Interviuri, comentarii, opinii 2015
Arhiva 2012-2014
30.10.2015
Valeriu Chiveri: „Nu văd cum am putea noi să ne gândim la o renegociere a acestui acord [de asociere cu UE] Interviu cu fostul ministru adjunct de Externe si Integrare Europeana.
....Acordul de Asociere a fost ratificat practic de toate statele Uniunii
Europene, cu excepţia a două dintre ele, sper că într-o perioadă scurtă
acest proces va fi finalizat, au rămas Italia şi Grecia. În această
situaţie nu văd cum am putea noi să ne gândim la o renegociere a acestui
acord. Bănuiesc că aceasta e o încercare de a stopa, într-un fel,
procesul nostru de avansare către Uniunea Europeană şi de a utiliza
acest argument inclusiv în plan intern pentru anumite pături sociale din
Republica Moldova, dar şi pentru donatorii externi. Când vorbesc de
donatorii externi referitor la Partidul Socialiştilor, am în vedere o
anumită ţară şi o anumită capitală – Federaţia Rusă – este lucru foarte
clar, care susţine deschis, practic, financiar aceste partide care
încearcă să destabilizeze situaţia în ţară.”
....Europa Liberă: Chiar este imposibil ca un stat să
participe concomitent la două zone de liber schimb: şi la cea cu UE, şi
la cea cu CSI?
Valeriu Chiveri: „Experienţa noastră şi expertiza
noastră pe care o avem ne spune că lucrul acesta e foarte posibil. Sunt
exemple foarte clare la care Federaţia Rusă nu face referinţă. Serbia,
de exemplu, care este în regim de liber schimb cu Uniunea Europeană are
acelaşi Acord de Liber Schimb cu Federaţia Rusă şi nu a fost nicio
problemă în calea exporturilor din Serbia către Federaţia Rusă şi
viceversa. Iar recent a fost semnat chiar şi un contract foarte serios
şi mare de cumpărare a armamentelor din Federaţia Rusă către Serbia.
Deci, acolo unde se doreşte aceste două regimuri nu pot fi contrapuse
unul cu altul, se poate lucra foarte bine şi în beneficiul ambelor
state.”
Petras Auštrevičius: „Actualul guvern, presat și pus la colț
de opinia publică, trebuie să rămână, să se țină de ce a promis, să
ofere rezultate”Interviu în exclusivitate cu raportorul Parlamentului European pentru Moldova.
Petras Auštrevičius: „Situația socio-economică din
Moldova nu este simplă. Oamenii sunt plătiți prost, infrastructura este
subdezvoltată. Oamenii au trăit două decenii în aceste condiții. Acum ei
cred că, grație intergrării în UE, viitorul ar putea arăta mai bine. Au
luat foarte în serios ce li s-a promis de către UE. Știți, de fapt,
Moldova nu are o alternativă reală. Uniunea Vamală? Uniunea
Euroasiatică? Priviți cum o duc acele țări din aceste structuri propuse
de Moscova, cât de prost merge economia Rusiei. Cu UE moldovenii deja
văd rezultatele liberalizării vizelor, comerțului liber, fondurile care
vin prin programele care curg din Acordul de Asociere. Pentru cei mai în
vârstă este o șansă să își vadă copiii și nepoții ducând o viață mai
bună decât a lor. Ca atare, steagurile UE la proteste nu înseamnă
altceva decât o încurajare a politcienilor să continue să își ducă țara
pe acest drum european. Politicieni moldoveni, nu vă dezamăgiți
cetățenii!”. ......
.......Petras Auštrevičius: „Diferența pe care o văd între UE
și Federația Rusă este că noi nu suntem un imperiu, nu intrăm cu
tancurile in țări străine. Noi facem lucrurile în mod diferit. Preferăm
ca aceste țări să aleagă liber felul in care doresc sa se asocieze, cu
cine doresc sa se asocieze. Repet oferta UE pentru Moldova: călătorii
fără vize în UE, comerț liber. Nu le cerem să facă temenele UE.
Moldovenii sunt europeni, nu sunt euro-asiatici. Moldovenii vorbesc o
limbă europeană, de aceea nu cred că moldovenii își vor vinde libertatea
europeană pentru un gaz mai ieftin”.
28.10.2015
Siegfried Mureșan: „Parcursul țării este mai important decât soarta unui singur om”
Purtătorul de cuvânt al PPE, despre cazul Vlad Filat și securizarea R.Moldova în interiorul UE, prin... unirea cu România.
