Ziua Europeană a Limbilor 2026

Ziua Europeană a Limbilor 2026
EDL 2026

Faceți căutări pe acest blog

Noutăți UE-RM - Iulie-septembrie 2023

29.09.2023

Semnarea Acordului privind statutul Misiunii de Parteneriat a UE în Republica Moldova

Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, a semnat, alături de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Politice și Politica de Securitate, Josep Borrell, Acordul între Republica Moldova și Uniunea Europeană privind Statutul Misiunii de Parteneriat a UE în Moldova (EUPM Moldova). 

Misiunea civilă, parte a politicii comune de securitate și apărare a UE, are obiectivul de a consolida capacitățile țării noastre în domeniul gestionării crizelor și al amenințărilor hibride. Astfel, prin semnarea Acordului, Misiunea va putea să își exercite pe deplin mandatul de sprijin pentru creșterea rezilienței sectorului de securitate al țării, în cooperare cu autoritățile din Republica Moldova.

 EUPM Moldova are un rol substanțial în lupta cu războiul hibrid și fortificarea securității în țara noastră. În acest sens, Misiunea coordonează eforturile partenerilor internaționali prezenți în Republica Moldova și oferă sprijin în dezvoltarea de strategii și politici, în identificarea necesităților de construcție a capacităților de avertizare timpurie, detectare și atribuire a amenințărilor și a răspunsurilor adecvate la acestea.

EUPM Moldova oferă consiliere la nivel strategic și sprijin operațional pentru a întări sectorul de securitate internă al țării. Principalele linii de acțiune sunt:
  1. Contribuie la întărirea capacităților de management al crizelor ale sectorului de securitate al Republicii Moldova
  2. Sprijină creșterea rezilienței la amenințările hibride, în special securitatea cibernetică și combaterea manipulării și interferenței informaționale străine
  3. Oferă sprijin operațional focusat autorităților Republicii Moldova prin intermediul unei celule de proiecte.

EUPM Moldova are un mandat inițial de 2 ani. Stefano Tomat, Director General al CPCC SEAE (Civilian Planning and Conduct Capability), este Comandantul Operațiunii Civile. Șeful Misiunii este Cosmin Dinescu, diplomat roman de carieră cu peste 20 de ani de experiență în afaceri internaționale.



29.09.2023

Acordul de aderare la Mecanismul de protecție civilă al UE a fost semnat 

la  Chișinău, de către ministrul afacerilor interne, Adrian Efros și Comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Republica Moldova este oficial țară participantă la Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene. Astfel, pompierii și salvatorii moldoveni se alătură celei mai puternice rețele internaționale de cooperare în domeniul prevenirii, pregătirii și răspunsului la dezastre și gestionarea crizelor. 

Prin intermediul acestui Mecanism, Uniunea Europeană oferă un cadrul de coordonare și cooperare ca răspuns la pericolele naturale și dezastrele provocate de om, activând capacitățile de răspuns ale statelor membre ale UE și ale altor state participante, cum ar fi Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de nord și Turcia. Aderarea Republicii Moldova la Mecanism aduce un plus de securitate și siguranță cetățenilor, dar și mediului ambiant în raport cu riscurile aferente dezastrelor naturale sau cu cele provocate de om.
„Astăzi sunt mândru să îi urez Republicii Moldova bun venit în familia salvatorilor europeni: Mecanismul de Protecție Civilă al UE. Acest pas vine la cinci luni după ce am prezentat Moldovei foaia de parcurs pentru aderarea Republicii Moldova la Mecanismul de Protecție Civilă al UE. Atacul brutal al Rusiei asupra Ucrainei a dus la fuga a mii de ucraineni din calea războiului, iar Moldova s-a dovedit a fi un partener de încredere, găzduind și adăpostind mulți refugiați. Vreau să mulțumesc autorităților de protecție civilă din Moldova pentru munca lor asiduă. Prin aderarea Moldovei la Mecanismul de Protecție Civilă al UE, putem îmbunătăți semnificativ pregătirea noastră pentru situații de urgență și construi un sistem de gestionare a riscurilor de dezastre mai rezistent în Europa. Împreună suntem mai puternici”, a menționat Comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Detalii - https://mai.gov.md/ro/node/8169

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_23_4654

https://civil-protection-humanitarian-aid.ec.europa.eu/news-stories/news/moldova-joins-eu-civil-protection-mechanism-2023-09-29_en

VIDEO - https://www.privesc.eu/arhiva/103879/Evenimentul-de-semnare-a-Acordului-de-aderare-a-Republicii-Moldova-la-Mecanismul-de-Protectie-Civila-al-Uniunii-Europene 


12.09.23

Deputații europeni au votat legea privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice comune (EDIRPA), 

prin care va fi alocat un buget de 300 de milioane de euro până la sfârșitul anului 2025 pentru îmbunătățirea capacităților de apărare, iar instrumentul va permite acordarea unui sprijin mai mare Ucrainei și Republicii Moldova,

Contribuția financiară a UE pentru fiecare acțiune va fi limitată la 15 % din valoarea estimată a contractului comun de achiziții publice pentru fiecare consorțiu. Acest plafon poate fi majorat la 20 % dacă Ucraina sau Moldova sunt destinatari ai unor cantități suplimentare de produse de apărare sau dacă cel puțin 15 % din valoarea estimată a contractului comun de achiziții publice este alocată IMM-urilor sau societăților cu capitalizare medie (cele cu o capitalizare bursieră medie, cunoscute ca midcaps), în calitate de contractanți sau subcontractanți.

Acest program va contribui la pregătirea sectorului privat și a instituțiilor statului pentru regulile și standardele europene și va spori accesul la piețele europene pentru produsele și serviciile moldovenești. Totodată, programul încurajează crearea start-up-urilor și dezvoltarea unor întreprinderi mici și mijlocii competitive și sustenabile și oferă acces la expertiza și bunele practici ale statelor membre UE.

Programul pentru Piața Unică sprijină și promovează o cultură a inovației prin dezvoltarea ecosistemelor industriale capabile să încurajeze crearea start-up-urilor și dezvoltarea IMM-urilor existente, în special, prin promovarea noilor modele de afaceri, inclusiv în cadrul parteneriatelor europene între clustere și rețelele a organizațiilor de afaceri. Republica Moldova și-a exprimat interesul de a participa la două componente ale Programului: supravegherea pieței și competitivitatea IMM-urilor.

„Semnarea acestui acord reprezintă un pas important în calea de integrare graduală a țării noastre în Piața Unică a UE și un angajament ferm pentru modernizarea și alinierea Republicii Moldova la normele europene. O economie competitivă și puternică înseamnă locuri de muncă bine plătite acasă și standarde de viață mai înalte pentru cetățeni”, a punctat Președinta Maia Sandu.




