Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Iunie -iulie 2015

 Interviuri, comentarii, opinii

2015

Arhiva 2012-2014






31.07.2015

Cum pot guvernanții de la Chișinău să recâștige încrederea din partea cetățenilor și a partenerilor de dezvoltare Interviu cu fostul ministru adjunct de externe Iulian Groza.

 

 Europa Liberă: Ce rezultate ar fi trebuit să livreze ţara Republica Moldova?

Iulian Groza: „În primul rând, dacă vorbim de asistenţa directă bugetară din partea Uniunii Europene, există matrice de politici pentru fiecare domeniu de sprijin, fie că este vorba despre comerţul liber cu Uniunea Europeană, fie că este vorba despre dezvoltarea rurală sau educaţia vocaţională, domenii unde Uniunea Europeană a oferit asistenţă directă bugetară. Există anumite condiţii foarte clare – legi, reforme instituţionale care trebuiau să fie făcute. Şi dacă nu se îndeplinesc aceste condiţii, respectiv, nu se îndeplinesc condiţiile matricei de politici şi, respectiv, nu poate fi asigurată tranşa următoare. Anume din acest motiv Republica Moldova, în prima jumătate a anului, nu a primit nicio tranşă din suportul direct bugetar planificat pe anul curent, care este aproximativ de 42 de milioane de euro.”

  
 31.07.2015

Iurie Leancă: „Doar prin declarații frumoase pro-europene nu mai convingem pe nimeni de nimic; e nevoie de acțiuni!”Interviul dimineții cu liderul Partidului Popular European din Moldova.

 E nevoie de acţiuni, e nevoie de demonstrat o viziune, e nevoie de a prezenta planul de acţiuni pe fiecare domeniu, începând de la îndeplinirea Acordului de Asociere, terminând cu lupta împotriva corupţiei. Pentru aceasta e nevoie de ceva timp. Să vedem ce va face noua guvernare în următoarele luni. Să vedem ce fac cu sistemul bancar. Să vedem cât de repede, în sfârşit, vor relansa faza a doua de investigaţii pe frauda din sistemul bancar. Uitaţi-vă câte chestii au fost ignorate, omise în ultimele şase luni.

Şi acum e nevoie de mişcare cu reforma teritorial-administrativă, cu sistemul social, care este iarăşi în criză profundă, mă refer la sistemul de pensii. Avem foarte multe probleme, s-au acumulat, nu au fost rezolvate.”

22.07.2015

Nicu Popescu: „Finanțatorii internaționali sunt foarte reticenți să dea bani statelor care nu au guverne stabile”

Indiferent ce cine va conduce noul guvern de la Chișinău, prioritatea va fi de a recîștiga încrederea investitorilor externi.

Europa Liberă: În ce punct se află acum relația UE cu Republica Moldova, căreia i-a suspendat finanțarea până la crearea unui guvern capabil să ajungă la un acord cu FMI, guvern care încă nu există?

Nicu Popescu: „Este o evoluție destul de logică – finanțatorii internaționali sunt foarte reticenți să dea bani statelor care nu au guverne stabile. Până la urmă este vorba de bani, de asistență, care se oferă pentru anumite proiecte, pentru anumite reforme și pentru anumite responsabilități pe care și le asumă un guvern. Acești bani nu sunt pur și simplu aruncați cu sacul sau cu lopata peste Republica Moldova, ci țin de un program pe care orice guvernare se angajează să-l implementeze în schimbul acestei asistențe. Este absolut logic faptul că o înțelegere cu finanțatorii internaționali, dar și orice acord internațional se face anume cu o guvernare care reprezintă ceva, care reprezintă o majoritate în parlament. Această abordare în relațiile cu Moldova este foarte logică. Evident, principala complicație ține de faptul că Moldova, careîn primii cinci ani de guvernare declarată proeuropeană a fost o așa numită ”poveste de succes” cu relații destul de cordiale cu UE, cu SUA, iată că această guvernare în diferitele sale înfățișări a reușit în ultimul an să submineze drastic imaginea Republicii

 

 22.07.2015

Valeriu Gonța: În Germania, oamenii sunt deschiși la experiențe noi. În Moldova există frică de schimbare

O discuție la Berlin despre viața pe bicicletă, energia verde și de ce germanii o duc mai bine decât moldovenii.

