care să promoveze adevăratele reforme, o majoritate pro-occidentală, guvernarea pro-europeană de la Chişinău riscă să rateze prima tranşă de 60 de milioane din creditul promis de 150 de milioane de euro. La modul practic când ar putea să ajungă aceşti bani promişi de către Bucureşti Chişinăului?

Marius Lazurca: „Întrebarea e legitimă, multă lume în Republica Moldova se întreabă ce se va întâmpla cu acest credit. Întâi de toate el a făcut obiectul unui acord interguvernamental, care a fost aprobat de parlamentele noastre şi care a fost propus spre promulgare celor doi preşedinţi. Preşedintele Republicii Moldova a promulgat legea de aprobare a acestui împrumut. Preşedintele României a retrimis legea în Parlamentul de la Bucureşti. Motivele preşedintelui României sunt foarte limpezi, de altfel, domnia sa le-a explicat Parlamentului României, de asemenea, şi-a explicat decizia şi opiniei publice. Împrumutul a fost solicitat de Chişinău, de guvernul condus de Valeriu Streleţ, pentru a ajuta Republica Moldova să continue procesele de reformă în condiţii de stabilitate socială şi politică, până la negocierea şi semnarea unui contract de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, finanţare care, odată deblocată, ar fi deblocat şi sprijinul bugetar direct al Uniunii Europene. Aşadar, acest împrumut, cel puţin în prima lui tranşă, avea obiectivul să asigure stabilitatea actului guvernamental pentru Republica Moldova într-un moment de cumpănă, într-un moment delicat pentru această ţară. În esenţa lui, totuşi, acest împrumut avea destinaţia de a furniza guvernului de la Chişinău un instrument de continuare, de accelerare, dacă s-ar putea, a procesului de reformă în sens european, înscris în Acordul de Asociere semnat de Republica Moldova. Aşadar, cele două condiţii pentru ca acest împrumut să devină operaţional sunt foarte simple, e nevoie de un guvern care să fie susţinut în demersurile sale pro-reformiste în sens european de o majoritate în Parlamentul de la Chişinău. Altminteri acest împrumut nu îşi poate atinge obiectivele şi ieşim din cadrul înţelegerii iniţiale.”

 17.11.2015

Dorin Purice: „Republica Moldova nu este o țară țintă a atacurilor teroriste”Interviu cu Șeful poliției de frontieră din Republica Moldova

Europa Liberă: Prezenţa reprezentanţilor EUBAM la hotarul moldo-ucrainean facilitează într-un fel activitatea dumneavoastră? Pentru că altădată se vorbea că această frontieră e folosită pentru trafic, pentru contrabandă, pentru toate relele.

Dorin Purice: „Prezenţa Misiunii EUBAM are un rol hotărâtor pentru noi, fiindcă foarte multe proiecte, foarte multe iniţiative au fost elaborate de comun cu experţii EUBAM. Experţii EUBAM au fost lângă noi atunci când am pregătit misiunile de preevaluare pe regimul liberalizat de vize, împreună ne-am pregătit pentru acea mare misiune de evaluare şi după care cetăţenii au început a circula fără vize. Din Parteneriatul Estic Republica Moldova este singura ţară care se bucură de astfel de regim. Iar în spatele reuşitelor acestea stau foarte multe activităţi, eforturi în comun cu Misiunea EUBAM. Misiunea EUBAM a făcut posibile mai multe procese comune la frontiera moldo-ucraineană şi acum chiar dacă este situaţia foarte încordată şi alarmantă în estul Ucrainei, toate procesele care au fost lansate anterior continuă, grupurile de lucru pe diverse tematici cu ucrainenii sunt din ce în ce tot mai de amploare. Tot Misiunea EUBAM ne-a ajutat în negocieri cu partenerii din Ucraina, atunci când am negociat acel protocol de control comun al frontierei în punctul Ciuciurgan-Pervomaisc. Tot cu ajutorul lor am ajuns la o formulă de schimb de informaţii în regim online pe tot segmentul frontierei, inclusiv acel central. În foarte scurt timp, cred că mai puţin de o lună deja vom fi capabili să facem acest schimb online de informaţii cu colegii din Ucraina. Şi prin aceasta avem posibilitate să primim în regim real toate datele despre acei cetăţeni, inclusiv străini care traversează pe segmentul central frontiera. Prin urmare, va fi mult mai uşor să-i monitorizăm pe străinii care au nevoie de o înregistrare în Republica Moldova să le supraveghem respectarea acelor termeni de şedere în Republica Moldova. Plus că acest schimb de informaţie mai are şi o încărcătură operaţională, adică din punct de vedere al analizelor criminale sau activităţilor de inteligenţă este un volum absolut necesar de informaţii.”

