Faceți căutări pe acest blog

Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Septembrie-Octombrie 2015

Interviuri, comentarii, opinii

2015

Arhiva 2012-2014











 30.10.2015
 
Valeriu Chiveri: „Nu văd cum am putea noi să ne gândim la o renegociere a acestui acord [de asociere cu UE]  Interviu cu fostul ministru adjunct de Externe si Integrare Europeana.


....Acordul de Asociere a fost ratificat practic de toate statele Uniunii Europene, cu excepţia a două dintre ele, sper că într-o perioadă scurtă acest proces va fi finalizat, au rămas Italia şi Grecia. În această situaţie nu văd cum am putea noi să ne gândim la o renegociere a acestui acord. Bănuiesc că aceasta e o încercare de a stopa, într-un fel, procesul nostru de avansare către Uniunea Europeană şi de a utiliza acest argument inclusiv în plan intern pentru anumite pături sociale din Republica Moldova, dar şi pentru donatorii externi. Când vorbesc de donatorii externi referitor la Partidul Socialiştilor, am în vedere o anumită ţară şi o anumită capitală – Federaţia Rusă – este lucru foarte clar, care susţine deschis, practic, financiar aceste partide care încearcă să destabilizeze situaţia în ţară.”

....Europa Liberă: Chiar este imposibil ca un stat să participe concomitent la două zone de liber schimb: şi la cea cu UE, şi la cea cu CSI?
Valeriu Chiveri: „Experienţa noastră şi expertiza noastră pe care o avem ne spune că lucrul acesta e foarte posibil. Sunt exemple foarte clare la care Federaţia Rusă nu face referinţă. Serbia, de exemplu, care este în regim de liber schimb cu Uniunea Europeană are acelaşi Acord de Liber Schimb cu Federaţia Rusă şi nu a fost nicio problemă în calea exporturilor din Serbia către Federaţia Rusă şi viceversa. Iar recent a fost semnat chiar şi un contract foarte serios şi mare de cumpărare a armamentelor din Federaţia Rusă către Serbia. Deci, acolo unde se doreşte aceste două regimuri nu pot fi contrapuse unul cu altul, se poate lucra foarte bine şi în beneficiul ambelor state.”

 29.10.2015

 Petras Auštrevičius: „Actualul guvern, presat și pus la colț de opinia publică, trebuie să rămână, să se țină de ce a promis, să ofere rezultate”Interviu în exclusivitate cu raportorul Parlamentului European pentru Moldova.

Petras Auštrevičius: „Situația socio-economică din Moldova nu este simplă. Oamenii sunt plătiți prost, infrastructura este subdezvoltată. Oamenii au trăit două decenii în aceste condiții. Acum ei cred că, grație intergrării în UE, viitorul ar putea arăta mai bine. Au luat foarte în serios ce li s-a promis de către UE. Știți, de fapt, Moldova nu are o alternativă reală. Uniunea Vamală? Uniunea Euroasiatică? Priviți cum o duc acele țări din aceste structuri propuse de Moscova, cât de prost merge economia Rusiei. Cu UE moldovenii deja văd rezultatele liberalizării vizelor, comerțului liber, fondurile care vin prin programele care curg din Acordul de Asociere. Pentru cei mai în vârstă este o șansă să își vadă copiii și nepoții ducând o viață mai bună decât a lor. Ca atare, steagurile UE la proteste nu înseamnă altceva decât o încurajare a politcienilor să continue să își ducă țara pe acest drum european. Politicieni moldoveni, nu vă dezamăgiți cetățenii!”. ......

.......Petras Auštrevičius: „Diferența pe care o văd între UE și Federația Rusă este că noi nu suntem un imperiu, nu intrăm cu tancurile in țări străine. Noi facem lucrurile în mod diferit. Preferăm ca aceste țări să aleagă liber felul in care doresc sa se asocieze, cu cine doresc sa se asocieze. Repet oferta UE pentru Moldova: călătorii  fără vize în UE, comerț liber. Nu le cerem să facă temenele UE. Moldovenii sunt europeni, nu sunt euro-asiatici. Moldovenii vorbesc o limbă europeană, de aceea nu cred că moldovenii își vor vinde libertatea europeană pentru un gaz mai ieftin”. 