Purtătorul de cuvânt al PPE, despre cazul Vlad Filat și securizarea R.Moldova în interiorul UE, prin... unirea cu România.
Siegfried Mureșan: „Angajamentul UE este în fața
cetățenilor R. Moldova. De aceea, chiar dacă mâine va veni un guvern de o
altă culoare politică, noi nu vom spune niciodată că vom retrage
liberalizarea regimului de vize. R. Moldova beneficiază mult de pe urma
apropierii de UE. Avem acordul de asociere și liber schimb semnat și
acesta trebuie implementat acum. Pentru a putea fi implementat este
nevoie de o majoritate stabilă, pro-europeană, la Chișinău. Deși acest
acord există, un guvern pro-rus, comunist, socialist, poate pune bețe în
roate implementării lui, iar de suferit vor suferi tot oamenii. Să nu
uităm că în momentul de față R. Moldova este cel mai mare beneficiar de
fonduri europene pe cap de locuitor din toate statele din afara UE. În
plus, orice guvern de extremă stânga, comunist, populist, reprezintă un
risc pentru oameni. Am vazut-o nu demult in Grecia. Deși nu totul
mergea bine acolo, totuși, prognoza pentru creștere economică era de
peste 2,5%. Șomajul era în scădere, deficitul în scădere, investițiile
creșteau. După câteva luni de experiment cu Tipras avem o recesiune de
2,5%, am avut trei săptămâni băncile închise cu costuri enorme atât
pentru populație cât și pentru economie. Sper ca cetățenii R. Moldova să
fie scutiți de un astfel de experiment comunist și populist, pentru că
tot ei ar suferi. Ce ar urma ar fi datorie publică, recesiune, neplata
pensiilor, alocațiilor.”
Nicu Popescu: „Succesul unui dialog poate avea loc doar în cazul în care participă și niște mediatori internaționali” Un interviu cu analistul Institutului UE pentru Studii de Securitate de la Paris.
Europa Liberă: Raportorii Consiliului Europei atunci au fost mediatori. Acum poate fi vorba despre implicarea unor instituții europene fie Consiliul Europei, fie OSCE, fie altă instituție?
Nicu Popescu: „Acum mai mult ca niciodată o astfel de implicare ar fi necesară. Societatea este prea polarizată, guvernarea s-a distanțat prea mult, nu doar de opoziție, dar și de societatea civilă. Și societatea civilă nu ar fi percepută drept un jucător neutru în aceste tensiuni între opoziție și guvernare, în condițiile în care guvernarea într-adevăr este mult prea departe de mainstream-ul societal, este suficient să ne uităm chiar și la sondaje. Și în aceste circumstanțe, cred că succesul unui astfel de dialog poate avea loc doar în cazul în care există și niște mediatori internaționali.
Probabil, ar fi vorba sau de OSCE, sau de Consiliul Europei care sunt, de altfel, implicați în astfel de crize politice de mai mult timp în diferite țări și contribuie cu astfel de eforturi de mediere pentru a aplana anumite crize politice.
Poate ar fi util să invocăm acum și faptul că societatea civilă tunisiană a primit Premiul Nobel pentru Pace anume pentru faptul că a jucat un rol în medierea unui conflict politic de acum trei ani în Tunisia.
În contextul unei crize politice anume societatea civilă a ajutat puterea și opoziția de atunci să ajungă la un consens care a permis Tunisiei să evite un eventual război civil și să își gestioneze acea criză prin metode de dialog politic. Și, din nou, în Republica Moldova, evident, situația nu este la fel de gravă ca în statele arabe, dar, până la urmă, și mediatorii internaționali, și societatea civilă sunt acele forțe care pot ajuta să se aplaneze conflictul.”
15.10.2015
Julia Powles: „Mă îngrijorează lipsa de transparență pentru pentru cetățeni. Cine poate accesa informațiile noastre și cu ce implicații?”Interviu cu moderatoarea unei dezbateri despre rolul Facebook, Twitter etc. în protejarea libertății de expresie online.
Europa Liberă : Consiliul Europei a lansat zilele acestea o Platformă de protecție a jurnaliștilor. Jurnaliștii sunt importanți pentru o democrație sănătoasă și trebuie protejați,
aceasta ar fi ideea din spatele acestui proiect. De ce anume îi
protejam ? De abuzurile guvernelor ? De abuzurile angajatorilor? Pare
că jurnaliștii sunt mai
vulnerabili ca niciodată. Cum pot fi ei puternici pentru a apăra
libertatea de expresie, când astazi sunt atat de vulnerabili ?
