Faceți căutări pe acest blog

Noutăți CoE-RM - Iulie- septembrie 2023

29.09.2023

Educația - pe prim plan: Lansarea noii Strategii de Educație a Consiliului Europei

  1. Renovarea misiunii democratice și civice a educației;
  2.  consolidarea responsabilității sociale și a capacitatății de răspuns a educației;
  3.  avansarea educației printr-o transformare digitală bazată pe drepturile omului - aceștia sunt cei 3 piloni ai noii strategii a Consiliului Europei pentru educație pentru perioada 2024-2030, lansată la cea de-a 26-a Conferință a Miniștrilor Educației care s-a desfasurat la Strasbourg.

Conferința a adunat miniștri de educație și oficiali de înaltă rang din 43 de state membre ale Consiliului Europei, care au lansat noua Strategie de Educație a Consiliului Europei pentru 2030 și au adoptat  5 rezoluții care reafirmă rolul crucial al educației în promovarea democrației, drepturilor omului și statului de drept; recunosc necesitatea unei acțiuni hotărâte pentru a aborda provocările globale; întăresc mecanismele de implementare a educației ale Consiliului Europei și se concentrează asupra viitorului democratic pentru toți elevii.

"Noua strategie oferă un program ambițios, care acordă prioritate bunăstării elevilor, pentru ca aceștia să devină cetățeni încrezători și angajați în democrațiile noastre, liniștiți în fața problemelor complexe și a comunităților diverse și să se simtă în largul lor cu tehnologiile digitale care oferă noi oportunități de învățare, dar ale căror pericole - cum ar fi dezinformarea, manipularea și discursurile de ură - pot fi identificate, interpretate și respinse", a explicat Secretarul General.

Principalele acțiuni ale strategiei
vizează 
  • promovarea flexibilității în proiectarea programelor și cursurilor, 
  • autonomia elevilor,
  •  dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, precum și 
  • guvernarea democratică și participativă a sistemelor educaționale și a instituțiilor de învățământ. Pentru ca elevii să-și dezvolte pe termen lung bunăstarea și să aibă succes academic, este esențial să se simtă susținuți și incluși într-un mediu prietenos.
Anda Čakša, Ministrul Educației și Științei al Letoniei, țara care deține în prezent Președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, în discursul său principal, a încercat să situeze educația în contexte mai largi - locul educației în era digitalizării, în eforturile pentru atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă nr. 4 al ONU, care se concentrează pe oferirea de oportunități de educație de calitate, incluzive și echitabile pentru toți, precum și educația în timpurile de război.

"Războiul nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei a afectat mai mult de 90% dintre copiii de vârstă școlară ai Ucrainei și a perturbat peisajul educațional european în ansamblu", a declarat ea.
Pentru a aborda tensiunile existente și cele care apar, "este nevoie de un instrument obligatoriu la nivel european mai puternic pentru a garanta rolul unic al educației în dezvoltarea culturii democrației", a spus dna Ministru. "De aceea, încurajez în mod ferm lansarea unui Spațiu European pentru Educație Civică în vederea unei noi convenții-cadru a Consiliului Europei pentru promovarea educației pentru democrație în școli, instituții de învățământ superior și comunități, și pentru a furniza un cadru de cooperare între statele membre angajate în valorile democratice."

Dezvoltarea unei noi convenții-cadru pentru crearea unui "Spațiu European pentru Educație Civică" este una dintre propunerile discutate la conferința Consiliului Europei.

Alte propuneri discutate au inclus o trusă pilot pentru asigurarea drepturilor la educație în situații de urgență și lansarea Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală în 2025.

Conferința are ca scop ajutarea la implementarea concluziilor Summitului al 4-lea al Șefilor de Stat și de Guvern, a Strategiei Consiliului Europei pentru 2030, a Cadrului Strategic al Secretarului General și a Agendei ONU 2030 pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă."