28.10.2015

Siegfried Mureșan: „Parcursul țării este mai important decât soarta unui singur om”
Purtătorul de cuvânt al PPE, despre cazul Vlad Filat și securizarea R.Moldova în interiorul UE, prin... unirea cu România.

Siegfried Mureșan: „Angajamentul UE este în fața cetățenilor R. Moldova. De aceea, chiar dacă mâine va veni un guvern de o altă culoare politică, noi nu vom spune niciodată că vom retrage liberalizarea regimului  de vize. R. Moldova beneficiază mult de pe urma apropierii de UE. Avem acordul de asociere și liber schimb semnat și acesta trebuie implementat acum. Pentru a putea fi implementat este nevoie de o majoritate stabilă, pro-europeană, la Chișinău. Deși acest acord există, un guvern pro-rus, comunist, socialist, poate pune bețe în roate implementării lui, iar de suferit vor suferi tot oamenii. Să nu uităm că în momentul de față R. Moldova este cel mai mare beneficiar de fonduri europene pe cap de locuitor din toate statele din afara UE. În plus, orice guvern de extremă stânga, comunist, populist, reprezintă un risc pentru oameni. Am vazut-o  nu demult in Grecia. Deși nu totul mergea bine acolo, totuși, prognoza pentru creștere economică era de peste 2,5%. Șomajul era în scădere, deficitul în scădere, investițiile creșteau. După câteva luni de experiment cu Tipras avem o recesiune de 2,5%, am avut trei săptămâni băncile închise cu costuri enorme atât pentru populație cât și pentru economie. Sper ca cetățenii R. Moldova să fie scutiți de un astfel de experiment comunist și populist, pentru că tot ei ar suferi. Ce ar urma ar fi datorie publică, recesiune, neplata pensiilor, alocațiilor.”
15.10.2015

Nicu Popescu: „Succesul unui dialog poate avea loc doar în cazul în care participă și niște mediatori internaționali”  Un interviu cu analistul Institutului UE pentru Studii de Securitate de la Paris.

Europa Liberă: Raportorii Consiliului Europei atunci au fost mediatori. Acum poate fi vorba despre implicarea unor instituții europene fie Consiliul Europei, fie OSCE, fie altă instituție?
Nicu Popescu: „Acum mai mult ca niciodată o astfel de implicare ar fi necesară. Societatea este prea polarizată,  guvernarea s-a distanțat prea mult, nu doar de opoziție, dar și de societatea civilă. Și societatea civilă nu ar fi percepută drept un jucător neutru în aceste tensiuni între opoziție și guvernare, în condițiile în care guvernarea într-adevăr este mult prea departe de mainstream-ul societal, este suficient să ne uităm chiar și la sondaje. Și în aceste circumstanțe, cred că succesul unui astfel de dialog poate avea loc doar în cazul în care există și niște mediatori internaționali.
Probabil, ar fi vorba sau de OSCE, sau de Consiliul Europei care sunt, de altfel, implicați în astfel de crize politice de mai mult timp în diferite țări și contribuie cu astfel de eforturi de mediere pentru a aplana anumite crize politice.
Poate ar fi util să invocăm acum și faptul că societatea civilă tunisiană a primit Premiul Nobel pentru Pace anume pentru faptul că a jucat un rol în medierea unui conflict politic de acum trei ani în Tunisia.
În contextul unei crize politice anume societatea civilă a ajutat puterea și opoziția de atunci să ajungă la un consens care a permis Tunisiei să evite un eventual război civil și să își gestioneze acea criză prin metode de dialog politic. Și, din nou, în Republica Moldova, evident, situația nu este la fel de gravă ca în statele arabe, dar, până la urmă, și mediatorii internaționali, și societatea civilă sunt acele forțe care pot ajuta să se aplaneze conflictul.”