...Și cel mai îmbucurător este faptul că avem oameni care ne sprijină din Uniunea Europeană și în țările din cadrul acestui spațiu – cum este Germania, Franța, Italia și alte țări, care vor să ne ajute prin transferul de experiență, de cunoștințe și chiar ne oferă și sprijin financiar pentru a face o schimbare la noi acasă. Ei

bine, acuma totul depinde de noi, de societatea noastră. Dacă ne dorim să mergem înainte, nu vor veni germanii să ne facă schimbare, nu au nici un drept să intervină în treburile noastre interne. Dar ei ne pot da recomandări, pot ajuta în caz de nevoie și cred că trebuie să nu pierdem acești parteneri importanți pe care îi avem, trebuie să construim noi parteneriate și să încercăm să ne dezvoltăm după formula lor.

 17.07.2015

„Presa rusească vinde publicului o imagine neadevărată a Europei”

Un interviu cu Jerzy Pomianowski, director-executiv al agenției European Endowment for Democracy cu sediul la Bruxelles.

Jerzy Pomianowski este directorul unei agenții europene (European Endowment for Democracy) care administrează fonduri europene destinate întăririi instituțiilor democratice în țările din vecinătatea estică și sudică a UE. Fondul European pentru Democrație ajută activiștii civici din Ucraina, Moldova, Georgia sau Belarus, dar și dinTunisia sau Maroc. Peste 186 de inițiative civice (de la platforme media independente la inițiative de participare civică) au beneficiat până acum de peste 10 milioane de euro.

Una dintre cele mai importante teme ale organizației este lupta împotriva propagandei rusești. Întrebat de corespondenta noastră la Strasbourg care crede că ar fi cea mai bună armă a UE împotriva dezinformării promovate de televiziunile controlate de Kremlin, Pomianowski a arătat că răspunsul UE ar trebui să fie o platformă multimedia la cerere, în limba rusă, care să fie ca o umbrelă pentru diferite canale radio sau TV, care să ofere programe de știri, divertisment, reportaje sau documentare. Pluralismul, aceasta este cheia, crede expertul polonez.

15.07.2015

Andrei Brighidin: „Cu cît este mai mare influența partidelor politice cu atît femeile sînt mai dezavantajate”
Interviul cu directorul pentru Dezvoltare al Fundaţiei Est-Europene.

 Cum se prezintă situaţia cu privire la egalitatea de gen în politică şi în procesul electoral după recentele alegeri locale generale? Şi ce învăţăminte şi acţiuni s-ar cuveni pentru a schimba starea de lucruri după care se ghiceşte discriminarea prost camuflată a femeilor?

 14.07.2015
  
George Balan: Suntem gata să ajutăm agenţii economici transnistreni să corespundă cerințelor UE : Interviu cu Şeful Biroului pentru Reintegrare de la Chişinău,

 Europa Liberă: Până la 1 ianuarie a rămas mai puțin de jumătate de an. Se reușește alinierea economiei la reglementările Acord de liber schimb cu UE? Altfel, agenții economici transnistreni vor trebui să plătească taxe vamale, ceea ce la va afecta competitivitatea mărfurilor.

George Balan: „Aici depinde foarte mult de deschiderea reprezentanților Tiraspolului, pentru că agenții economici din regiunea transnistreană care au peste 70 la sută din exporturi orientate către piețele reglementate de normele UE, au un interes mare pentru a exporta producția pe piața europeană și a beneficia de Acordul de liber schimb. Aici depinde totul de aspectul politic, dacă cei de la Tiraspol nu vor împiedica agenții economici să facă acest lucru. Din contra, ei ar trebui să contribuie la transformările și reformele care trebuie să fie implementate.

În același timp, și noi, și Bruxellesul suntem conștienți de faptul că armonizarea și punerea în corespundere cu standardele și cerințele Acordului de liber schimb este destul de complicată și este nevoie de timp pentru asta. Din acest punct de vedere, suntem gata să mergem în întâmpinarea agenților economici, a populației din stânga Nistrului, să avem un program etapizat care să fie pe o perioadă mai lungă de timp, care să le permită lor să se transforme și să meargă înainte pe acest subiect. Dar, cum spuneam, pentru aceasta este nevoie de voință și este nevoie de dorința de a ne mișca împreună înainte. Pentru aceasta este nevoie de deschiderea Tiraspolului. Cu părere de rău, la momentul de față nu există această deschidere.”