01.09.2023

„Roamingul la tarife naționale” mai aproape de realitate în relația UE – Moldova 

Comisia Europeană a adoptat o propunere de includere a serviciilor de roaming în Acordul de asociere UE – Moldova. După finalizarea tuturor etapelor necesare, vizitatorii moldoveni în UE își vor putea utiliza telefoanele mobile în aceleași condiții de preț ca și cum ar fi prezenți în Moldova, în timp ce călătorii din UE vor beneficia de aceleași drepturi atunci când vizitează Moldova.

Includerea Moldovei în zona UE în care se practică „roaming la tarife naționale” este una dintre acțiunile esențiale ale Planului UE – Moldova de acțiuni prioritare, convenit în iunie 2023. Acest plan este o foaie de parcurs pentru punerea deplină în aplicare a zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător UE – Moldova și pentru integrarea continuă a Moldovei în piața unică a UE.





01.09.2023

Cea de-a douăsprezecea reuniune a Platformei Societății Civile Uniunea Europeană – Republica Moldova

Evenimentul a reunit parlamentari, oficiali europeni, reprezentanți ai Guvernului Republicii Moldova,

în cadrul reuniunii s-a discutat pe marginea îndeplinirii celor 9 recomandări ale Comisiei Europene pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE a Republicii Moldova. De asemenea, au fost analizate și evaluate realizările Republicii Moldova pe fiecare din cele nouă recomandări, apreciindu-se progresele înregistrate, totodată, subliniindu-se importanța conjugării eforturilor tuturor actorilor interesați în vederea îndeplinirii angajamentelor ce vizează domeniul justiției și combaterea corupției, precum și avansarea implementării tuturor capitolelor Acordului de Asociere dintre UE și RM.


Drept rezultat al dezbaterilor, membrii Platformei Societății Civile Uniunea Europeană – Republica Moldova au adoptat o declarație comună prin care salută avansarea reformelor de către autorități, cooperarea cu instituțiile UE, dar în același timp, membrii platformei reiterează apelul adresat Guvernului RM de a invita reprezentanți ai societății civile să facă parte din cele 35 de grupuri de lucru responsabile de negocierile capitolelor de aderare la UE și să intensifice cooperarea cu societatea civilă în avansarea țării pe calea europeană. Declarația include, de asemenea, recomandări prin care poate fi grăbit procesul de implementare a Acordului de Asociere, una din recomandările cheie fiind, accelerarea armonizării legislației cu acquis-ul UE. Totodată, în declarația comună se face apel către autoritățile moldovenești să asigure o organizare corectă, echidistantă și incluzivă a procesului electoral pentru viitoarele alegeri locale, programate pentru noiembrie 2023, și este încurajată Republica Moldova să continue cu hotărâre agenda sa de reforme orientate spre consolidarea democrației și a statului de drept.

Detalii 



24-26.07.23 

Vizita Președintei Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Odile Renaud-Basso în Republica Moldova 


Vizita are loc după un an de investiții record ale BERD în  Republica Moldova, cu scopul de a proteja economia țării împotriva șocului provocat de războiul Rusiei în Ucraina vecină.

Președintele BERD, Odile Renaud-Basso, însoțită de directorul general al BERD pentru Europa de Est și Caucaz, Matteo Patrone, s-a întâlnit cu autoritățile moldovenești, lideri de afaceri, reprezentanți ai organizațiilor financiare internaționale și ai societății civile

întrevedere cu Președinta Maia Sandu Discuțiile s-au axat și pe proiectele de modernizare a serviciilor publice cum ar fi sistemul centralizat de încălzire, gestionarea deșeurilor și distribuția energiei electrice, având un impact direct asupra calității vieții cetățenilor. A fost abordată și importanța finanțării întreprinderilor mici și mijlocii, acestea reprezentând 98% din totalul companiilor din țară. 

Până la sfârșitul anului 2022, BERD și-a majorat finanțarea în Moldova până la aproape 525 de milioane de euro, de cinci ori mai mult decât investiția sa medie anuală, sau 4% din PIB-ul țării. Printre investițiile majore se numără un împrumut de 300 de milioane de euro pentru achiziții strategice de gaz, pentru a ajuta Moldova să își diversifice sursele de aprovizionare și să cumpere mai mult de la centrele europene, precum și un împrumut de 100 de milioane de euro pentru modernizarea drumurilor din apropierea frontierei cu Ucraina.

În 2023, investițiile BERD în infrastructură au continuat la un nivel ridicat. Banca a investit 30 de milioane de dolari într-un acord cu distribuitorul de energie electrică Premier Energy pentru a finanța investițiile în rețeaua de distribuție a energiei electrice, a semnat un acord de 23 de milioane de euro pentru a finanța reabilitarea infrastructurii feroviare cheie ca parte a inițiativei “Culoarele de Solidaritate” și a împrumutat 25 de milioane de euro pentru primul proiect național de îmbunătățire a gestionării deșeurilor solide din Moldova. În cadrul programului emblematic “Orașe Verzi” al BERD, Banca a oferit, de asemenea, 8 milioane de euro pentru a limita inundațiile râului Bic din Chișinău și pentru a-l transforma într-un bun atractiv pentru locuitorii săi.
  • Președintele Parlamentului, Igor Grosu, Igor Grosu a menționat, în cadrul întrevederii cu președinta BERD , că BERD continuă să fie un partener de încredere al Republicii Moldova, în special prin programele de sprijin al antreprenorilor, întărirea independenței energetice a țării noastre, dar și prin ample investiții în infrastructură. Cu contribuția BERD, se reabilitează circa o pătrime din calea ferată a țării noastre, pe tronsonul Tighina – Basarabeasca – Giurgiulești, iar, în aceste zile, vor fi date în exploatare două sectoare ale drumului expres M3: Chișinău – Comrat – Giurgiulești – frontiera cu România. „Mă bucur că prin noua strategia de țară pentru Moldova pentru anii 2023-2028, aprobată de către BERD în februarie a acestui an, țara noastră va putea continua proiectele prin care să întărească securitatea energetică, să promoveze energia regenerabilă, să consolideze sistemul financiar și infrastructura națională”, a spus Președintele Parlamentului.
  • Implementarea proiectelor de infrastructură, consolidarea mediului de afaceri și creșterea eficienței energetice au fost discutate de prim-ministrul Dorin Recean cu președinta  BERD Odile Renaud-Basso Președinta BERD a apreciat faptul că, în pofida tuturor provocărilor, Republica Moldova continua să avanseze pe domeniile de importanță majoră, cum ar fi proiectele de infrastructură, crearea unui mediu prietenos antreprenorilor și digitalizarea serviciilor. Șefa BERD a reafirmat suportul instituției pe care o conduce în fortificarea bunei guvernanțe, creșterea transparenței decizionale și consolidarea sectorului energetic.
  • BERD susținută de Uniunea Europeană, oferă un împrumut de 5 milioane Băncii comerciale „Victoriabank” pentru consolidarea capacităților de finanțare a microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Pachetul de finanțare a fost semnat de președintele BERD, Odile Renaud-Basso, și președintele Comitetului de Direcție al „Victoriabank”, Levon Khanikyan, în prezența Ambasadorului UE în RM, Jānis Mažeiks, 
 Programul "EU4Business - EBRD Credit Line" contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru IMM-uri, oferindu-le acces la resurse financiare esențiale pentru sporirea competitivității lor pe piața internă și externă. Antreprenorii vor putea să investească în echipamente moderne și în dezvoltarea capacității de producție, dar și a măsurilor de siguranță, cu scopul de a îmbunătăți calitatea produselor și practicile de mediu, deoarece se așteaptă ca cel puțin 70% din împrumut să finanțeze tehnologii verzi.