Republica Moldova, alături de celelalte state membre, a reafirmat susținerea noii Strategii educaționale 2030 a Consiliului Europei și ale acțiunilor care le include documentul, precum pregătirea Convenției-cadru privind spațiul european pentru educația pentru cetățenie, demararea unei noi faze de pilotare a unui set de instrumente pentru asigurarea drepturilor la educație în situații de urgență, lansarea Anului european al educației pentru cetățenie digitală în 2025, începerea lucrărilor la un instrument privind utilizarea sistemelor de inteligență artificială în sistemele de învățământ etc.


*    *    *

28-29.09.2023

Conferința Europeană a Președinților de Parlament a avut loc la Dublin

"Membrii ai Parlamentului din întreaga Europă se confruntă cu o serie de presiuni concomitente: crize neașteptate, provocări noi și în evoluție, o schimbare a așteptărilor publicului. Politicienii trebuie să reacționeze apărând spațiul în care democrația reprezentativă își desfășoară activitatea: Parlamentele noastre", a subliniat Secretarul General Marija Pejčinović Burić la deschiderea Conferinței Europene a Președinților Parlamentelor de la Dublin.

Evenimentul, un important summit parlamentar european, are loc la fiecare doi ani sub egida APCE și este găzduit alternativ la Strasbourg și în capitala unui stat membru al Consiliului Europei. La ediția curentă și-au anunțat participarea peste 60 de președinți și vicepreședinți de parlament din 46 de țări membre ale Consiliului Europei, peste 400 de delegați din țările cu statut de partener sau observator și șefi ai mai multor adunări parlamentare.

"Niciodată democrația, drepturile omului și statul de drept nu au fost atât de adânc înrădăcinate în societățile europene. Și totuși, niciodată aceste valori nu au fost atât de contestate la nivelul continentului în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. Parlamentele și Președinții lor au avut un rol central în ceea ce s-a construit", a concluzionat Marija Pejčinović Burić.

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, aflat la Dublin pentru a participa la Conferința Europeană a Președinților de Parlament, a avut întrevederi cu omologii săi din diferite țări, cu care a discutat despre parcursul european al țării noastre.


*    *     *

26.09.2023

Daniela Cujbă, Ambasador, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei, aleasă în funcția de al doilea Vicepreședinte al Comitetului Părților la Convenția de la Istanbul

În cadrul ședinței extraordinare din 26 septembrie 2023, Comitetul Părților la Convenția Consiliului Europei privind Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și a Violenței Domestice (Convenția de la Istanbul) și-a ales noul Birou, compus din: Tanja Gonggrijp, Ambasador și Reprezentant Permanent al Olandei la Consiliul Europei, aleasă în funcția de Președinte; Gilberto Jerónimo, Ambasador și Reprezentant Permanent al Portugaliei la Consiliul Europei, aleasă în funcția de prim Vicepreședinte; Daniela Cujbă, Ambasador și Reprezentant Permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei, aleasă în funcția de al doilea Vicepreședinte.

Mandatul acestor membri a început la 26 septembrie 2023, și se va încheia la 31 ianuarie 2024.

Această alegere reprezintă un moment de mândrie pentru Republica Moldova și confirmă angajamentul său continuu în ceea ce privește protecția drepturilor femeilor și combaterea violenței de gen la nivel internațional. Daniela Cujbă, în calitate de al doilea Vicepreședinte al Comitetului Părților la Convenția de la Istanbul, va avea oportunitatea de a contribui la promovarea acestor valori fundamentale în cadrul Consiliului Europei.

Republica Moldova își reiterează angajamentul ferm de a sprijini măsurile de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, și de a lucra alături de comunitatea internațională pentru realizarea acestor obiective nobile.

La 1 octombrie 2023, Convenția Consiliului Europei privind Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și a Violenței Domestice (Convenția de la Istanbul) a intrat în vigoare în ceea ce privește Uniunea Europeană, care a devenit a 38-a parte la Convenție. Eforturile Consiliului Europei de a crește numărul de părți subliniază determinarea de a eradica violenta de gen pe continentul european.