13.07.2015

Viorel Chivriga: „Sistemul de producție din R. Moldova nu poate să se dezvolte neconectat la comerțul internațional”  Interviul cu analistul economic

Europa Liberă: În concluzie, dle Chivrigă, dacă v-aş ruga să menţionaţi cele mai importante restanţe care au existat în acest an în punerea în practică a Acordului de Asociere şi Liber Schimb, la ce va-ţi referi?
Viorel Chivriga: „În primul rând, neapariţia acelui raport despre care s-a discutat foarte mult. Raportul trebuia să apară neapărat, chiar dacă există nişte carenţe în implementare.
În al doilea rând, dacă vorbim anume de titlul 5 al Acordului de Asociere, care conţine prevederi privind crearea Zonei de Comerţ Liber, aici sunt ​​probleme destul de mari legate anume de instituţiile de stat. Instituţii care sunt foarte importante în procesul de apropierii a Republicii Moldova, cum ar fi Ministerul Agriculturii, cum ar Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţia de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură. Este ridicol ca după un an de zile din momentul din care a fost aprobată strategia de dezvoltare a agriculturii şi de dezvoltare rurală să nu avem un plan de acţiuni.
Pe de altă parte, creşterea capacităţilor instituţionale şi administrative a cestor instituţii sunt vitale în procesul de implementare a Zonei de Comerţ Liber aprofundat şi cuprinzător. Şi  asta, în primul rând, ar prevede o capacitate de a implementa prevederile în domeniul TBT, capacitatea de implementare a legislaţiei vamale pe întreg teritoriu Republicii Moldova, îmbunătăţirea climatului investiţional şi de afacere, capacitatea de asimilare deplină a fondurilor şi ajutoarelor puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.
Şi aici chiar fac o remarcă la ceea ce s-a întâmplat cu creditul polonez sau discuţiile privitoare la instrumentul financiar al Parteneriatului Estic dedicat agriculturii – ENPARD - aruncă o umbră foarte mare. Nu în ultimul rând, mă refer şi la capacitatea de implementare a aquis-ului comunitar în domeniul comercial, vamal, concurenţă, proprietate intelectuală, achiziţii publice, capacitatea de informare - care este foarte redusă, şi, în mod cer,t aceeași comunicare defectuoasă pe care o avem în prezent cu principalii beneficiari ai Acorduri de Liber Schimb  - comunitatea de afaceri, administraţia locală, organizaţiile neguvernamentale şi populaţia ţării.”
 

12.07.2015

Victor Parlicov: În țara asta a noastră, singurele reforme care se adoptă se fac sub presiunea banilor externi  Interviu cu fostul director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică, expert la IDIS „Viitorul”,

 Europa Liberă: Experții germani au analizat soluții pentru economia transnistreană de adaptare la Acordul de liber schimb cu UE. Una dintre recomandările cele mai importante este adoptarea TVA-ului. În ce măsură credeți că Transnistria va accepta această recomandare și dacă există într-adevăr posibilitatea reală să se alinieze la Acordul de liber schimb, pentru că altfel vor avea pierderi foarte mari cu comerțul cu Uniunea Europeană…

Victor Parlicov: „Problema este mai largă, de fapt. Chiar și fără o sincronizare a sistemelor fiscale între malul stâng și malul drept ale Nistrului, beneficiari ai fluxului internațional, ai comerțului internațional al Republicii Moldova cu alte state au fost în mare parte agenți economici din Transnistria. Vă veți mira, dar exporturile în Uniunea Europeană în mare parte sunt făcute de întreprinderile din regiunea transnistreană.

Problema transnistreană, exact așa ca și problema miliardului devalizat și exact așa ca și o mulțime de alte probleme, rădăcina acestor probleme se află la Chișinău. Pentru că noi nu suntem în stare să aplicăm și să știm să gestionăm deschiderea pe care ne-au oferit-o partenerii externi pentru a încerca să reintegrăm țara, inclusiv pe subiectele de structură fiscală și administrare fiscală. Dacă pe noi nu ne duce capul, atunci ne-o spun partenerii externi. În mod normal, astfel de inițiative trebuie să vină de la autoritățile noastre, nu de la europeni.

Exact la fel nu europenii și nici Fondul Monetar Internațional trebuie să ne impună legislația în domeniul prudenței bancare și în domeniul administrării băncilor. Exact așa legislația ce ține de descentralizarea fiscală și de reformele în domeniul teritorial-administrativ nu trebuie să vină de la europeni. Trebuie să vină de la noi, că asta nouă ne trebuie. Dar în țara asta a noastră, puținele lucruri care se întâmplă și singurele reforme care se adoptă se fac sub presiunea banilor externi. Ai noștri nu sunt gata să îmbunătățească viața cetățenilor de la noi până când cineva din extern nu le dă bani pentru asta”.