 20.07.2023

Republica Moldova: Consiliul  UE adoptă reînnoirea măsurilor de liberalizare temporară a comerțului

Consiliul UE a adoptat un regulament care reînnoiește și extinde suspendarea temporară a tuturor tarifelor rămase în vigoare și a sistemului prețurilor de intrare care sunt încă aplicabile pentru șapte produse agricole pentru încă un an, până la 24 iulie 2024.

Reînnoirea și extinderea măsurilor urmărește să asigure continuarea fluxurilor comerciale existente din Republica Moldova către UE, ceea ce va sprijini economia Republicii Moldova. Acest lucru este deosebit de important, date fiind agresiunea militară continuă a Rusiei împotriva Ucrainei și impactul actual asupra Republicii Moldova și având în vedere că Republicii Moldova i s-a acordat statutul de țară candidată la UE în iunie 2022.Héctor Gómez Hernández, ministrul spaniol al industriei, comerțului și turismului

Măsurile continuă să acopere toate cele șapte produse agricole pentru care exporturile din Republica Moldova către UE nu sunt încă complet liberalizate în cadrul zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA), deoarece fac obiectul unor contingente scutite de taxe vamale: prune, struguri de masă, mere, tomate, usturoi, cireșe și suc de struguri.

Diferența în ceea ce privește acoperirea, în comparație cu anul trecut, constă în liberalizarea completă a importurilor în UE, întrucât legislația actuală suspendă toate contingentele tarifare (CT) care sunt încă în vigoare.

Regulamentul include, de asemenea, obligații de raportare mai stricte pentru Comisie și prevede implicarea Comitetului pentru măsuri de salvgardare (în locul Comitetului Codului vamal) în punerea în aplicare a mecanismului de salvgardare. Se propune un mecanism de salvgardare accelerat, care ar trebui să fie mai eficace dacă importurile produc efecte negative pe piața UE.

La fel ca anul trecut, se preconizează că UE va înregistra o pierdere de venituri din taxe vamale de aproximativ 0,3 milioane EUR anual, astfel încât impactul asupra resurselor proprii ale UE va fi foarte limitat.

Întrucât regulamentul a fost adoptat, acesta va fi semnat de reprezentanții Consiliului și ai Parlamentului European și publicat în Jurnalul Oficial, înainte de a intra în vigoare la 25 iulie.

Mai mult

 https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2023/07/20/moldova-council-adopts-renewal-of-temporary-trade-liberalisation-measures/?utm_source=dsms-auto&utm_medium=email&utm_campaign=Moldova:+Council+adopts+renewal+of+temporary+trade+liberalisation+measures

20.07.2023

Prezentarea celui de-al 2-lea Raport alternativ de realizare a Planului de Acțiuni pentru implementarea celor 9 recomandări ale Comisiei Europene în contextul cererii de aderare a RM la UE

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în cadrul inițiativei #ThinkTanks4EUMembership și în cooperare cu Fundația „Friedrich Ebert” în Republica Moldova, au prezentat,  în cadrul unei conferințe, cel de al doilea raport alternativ de realizare a Planului de Acțiuni pentru implementarea celor 9 recomandări ale Comisiei Europene în contextul cererii de aderare a Republicii Moldova la UE.

Raportul #MoldovaEUCandidateCheck reflectă principalele progrese, constrângeri și priorități revizuite și actualizate pentru perioada 1 iulie 2022 – 30 iunie 2023. Experții celor trei organizații apreciază că, până la 30 iunie 2023, majoritatea măsurilor au fost îndeplinite, fiind înregistrată media generală de implementare de 4,24 puncte din pragul maxim de 5 puncte. Astfel din cele 60 de acțiuni asumate de autorități în Planul de Acțiuni conexe celor 9 angajamente, 24 acțiuni (40%) au fost îndeplinite fără carențe, 25 acțiuni (41,66%) au fost implementate cu unele rezerve, 10 acțiuni (16,66%) urmează a fi îndeplinite, iar o acțiune (1,67%) a fost realizată cu rezerve substanțiale.


 RAPORT  https://tinyurl.com/yzp96d7z

06-07.07.2023


Vizita Comisarului European pentru Economie  Paolo Gentiloni















În discuțiile cu Comisarul Gentiloni, Președinta Maia Sandu l-a informat despre progresul înregistrat în îndeplinirea recomandărilor Comisiei Europene, necesare pentru inițierea negocierilor de aderare la UE cât mai curând posibil.

https://presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/sefa-statului-s-a-intlnit-cu-paolo-gentiloni-comisarul-european-pentru-economie

Șeful diplomației Republicii Moldova, Nicu Popescu a salutat prezentarea verbală a Comisiei Europene, care a evaluat deja trei din cele nouă recomandări drept implementate pe deplin și a recunoscut progresul semnificativ realizat în privința celorlalte șase recomandări.
https://mfa.gov.md/ro/content/vicepremierul-nicu-popescu-am-multumit-pentru-noul-pachet-de-asistenta-pentru-republica

În cadrul întrevederii comisarului european Paolo Gentiloni cu prim-ministrul Dorin Recean a fost discutată asistența macrofinanciară în contextul bugetului suplimentar alocat Republicii Moldova în acest an.
Comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a menționat că debursarea celei de-a doua tranșe a asistenței macrofinanciare este un aspect important în procesul de pregătire a aderării Republicii Moldova la UE.
„Moldova s-a confruntat cu o provocare imensă în ultimii ani: pandemia, criza energetică, impactul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și amenințările hibride. Vreau să recunosc că aceste eforturi au avut loc în paralel cu reforme ambițioase. Acțiunile discutate privind asistența macrofinanciară reprezintă un aspect important al procesului de pregătire pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Ele corespund cu cele nouă recomandări care au fost înaintate de către Comisia Europeană. O parte dintre aceste recomandări au fost deja îndeplinite, altele mai necesită angajament adițional. Noi așteptăm acțiuni rapide în vederea onorării acestor angajamente în domeniul politicilor și în ce privește, în mod specific, asistența macrofinanciară”, a spus comisarul Paolo Gentiloni.