 15.10.2015

 Julia Powles: „Mă îngrijorează lipsa de transparență pentru pentru cetățeni. Cine poate accesa informațiile noastre și cu ce implicații?”Interviu cu moderatoarea unei dezbateri despre rolul Facebook, Twitter etc. în protejarea libertății de expresie online.
 Europa Liberă : Consiliul Europei a lansat zilele acestea o Platformă de protecție a jurnaliștilor. Jurnaliștii sunt importanți pentru o democrație sănătoasă și trebuie protejați, aceasta ar fi ideea din spatele acestui proiect. De ce anume îi protejam ? De abuzurile guvernelor ? De abuzurile angajatorilor?  Pare că jurnaliștii sunt mai vulnerabili ca niciodată. Cum pot fi ei puternici pentru a apăra libertatea de expresie, când astazi sunt atat de vulnerabili ?

Julia Powles: „Am fost foarte impresionată de remarcile secretarului general al COE, Thorbjorn Jagland, despre imporanta jurnalismului independent, pentru că doar astfel se asigură diversitatea de opinii. Platforma este un concept excelent, dar sunt sigură că are nevoie de resurse semnificative. Cred că trebuie o abodare integrată și realistă  cu privire la realitatea muncii de jurnalist azi. Actualemente jurnalismul este o industrie în mare nevoie. Încerc să separ tema  viitorul jurnalismului de cea a viitorului modelului de business din lumea media. Jurnalismul trebuie să reziste. Este fundamental pentru democrație. Nu știu dacă va rezista în fața acestui model de business în care avem instituții media care se folosesc foarte mult de freelanceri. Cred că cei care reglementează astăzi acest domeniu nu înțeleg că actualii împărați ai spațiului digital sunt platformele: Facebook, Twitter, Google. Într-un studiul care analiza Facebook se arăta că FB nu are nici o opinie cu privire la  valoarea democratică a diversității și plurismului de opinii. Dacă acesta este noul împărat al spațiului digital, atunci cred că vom ajunge într-un spațiu foarte ingrijorător, dezechilibrat, în care informația este monopolizată, există propagandă, unde primim doar știrile pe care cineva ni le livrează și pe care trebuie sa le primim și nu există instituții care să îi  traga la răspundere pe cei care ne incalcă drepturile.”



 12.10.2015
  
Lilia Carasciuc: „Problema nu constă atît în modificarea cadrului legal cît în aplicarea lui”


Interviul dimineții cu directoarea Transparency International Moldova.

Europa Liberă: Dna Carasciuc, mai întâi de toate să vorbim despre termenul resetare”. Resetarea vine de la computere, atunci când sunt încărcate de programe și vreuna nu merge se face resetare. Cum credeți Dvs., există nevoia să se facă resetarea sistemului de luptă cu corupția, ca și cum el s-a pornit, dar nu merge?

Lilia Carasciuc: „Sigur că noi putem să resetăm sistemul de sute de ori, dar poate îl lăsăm să funcționeze. Pentru mine scopul adevărat al acestei inițiative nu este chiar clar. Există Planul de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Strategia de Reformare a Sectorului Justiției, în particular cea a Procuraturii Generale, există noua Strategie Anti-corupție, este elaborat pachetul de legi pentru reformarea Comisiei Naționale de Integritate.

La implementarea tuturor acestor programe Moldova este restanțieră și în fața societății, și în fața instituțiilor internaționale, de aceea nu îmi este clar pentru ce mai trebuie de formulat încă un pachet de documente. Mai ales că în cadrul „Pactului Social” care se va desfășura în paralel cu aceasta inițiativă ar putea să mai apară încă alte documente.”
 
 09.10.2015

Andi-Lucian Cristea: „Cred că sprijinul pentru R. Moldova va fi condiționat puternic pe viitor”