 10.07.2015

 Victor Chirilă: „Marea problemă este calitatea clasei politice care guvernează Republica Moldova.”

Un dialog despre cum au reacţionat partidele puterii de la Chişinău la suspendarea finanţării europene.

 Europa Liberă: Există pe de altă parte păreri de genul că partenerii externi ar fi  abandonat partidele proeuropene şi această pretinsă abandonare se vrea să fie percepută ca un gest din partea Uniunii Europene de condamnat chiar. Dvs. ce credeţi despre aşa opinii?  

Victor Chirilă: „În primul rând trebuie să spun că partidele proeuropene au abandonat Agenda de transformări, o agendă care a fost convenită cu Uniunea Europeană care presupune apropierea Republicii Moldova de standardele Uniunii Europene în diferite domenii, iată despre acest lucru trebuie să vorbim. În ceea ce priveşte abandonarea de către Uniunea Europeană a partidelor europene eu cred că nu este corect, Uniunea Europeană susţine nu neapărat un partid ea susţine o agendă de acţiuni, de transformări care coincide cu aspiraţiile sale, cu interesele sale, pentru că Uniunea Europeană are şi ea interese economice, politice, de securitate în regiunea noastră. Momentul în care la Chişinău este o guvernare care în loc să implementeze acordurile convenite cu Uniunea Europeană, de fapt, lucrează împotriva acestor acorduri, atunci despre care susţinere putem vorbi din partea Bruxellului sau a Germaniei sau a altor state din Uniunea Europeană? Cred că întrebarea ar trebuie să fie pusă altfel - de ce partidele europene, aşa zisele partidele europene că mă îndoiesc eu că ele sunt cu adevărat europene, au abandonat de reforme? Agenda care înseamnă combaterea corupţiei, care înseamnă reforma adevărată a justiţiei, care înseamnă o descentralizare mai accentuată, astfel încât autorităţile locale să aibă un rol mult mai mare în implementarea schimbărilor în localităţile lor şi multe alte lucruri care nu se fac şi nu se fac deoarece nu există un angajament convingător, o voinţă politică clară la Chișinău pentru a implementa aceste reforme convenit cu Uniunea Europeană.”  

09.07.2015

  

Vladislav Gribincea: „Când UE nu va mai da această finanțare pentru justiție cel puțin există un risc foarte mare ca autoritățile să renunțe la reformă”

Interviu cu directorul Centrului de Resurse Juridice. de la Chișinău.

Europa Liberă: Pe ce ar fi urmat să fie cheltuiţi banii, punctual, dacă ne-ați putea spune şi ce se va întâmpla în acest caz cu intenţiile?

Vladislav Gribincea: „Spre exemplu în reforma justiției Republica Moldova și Uniunea Europeană a semnat un Acord în care sunt scrise condițiile detaliate pentru care vor fi cheltuiți acei 60 milioane de euro care trebuiau acordați, iar anul acesta trebuiau să fie primiți de la Uniunea Europeană 15 milioane. Dacă mai puțin, un anumit număr, adică dacă spunem 30%-40% a acțiunilor sunt realizate atunci Republica Moldova nu primește nimic, dacă sunt realizate 100% va primi 100%, dacă 70% din activități vor fi realizate atunci 50% din sume vor fi primite. Dar aceste sume se acordă doar după ce au loc cheltuielile bugetare, activitățile sunt implementate și doar ca o formă de compensare banii aceștia vin la buget, activitățile oricum trebuie realizate. Pentru ce se cheltuie acești bani? Acești bani primiți de la Uniunea Europeană deja ulterior pleacă direct în buget și Ministerul Finanțelor singur decide unde se duc acești bani, dar în mod normal ei ar trebuie să se ducă pentru reforma justiției. În ceea ce privește reforma justiției cele mai costisitoare activități țin de optimizarea hărții judecătorești, țin de salarii și pensii a judecătorilor și celălalt personal, țin de reutilarea instanțelor.”

08.07.2015

Petras Auštrevičius: „Modova are șanse mari și dreptul istoric de a fi parte din UE"  Interviu cu raportorul Parlamentului European pentru R.Moldova.