Julia Powles: „Am fost foarte impresionată de
remarcile secretarului general al COE, Thorbjorn Jagland, despre
imporanta jurnalismului independent, pentru că doar astfel se asigură
diversitatea de opinii. Platforma este un concept excelent, dar sunt
sigură că are nevoie de resurse semnificative. Cred că trebuie o abodare
integrată și realistă cu privire la realitatea
muncii de jurnalist azi. Actualemente jurnalismul este o industrie în
mare nevoie. Încerc să separ tema viitorul jurnalismului de cea a
viitorului modelului de business din lumea media. Jurnalismul trebuie să
reziste. Este fundamental pentru democrație. Nu știu dacă va rezista în fața acestui model de business în care avem instituții media care se folosesc foarte mult de freelanceri. Cred că cei care reglementează astăzi acest domeniu nu înțeleg că actualii împărați ai spațiului
digital sunt platformele: Facebook, Twitter, Google. Într-un studiul
care analiza Facebook se arăta că FB nu are nici o opinie cu privire la
valoarea democratică a diversității și plurismului de opinii. Dacă acesta este noul împărat al spațiului digital, atunci cred că vom ajunge într-un spațiu foarte ingrijorător, dezechilibrat, în care informația este monopolizată, există propagandă, unde primim doar știrile pe care cineva ni le livrează și pe care trebuie sa le primim și nu există instituții care să îi traga la răspundere pe cei care ne incalcă drepturile.”
12.10.2015
Lilia Carasciuc: „Problema nu constă atît în modificarea cadrului legal cît în aplicarea lui”
Interviul dimineții cu directoarea Transparency International Moldova.
Europa Liberă: Dna Carasciuc, mai întâi de toate să vorbim despre termenul „resetare”.
Resetarea vine de la computere, atunci când sunt încărcate de programe
și vreuna nu merge se face resetare. Cum credeți Dvs., există nevoia să
se facă resetarea sistemului de luptă cu corupția, ca și cum el s-a
pornit, dar nu merge?
Lilia Carasciuc: „Sigur că noi putem să resetăm
sistemul de sute de ori, dar poate îl lăsăm să funcționeze. Pentru mine
scopul adevărat al acestei inițiative nu este chiar clar. Există Planul
de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea
Europeană, Strategia de Reformare a Sectorului Justiției, în particular
cea a Procuraturii Generale, există noua Strategie Anti-corupție, este
elaborat pachetul de legi pentru reformarea Comisiei Naționale de
Integritate.
La implementarea tuturor acestor programe Moldova este restanțieră și
în fața societății, și în fața instituțiilor internaționale, de aceea
nu îmi este clar pentru ce mai trebuie de formulat încă un pachet de
documente. Mai ales că în cadrul „Pactului Social” care se va desfășura
în paralel cu aceasta inițiativă ar putea să mai apară încă alte
documente.”
09.10.2015
Andi-Lucian Cristea: „Cred că sprijinul pentru R. Moldova va fi condiționat puternic pe viitor”
Europarlamentarul social-democrat român răspunde întrebărilor Europei Libere la Strasbourg.
. Între 21 și 22 septembrie a avut loc prima reuniunea a Comitetului
Parlamentar de Asociere UE-R. Moldova. Este o întâlnire deosebită, este
prima după semnarea Acordului de Asociere. Comitetul monitorizează
stadiul implementării Acordului de Asociere si exercită o funcție de
control parlamentar. ,,,, și a fost făcută o radiografie foarte clară, foarte exactă, atât
a lucrurilor bune cât și a exemplelor negative, care trebuie urgent
îndreptate.
Aici aș menționa doar trei lucruri: lupta împotriva corupției, stabilitatea și reformarea din temelii a sistemului financiar-bancar și, cel mai important, având în vedere și manifestațiile, stabilitatea socială. În 2009, PIB-ul Moldovei era de aproximativ 2 miliarde de dolari. Anul trecut ajunsese la aproape 8 miliarde de dolari. Este o creștere evidentă. Dacă prosperitatea de pe hârtie se vede și în buzunarele cetățenilor moldoveni, da, asta este o întrebare bună. Însă având în vedere dispariția miliardului de dolari, cred că sprijinul pentru R. Moldova va fi, pe viitor, condiționat puternic.”