Republica Moldova are nevoie de susținere și de investiții pentru a dezvolta o economie puternică și pentru a construi o țară europeană. Mesajul a fost transmis de către Președintele Parlamentului, Igor Grosu, Comisarului european pentru economie, Paolo Gentiloni 

https://multimedia.parlament.md/presedintele-parlamentului-s-a-intalnit-cu-comisarul-european-pentru-economie/

În cadrul discuțiilor cu Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei Octavian Armașu au fost abordate evoluțiile recente ale situației macroeconomice din Republica Moldova și avansarea procesului de integrare europeană.

3-5 .07.2023

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, în vizită oficială la Bruxelles

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a avut o întrevedere la Bruxelles cu Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Demnitarii au discutat despre proiectele de întârire a colaborării dintre cele două instituții parlamentare, susținerea pe care o poate acorda Parlamentul European Republicii Moldova și agenda de reforme a țării noastre.

https://multimedia.parlament.md/mesajul-transmis-de-presedintei-parlamentului-european-de-catre-igor-grosu-avem-nevoie-mai-mult-ca-niciodata-de-coeziunea-statelor-membre-ue/

Conferință de presă. (VIDEO) https://www.youtube.com/watch?v=2_5yP1DsLk0

Președintele legislativului, Igor Grosu, alături de un grup de deputați din majoritatea și opoziția parlamentară, a participat la audierile organizate pe platforma Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Ședința a întrunit inclusiv eurodeputați, precum și reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Serviciului European de Acțiune Externă.

Agenda vizitei include și întrevederi cu Comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, cu Comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, cu mai mulți europarlamentari.

Un grup de deputați ai Parlamentului Republicii Moldova au efectuat o vizită de studiu la Parlamentul European privind procesul de aderare la UE. Vizita are loc în cadrul Memorandumului de înțelegere între Parlamentul European și Parlamentul Republicii Moldova, semnat în noiembrie 2021. Programul respectiv include instruiri, inclusiv online, vizite de studiu, stagieri.


Posted by
Labels: , , , , , , , ,

BV: CoE-RM; Compendium: Moldova: Scurt profil cultural

Compendium: Moldova. Short cultural policy profile / Veaceslav Reabcinschii. - Chisinau, 2023. - 18 p. - [Accesat la 30 august 2023].

Disponibil: https://www.culturalpolicies.net/wp-content/uploads/pdf_short/moldova/Moldova_Short_2023.pdf


Compendium: Moldova: Scurt profil al politicii cultuale

Contextul General

Republica Moldova, caracterizată ca republică parlamentară cu limba oficială română, a înregistrat o populație de 2.565.030 de locuitori în 2022 și un PIB de 13.697,52 milioane EUR.

Evoluția Politicii Culturale

In contextul politicilor culturale, anul 2017 a marcat o schimbare semnificativă, când Ministerul Culturii a fost desființat, dar a fost reînființat în 2021, subliniind importanța culturii în agenda națională.

Strategii Culturale Majore

Două strategii se remarcă în particular:

● Cultură 2020:

Strategia "Cultură 2020", adoptată în 2013, a avut ca obiectiv principal crearea unui mediu cultural durabil și viabil în Republica Moldova. Aceasta a pus accent pe conservarea și promovarea patrimoniului cultural, îmbunătățirea infrastructurii culturale și creșterea accesibilității și calității ofertei culturale pentru cetățeni.

● Moldova Europeană 2030

În 2022, a fost introdusă o nouă strategie, "Moldova Europeană 2030", care vizează integrarea mai profundă a Moldovei în contextul european. Aceasta subliniază necesitatea de a crește accesibilitatea și calitatea ofertei culturale, precum și de a valorifica patrimoniul cultural ca resursă pentru dezvoltare.

În 2022, a fost implementat un "Voucher Cultural" destinat tinerilor, având ca scop îmbunătățirea integrării tinerilor în viața culturală a țării.

Viziunea Actuală

Mai recent, în 2023, guvernul a introdus programul "Moldova Prosperă, Sigură, Europeană". Acesta subliniază importanța consolidării identității naționale și promovării valorilor culturale într-o Moldovă modernă și orientată spre Europa.

În Concluzie

Republica Moldova pune un accent puternic pe cultura și patrimoniul său, având viziuni clare pentru viitorul său cultural. Rămâne de văzut cum aceste strategii și inițiative vor influența dezvoltarea culturală a țării în anii următori.

Informatii suplimenare:
Compendiul de date şi tendinţe generale în politica culturală a Europei
Posted by
Labels: , ,

BV : CoE-RM: Concluziile la cel de-al 17-lea Raport National pentru implementarea Cartei Sociale Europene (Revizuita)

European Social Charter (Revised). Republic of Moldova. Conclusions 2022 (Thematic group Labour rights). / European Committee of Social Rights. - [Strasbourg]: [Council of Europe] - March 2023.  - 39 p. 


Carta Sociala Europeana (Revizuita). Republica Moldova. Concluzii 2022 (Grupul tematic "Dreptul muncii") / Comitetul European al Drepturilor Sociale. - [Strasbourg]: [Consiliul Europei]. - martie 2023.  - 39 p. 

Republica Moldova a ratificat Carta Europeană Revizuită a Drepturilor Sociale la 08/11/2001, acceptând 63 din cele 98 de paragrafe ale Cartei. Nu a acceptat Protocolul Adițional din 1995 care prevede un sistem de plângeri colective. 

Articolul 4 al Constituției: "1. Prevederile constituționale referitoare la drepturile și libertățile omului trebuie să fie înțelese și puse în aplicare în conformitate cu Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu alte convenții și tratate la care Republica Moldova este parte. 2. În cazul în care apar dezacorduri între convențiile și tratatele semnate de Republica Moldova și legile naționale proprii, se acordă prioritate reglementărilor internaționale."