Petras Auštrevičius: ,,Trebuie să precizez că eu consider că Moldova este îndreptățită să devină membru al UE. Acest lucru se poate produce într-un viitor îndepărtat, poate fi vorba de mulți ani de-acum încolo, dar ar trebui să repetăm constat, că într-o zi Moldova se va alătura UE. Mergând prin țară am cunoscut mulți tineri de viitor, competenți, care pot deveni fără probleme în viitor colegi cu mine aici, în PE. Dar pentru asta țara trebuie reformată. Moldova poate deveni o țară membră UE, dar trebuie să se schimbe din punct de vedere economic, politic, social. Are șanse mari și dreptul istoric de a fi parte din UE."

06.07.2015

Dirk Buschle: „O țară aflată în situația R. Moldova are neapărată nevoie de reformarea sectorului energetic” Interviu cu vicedirectorul Secretariatului Comunității Energetice Europene

Dirk Buschle: „O țară aflată în situația Republicii Moldova are neapărată nevoie de reformarea sectorului energetic, or, acesta funcționează, în mare parte, netransparent, cu structuri mai puțin eficiente. Prin urmare, reforma sectorului energetic reprezintă un obiectiv necesar de atins pentru un stat membru al Comunității Energetice. Acest obiectiv a devenit, de altfel, o precondiție pentru finanțările necesare, bunăoară, modernizării infrastructurii energetice, bani care urmează să fie oferiți de instituțiile internaționale cum sunt Banca Europeană pentru Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare sau Banca Mondială etc. Toate dintr-un motiv foarte întemeiat: aceste instituții sunt gata să finanțeze un domeniu important pentru Republica Moldova, de care, probabil, țara are mare nevoie, mă refer la infrastructura energetică care, într-un final, o va face mai puțin dependentă de un singur furnizor de energie, atât electrică cât și de gaze naturale. Ca o precondiție, investitorii cer reformarea domeniului și văd în calitatea de membru al Comunității Energetice pe care o deține Republica Moldova, un garant că aceste reforme vor fi duse la bun sfârșit. Aș putea să vă dau un exemplu: construcția gazoductului Iași-Ungheni şi prelungirea acestuia până la Chișinău. Acest proiect este crucial pentru independența energetică a Republici Moldova. Însă vorbim doar despre o conductă săpată în pământ, care nu este suficientă pentru a asigura acest obiectiv. Este nevoie ca țeava să fie conectată la infrastructura de conducte din Moldova și să existe un furnizor competitiv care să livreze consumatorilor finali gaze naturale. Toate aceste prevederi pot fi asigurate prin modificarea legislației actuale, fapt care nu reprezintă doar o precondiție a investitorilor străini pentru modernizarea infrastructurii, dar vine și cu suport din partea Secretariatului Comunității Energetice. Alături de autoritățile moldovene, instituția noastră a schițat un proiect de Lege cu privire la energia electrică și gazele naturale în conformitate cu așa-numitul Pachet Energetic III. Proiectul este consultat public în aceste zile. Dacă va fi implementat, Republica Moldova va face un pas înainte în procesul de reformare a domeniului. Însă, știm cu toții, modificarea legislației este importantă, însă punerea acesteia în aplicare este crucială. Asupra acestui aspect insistăm în prezent”.


3.07.2015


„Pentru depășirea crizei politice din Belarus avem nevoie de perspective europene clare pentru Moldova, Ucraina și Georgia”: Interviu cu Elena Tonkaciova, președinte al Centrului de transformări legislative de la Minsk

 ... Dacă vom rămâne împreună în acest Parteneriat, dar în același timp vom ști să există două oferte diferite, vom avea o bază și oportunități de conlucrare.
Și acest lucru este foarte important, pentru că există o mulțime de exemple inclusiv în procesele de reformare care au loc în Moldova unde pentru mine este mai interesantă experiența colegilor din Republica Moldova, decât cea europeană. Pentru că experiența colegilor din Moldova îmi dă posibilitatea să văd modele care au fost preluate și deja funcționează, ceea ce înseamnă că ele sunt reale și pot fi aplicate.

De exemplu, atunci când ne-am ocupat de Legea serviciului civil alternativ în Belarus ne-am bazat pe legea moldovenească, pentru că aceasta în format general european este cea mai bună. Și un șir de alte programe care sunt aplicate acum în Republica Moldova din punctul meu de vedere sunt exemple foarte bune de preluat, pentru că acestea deja au acumulat o anumită experiență europeană, reprezintă un exemplu de aplicare pe plan național și există deja chiar și unele rezultate în baza cărora putem vedea unde lucrurile puteau fi făcute altfel, mai bine. Și pentru noi aceasta este o platformă de dezvoltare, pentru că reprezintă practici care deja au fost testate.