Monica Macovei: Neaplicarea reformelor ar putea determina UE să retragă dreptul cetățenilor moldoveni de a călători fără vizeInterviu cu fosta șefă a Delegației Parlamentului European de cooperare cu R. Moldova.
Fosta președintă a Delegației PE de cooperare cu R. Moldova atrage atenția că neaplicarea reformelor de către un guvern care ar schimba cursul european al Moldovei ar putea determina UE să retragă dreptul cetățenilor moldoveni de a călători fără vize. Macovei solicită guvernului să încheie o înțelegere cu platforma DA, în cadrul căreia să se angajeze că schimbă procurorul general, că îi pedepsește cu inchisoarea pe cei vinovați pentru dispariția miliardului de dolari și să recupereze banii.
06.10.2015
„Nici o țară din UE sau CE nu poate refuza refugiați dacă este vorba de persoane persecutate în țările lor"Interviu cu șeful delegației italiene la APCE, Michele Nicoletti.
Urmare a crizei refugiaților
Consiliul Europei pune presiune pe parlamentele din cele 47 de state
membre să modifice prevederile legislative privind azilul. Aceasta în
condițiile în care, deocamdată, UE nu dispune de un sistem comun de azil, fiind nevoită să se bazeze pe așa numitul Regulament Dublin. Profesorul de filozofie politică Michele Nicoletti, care este și șeful delegației
italiene la APCE, a elaborat un raport care propune o serie de
modificări aduse Regulamentului Dublin. Raportul a fost aprobat deja de
plenul APCE.
05.10.2015
Egidijus Vareikis: „Societatea trebuie să cadă de acord asupra unei soluţii de compromis”
Un interviu în exclusivitate cu fostul raportor pentru Moldova al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Egidijus Vareikis: „... Când, prin intermediul majorității parlamentare, Moldova a decis să îmbrățișeze proiectul european, oamenii au inteles că va dura mult până ce Moldova va ajunge la standardul european. Știu și eu asta din experiența țării mele, Lituania. Așadar, proiectul european este unul de lunga durată. Dar oamenii vor să trăiască azi, nu în viitor. Au nevoie de proiecte pe termen scurt. Iar proiecte pe termen scurt oferă Rusia: gaz, piață la standarde nu prea inalte pentru produsele agroalimentare etc. Societatea vrea către vest, dar să rămână conectată pe mai departe cu estul.Nu imi dau seama cum se face că miliardul de euro a dispărut exact in perioada când Moldova alegea drumul european. A fost conspirație? A fost o coincidență? O întâmplare? Vedeți, acum toată lumea, din toate direcțiile politice a ieșit în stradă. Cer toți aceleași lucruri, dar în modalități diferite. De pildă această mișcare DA (Dreptate și Adevăr), deși este o mișcare intelectuală, utilizează multe simboluri populiste. Se comportă populist.Cu socialiștii este simplu. Ei profită de situația creată ca să câștige atenție si noi adepti, poate. Ei folosesc mult comparația. „Ce inseamnă Europa? Inseamnă conspirație, bani furați, minciuni. Asta este Europa.” Acesta este mesajul lor. Europa are toate relele.Aceste două grupuri, care deși se urăsc au aceleași scopuri si obiective: vor demisia președintelui si guvernului. Dar, imi pare rău să spun, aceasta este imaginea unei democrații imature. Oamenii cred că dacă dau jos guvernul și președintele într-o zi lucrurile se vor îmbunătăți. Nu este adevărat. Eu înțeleg că președintele nu vrea să demisioneze. Ceea ce este de înțeles. Experienta mea arată că o demisie singulară nu rezolvă nimic. Nu este o singură soluție. Societatea trebuie să cadă de acord asupra unei soluții de compromis."
30.09.2015
Piotr Wach: „În rapoartele noastre precedente am menţionat situaţia neclară din sistemul bancar moldovenesc”
Raportorul APCE pentru R.Moldova, într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă.