17.11.2015

Svetlana Alexievici: „Acum nu este timpul lui Vaclav Havel, este timpul lui Putin, Lukașenko, e timpul forței brute”  După atacurile teroriste de la Paris, un interviu în exclusivitate pentru RFE/RL cu laureata premiului Nobel pentru Literatură.

RFERL: Cum pot influența aceste atacuri teroriste situația din lume? Poate Europa renunța la valorile democratice în favoarea securității?

Svetlana Alexievici: „Da, este o mare provocare pentru civilizația europeană, pentru valorile europene. Acest lucru îl spune mereu Angela Merkel. Pe de altă parte, Europa, în special Germania, primește un număr foarte mare de refugiați. Am văzut eu însămi cum se întâmplă asta, cum oamenii sunt gata să ajute. În același timp, se constată că printre cei care au fost primiți apar teroriști. Pentru o minte normală este foarte greu de înțeles cum de se întâmplă acest lucru. Europa se va opune, acolo există o civilizație foarte puternică de valori europene. Dar va fi o încercare grea, desigu

 13.11.2015

 Victor Chirilă: „Trebuie să fim mai inteligenți și să ne promovăm activ interesele”

Interviul dimineții cu directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă.

Europa Liberă: ... domnul Füle chiar spunea într-un interviu recent acordat Europei Libere că Uniunea Europeană nu a oferit Moldovei o perspectivă mai generoasă. Într-adevăr au fost europenii circumspecţi şi zgârciţi în raport cu Moldova? Şi dacă ar fi dat dovadă de o generozitate mai mare, se schimba ceva?

Victor Chirilă: „E adevărat, Republica Moldova are nevoie de o astfel de perspectivă şi, din păcate, Uniunea Europeană nu-şi poate permite din varii raţiuni să acorde ţării noastre această perspectivă. Raţiuni desigur interne, care vizează fiecare ţară în parte din Uniunea Europeană şi din raţiuni externe, dacă ne gândim la politica agresivă, revizionistă a Federaţiei Ruse în regiune, care face Uniunea Europeană să fie foarte circumspectă, aşa cum aţi menţionat dumneavoastră şi, de asemenea, să aibă o anumită frică în a promova mult mai curajos politica sa de vecinătate în regiunea noastră. Ar fi bine ca această perspectivă să existe.

Dar iarăşi, să nu uităm că Acordul de Asociere pe care ţara noastră l-a semnat cu Uniunea Europeană deja prevede o anumită perspectivă de integrare economică, datorită DCFTA. Dacă Republica Moldova, clasa noastră politică, guvernanţii noştri vor fi înţelepţi şi vor implementa cât mai curând posibil reformele pe care le presupune DCFTA, ţara noastră va fi cu un pas deja în Uniunea Europeană, iar acest lucru va duce în cele din urmă şi la deschiderea perspectivei politice de aderare la Uniunea Europeană. Trebuie să fim înţelegători într-o anumită măsură. Să înţelegem circumstanţele regionale europene, care s-au schimbat, nu s-au schimbat în favoarea noastră.

De aceea ţara noastră, noi, trebuie să fim mult mai inteligenţi şi să ne promovăm activ interesele, să facem schimbări acasă. Altfel nu vom convinge Uniunea Europeană să ne ofere perspectiva de integrare europeană. Plus la aceasta, pe lângă reforme ţara noastră trebuie să se conecteze activ cu Uniunea Europeană din punct de vedere al infrastructurii drumurilor, infrastructurii energetice, infrastructurii bancare etc., etc. Dacă noi nu facem aceste lucruri, ţara noastră va rămâne pe veci într-o umbră în această regiune.”

Victor Chirilă: „E adevărat. Din păcate, sub paravanul integrării europene s-au făcut foarte multe lucruri proaste, lucruri care nicidecum nu fac faţă partidelor pro-europene. Mă refer şi la criza bancară, mă refer şi la concesionarea Aeroportului, mă refer şi la cele 14 miliarde de lei pe care acum cetăţenii Republicii Moldova trebuie să-i plătească zece ani înainte, mă refer şi la toate actele de corupţie despre care aflăm tot mai multe şi mai multe în domeniul agriculturii, în domeniul medicinii, în alte domenii.