*     *     *

20-22.09.2023

Secretar de Stat la Ministerul Culturii al Republicii Moldova, a participat la Forumul European al Patrimoniului Cultural din Polonia

Cel de-al 12-lea Forum consultativ anual privind Rutele Culturale ale Consiliului Europei, s-a desfășurat în perioada 20-22 septembrie la Łódź, Polonia, cu tema "Rutele Culturale: dimensiunile sociale și creative ale patrimoniului cultural într-un context postindustrial". Această reuniune semnificativă, organizată de Consiliul Europei, a reunit experți și oficiali din 40 de state membre și reprezentanți ale clor 47 de Rute Culturale certificate.

Forumul a abordat rolul central al patrimoniului cultural în promovarea societăților pașnice și democratice, cu precădere în contextele postindustriale. Acesta a căutat să stabilească legături între conservarea patrimoniului și provocările actuale, precum conflictele, dezastrele naturale și schimbările climatice.

Secretarul General adjunct al Consiliului Europei, Bjørn Berge, a subliniat relevanța orașului Łódź pentru tema Forumului din acest an, datorită transformării sale postindustriale de succes după declinul industriei textile și eforturile reușite de a păstra și promova patrimoniul său industrial și art nouveau renumit. "Acest Forum a fost o oportunitate de a împărtăși, discuta și învăța din exemplele bune ale modului în care patrimoniul cultural poate depăși o gamă largă de provocări actuale și poate prospera în secolul al XXI-lea - și poate servi drept punct de atracție pentru creativitatea și identitatea europeană", a declarat Berge.

Programul Forumului a inclus un Dialog de Înalt Nivel, cu participarea Secretarul General adjunct al Consiliului Europei și a reprezentanților din patru state membre ale EPA: Polonia, Lituania, Republica Cehă și Republica Moldova. În cadrul evenimentului de trei zile, a fost difuzat și un mesaj video al Ministrului Culturii din Ucraina, Rostyslav Karandieiev, cu privire la tema recuperării și reconstrucției postconflict și postdezastre.

Pe parcursul a trei zile, participanții din statele membre ale Consiliului Europei, academicieni și profesioniști din domeniul patrimoniului cultural au prezentat dovezi cu privire la modul în care standardele, politicile și inițiativele Consiliului Europei, precum programul Rutele Culturale, contribuie la evoluția dinamică a conservării și promovării patrimoniului cultural european. Evenimentul a subliniat utilizarea platformelor digitale și a incluziunii pentru a da viață patrimoniului prin implicarea cetățenilor și a comunităților locale.

Un participant notabil în cadrul acestui Forum a fost domnul Andrei Chistol, Secretar de Stat la Ministerul Culturii al Republicii Moldova, subliniind astfel angajamentul Moldovei în discuțiile privind relevanța patrimoniului cultural în societatea contemporană.

Dl Chistol a menționat importanța pentru Republica Molodva a participării la Acordul parțial extins privind traseele culturale al Consiliului Europei (APE), care va asigura promovarea și integrarea patrimoniului cultural în circuitul turistic european, cunoașterea și conștientizarea importanței patrimoniului comun al Europei și dezvoltarea conexiunilor culturale și a dialogului în Europa, precum și cu alte țări și regiuni. Integararea în circuitul european, participarea la traseele culturale existente, inițierea unor noi itinerare culturale, va contribui la sensibilizarea cu privire la patrimoniu, educație, crearea de rețele, turismul transfrontalier de calitate și durabil și alte activități conexe.

Participarea Moldovei la acest Forum prestigios a evidențiat angajamentul țării în conservarea și promovarea patrimoniului cultural în contextul european și a contribuit la conturarea viitorului conservării patrimoniului pe întreg continentul.


*     *     *

21.09.2023

Violența îndreptată împotriva femeilor: GREVIO publică raportul anual

Grupul de Experți al Consiliului Europei care se ocupă de combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (cunoscut sub numele de GREVIO) tocmai a lansat raportul său anual. Acest raport ne arată ce lucruri importante au făcut acești experți în 2022.