Europa Liberă: Domnule Wach ați fost la Chișinău și Comrat în luna mai anul acesta, prima vizită după alegerile din 30 noiembrie 2014. Autoritățile de la Chișinău erau în plin scandal după dispariția miliardului de dolari din băncile moldovene. Între timp, moldovenii s-au revoltat, au ieșit în stradă. Numai weekendul trecut au ieșit în stradă peste 20 000 de protestatari. Cum vedeți tot acest tablou, ca raportor care urmărește de atât de multă vreme situația din Moldova?Piotr Wach: „Moldova trece printr-o perioadă dificilă. De fapt, mereu a fost așa. Chiar și după alegeri, căci guvernul funcționează cu sprijinul comuniștilor. Acum, după demisia premierului Gaburici, situația a devenit un pic mai stabilă, deși acest echilibru este foarte fragil. Guvernul funcționează sprijinit în parlament de o majoritate de 51%. Guvernul este, de fapt, slab.Scandalul care a declanșat valul de proteste de la Chișinău a evoluat foarte lent. În precedentele noastre rapoarte am menționat situația neclară din sistemul bancar moldovenesc. Nu am știut cu exactitate unde erau problemele, nu am cercetat în profunzime, dar aveam indicii că ceva nu este în regulă, că ar putea fi vorba despre un soi de piramidă financiară. Poate că din rațiuni guvernamentale și conservarea unei imagini bune, guvernul nu a dezvăluit nimic.Cred că politicienii erau la curent, știau foarte bine ce se întâmpla în sistemul bancar, dar nu au avut curaj să vorbească deschis despre asta. Mai mult decât atât, în Moldova nu există instituții suficient de puternice, care să cerceteze aceste suspiciuni, să producă rezultate și dovezi pe care apoi să le prezinte publicului. Din fericire, această situație nu a putut fi ascunsă multă vreme, mai ales că dimensiunea fraudei este foarte mare- de zece ori PIB-ul țării!Dacă ne gândim că oamenii sunt îngrijoraţi pentru pensiile lor, atunci înțelegem că au motive serioase pentru aceste proteste. Protestele sunt justificate, dar au susținere de undeva. Nu știm de unde. Cum spuneam, susținerea socială inițială este justificată și se bazează pe problemele țării. Mulți se întreabă cine se află în spatele acestor revolte. Mie îmi este clar că au izbucnit în mod spontan din cauza situației expuse mai sus. Însă masele acestea de oameni trebuie mobilizate, trebuie stabilit un program, și din câte știu există o zonă cu corturi. Ca atare vorbim de demonstrații in regim permanent.
29.09.2015
Nicu Popescu: „Moldova se mişcă treptat spre alegeri anticipate, care ar reseta modul de guvernare”
Analistul politic Nicu Popescu de la Institutul European pentru Studii de Securitate crede că „povestea de succes” a Moldovei în relația cu Uniunea Europeană s-a transformat într-un eșec usturător pentru moldoveni, după cum i-a declarat într-un interviu Valentinei Ursu. Nicu Popescu a fost consilier din partea Uniunii Europene pe probleme de politică externă al premierului R. Moldova în 2010 și între 2012 -2013
Analistul politic Nicu Popescu de la Institutul European pentru Studii de Securitate crede că „povestea de succes” a Moldovei în relația cu Uniunea Europeană s-a transformat într-un eșec usturător pentru moldoveni, după cum i-a declarat într-un interviu Valentinei Ursu. Nicu Popescu a fost consilier din partea Uniunii Europene pe probleme de politică externă al premierului R. Moldova în 2010 și între 2012 -2013
Europa Liberă: Ați vorbit despre nevoia înregistrării anumitor progrese concrete și cred că faceți trimitere la necesitatea implementării reformelor. Pe de altă parte, corupția a fost, este și rămâne să fie problema numărul unul a Republicii Moldova. Voință politică de a stârpi acest flagel este sau nu este? Și când va putea spune moldoveanul că țara sa nu mai este coruptă și că a scăpat de corupție?
Nicu Popescu: „Atunci când am vorbit de o dinamică foarte bună, mă refeream, în primul, rând la câteva cifre. Și anume la faptul că în 2010, 2011 sau chiar 2013 Moldova a fost una dintre cele mai dinamice economii din Europa cu o creștere de 6-7% și chiar 8%. Or, în condițiile stagnării, practic, economice din Uniunea Europeană și din Rusia din ultimii ani, aceste realizări au fost fenomenale. Într-adevăr ele se datorau, în mare parte, asistenței externe pe care Republica Moldova a primit-o din Occident.
Această creștere economică denotă faptul că Republica Moldova a reușit să se miște înainte în planul dezvoltării atât a infrastructurii, cât și în plan macroeconomic. Însă acest potențial de dezvoltare s-a lovit destul de brutal și brusc de modul cum a fost gestionată prost politica internă care nu a dus, pur și simplu, la creșterea corupției, ci la o capturare integrală a statului de către niște interese politice obscure care, paradoxal, au ajuns să aibă mult mai multă influență și mult mai mult spațiu de manevră și de influență a politicului decât pe vremea comuniștilor.