15.06.2015

Natalia Gherman: Moldova doreşte o perspectivă clară de aderare la UE Şefa diplomaţiei moldovene, după revenirea de la Forumul Global Wroclaw 2015 din Polonia, în dialog cu Valentina Ursu

 Viceprim-ministra Natalia Gherman consideră că Republica Moldova ar fi dezavantajată în raport cu țările Balcanilor de Vest în domeniul integrării economice cu Uniunea Europeană. Vorbind la o conferință în Polonia, Forumul Global Wroclaw 2015, Natalia Gherman a spus că angajamentele asumate sunt similare, dar Republica Moldova are acces mult mai limitat la fonduri europene pentru reforme. Spre deosebire de Republica Moldova, Țările Balcanilor de Vest au statut de candidate la aderare.

.....La Forumului Global de la Wroclaw am vorbit în prezentarea pe care am făcut-o despre situaţia similară în care se află actualmente Republica Moldova cu cea a statelor Balcanilor de Vest...”
Europa Liberă: …care au statut de ţară candidat.

Am vorbit despre situaţia similară în care se află actualmente R.Moldova cu cea a statelor Balcanilor de Vest...

 Natalia Gherman: „Deoarece profunzimea şi ambiţia reformelor pro-europene pe care le implementăm noi în Republica Moldova nu se deosebesc cu nimic de reformele ţărilor Balcanilor de Vest, care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană şi se bucură de statut de ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dar face Republica Moldova mai multe reforme ca să obţină mai multă asistenţă? Sau trebuie totuşi neapărat să obţină acest statut ca să poată să atragă mai multe fonduri europene?
Natalia Gherman: „Acest statut deschide mai multe posibilităţi de finanţare din fondurile structurale ale Uniunii Europene, pe care le gestionează Comisia Europeană şi pentru care sunt eligibile doar acele state care au statut de candidat la aderare. Eu am pledat la Wroclaw pentru deschiderea mai multor instrumente de finanţare în cadrul revizuirii politicii europene de vecinătate, proces care s-a lansat recent, încă până la summitul Parteneriatului Estic de la Riga şi în cadrul căruia mai multe state membre ale Uniunii Europene, dar şi state membre ale Parteneriatului Estic vin cu mai multe propuneri şi iniţiative. Din punctul meu de vedere, noi trebuie să ne concentrăm asupra acelor proiecte transfrontaliere care vor conecta Republica Moldova la spaţiul european prin intermediul României şi care vor schimba radical situaţia pe teren.”

01.06.2015

Balázs Jarábik: „O situaţie în care UE înţelege că nu îşi poate permite o nouă extindere”

Despre viitorul Parteneriatului Estic după summitul de la Riga.: Interviu cu u cercetătorul Balázs Jarábik, specializat pe regiunea Europei de Est şi Ucraina în cadrul Centrului Carnegie pentru Pace de la Washington:

Uniunea Europeană nu va reveni la vechile relaţii, inclusiv cele economice, pe care le-a avut cu Federaţia Rusă. Pe de altă parte, Rusia nu poate fi izolată, oricât de mult şi-ar dori acest lucru unele state occidentale, chiar din raţionamente geografice, nu doar politice. Deci trebuie să coborâm cu picioarele pe pământ şi să realizăm tot ce ne-am propus la capacitate maximă, în loc să ne axăm pe promisiuni retorice pe care nu le putem duce la un bun sfârşit. Ceea ce a confirmat Summitul de la Riga a fost că Parteneriatul Estic continuă aşa cum a fost gândit şi că toate părţile implicate urmează să fructifice la maxim această cooperare. Din punctul meu de vedere, aceasta este calea pe care ar trebui să continue Uniunea Europeană. E o ironie pe care statele din Parteneriatul Estic ar trebui s-o înţeleagă: cu cât mai mult împing Uniunea Europeană să lupte cu Federaţia Rusă pe subiecte geopolitice, cu atât mai puţin atractivă şi mai slăbită va fi Uniunea Europeană pentru aceste state. Desigur, conjunctura este similară şi pentru Moscova, care, cu siguranţă, nu poate ieşi învingătoare din această situaţie, din simplul motiv că Uniunea Europeană şi Vestul deţin avantaje imense când vine vorba despre chestiunile economice. În concluzie, susţin politica paşilor mici, care va reduce din tensiune şi va trezi interesul ţărilor din Parteneriatul Estic, în locul continuării luptei geopolitice”.