Iată câteva dintre cele mai semnificative realizări:

Au publicat nu mai puțin de nouă rapoarte de evaluare pentru țări diferite. Asta înseamnă că au analizat cum stau aceste țări la capitolul violență împotriva femeilor și violență domestică și au spus ce pot face mai bine.

Trei țări noi (Republica Moldova, Ucraina și Regatul Unit) au ratificat Conventia Consiliului Europei numita "Convenția de la Istanbul", care are scopul de a preveni si a combate violența împotriva femeilor. Acest lucru este foarte important și reprezintă cel mai mare număr de ratificari din 2018 încoace.

GREVIO a creat un nou chestionar de evaluare cu titlul "Încredere prin furnizarea de suport, protecție și justiție". Acest chestionar le va ajuta să înțeleagă mai bine cum pot ajuta victimele violenței.

GREVIO a lucrat foarte bine cu un alt grup numit "Comitetul Părților". Împreună, au adoptat "Declarația Dublin", care se concentrează pe prevenirea violenței domestice, a violenței de gen și a violenței bazate pe gen. 38 de miniștri au semnat această declarație.

În acest raport, există și o secțiune specială despre violul și violența sexuală. Aceasta este o problemă serioasă, iar raportul ne spune cum legea și politica se schimbă pentru a proteja mai bine femeile și pentru a-i aduce în fața justiției pe cei care comit astfel de crime.

În concluzie, GREVIO a realizat o actititate importantă pentru a combate violența împotriva femeilor și violența domestică. Este un raport important care ne arată ce se întâmplă și cum putem face lumea un loc mai sigur pentru femei.


*    *    *

13.09.2023

CPT  îndeamnă Moldova să rezolve problema ierarhiilor neoficiale din închisori și a violenței între deținuți

Într-un nou raport, Comitetul Consiliului Europei pentru Prevenirea Torturii (CPT) solicită autorităților moldovene să ia măsuri hotărâte, fără întârziere, pentru a aborda fenomenul ierarhiei informale a deținuților și violența și intimidarea între deținuți în întregul sistem penitenciar, pe care nu au reușit să-l soluționeze de-a lungul anilor. 

Raportul conține constatările unei vizite efectuate în Republica Moldova în decembrie 2022 pentru a reexamina tratamentul și condițiile de detenție ale persoanelor aflate în închisoare.

Raportul subliniază că fenomenul ierarhiei informale a deținuților și violența și intimidarea rezultată rămân în mare măsură nesoluționate, iar închisorile în general nu reușesc să asigure un mediu sigur pentru persoanele incarcerate. Încă o dată, un număr mare de persoane aflate în închisoare au descris delegației CPT atmosfera generală de intimidare și violență creată de liderii informali din închisoare și cercurile lor apropiate.

Situația persoanelor considerate "umilite" sau "intangibile", adică cele aflate în "casta" cea mai joasă a ierarhiei informale a deținuților, rămâne o problemă gravă. CPT consideră că aceasta ar putea fi considerată o încălcare continuă a Articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În plus, delegația a observat o distribuție semnificativ de neuniformă a deținuților în instituțiile vizitate, o situație strâns legată de fenomenul ierarhiei informale a deținuților; anumiți deținuți privilegiați locuiau în camere spațioase sau chiar în apartamente mici compuse din mai multe camere, cu echipament abundent. CPT recomandă ca deținuții să fie distribuiți corect în celule și dormitoare și să li se ofere cel puțin 4 metri pătrați de spațiu de locuit per persoană.

Raportul a fost făcut public în conformitate cu procedura automată de publicare introdusă de autoritățile moldovene.