Corupția există, practic, în orice țară din lume, corupția a existat și în Republica Moldova până acum recent. Însă fenomenul de care ne ciocnim în Republica Moldova, dar și, de exemplu, în Ucraina, condusă de Ianukovici, ține nu atât de corupție înțeleasă ca un sistem de abuz descentralizat de către birocrații și oficialii de stat, în cazul Republicii Moldova, avem de a face cu un sistem destul de integrat de capturare a statului, de subordonare a statului unor interese private. Aceste interese private folosesc politicul pentru realizarea propriei agende care nu este neapărat politică. Și în acest sens, adâncimea rădăcinilor fenomenului de stat capturat în Republica Moldova este mult mai mare decât în acele cazuri din Europa Centrală, bunăoară, care sunt numite în lume ca state corupte.
În Republica Moldova problema este mult mai profundă. Situația este mai complicată și mai complexă decât în Ucraina. Pentru că în Ucraina am avut de-a face cu o capturare a statului de către interese pluraliste în care exista un anumit grad de competiție între oligarhi, între partide politice, între Est și Vest, ceea ce a oferit Ucrainei inclusiv şansa de a folosi această competiţie politică între diverse interese private pentru a se mişca înainte în plan politic. Or, în Republica Moldova acest sistem de capturare a statului este la fel de profund ca în Ucraina, dar mai monopolizat şi, în acest sens, mai periculos, pe termen mediu, decât în alte cazuri.”
Nicu Popescu: „Atunci când am vorbit de o dinamică foarte bună, mă refeream, în primul, rând la câteva cifre. Și anume la faptul că în 2010, 2011 sau chiar 2013 Moldova a fost una dintre cele mai dinamice economii din Europa cu o creștere de 6-7% și chiar 8%. Or, în condițiile stagnării, practic, economice din Uniunea Europeană și din Rusia din ultimii ani, aceste realizări au fost fenomenale. Într-adevăr ele se datorau, în mare parte, asistenței externe pe care Republica Moldova a primit-o din Occident.
Această creștere economică denotă faptul că Republica Moldova a reușit să se miște înainte în planul dezvoltării atât a infrastructurii, cât și în plan macroeconomic. Însă acest potențial de dezvoltare s-a lovit destul de brutal și brusc de modul cum a fost gestionată prost politica internă care nu a dus, pur și simplu, la creșterea corupției, ci la o capturare integrală a statului de către niște interese politice obscure care, paradoxal, au ajuns să aibă mult mai multă influență și mult mai mult spațiu de manevră și de influență a politicului decât pe vremea comuniștilor.
Corupția există, practic, în orice țară din lume, corupția a existat și în Republica Moldova până acum recent. Însă fenomenul de care ne ciocnim în Republica Moldova, dar și, de exemplu, în Ucraina, condusă de Ianukovici, ține nu atât de corupție înțeleasă ca un sistem de abuz descentralizat de către birocrații și oficialii de stat, în cazul Republicii Moldova, avem de a face cu un sistem destul de integrat de capturare a statului, de subordonare a statului unor interese private. Aceste interese private folosesc politicul pentru realizarea propriei agende care nu este neapărat politică. Și în acest sens, adâncimea rădăcinilor fenomenului de stat capturat în Republica Moldova este mult mai mare decât în acele cazuri din Europa Centrală, bunăoară, care sunt numite în lume ca state corupte.
În Republica Moldova problema este mult mai profundă. Situația este mai complicată și mai complexă decât în Ucraina. Pentru că în Ucraina am avut de-a face cu o capturare a statului de către interese pluraliste în care exista un anumit grad de competiție între oligarhi, între partide politice, între Est și Vest, ceea ce a oferit Ucrainei inclusiv şansa de a folosi această competiţie politică între diverse interese private pentru a se mişca înainte în plan politic. Or, în Republica Moldova acest sistem de capturare a statului este la fel de profund ca în Ucraina, dar mai monopolizat şi, în acest sens, mai periculos, pe termen mediu, decât în alte cazuri.”
29.09.2015
Viorel Furdui: „Reformele nu merg, nu se mişcă înainte”
Interviul dimineții cu directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, memebru al delegaţiei RM la Congresul Autorităşilor Locale şi Regionale din Europa (Consiliul Europei).