Tabelul prevederilor acceptate (culoarea gri)



Comitetul European al Drepturilor Sociale ("Comitetul") examinează situația prevederilor neacceptate ale Cartei Revizuite la fiecare 5 ani după ratificare. A adoptat rapoarte referitoare la Republica Moldova în 2006, 2012 și 2018. Comitetul consideră că legislația și practica Republicii Moldova ar putea permite acceptarea următoarelor prevederi: 7§5, 10§5, 13§4, 15§3, 18§1, 18§2, 19§2, 19§6, 19§10, 19§11.

Între 2004 și 2023, Republica Moldova a depus 18 rapoarte cu privire la aplicarea Cartei Revizuite.

Funcția Comitetului European al Drepturilor Sociale este de a decide asupra conformității situației din state cu Carta Socială Europeană. În ceea ce privește rapoartele naționale, acesta adoptă concluzii; în cazul plângerilor colective, adoptă decizii.

Informațiile despre Carte, declarațiile de interpretare și întrebările generale din partea Comitetului sunt cuprinse în Introducerea Generală la toate Concluziile.

Republica Moldova a ratificat Carta Socială Europeană Revizuită la 8 august 2001. Termenul limită pentru depunerea celui de-al 17-lea raport a fost 31 decembrie 2021, iar Republica Moldova l-a depus la 15 februarie 2022.

Comitetul reamintește că Republica Moldova a fost solicitată să răspundă la întrebările specifice formulate în baza diferitelor prevederi (întrebări incluse în anexa la scrisoare, prin care Comitetul a cerut un raport privind punerea în aplicare a Cartei). Comitetul s-a concentrat, prin urmare, în mod specific pe aceste aspecte. De asemenea, a evaluat răspunsurile la concluziile anterioare de neconformitate, amânare și conformitate în așteptarea primirii informațiilor (Concluzii 2018).

În plus, Comitetul reamintește că nu au fost formulate întrebări specifice în baza anumitor prevederi. Dacă concluzia anterioară (Concluzii 2018) a constatat că situația este conformă, nu s-a efectuat o examinare a situației în 2022.

În conformitate cu sistemul de raportare adoptat de Comitetul Miniștrilor la cea de-a 1196-a reuniune a Deputaților Miniștrilor din 2-3 aprilie 2014, raportul a vizat următoarele prevederi din grupa tematică III "Drepturile muncii":
dreptul la condiții de muncă corecte (Articolul 2),
dreptul la o remunerație echitabilă (Articolul 4),
dreptul de a se organiza (Articolul 5),
dreptul de a negocia colectiv (Articolul 6),
dreptul la informare și consultare (Articolul 21),
dreptul de a participa la stabilirea și îmbunătățirea condițiilor și mediului de muncă (Articolul 22),
dreptul la demnitate în muncă (Articolul 26),
dreptul reprezentanților lucrătorilor la protecție în întreprindere și facilități acordate lor (Articolul 28),
dreptul la informare și consultare în procedurile de concediere colectivă (Articolul 29).

Republica Moldova a acceptat toate prevederile din grupa menționată mai sus, cu excepția articolelor 4§1, 4§2 și 22.

Perioada de referință a fost 1 ianuarie 2017 până la 31 decembrie 2020.

Concluziile referitoare la Republica Moldova vizează 20 de situații și sunt după cum urmează:6 concluzii de conformitate: Articolele 2§3, 2§5, 2§6, 2§7, 6§1 și 29,
9 concluzii de neconformitate: Articolele 2§2, 2§4, 4§3, 4§4, 4§5, 5, 6§3, 6§4 și 28.

În ceea ce privește celelalte 5 situații legate de Articolele 2§1, 6§2, 21, 26§1 și 26§2, Comitetul are nevoie de informații suplimentare pentru a examina situația.

Comitetul consideră că absența informațiilor solicitate constituie o încălcare a obligației de raportare asumată de Republica Moldova în baza Cartei Revizuite.

Următorul raport din partea Republicii Moldova abordeaza următoarele prevederi din grupa tematică IV "Copii, familii, migranți":
dreptul copiilor și tinerilor la protecție (Articolul 7),
dreptul femeilor angajate la protecție a maternității (Articolul 8),
dreptul familiei la protecție socială, legală și economică (Articolul 16),
dreptul copiilor și tinerilor la protecție socială, legală și economică (Articolul 17),
dreptul lucrătorilor migranți și al familiilor acestora la protecție și asistență (Articolul 19),
dreptul lucrătorilor cu responsabilități familiale la oportunități și tratament egal (Articolul 27),
dreptul la locuință (Articolul 31).

Termenul limită pentru depunerea celui de-al 18-lea raport national a fost 31 decembrie 2022. Republica Moldova l-a depus la 6 martie 2023. Acesta poate fi accesat aici: https://cpescmd2.blogspot.com/2023/08/bv-coe-rm-al-18-lea-raport-national.html

Concluziile și rapoartele sunt disponibile la www.coe.int/socialcharter.


Posted by
Labels: , , , ,

BV : CoE-RM: Al 18-lea Raport National pentru implementarea Cartei Sociale Europene

Republic of Moldova: National Report on the implementation of the European Social Charter: "Children, family and migrants" / Ministry of Labour and Social Protection. - Chisinau, 2022. - 48 p.

Disponibil: https://rm.coe.int/rap-rcha-mda-18-2023/1680aabe65

Republica Moldova: Raport national privind implementarea Cartei Sociale Europene (Revizuite), "Copii, familie, migranti" / Ministerul muncii si protectiei sociale. - Chisinau, 2022. - 48 p.

Republica Moldova a ratificat Carta Europeană Revizuită a Drepturilor Sociale la 08/11/2001, acceptând 63 din cele 98 de paragrafe ale Cartei. Nu a acceptat Protocolul Adițional din 1995 care prevede un sistem de plângeri colective. 

Articolul 4 al Constituției: "1. Prevederile constituționale referitoare la drepturile și libertățile omului trebuie să fie înțelese și puse în aplicare în conformitate cu Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu alte convenții și tratate la care Republica Moldova este parte. 2. În cazul în care apar dezacorduri între convențiile și tratatele semnate de Republica Moldova și legile naționale proprii, se acordă prioritate reglementărilor internaționale."

Tabelul prevederilor acceptate (culoarea gri)



Comitetul European al Drepturilor Sociale ("Comitetul") examinează situația prevederilor neacceptate ale Cartei Revizuite la fiecare 5 ani după ratificare. A adoptat rapoarte referitoare la Republica Moldova în 2006, 2012 și 2018. Comitetul consideră că legislația și practica Republicii Moldova ar putea permite acceptarea următoarelor prevederi: 7§5, 10§5, 13§4, 15§3, 18§1, 18§2, 19§2, 19§6, 19§10, 19§11.