Raportul CPT privind vizita ad-hoc in Republica Moldova, la 5-12 decembrie 2022

*    *     *

11.09.2023

Miniștrii Justiției ai statelor membre și observatoare ale Consiliului Europei s-au întâlnit la Riga pentru a susține justiția în cazul Ucrainei


Miniștrii Justiției ai statelor membre și observatoare ale Consiliului Europei au adoptat o declarație care conturează o serie de principii ("Principiile de la Riga") pentru a obține responsabilitatea cuprinzătoare pentru agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și pentru a oferi compensații tuturor victimelor războiului, inclusiv prin funcționarea concentrată și eficientă a Registrului Daunelor cauzate de agresiune.

Aceste principii subliniază faptul că Registrul Daunelor pentru Ucraina ar trebui să aibă o abordare centrată pe victimă pentru a furniza remedii în special pentru cei mai vulnerabili, cum ar fi femeile și copiii. De asemenea, se subliniază importanța furnizării de asistență autorităților naționale pentru a facilita coordonarea eforturilor interne de susținere a funcționării Registrului și de consultare semnificativă a societății civile și a organizațiilor neguvernamentale, inclusiv a apărătorilor drepturilor omului, precum și a victimelor și a organizațiilor pentru drepturile victimelor.

Miniștrii au reamintit importanța Registrului Daunelor ca prim pas pentru a se asigura că Rusia va plăti pentru daunele cauzate în Ucraina prin războiul său ilegal. Registrul, inclusiv platforma sa digitală cu toate datele despre cereri și dovezi înregistrate, este destinat să constituie primul element al unui viitor mecanism internațional de compensare. Acest lucru va ajuta la asigurarea reparării complete și eficiente pentru Ucraina și victime prin intermediul unui instrument internațional separat care va fi stabilit în cooperare cu Ucraina.

"Toate acuzațiile privind crimele, inclusiv crime de război, crime împotriva umanității și genocidul comise de forțele rusești în Ucraina, trebuie investigate pe deplin și, dacă este cazul, să fie judecate la nivel național și internațional, astfel încât cei responsabili să fie trași la răspundere pentru acțiunile lor. Justiția trebuie să fie servită pentru toate victimele și cu scopul de a descuraja crimele de război viitoare. În acest sens, susținem eforturile de investigație și strângere de dovezi efectuate de autoritățile ucrainene, alte autorități naționale și Procurorul Curții Penale Internaționale", au mentionat miniștrii în declarația lor.

În acest sens, au subliniat importanța mandatelor de arestare emise de procurorul CPI în legătură cu presupusele crime de război, deportare ilegală și transfer de copii din sau către zonele temporar controlate sau ocupate din Ucraina. Au condamnat în cei mai puternici termeni plasarea forțată sub custodie sau adopția de către cetățenii ruși și încălcările demnității și drepturilor acestora. De asemenea, au cerut tuturor părților interesate relevante, inclusiv organizațiilor internaționale care își continuă activitatea în Federația Rusă și Belarus, să participe activ la identificarea locațiilor actuale ale copiilor ucraineni deportați și transferați ilegal și să ofere asistență pentru întoarcerea în siguranță a acestora.

Consiliul Europei va continua să susțină implementarea eficientă a Planului de Acțiune pentru Ucraina intitulat "Reziliență, Recuperare și Reconstrucție pentru perioada 2023-2026".

Ministrul Justiției al Republicii Moldova, dl Veronica Mihailov-Moraru, a participat la Conferința informală a miniștrilor de justiție din statele membre ale Consiliului Europei – „În calea spre justiție pentru Ucraina: promovând responsabilitatea, susținerea rezilienței sistemului de justiție a acesteia și reunirea copiilor cu familiile lor”, care a avut loc la data de 11 septembrie 2023, la Riga, Letonia.