Europarlamentarul social-democrat român răspunde întrebărilor Europei Libere la Strasbourg.
 . Între 21 și 22 septembrie a avut loc prima reuniunea a Comitetului Parlamentar de Asociere UE-R. Moldova. Este o întâlnire deosebită, este prima după semnarea Acordului de Asociere. Comitetul monitorizează stadiul implementării Acordului de Asociere si exercită  o funcție de control parlamentar. ,,,, și a fost făcută o radiografie foarte clară, foarte exactă, atât a lucrurilor bune cât și a exemplelor negative, care trebuie urgent îndreptate.
Aici aș menționa doar trei lucruri: lupta împotriva corupției,  stabilitatea și reformarea din temelii a sistemului financiar-bancar și, cel mai important, având în vedere și manifestațiile, stabilitatea socială. În 2009, PIB-ul Moldovei era de aproximativ 2 miliarde de dolari. Anul trecut ajunsese la aproape 8 miliarde de dolari. Este o creștere evidentă. Dacă prosperitatea de pe hârtie se vede și în buzunarele cetățenilor moldoveni, da, asta este o întrebare bună. Însă având în vedere dispariția miliardului de dolari, cred că sprijinul pentru R. Moldova va fi, pe viitor, condiționat puternic.”
 
 08.10.2015

 Monica Macovei: Neaplicarea reformelor ar putea determina UE să retragă dreptul cetățenilor moldoveni de a călători fără vizeInterviu cu fosta șefă a Delegației Parlamentului European de cooperare cu R. Moldova.


Fosta președintă a Delegației PE de cooperare cu R. Moldova atrage atenția că neaplicarea reformelor de către un guvern care ar schimba cursul european al Moldovei ar putea determina UE să retragă dreptul cetățenilor moldoveni de a călători fără vize. Macovei solicită guvernului să încheie o înțelegere cu platforma DA, în cadrul căreia să se angajeze că schimbă procurorul general, că îi pedepsește cu inchisoarea pe cei vinovați pentru dispariția miliardului de dolari și să recupereze banii.

06.10.2015

„Nici o țară din UE sau CE nu poate refuza refugiați dacă este vorba de persoane persecutate în țările lor"Interviu cu șeful delegației italiene la APCE, Michele Nicoletti.

 Urmare a crizei refugiaților Consiliul Europei pune presiune pe parlamentele din cele 47 de state membre să modifice prevederile legislative privind azilul. Aceasta în condițiile în care, deocamdată, UE nu dispune de un sistem comun de azil, fiind nevoită să se bazeze pe așa numitul Regulament Dublin. Profesorul de filozofie politică Michele Nicoletti, care este și șeful delegației italiene la APCE, a elaborat un raport care propune o serie de modificări aduse Regulamentului Dublin. Raportul a fost aprobat  deja de plenul APCE.

05.10.2015

Egidijus Vareikis: „Societatea trebuie să cadă de acord asupra unei soluţii de compromis”
Un interviu în exclusivitate cu fostul raportor pentru Moldova al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Egidijus Vareikis: „... Când, prin intermediul majorității parlamentare, Moldova a decis să îmbrățișeze proiectul european, oamenii au inteles că va dura mult până ce Moldova va ajunge la standardul european. Știu și eu asta din experiența țării mele, Lituania. Așadar, proiectul european este unul de lunga durată. Dar oamenii vor să trăiască azi, nu în viitor. Au nevoie de proiecte pe termen scurt. Iar proiecte pe termen scurt oferă Rusia: gaz, piață la standarde nu prea inalte pentru produsele agroalimentare etc. Societatea vrea către vest, dar să rămână conectată pe mai departe cu estul.
Nu imi dau seama cum se face că miliardul de euro a dispărut exact in perioada când Moldova alegea drumul european. A fost conspirație? A fost o coincidență? O întâmplare? Vedeți, acum toată lumea, din toate direcțiile politice a ieșit în stradă. Cer toți aceleași lucruri, dar în modalități diferite. De pildă această mișcare DA (Dreptate și Adevăr), deși este o mișcare intelectuală, utilizează multe simboluri populiste. Se comportă populist.
Cu socialiștii este simplu. Ei profită de situația creată ca să câștige atenție si noi adepti, poate. Ei folosesc mult comparația. „Ce inseamnă Europa? Inseamnă conspirație, bani furați, minciuni.  Asta este Europa.” Acesta este mesajul lor. Europa are toate relele.
Aceste două grupuri, care deși se urăsc au aceleași scopuri si obiective: vor demisia președintelui si guvernului. Dar, imi pare rău să spun, aceasta este imaginea unei democrații imature. Oamenii cred că dacă dau jos guvernul și președintele într-o zi lucrurile se vor îmbunătăți. Nu este adevărat. Eu înțeleg că președintele nu vrea să demisioneze. Ceea ce este de înțeles. Experienta mea arată că o demisie singulară nu rezolvă nimic. Nu este o singură soluție. Societatea trebuie să cadă de acord asupra unei soluții de compromis."