Între 2004 și 2023, Republica Moldova a depus 18 rapoarte cu privire la aplicarea Cartei Revizuite.

Termenul limită pentru depunerea acelui raport a fost 31 decembrie 2022. Republica Moldova l-a depus la 6 martie 2023.

Cel de-al 18-lea raport, depus la data de 06/03/2023, se referă la prevederile acceptate care se încadrează în grupul tematic 4 "Copii, familie si migranti" (articolele 7, 8, 16, 17, 19, 27, si 31), pentru perioada 01/01/2018 – 31/12/2021.

Articolele vizate in acest raport se refera la urmatoarele drepturi, prevazute de Carta Revizuita:

Articolul 7 Dreptul copiilor şi tinerilor la protectie 

Articolul 7§1 - Dreptul copiilor și tinerilor la protecție - Interdicția angajării copiilor sub vârsta de 15 ani 
Articolul 7§5 - Recunoasterea dreptului tinerilor lucrători şi ucenici la o salarizare echitabilă sau la o alocatie corespunzătoare;
Articolul 7§10 - Asigurarea unei protectii speciale împotriva riscurilor fizice şi morale la care copiii şi tinerii sunt expuşi şi în special împotriva celor care rezultă de o manieră directă sau indirectă din munca lor.

Articolul 8. Dreptul femeilor angajate la protecția maternității
Articolul 8§1 - Dreptul femeilor angajate la protecția maternității - Concediul de maternitate 
Articolul 8§2 - Interdictia concedierii unei femei în stare de graviditate 
Articolul 8§4 - Dreptul femeilor angajate la protecția maternității - Reglementarea muncii de noapte Articolul 8§5 - Dreptul femeilor angajate la protecția maternității - Interdicția muncii periculoase, nesănătoase sau obositoare 

Articolul 16. Dreptul familiei la protectie socială, juridică şi economică
Articolul 16 §1 - Realizarea conditiilor de viată indispensabile dezvoltării depline a familiei;  promovarea protectiei economice, juridice şi sociale a vietii de familie

Articolul 17. Dreptul copiilor la protectie socială, juridică şi economică
Articolul 17§1 - Asigurarea îngrijirii, asistentei, educatiei şi pregătirii de care au nevoie copiii si tinerii.  Protectia copiilor şi tinerilor împotriva neglijentei, violentei sau exploatării.  Asigurea protectiei pentru copilul sau tânărul privat de sprijinul familiei;
Articolul 17§2 - Dreptul mamelor și copiilor la protecție socială, legală și economică - Educație primară și secundară gratuită - frecventarea regulată a școlii 

Articolul 19. Dreptul lucrătorilor migranti şi al familiilor lor la protectie şi asistentă
Articolul 19§1 - Asigurarea serviciilor gratuite pentru lucrători şi furnizarea de informatii împotriva oricărei propagande înşelătoare privind emigrarea şi imigrarea;
Articolul 19§2 - Măsuri corespunzătoare pentru a facilita plecarea, transportul şi primirea acestor lucrători şi a familiilor lor şi pentru a le asigura servicii sanitare şi medicale necesare;
Articolul 19§3 - Colaborarea între serviciile sociale, publice sau private, din tările de emigrare şi de imigrare;
Articolul 19§4 - să garanteze lucrătorilor care se găsesc în mod legal pe teritoriul lor a unui tratament nu mai putin favorabil decât cel acordat cetătenilor lor în ceea ce priveşte:
a) salarizarea şi angajarea; b) afilierea la organizatiile sindicale; c) locuinta. 
Articolul 19§5 - să garanteze lucrătorilor care se găsesc în mod legal pe teritoriul lor a unui tratament nu mai putin favorabil decât cel acordat cetătenilor lor în ceea ce priveşte: impozitele, taxele şi contributiile aferente muncii;
Articolul 19§6 - reîntregirea familiei lucrătorului migrant autorizat; 
Articolul 19§7 - să garanteze lucrătorilor care se găsesc în mod legal pe teritoriul lor a unui tratament nu mai putin favorabil decât cel acordat cetătenilor lor în ceea ce priveşte actiunile în justitie;
Articolul 19§8 - Dreptul muncitorilor migrați și al familiilor lor la protecție și asistență - Garanții privind expulzarea (deportarea)
Articolul 19§9 - Garanții privind transferul oricărei părti din câştigurile şi din economiile lucrătorilor migranti;
Articolul 19§10 -  Protectia lucrătorilor migranti care lucrează pe cont propriu;
Articolul 19§11 - Facilitarea învătarii limbii nationale a statului de primire;
Articolul 19§12 - Favorizarea învătarii limbii materne a lucrătorului migrant de către copiii acestuia.

Articolul 27. Dreptul lucrătorilor având responsabilităti familiale la egalitate de şanse şi de tratament
Articolul 27§1 - Să permita lucrătorilor cu responsabilităti familiale să intre, să rămână si sa revina în viata activă; Sa asigure conditii de angajare şi securitate socială;
Articolul 27§2 - Concediu parental pentru îngrijirea copilului;
Articolul 27§3 - Responsabilitătile familiale nu constituie un motiv valabil de concediere.

Articolul 31. Dreptul la locuintă
Articolul 31§1 - să favorizeze accesul la locuintă la un nivel adecvat;
Articolul 31§2 - să prevină şi să atenueze lipsa locuintelor în vederea eliminării progresive a acestei situatii;

Concluziile și rapoartele sunt disponibile la www.coe.int/socialcharter.

VEZI DE ASEMENEA

Carta Socială Europeană 
https://cpescmdlib.blogspot.com/2020/07/blog-post_6.html

Posted by
Labels: , ,

BV - 9 pași spre deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană. Raport Alternativ nr.2




#MoldovaEUCandidateCheck. 9 pași spre deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană . Raport Alternativ nr.2 Realizarea Planului de Acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE / Adrian Ermurachi, Adrian Lupușor, Andrei Nasu [et al.] ; Expert-grup, IPRE, CRJM, Fundația „Friedrich Ebert” (FES). –Ch., 2023 - 23 p. [Accesat 20.07.2023 ]

Autori : Adrian Ermurachi, Adrian Lupușor, Andrei Nasu, Daniel Goinic, Illie Chirtoacă, Iulian Groza, Marina Soloviova, Mihai Mogîldea, Stas Ghilețchi , Vitalie Rapcea, Vladislav Gribincea.