Aceste lucruri într-adevăr discreditează clasa politică europeană, cei care se ascund după această lozincă discreditează însăşi ideea de integrare europeană. De aceea într-adevăr ne aflăm într-o situaţie deloc uşoară, vrem integrare europeană, dar nu ştim cu cine să facem această integrare europeană, vrem reforme, dar nu avem o clasă politică care să ne conducă spre aceste reforme. Și mai ales că această clasă politică care pretinde că vrea să facă reforme nu se mai bucură de încrederea cetăţenilor, aşa cum arată respectivul sondaj. Cum să faci reforme, dacă tu ai pierdut practic această încredere?

Ne aflăm într-o situaţie extrem de proastă. Şi mă tem că guvernul următor ori va trebui să facă cu adevărat reforme şi să demonstreze că merită să aibă încrederea noastră, ori ne vom pomeni într-o nouă criză şi mai profundă, şi mai periculoasă pentru ţara noastră.”

 

12.11.2015

Stefan Füle: „Țara are nevoie de un guvern pro-Moldova, pro-reforme, inclusiv cele formulate în Acordul de Asociere” Fostul comisar european răspunde întrebărilor Europei Libere.

..Stefan Füle: „Orice Guvern care îşi doreşte cu adevărat să realizeze reforme ambiţioase are nevoie de o puternică susţinere politică. Aflându-mă în Republica Moldova, i-am întrebat pe politicieni ce înseamnă, de fapt, un guvern pro-european? Înţeleg ei ce presupune acest lucru?

Din punctul meu de vedere, ţara are nevoie de un guvern pro-Moldova, pro-reforme, inclusiv cele conținute în Acordul de Asociere semnat cu Uniunea Europeană. E ceea ce aşteaptă oamenii şi ce ar ajuta relaţia dintre Republica Moldova şi UE. Oamenii nu au nevoie de un alt guvern doar numit pro-european care, într-un final, va reprezenta un alibi pentru oligarhii de la Chişinău să continuie politica la care am asistat până acum.”...

 

...Europa Liberă: Dle Füle, pe de altă parte, sunt politicieni care îi reproşează într-un fel Uniunii Europene că în toţi aceşti ani a susţinut o clasă politică nu tocmai europeană. Dvs cum aţi răspunde unui asemenea reproş?

Stefan Füle: „Nu, nu, noi nu ne propunem să susţinem un guvern sau altul. Noi lucrăm cu politicienii pe care îi aleg cetăţenii Republicii Moldova. În acelaşi timp, ne întărim relaţia cu oamenii prin intermediul unei cooperări active cu societatea civilă şi organizaţiile non-guvernamentale.

Noi am fost cei care ani de zile am insistat pe rezolvarea problemelor cu care se confruntă ţara! Mă refer aici la polarizarea societăţii, lupta împotriva corupţiei, sustenabilitatea reformelor, întărirea instituţiilor democratice şi nevoia unui stat de drept funcţional. Sunt probleme despre care am discutat nu ieri şi nici azi. Sunt priorităţi pe care am insistat de la început.”

  11..11.2015

 Anneli Ute Gabanyi: Este nevoie de...mai multă Europă. O discuție cu experta de la Berlin 

Anneli Ute Gabanyi: „Am vorbit de atâtea ori despre lipsa de spirit naţional al multora dintre conducătorii politici ai Moldovei, de lipsa lor de responsabilitate. Îi înţeleg pe oamenii de rând din Moldova, cei care au mai rămas în ţară, care nu pot să vadă luminiţa la capătul tunelului. Să nu uităm că oamenii aceştia au aşteptat luminiţa şi până la căderea comunismului, şi după aceea nu s-au ales cu ceea ce au sperat şi au dorit.

Întrebarea este: ce lipseşte în această dezvoltare a Republicii Moldova? Şi tare mă tem, chiar dacă nu este deloc populară o astfel de aserţiune, este nevoie nu de mai puţină Europă, ci de mai multă Europă. Consider să cred că o adevărată schimbare, chiar dacă numai în timp, aşa cum s-a produs în celelalte ţări care au intrat în componenţa Uniunii Europene, nu se pot pune realmente condiţii de schimbare, de o schimbare durabilă, în condiţiile în care şi rezultatul pozitiv, adică trecerea pe drumul integrării europene nu există. Foarte straniu şi probabil pentru urechi occidentale şi mai straniu sună verdictul meu, dacă nu i se dă o perspectivă europeană Republicii Moldova, care să arate şi oamenilor că ceva se mişcă, dar şi politicienilor, că ei ar trebui să se mişte pentru a rămâne realmente în fruntea acestei ţări, tare mă tem că vom avea mai multe evenimente de acest fel. Şi să nu uităm, timpul nu este inocent pentru Republica Moldova.