30.09.2015

Piotr Wach: „În rapoartele noastre precedente am menţionat situaţia neclară din sistemul bancar moldovenesc”
Raportorul APCE pentru R.Moldova, într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă.

Europa Liberă: Domnule Wach ați fost la Chișinău și Comrat în luna mai anul acesta, prima vizită după alegerile din 30 noiembrie 2014. Autoritățile de la Chișinău erau în plin scandal după dispariția miliardului de dolari din băncile moldovene. Între timp, moldovenii s-au revoltat, au ieșit în stradă. Numai weekendul trecut au ieșit în stradă peste 20 000 de protestatari. Cum vedeți tot acest tablou, ca raportor care urmărește de atât de multă vreme situația din Moldova? 
Piotr Wach: „Moldova trece printr-o perioadă dificilă. De fapt, mereu a fost așa. Chiar și după alegeri, căci guvernul funcționează cu sprijinul comuniștilor. Acum, după demisia premierului Gaburici, situația a devenit un pic mai stabilă, deși acest echilibru este foarte fragil. Guvernul funcționează sprijinit în parlament de o majoritate de 51%. Guvernul este, de fapt, slab.
Scandalul care a declanșat valul de proteste de la Chișinău a evoluat foarte lent. În precedentele noastre rapoarte am menționat situația neclară din sistemul bancar moldovenesc. Nu am știut cu exactitate unde erau problemele, nu am cercetat în profunzime, dar aveam indicii că ceva nu este în regulă, că ar putea fi vorba despre un soi de piramidă financiară. Poate că din rațiuni guvernamentale și conservarea unei imagini bune, guvernul nu a dezvăluit nimic.
Cred că politicienii erau la curent, știau foarte bine ce se întâmpla în sistemul bancar, dar nu au avut curaj să vorbească deschis despre asta. Mai mult decât atât, în Moldova nu există instituții suficient de puternice, care să cerceteze aceste suspiciuni, să producă rezultate și dovezi pe care apoi să le prezinte publicului. Din fericire, această situație nu a putut fi ascunsă multă vreme, mai ales că dimensiunea fraudei este foarte mare- de zece ori PIB-ul țării!
Dacă ne gândim că oamenii sunt îngrijoraţi pentru pensiile lor, atunci înțelegem că au motive serioase pentru aceste proteste. Protestele sunt justificate, dar au susținere de undeva. Nu știm de unde. Cum spuneam, susținerea socială inițială este justificată și se bazează pe problemele țării. Mulți se întreabă cine se află în spatele acestor revolte. Mie îmi este clar că au izbucnit în mod spontan din cauza situației expuse mai sus. Însă masele acestea de oameni trebuie mobilizate, trebuie stabilit un program, și din câte știu există o zonă cu corturi. Ca atare vorbim de demonstrații in regim permanent.

29.09.2015

Nicu Popescu: „Moldova se mişcă treptat spre alegeri anticipate, care ar reseta modul de guvernare”

Analistul politic Nicu Popescu de la Institutul European pentru Studii de Securitate crede că „povestea de succes” a Moldovei în relația cu Uniunea Europeană s-a transformat într-un eșec usturător pentru moldoveni, după cum i-a declarat într-un interviu Valentinei Ursu. Nicu Popescu a fost consilier din partea Uniunii Europene pe probleme de politică externă al premierului R. Moldova în 2010 și între 2012 -2013 

Europa Liberă: Ați vorbit despre nevoia înregistrării anumitor progrese concrete și cred că faceți trimitere la necesitatea implementării reformelor. Pe de altă parte, corupția a fost, este și rămâne să fie problema numărul unul a Republicii Moldova. Voință politică de a stârpi acest flagel este sau nu este? Și când va putea spune moldoveanul că țara sa nu mai este coruptă și că a scăpat de corupție?