16.09.2015Europa Liberă: De fapt, ce doresc pe puncte cei care poartă răspunderea pentru bunăstarea și buna funcționare a localităților? Ce se doreşte de la autorităţile centrale acum, în clipa aceasta, când, cum spuneţi şi dumneavoastră, există un risc major de discreditare, definitiv şi ireversibil, a reformei descentralizării?Viorel Furdui: „Administraţia publică locală doreşte nişte lucruri deja simple. Noi nu mai dorim, iarăşi, declaraţii, alte strategii, alte planuri de acţiune, noi dorim nişte acţiuni foarte concrete, care demult sunt puse pe hârtie, care sunt menţionate în acelaşi plan de acţiuni, care sunt menţionate în planul de acţiuni de realizare a Acordului de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova. Dacă vorbim în special, este ceea ce se referă la domeniul descentralizării financiare, autorităţile locale doresc mai multe instrumente de a influenţa lucrurile la nivel de localităţi. Aceasta înseamnă mai multe venituri, mai mare libertate de a le administra ş.a.m.d. Aici este cea mai mare problemă, deoarece până în prezent, practic, toate instrumentele încă sunt concentrate la nivel central. Şi cum am spus, administraţia centrală şi-a epuizat orice pârghii de a influenţa pozitiv.De aceea, toate aceste instrumente trebuie să fie descentralizate, trebuie transmise către autoritatea publică locală. Autorităţile publice locale, în afară de aceasta, mai au nevoie de mult mai multă încredere, deoarece suntem într-o situaţie paradoxală: cetăţenii au cea mai mare încredere în autorităţile publice locale, iar cei de la guvernare nu au această încredere şi este o problemă mare, şi aceasta.”
Anneli Ute Gabanyi: „Azilul are o valoare morală foarte înaltă pentru Germania”
Criza refugiaților și a UE în opiniile unei experte politice de la Berlin15.09.2015
Alojz Peterle: „Este important să ne comportăm cu omenie, să ne exprimăm solidaritatea față de acești oameni aflați la nevoie”
Primul președinte al Sloveniei desprinse din fosta Iugoslavie, Alojz Peterle, astăzi europarlamentar creștin-democrat, răspunde întrebărilor Europei Libere.
Consiliul European a căzut de acord asupra redistribuirii a 40 de
mii de refugiati în statele UE. Este, de fapt, vorba despre o schemă de
relocare propusă în luna mai si ale cărei detalii au fost stabilite la
summit din 25-26 iunie. Mai ramâne in discutie redistrubuirea a 120 de
mii, asupra cărora încă se discută. În încercarea de a tempera temerile
populației de rând asupra scăpării de sub control a situației, oficialii
europeni au pus accentul pe elementele pozitive ale exodului din Siria,
Irak etc. Evocând îmbătrânirea populației europene, președintele
Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, este de părere că valul de
refugiați tineri este o resursă pe care UE ar trebui să o pună în
valoare pe piața muncii și pentru întinerirea populației. Însă fostul
președinte sloven, Alojz Peterle, astăzi europarlamentar,
atrage atenția că deși refugiații tineri pot fi într-adevăr o resursă
valoroasă, tinerii europeni sunt cei care întâi de toate ar trebui să
își găsească un viitor în Europa.
15.09.2015
Nils Muižnieks: „Dacă ridici un gard de trei metri, refugiaţii vor găsi o scară de patru metri şi îl vor escalada”
Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă
12.09.2015Europa Liberă: Ați făcut o declarație dură recent când spus că ”țările europene și-au pierdut orice simț al proporției”. Adică ?Nils Muižnieks: „Cred că asistăm la o isterie legată de numărul foarte mare de refugiați. Dar, repet, la scară globală numărul nu este atât de mare. În unele țări refugiații nici nu au ajuns încă. Și cu toate acestea s-a declanșat deja isteria. Europa trebuie să înțeleagă că este un continent bogat și stabil care și-a asumat o serie de standarde privind drepturile omului, unele state se află la limită, e adevărat, Italia, Grecia, Malta au făcut tot ce au putut. Dar altele nu.Germania și Suedia sunt țările care au făcut cel mai mult cu privire la primirea refugiaților. Ca atare, trebuie să ne menținem calmul și să privim provocările europene într-o manieră cât mai largă și să vedem că unele țări depun eforturi foarte mari, iar altele nu fac mai nimic.”
Andi Cristea: „Republica Moldova are nevoie de progres și evoluție, nu de o revoluție” Șeful Delegației Parlamentului European pentru cooperare cu Republica Moldova despre valul de proteste anti-guvernamentale de la Chișinău
Europa Liberă : Domnule Cristea, cum se văd de la Strasbourg și Bruxelles protestele de la Chișinău ?