Disponibil:

Raportul #MoldovaEUCandidateCheck este elaborat ca rezultat al unui exercițiu independent de monitorizare și evaluare a implementării Planului de acțiune pentru implementarea celor 9 recomandări identificate în avizul Comisiei Europene în iunie 2022, realizat de experții IPRE, Expert-Grup și CRJM, în baza unei metodologii axate pe evaluarea cantitativă și calitativă.
Evaluarea cantitativă a implicat analiza evoluțiilor în realizarea celor 60 de acțiuni din Planul de Acțiuni aprobat de CNIE corespondente celor 9 recomandări-cheie și respectiv completarea Tabelului de Monitorizare cu principalele evoluții și aprecierea gradului de realizare 

Cel de-al doilea Raport alternativ include progresele, constrângerile și prioritățile revizuite și actualizate pentru perioada 1 iulie 2022 – 30 iunie 2023, având în vedere că termenul limită de îndeplinirea a celor 9 angajamente este iunie 2023. Prezentul raport de asemenea ia în vedere constatările intermediare și prioritățile adiționale sub forma așa-numitor „deltas”, care vor fi luate în considerație de Comisia Europeană la elaborarea primului Raport în cadrul Pachetului de Extindere al UE, care va fi publicat în toamna anului curent.

În rezultatul evaluării actualizate apreciem că până la 30 iunie 2023, majoritatea măsurilor au fost îndeplinite, fiind înregistrată o media generală de implementare de 4,24 puncte din pragul maxim de 5 puncte. Din cele 60 de acțiuni asumate de autorități în Planul de Acțiuni conexe celor 9 angajamente, 24 acțiuni (40%) au fost îndeplinite fără carențe, 25 acțiuni (41,66%) au fost implementate cu unele rezerve, 10 acțiuni (16,66%) urmează a fi îndeplinite, iar o acțiune (1,67%) a fost realizată cu rezerve substanțiale.

Prezentarea interactiva 

https://euromonitor.md/ro


 Vezi de asemenea 

 https://cpescmd2.blogspot.com/2023/04/bv-ue-rm-9-pasi-spre-deschiderea.html

Posted by
Labels: , ,

BV: CoE - Statistici Penale Anuale: SPACE II - 2022

tradaptare bnrm.md

Aebi, M. F., & Hashimoto, Y. Z. (2022). SPACE II – 2022 – Council of Europe Annual Penal Statistics: Persons under the supervision of probation agencies. - Strasbourg: Council of Europe & University of Lausanne, 2023. - 150 p - [Accesat 15.07.2023]

Statistici Penale Anuale SPACE II - 2022 : persoane in supravegherea agentilor de probatiune

Disponibil: https://wp.unil.ch/space/files/2023/07/SPACE-II_2022_230523.pdf


Principalele constatari:

Publicatia reprezinta statistica anuala a Consiliului Europei pentru anul 2022 privind persoanele supuse sancțiunilor comunitare și măsurilor în statele membre (sondajul SPACE II).

Sondajul, realizat pentru Consiliul Europei de către Universitatea Lausanne, conține date referitoare la persoanele supravegheate de 48 de administrații de probațiune care aplică diferite sancțiuni sau măsuri comunitare, inclusiv alternative la detenție, precum monitorizarea electronică, muncă în folosul comunității, arest la domiciliu, tratamente, semi-libertate sau eliberare condiționată. Sondajul include, de asemenea, o analiză a tendințelor în populația de infractori din Europa, pe baza datelor furnizate de serviciile de închisoare și probațiune.

DESPRE PROIECT

Proiectul SPACE II, creat de Consiliul Europei în 1992, colectează informații despre persoanele care execută sancțiuni și măsuri non-custodiale și semi-custodiale. Aceste sancțiuni și măsuri sunt adesea numite alternative la închisoare.

Sondajul nu are ca scop acoperirea tuturor sancțiunilor și măsurilor non-custodiale și semi-custodiale existente. Cele incluse sunt în principal cele sugerate de Consiliul Europei în Regula 15 din Recomandarea nr. R (99)22 privind supraaglomerarea în închisori și inflația populației în închisori, în Recomandarea nr. R (2000)22 privind îmbunătățirea punerii în aplicare a regulilor europene privind sancțiunile și măsurile comunitare și în Recomandarea CM/Rec (2010)1 privind regulile de probațiune ale Consiliului Europei. Majoritatea - dar nu toate - dintre ele sunt sancțiuni și măsuri comunitare (CSM) așa cum sunt definite de Consiliul Europei. Potrivit Recomandării nr. R (92)16 și Recomandării CM/Rec (2010)1, CSM trebuie înțelese ca fiind "sancțiuni și măsuri care mențin infractorii în comunitate și implică anumite restricții ale libertății lor prin impunerea de condiții și/sau obligații. Termenul desemnează orice sancțiune impusă de o autoritate judiciară sau administrativă și orice măsură luată înainte sau în locul unei decizii referitoare la o sancțiune, precum și modalități de executare a unei pedepse cu închisoarea în afara unei instituții penitenciare".

Persoanele care execută o CSM sunt de obicei numite persoane sub probațiune și sunt de obicei plasate sub supravegherea unei agenții de probațiune. Conform Recomandării CM/Rec (2010)1, termenul de probațiune "se referă la punerea în aplicare în comunitate a sancțiunilor și măsurilor, definite prin lege și impuse unui infractor. Aceasta include o gamă de activități și intervenții, care implică supravegherea, îndrumarea și asistența cu scopul includerii sociale a infractorului, precum și contribuirea la siguranța comunității". De asemenea, potrivit aceleiași recomandări, agenția de probațiune "înseamnă orice organism desemnat prin lege să pună în aplicare aceste sarcini și responsabilități. În funcție de sistemul național, activitatea unei agenții de probațiune poate include și furnizarea de informații și sfaturi autorităților judiciare și altor autorități decidente pentru a-i ajuta să ia decizii informate și corecte; furnizarea de îndrumare și sprijin infractorilor în timpul detenției pentru a-i pregăti pentru eliberare și reintegrare; monitorizarea și asistența acordată persoanelor supuse eliberării anticipate; intervenții de justiție restaurativă și oferirea de asistență victimelor infracțiunilor".

SPACE II acoperă numărul de persoane care au fost sub o sancțiune sau măsură comunitară. Aceste informații sunt împărțite în două secțiuni: cifre de stoc (numărul de persoane sub CSM la 31 decembrie a fiecărui an de referință) și cifre de flux (numărul de persoane care au început executarea CSM în timpul anului).