Nicu Popescu: „Atunci când am vorbit de o dinamică foarte bună, mă refeream, în primul, rând la câteva cifre. Și anume la faptul că în 2010, 2011 sau chiar 2013 Moldova a fost una dintre cele mai dinamice economii din Europa cu o creștere de 6-7% și chiar 8%. Or, în condițiile stagnării, practic, economice din Uniunea Europeană și din Rusia din ultimii ani, aceste realizări au fost fenomenale. Într-adevăr ele se datorau, în mare parte, asistenței externe pe care Republica Moldova a primit-o din Occident.

Această creștere economică denotă faptul că Republica Moldova a reușit să se miște înainte în planul dezvoltării atât a infrastructurii, cât și în plan macroeconomic. Însă acest potențial de dezvoltare s-a lovit destul de brutal și brusc de modul cum a fost gestionată prost politica internă care nu a dus, pur și simplu, la creșterea corupției, ci la o capturare integrală a statului de către niște interese politice obscure care, paradoxal, au ajuns să aibă mult mai multă influență și mult mai mult spațiu de manevră și de influență a politicului decât pe vremea comuniștilor.

​​Corupția există, practic, în orice țară din lume, corupția a existat și în Republica Moldova până acum recent. Însă fenomenul de care ne ciocnim în Republica Moldova, dar și, de exemplu, în Ucraina, condusă de Ianukovici, ține nu atât de corupție înțeleasă ca un sistem de abuz descentralizat de către birocrații și oficialii de stat, în cazul Republicii Moldova, avem de a face cu un sistem destul de integrat de capturare a statului, de subordonare a statului unor interese private. Aceste interese private folosesc politicul pentru realizarea propriei agende care nu este neapărat politică. Și în acest sens, adâncimea rădăcinilor fenomenului de stat capturat în Republica Moldova este mult mai mare decât în acele cazuri din Europa Centrală, bunăoară, care sunt numite în lume ca state corupte.

În Republica Moldova problema este mult mai profundă. Situația este mai complicată și mai complexă decât în Ucraina. Pentru că în Ucraina am avut de-a face cu o capturare a statului de către interese pluraliste în care exista un anumit grad de competiție între oligarhi, între partide politice, între Est și Vest, ceea ce a oferit Ucrainei inclusiv şansa de a folosi această competiţie politică între diverse interese private pentru a se mişca înainte în plan politic. Or, în Republica Moldova acest sistem de capturare a statului este la fel de profund ca în Ucraina, dar mai monopolizat şi, în acest sens, mai periculos, pe termen mediu, decât în alte cazuri.”


 29.09.2015

Viorel Furdui: „Reformele nu merg, nu se mişcă înainte” 

Interviul dimineții cu directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, memebru al delegaţiei RM la Congresul Autorităşilor Locale şi Regionale din Europa (Consiliul Europei).

Europa Liberă: De fapt, ce doresc pe puncte cei care poartă răspunderea pentru bunăstarea și buna funcționare a localităților? Ce se doreşte de la autorităţile centrale acum, în clipa aceasta, când, cum spuneţi şi dumneavoastră, există un risc major de discreditare, definitiv şi ireversibil, a reformei descentralizării?
Viorel Furdui: „Administraţia publică locală doreşte nişte lucruri deja simple. Noi nu mai dorim, iarăşi, declaraţii, alte strategii, alte planuri de acţiune, noi dorim nişte acţiuni foarte concrete, care demult sunt puse pe hârtie, care sunt menţionate în acelaşi plan de acţiuni, care sunt menţionate în planul de acţiuni de realizare a Acordului de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova. Dacă vorbim în special, este ceea ce se referă la domeniul descentralizării financiare, autorităţile locale doresc mai multe instrumente de a influenţa lucrurile la nivel de localităţi. Aceasta înseamnă mai multe venituri, mai mare libertate de a le administra ş.a.m.d. Aici este cea mai mare problemă, deoarece până în prezent, practic, toate instrumentele încă sunt concentrate la nivel central. Şi cum am spus, administraţia centrală şi-a epuizat orice pârghii de a influenţa pozitiv.
De aceea, toate aceste instrumente trebuie să fie descentralizate, trebuie transmise către autoritatea publică locală. Autorităţile publice locale, în afară de aceasta, mai au nevoie de mult mai multă încredere, deoarece suntem într-o situaţie paradoxală: cetăţenii au cea mai mare încredere în autorităţile publice locale, iar cei de la guvernare nu au această încredere şi este o problemă mare, şi aceasta.”
 16.09.2015