Ceea ce se întâmplă, presiunea asupra Ucrainei, înrăutăţirea situaţiei din Transnistria, toate aceste lucruri ne arată că şi din partea cealaltă, din partea Rusiei, care comandă destinele regiunii la est de Republica Moldova, nici de acolo nu ne putem aştepta la hotărâri pozitive, dimpotrivă.”

 09.11.2015

Marie-Madeleine Mialot Muller: „Mișcările de independență ale regiunilor bogate pot fi considerate egoiste” Interviu cu politiciana franceză, autoarea raportului despre regionalizarea în statele Consiliului Europei.

 De la declanșarea crizei economice (în 2008), în încercarea de a diminua efectele acesteia și de a avea un control mai strict asupra resurselor bugetare, guvernele europene au adoptat legi care au recentralizat procesul de guvernare, se arată într-un raport elaborat de politiciana franceză Marie-Madeleine Mialot Muller și adoptat recent de Congresul Puterilor Locale și Regionale a Consiliului Europei. Raportul mai recomandă statelor membre definirea și clarificarea statutului regiunilor în constituție, ca și resursele de care dispun în mod liber. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Mialot Muller arată că, de regulă, regiunile bogate caută să se separe, dar că statele puternice sunt întotdeauna acelea în care regiunile au politici de solidaritate teritorială în cadrul statului național. Cel mai bun exemplu de regionalizare este cel al Germaniei, mai spune raportoarea.

09.11.2015

Vlad Spânu: „În situaţia creată alegerile anticipate sunt inevitabile”Interviu cu Peședintele Fundației Moldova cu sediul la Washington

Europa Liberă: Aţi spus şi dumneavoastră că semnarea Acordului de Asociere a fost şi este un angajament al guvernanţilor de la Chişinău de a implementa mai multe reforme. Se pare că unii politicieni moldoveni au văzut şi văd aderarea ţării la UE ca o ataşare la un super-stat care îi scuteşte de responsabilităţi.

Vlad Spânu: „Aderarea la UE înseamnă, în primul rând, reformele instituţiilor statului şi ale politicilor acestui stat, care să adere la principiile care există astăzi în Uniunea Europeană, ceea ce politicienii noştri au înţeles. Și din considerentul acesta au refuzat să facă aceste reforme, deoarece subminau însăşi construcţia pe care au clădit-o. Şi construcţia pe care au clădit-o a fost de a canaliza fluxurile băneşti din instituţiile statului în buzunarele proprii, pentru a beneficia din aceste fluxuri financiare, care nu sunt altceva decât taxele parvenite de la cetăţenii Republicii Moldova. Evident că aceasta vine în contradicţie directă cu principiile pe care se bazează Uniunea Europeană. Şi de aceasta nu au fost implementate reformele, în primul rând, în justiţie, în alte structuri importante ale statului, în sistemul fiscal ş.a.m.d. Fiindcă aceasta nu era în linia lor de gândire.”

 

 5.11.2015

Iulian Groza: „Neaplicarea comerţului liber cu UE în regiunea transnistreană ar putea însemna pierderi de cca. 50 de milioane de dolari anual” Interviul cu moderatorul pentru „politici de integrare europeană” în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene.

... tendinţa până la sfârşitul anului artă că riscăm să avem o notă proastă la capitolul implementării prevederilor Acordului de Asociere. Aici nu vreau să mă axez dacă ceea ce avem noi în Republica Moldova trebuie privit ca un exemplu pentru cei de la Tiraspol sau nu.

În general, trenajul în implementarea Acordului de Asociere în Republica Moldova este legat de criza politică care s-a perpetuat în ultima perioadă, este legat de criza în sectorul financiar-bancar, de suspendare a suportului financiar din partea Uniunii Europene ş.a.m.d. Acum ce contează mai mult este să reuşim, având în vedere interesul economic şi interesul agenţilor economici din regiunea transnistreană, să facem tot posibilul, Chişinăul şi Tiraspolul, cu suportul celor de la Bruxelles, pentru ca să identificăm o serie de cerinţe minime care trebuie puse în aplicare la începutul lunii ianuarie 2016. Şi aici mă refer în primul rând la excluderea tarifelor de import pentru produsele din Uniunea Europeană care merg spre regiunea transnistreană, lucru posibil.