Andi Cristea: „Urmăresc cu atenție ceea ce se
întâmplă în R. Moldova. Pentru că vorbim de protestele care au avut și
au loc acolo, vreau să spun că nemulțumirea oamenilor de peste Prut este
de înțeles, pentru că este de necontestat nevoia soluționării situației
dificile în care se află societatea. Există multe probleme care trebuie
să fie soluționate, ele trebuiau să fie soluționate de mai multă vreme.
Lucrurile sunt clare din acest punct de vedere și pentru Bruxelles, și
pentru noul guvern. Și asta mă bucură, pentru că primul ministru
împreună cu echipa sa s-a angajat să abordeze toate aceste subiecte
sensibile, și mă refer la situația miliardului, furat, dispărut din
bănci, situația aeroportului, eficientizarea CNA. Se lucrează la
soluționarea acestor probleme. Este un lucru pozitiv. De la învestirea
guvernului Streleț am remarcat voință politică, însă este nevoie de
acțiuni, de rezultate care să răspundă îngrijorărilor legitime ale
oamenilor din stradă. În acest moment este nevoie de un dialog real, de
substanță cu oamenii care protestează, pentru că s-a creat o falie
adâncă între cetățeanul simplu și clasa politică. Însă stabilitatea
statului este o linie roșie care trebuie păstrată, mai ales acum, în
aceste momente, în care Chișinăul are nevoie urgentă de linii de
finanțare și creditare, de deschidere către partenerii internaționali,
și m-aș referi în primul rând la FMI. Dialogul și stabilitatea sunt
fundamentul unei democrații funcționale. Republica Moldova are nevoie de
progres și evoluție, nu de o revoluție.”
12.09.2015
Criza migrației și fractură culturală în Europa
10.09.2015
Gunnar Hökmark: „Trebuie să ne comportăm responsabil și să salvăm viețile acestor oameni care fug din calea morții”
Un eurodeputat suedez răspunde întrebărilor Europei Libere.
Parlamentul European a adoptat astăzi o rezoluție care susține schema Comisiei Europene de relocare a refugiaților în UE (obligatorie pentru toate cele 28 de state membre). Legislativul pregătește de altfel un pachet legislativ care va stabili reguli comune privind azilul, un program obligatoriu de reinstalare a refugiaților din țările terțe, acordarea de vize umanitare, sancțiuni penale împotriva traficului de ființe umane, dar și implicarea SUA, ONU și a ONG-urilor internaționale.
Într-un interviu acordat în exclusivitate corespondentei Europei Libere la Strasbourg, liderul eurodeputaților PPE (Partidul Popular European) din Suedia, Gunnar Hökmark, explicăde ce valul de refugiați trebuie privit ca o oportunitate, și nu ca o problemăpentru Europa.
7.09.2015
Štefan Füle: „În cazul Republicii Moldova vorbim de două mari provocări...”
Un interviu la Tbilisi cu fostul comisar european pentru extindere și vecinătatea estică, diplomatul ceh Stefan Füle.
Europa Libera: Dle Fule, în ultima perioadă auzim tot mai des
în discursurile politicienilor occidentali şi a liderilor de opinie de
la Chişinău că Republica Moldova nu mai reprezintă o istorie de succes
în relaţia cu Uniunea Europeană. Din punctul Dvs. de vedere cine şi de
ce a compromis acest statut al Republicii Moldova?
Štefan Füle: „Succesul sau eșecul unui stat depind
numai de țara respectivă. Strategiile noastre [ale Uniunii Europene]
s-au bazat mereu pe voința liberă şi suverană a cetăţenilor din statele
cu care avem stabilite relaţii de parteneriat. Nici o strategie a
Uniunii Europene nu a fost gândită şi inventată în spatele ușilor
închise de la Bruxelles și impusă după aceea partenerilor noştri. Nu așa
funcționăm.
Am spus în repetate rânduri ca, deşi există mai multe lucruri care ar
putea demonstra progresul unei ţări, în cazul Republicii Moldova vorbim
de doua mari provocări: polarizarea societăţii şi durabilitatea
procesului de reforme. Am declarat foarte clar poziţia noastră ca să ne
asigurăm că succesul Republicii Moldova va prevala şi că pe viitor vor
fi realizate aceste două provocări”.
.
Postări