Anneli Ute Gabanyi: „Azilul are o valoare morală foarte înaltă pentru Germania”

Criza refugiaților și a UE în opiniile unei experte politice de la Berlin


15.09.2015

Alojz Peterle: „Este important să ne comportăm cu omenie, să ne exprimăm solidaritatea față de acești oameni aflați la nevoie”
Primul președinte al Sloveniei desprinse din fosta Iugoslavie, Alojz Peterle, astăzi europarlamentar creștin-democrat, răspunde întrebărilor Europei Libere.

Consiliul European a căzut de acord asupra redistribuirii a 40 de mii de refugiati în statele UE. Este, de fapt, vorba despre o schemă de relocare propusă în luna mai si ale cărei detalii au fost stabilite la summit din 25-26 iunie. Mai ramâne in discutie redistrubuirea a 120 de mii, asupra cărora încă se discută. În încercarea de a tempera temerile populației de rând asupra scăpării de sub control a situației, oficialii europeni au pus accentul pe elementele pozitive ale exodului din Siria, Irak etc. Evocând îmbătrânirea populației europene, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, este de părere că valul de refugiați tineri este o resursă pe care UE ar trebui să o pună în valoare pe piața muncii și pentru întinerirea populației. Însă fostul președinte sloven, Alojz Peterle, astăzi europarlamentar, atrage atenția că deși refugiații tineri pot fi într-adevăr o resursă valoroasă, tinerii europeni sunt cei care întâi de toate ar trebui să își găsească un viitor în Europa.


15.09.2015

Nils Muižnieks: „Dacă ridici un gard de trei metri, refugiaţii vor găsi o scară de patru metri şi îl vor escalada”

Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă

Europa Liberă: Ați făcut o declarație dură recent când spus că ”țările europene și-au pierdut orice simț al proporției”. Adică ?
Nils Muižnieks: „Cred că asistăm la o isterie legată de numărul foarte mare de refugiați. Dar, repet, la scară globală numărul nu este atât de mare. În unele țări refugiații nici nu au ajuns încă. Și cu toate acestea s-a declanșat deja isteria. Europa trebuie să înțeleagă că este un continent bogat și stabil care și-a asumat o serie de standarde privind drepturile omului, unele state se află la limită, e adevărat, Italia, Grecia, Malta au făcut tot ce au putut. Dar altele nu.
Germania și Suedia sunt țările care au făcut cel mai mult cu privire la primirea refugiaților. Ca atare, trebuie să ne menținem calmul și să privim provocările europene într-o manieră cât mai largă  și să vedem că unele țări depun eforturi foarte mari, iar altele nu fac mai nimic.”
 12.09.2015

Andi Cristea: „Republica Moldova are nevoie de progres și evoluție, nu de o revoluție” Șeful Delegației Parlamentului European pentru cooperare cu Republica Moldova despre valul de proteste anti-guvernamentale de la Chișinău

Europa Liberă : Domnule Cristea, cum se văd de la Strasbourg și Bruxelles protestele de la Chișinău ?