Doi, este important ca să fie asigurată certificarea originii bunurilor care sunt exportate din regiunea transnistreană spre piaţa Uniunii Europene, lucru care acum se face, având în vedere preferinţele comerciale cu Uniunea Europeană. Este nevoie doar de asigurat în continuare că autoritatea noastră vamală are acces la producătorii de acolo şi certifică originea bunurilor. Şi a treia condiţie, foarte importantă, legată de certificarea, standardele sanitare şi fitosanitare. A propos, acest lucru iarăşi se derulează în condiţiile actuale. Ceea ce contează acum, să fie uşurat sau facilitat acest proces în continuare.

Cei de la Tiraspol invocă că excluderea tarifelor de import ar putea să afecteze bugetul regiuni. Am dat exemplul statistic cu privire la importul din Uniunea Europeană, care reprezintă aproape 8%. Într-o perspectivă de un an-doi s-ar putea să crească, dar este şi perioada în care pot fi ajustate anumite lucruri. Şi soluţia despre care s-a discutat şi care poate fi oportună este, practic vorbind, înlocuirea sau acoperirea acestui element legat de tariful de import, cu instituirea taxei pe valoarea adăugată în regiunea transnistreană care nu există.

Deci, practic, soluţiile juridice sunt posibile, este important ca să existe voinţă politică la cei din Tiraspol şi aici la Chişinău, pentru a încerca să se apropie poziţiile şi astfel sunt premise pentru ca Acordul de Asociere să fie aplicat începând cu 1 ianuarie.”

  04.11.2015

Kalman Mizsei: „În interiorul sistemului principalul dușman sunt practicile corupte” 

Un interviu cu șeful misiunii Misiunii de Consultanță pentru Reforma Sectorului Civil de Securitate din Ucraina (EUAM), aflat în vizită la Chișinău.

Europa Liberă: Viitorul european al Republicii Moldova depinde de viitorul european al Ucrainei?

Kalman Mizsei: „În primul rând, nu pot comenta acest subiect, dar pot spune că Uniunea Europeană măsoară progresul diferitor țări în baza meritelor fiecăreia. Desigur, în ceea ce ține de geopolitică, există o interacțiune dintre situația din ambele țări. Dar pentru Moldova e important să implementeze reforme și să-și facă temele pentru acasă, iar UE va reacționa pozitiv. Același lucru se referă și la Ucraina. Faceți reforme și UE e va reacționa pozitiv.”

04.11.2015

Eugen Carpov: „Chişinăul nu are niciun motiv să blocheze economic regiunea transnistreană”
Un interviu cu prim-vicepreședintele Partidului Popular European.

 Europa Liberă: Să ne spuneţi şi o părere a dumneavoastră referitoare la Acordul de Asociere pe care l-a semnat Republica Moldova cu Uniunea Europeană, care include şi Acordul de Liber Schimb şi iată că prevederile acestui acord sunt valabile pentru agenţii economici din stânga Nistrului doar până la 1 ianuarie 2016. Ce se întâmplă începând cu 2016?

Eugen Carpov: „Bruxellesul a anunţat că aceste preferinţe autonome care sunt valabile până la 31 decembrie nu vor mai fi prelungite. Deci, în continuare, soluţia pe care s-a mers pe parcursul anului curent nu mai este valabilă. Alte soluţii trebuie agreate, puse pe hârtie, convenite şi evident că, probabil, cei din Uniunea Europeană înţeleg că e nevoie de o perioadă tranzitorie pentru cei din regiunea transnistreană, pentru ca ei să fie pregătiţi să aplice.

Acest mecanism de preferinţe comerciale autonome nu va mai putea fi, doar poate fi un termen tranzitoriu pentru aplicarea întocmai a prevederilor Acordului de Liber Schimb pe care Moldova îl are semnat cu Uniunea Europeană şi transpunerea tuturor regulilor şi asupra teritoriului moldovenesc din regiunea transnistreană.

Aceasta este unica soluţie, ea a fost nu o dată şi declarată, dar şi explicată la nivel de experţi celor din Transnistria. Am impresia că apropierea către data de 1 ianuarie îi pune pe gânduri pe transnistreni, nu exclud ca în curând să vedem o evoluţie, sper, una care să însemne că Tiraspolul va accepta regulile Acordului dintre Chişinău şi Bruxelles.”