SPACE II nu acoperă măsurile de supraveghere post-închisoare sau de probațiune aplicate infractorilor după ce au executat pedeapsa.

SPACE II nu acoperă sancțiunile și măsurile impuse de dreptul penal pentru minori sau aplicabile numai minorilor.

În sondajul SPACE II, conceptele de "probațiune", "supraveghere a probațiunii" și "sancțiuni și măsuri comunitare" sunt utilizate într-un sens larg pentru a lua în considerare mare varietate a practicilor naționale din Europa. Niciunul dintre aceste concepte nu este folosit într-un sens legal rigid.

Pentru informații, Recomandarea CM/Rec (2010)1 conține mai multe definiții, inclusiv definiții pentru "probațiune" și "agenție de probațiune".

Scopul sondajului este de a aduna și compara, într-un mod fiabil, informațiile furnizate de statele membre ale Consiliului Europei. Pentru a permite comparații la nivel european, statele au fost rugate să adapteze categoriile lor naționale la categoriile propuse de SPACE II. Mai mult, pentru a îmbunătăți validitatea unor astfel de comparații, chestionarul utilizat pentru sondaj a inclus întrebări privind particularitățile sancțiunilor și măsurilor utilizate în fiecare țară și a oferit suficient spațiu pentru comentarii.

Informații suplimentare:

Council of Europe Annual Penal Statistics

BV: CoE: Statistici penale anuale - SPACE
Posted by
Labels: , , , ,

Zilele vizibilității Consiliului Europei


Zilele Consiliului Europei arată viața transformată

Consiliul Europei a lansat o campanie de comunicare "Povestind istoria Consiliului". Zilele Consiliului Europei, susținute de o sursă online destinată Statelor membre, pune în evidență felul în care Organizația contribuie la  îmbunătăţirea vieții milioanelor de Europeni, apărând drepturile omului, democrația și statul de drept.

Cetățeni din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei conviețuiesc în siguranță, securitate și demnitate deoarece guvernele lor le protejează drepturile omului. Mulți dintre ei și-ai dori să beneficieze de toate drepturile lor așa cum sunt prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului și în Carta Socială Europeană. Eu s-ar putea să nu cunoască despre diferite convenții exitente care acoperă orice subiect: de la prevenirea torturii, la combaterea traficului de persoane, la combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice.

Dirijată de agenți naționali, inițiativa constituie o oportunitate pentru Statele membre de a demonstra avantajele apartenenței lor la Consiliul Europei și de face cunoscută mai bine activitatea sa la scară națională.


Una dintre primele inițiative concrete este organizarea de către Franța a unei simulări a Consiliului Europei. Aceasta a adunat peste 200 de studenți de la științe politice pentru a juca rolul parlamentarilor și reprezentanților Statelor membre în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și a Comitetului de Miniștri. Participanților li se va oferi ocazia să discute și să învețe modalitatea în care Consiliul Europei ameliorează viața femeilor și bărbaților în țara lor și în toată Europa.

Zilele Consiliului Europei se inspiră din reuniunea ministerială de la Hamburg 2021, unde miniștrii de externe au decis că:
„este necesar să sesporească cunoașterea și vizibilitatea activității Consiliului Europei, prin evenimente regulate coordonate în toate statele membre, profitând de birourile externe, rețelele existente, grupurile de tineret, societatea civilă, universitățile și instituțiile de cercetare și alți parteneri, în vederea promovării valorilor, idealurilor și principiilor fundamentale ale Consiliului Europei, care sunt moștenirea noastră comună, printre noile generații și publicul larg".

Mai mult
https://www.coe.int/en/web/coe-story/home-

REPUBLICA MOLDOVA

https://www.coe.int/en/web/coe-story/republic-of-moldova

Săptămâna Consiliului Europei în Republica Moldova 2023: Impactul asupra drepturilor omului și asupra vieții de zi cu zi
https://www.coe.int/ro/web/chisinau/council-of-europe-week

Oficiul Consiliului Europei de la Chișinău, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene,organizeaza Săptămâna Consiliului Europei 2023 în Republica Moldova. Astfel, vor avea loc o varietate de evenimente: o expoziție de artă publică axată pe migrație și nevoia de siguranță, un flash-mob în colaborare cu Inspectoratul General de Poliție și proiecția de documentare ce abordează probleme sociale în mediul rural, precum și un eveniment ce va prezenta poveștile victimelor discursurilor motivate de ură și ale crimelor motivate de prejudecată.

Săptămâna Consiliului Europei 2023 în Republica Moldova va marca 28 de ani de la aderarea țării la Consiliul Europei. Toate aceste evenimente își propun să inspire oamenii, prin promovarea valorilor fundamentale ale Consiliului Europei, ajungând la publicul din regiuni și oferind vizibilitate drepturilor și libertăților fundamentale și impactului pozitiv pe care Consiliul Europei îl are asupra vieții oamenilor.


Centrul Pro-European de servicii si comunicare al BNRM se alătură acestei inițiative și Vă invită începând cu 13 iulie 2023, la Expoziția "Acces la titluri recente ale Consiliului Europei" https://tinyurl.com/hws74ejp



Posted by
Labels: , ,

Președinția spaniolă a Consiliului UE: 1 iulie-31 decembrie 2023

Spania deține pentru a cincea oară președinția Consiliului UE. Mottoul: „Europa, mai aproape” aduce în atenție spiritul apropierii umane, politice și instituționale.


Spania a identificat  4  priorități pentru lucrările din perioada în care va deține președinția Consiliului:

  1. reindustrializarea UE și asigurarea autonomiei sale strategice deschise
  2. înregistrarea de progrese în ceea ce privește tranziția verde și adaptarea la schimbările de mediu
  3. promovarea unei justiții sociale și economice sporite
  4. consolidarea unității europene

În ultimele decenii, Europa a arătat cât de mult poate face pentru Spania. A sosit momentul ca Spania să arate lumii cât de mult poate face pentru Europa. Țara noastră preia președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene cu modestie și recunoștință, dar și cu ambiție, fiind hotărâtă să folosească acest instrument pentru a îmbunătăți viața cetățenilor./ Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, prezentarea priorităților politice ale președinției spaniole, 15 iunie 2023


Președinția Consiliului se asigură prin rotație la fiecare șase luni între statele membre ale UE. În cursul acestei perioade de șase luni, președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru șase luni.
Trioul actual este alcătuit din președințiile spaniolă, belgiană și ungară.


Președințiile Consiliului până în 2024

Belgia: ianuarie-iunie 2024
Ungaria: iulie-decembrie 2024

Mai mult
https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/
Posted by
Labels: ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)