Andi Cristea: „Urmăresc cu atenție ceea ce se întâmplă în R. Moldova. Pentru că vorbim de protestele care au avut și au loc acolo, vreau să spun că nemulțumirea oamenilor de peste Prut este de înțeles, pentru că este de necontestat nevoia soluționării situației dificile în care se află societatea. Există multe probleme care trebuie să fie soluționate, ele trebuiau să fie soluționate de mai multă vreme. Lucrurile sunt clare din acest punct de vedere și pentru Bruxelles, și pentru noul guvern. Și asta mă bucură, pentru că primul ministru împreună cu echipa sa s-a angajat să abordeze toate aceste subiecte sensibile, și mă refer la situația miliardului, furat, dispărut din bănci, situația aeroportului, eficientizarea CNA. Se lucrează la soluționarea acestor probleme. Este un lucru pozitiv. De la învestirea guvernului Streleț am remarcat voință politică, însă este nevoie de acțiuni, de rezultate care să răspundă îngrijorărilor legitime ale oamenilor din stradă. În acest moment este nevoie de un dialog real, de substanță cu oamenii care protestează, pentru că s-a creat o falie adâncă între cetățeanul simplu și clasa politică. Însă stabilitatea statului este o linie roșie care trebuie păstrată, mai ales acum, în aceste momente, în care Chișinăul are nevoie urgentă de linii de finanțare și creditare, de deschidere către partenerii internaționali, și m-aș referi în primul rând la FMI. Dialogul și stabilitatea sunt fundamentul unei democrații funcționale. Republica Moldova are nevoie de progres și evoluție, nu de o revoluție.”

12.09.2015

 Criza migrației și fractură culturală în Europa

 Europa unită este forțată să susțină, din nou, un test de solidaritate. Grecia, care își rostogolește datoria dintr-o scadență în alta, a cedat primele pagini ale ziarelor și copertele revistelor pentru refugiații din Siria. „Criza migrației”, cum o definește presa europeană, pune la încercare nu numai Uniunea Europeană, dar și regiunile limitrofe, atrase în acest vârtej. Acesta este subiectul pe care îl vom discuta astăzi cu invitații mei.Așadar, în studioul de la Chișinău al Europei Libere se află sociologul Doru Petruți. Iar al doilea interlocutor este Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, jurnalistul și cineastul care cunoaște în egală măsură spațiul european, dar și cel oriental.

  
10.09.2015

Gunnar Hökmark: „Trebuie să ne comportăm responsabil și să salvăm viețile acestor oameni care fug din calea morții”



Un eurodeputat suedez răspunde întrebărilor Europei Libere.

 Parlamentul European a adoptat astăzi o rezoluție care susține schema Comisiei Europene de relocare a refugiaților în UE (obligatorie pentru toate cele 28 de state membre). Legislativul pregătește de altfel un pachet legislativ care va stabili reguli comune privind azilul, un program obligatoriu de reinstalare a refugiaților din țările terțe, acordarea de vize umanitare, sancțiuni penale împotriva traficului de ființe umane, dar și implicarea SUA, ONU și a ONG-urilor internaționale.

Într-un interviu acordat în exclusivitate corespondentei Europei Libere la Strasbourg, liderul eurodeputaților PPE (Partidul Popular European) din Suedia, Gunnar Hökmark, explicăde ce valul de refugiați trebuie privit ca o oportunitate, și nu ca o problemăpentru Europa.

 7.09.2015

Štefan Füle: „În cazul Republicii Moldova vorbim de două mari provocări...” 

Un interviu la Tbilisi cu fostul comisar european pentru extindere și vecinătatea estică, diplomatul ceh Stefan Füle.

Europa Libera: Dle Fule, în ultima perioadă auzim tot mai des în discursurile politicienilor occidentali şi a liderilor de opinie de la Chişinău că Republica Moldova nu mai reprezintă o istorie de succes în relaţia cu Uniunea Europeană. Din punctul Dvs. de vedere cine şi de ce a compromis acest statut al Republicii Moldova?
Štefan Füle: „Succesul sau eșecul unui stat depind numai de țara respectivă. Strategiile noastre [ale Uniunii Europene] s-au bazat mereu pe voința liberă şi suverană a cetăţenilor din statele cu care avem stabilite relaţii de parteneriat. Nici o strategie a Uniunii Europene nu a fost gândită şi inventată în spatele ușilor închise de la Bruxelles și impusă după aceea partenerilor noştri. Nu așa funcționăm.
Am spus în repetate rânduri ca, deşi există mai multe lucruri care ar putea demonstra progresul unei ţări, în cazul Republicii Moldova vorbim de doua mari provocări: polarizarea societăţii şi durabilitatea procesului de reforme. Am declarat foarte clar poziţia noastră ca să ne asigurăm că succesul Republicii Moldova va prevala şi că pe viitor vor fi realizate aceste două provocări”.


.

Moldova Europeana