În cadrul conferinței, dl Veronica Mihailov-Moraru a avut o intervenție la sesiunea a II-a – „Susținerea rezilienței sistemului judiciar din Ucraina în timpul războiului și în perioada de după război, inclusiv investigarea crimelor de război comise de Rusia”. Veronica Mihailov-Moraru a afirmat că războiul din Ucraina nu este doar o provocare de securitate națională sau regională, ci și globală, care determină asumarea unui angajament internațional și un răspuns ferm. „Principiile fundamentale ale comunității internaționale au fost încălcate din februarie 2022, iar actele de război nu trebuie să submineze încrederea în instituțiile internaționale și în eficiența acestora. Obiectivul nostru comun este de a restabili statul de drept internațional în Ucraina și de a descuraja pentru viitor astfel de încălcări ce afectează profund statul de drept și drepturile omului”, a subliniat dna Ministru.

De asemenea, Veronica Mihailov-Moraru a menționat că Republica Moldova susține instituirea unor mecanisme speciale pentru investigarea și condamnarea crimelor de agresiune pe împotriva Ucrainei. „Suntem deschiși să cooperăm în ceea ce privește asigurarea răspunderii celor care se fac responsabili de crimele de război. Cetățenii moldoveni și Guvernul Republicii Moldova sunt în continuare dedicați susținerii cetățenilor ucraineni refugiați în țara noastră și vor susține Ucraina până la victorie”, a punctat ministrul Justiției.


*    *    *

06.09.2023

Primul Standard Internațional privind Democrația Deliberativă a fost adoptat de Consiliul Europei!

Recomandarea CM/Rec(2023)6 a Comitetului Miniștrilor către Statele membre privind Democrația Deliberativă, adoptată la 6 septembrie 2023, a devenit primul standard internațional în acest domeniu.

Recomandarea contribuie la punerea în aplicare a Principiilor de la Reykjavik pentru Democrație, în care Statele membre s-au angajat să "permită și să încurajeze activ PARTICIPAREA DEMOCRATICĂ la nivel național, regional și local prin alegeri libere și corecte. În funcție de situație, pot fi încurajate forme de democrație participativă, inclusiv democrația deliberativă".

Participarea cetățenilor este la baza unei democrații autentice. În ultimii ani, scăderea încrederii în instituțiile democrate a atras atenția asupra unor noi modalități de implicare a cetățenilor. Democrația deliberativă nu își propune să înlocuiască democrația tradițională, ci să o îmbunătățească și să o informeze prin implicarea activă a cetățenilor în luarea deciziilor în diferite domenii politice. Unele State membre au explorat deja și au implementat cu succes practici deliberative inovatoare, cum ar fi adunările cetățenilor, juriile cetățenilor și întâlnirile în sălile de consiliu, atât la nivel local, cât și național.

Pentru Statele membre care aleg să desfășoare sau să promoveze acest tip de participare cetățenească, Recomandarea CM/Rec(2023)6 furnizează principii în conformitate cu care orice proces deliberativ ar trebui să se desfășoare. Aceste principii acoperă aspecte precum disponibilitatea unui cadru legal, claritatea mandatului și a designului, reprezentarea echitabilă și responsabilitatea. Prin respectarea acestor principii, Statele membre pot să asigure integritatea și eficacitatea unor astfel de inițiative și să se asigure că procesele deliberative pot completa democrația reprezentativă.

Recomandarea a fost dezvoltată de către Comitetul European pentru Democrație și Guvernare (CDDG) și se bazează pe constatările Raportului privind Democrația Deliberativă, de asemenea elaborat de CDDG.


*     *     *

05-08.09.2023

Vizita delegației Comisiei de la Veneția in Republica Moldova

O delegație a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), condusă de președinta de onoare a acesteia, Hanna Suchocka, s-a aflat la Chișinău, în contextul pregătirii opiniei Comisiei privind proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative.

Delegația Comisiei de la Veneția s-a intalnit cu membrii Comisiei juridice, numiri și imunități. De asemenea, a avut loc o întrevedere cu Președinta țării, Maia Sandu. Oficialii au avut de asemenea  discuții cu reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Centrului Național Anticorupție și ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu conducerea Procuraturii Generale, a Procuraturii Anticorupție și a Autorității Naționale de Integritate.

Ulterior, Opinia Comisiei de la Veneția față de proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative va fi examinată și adoptată în cadrul sesiunii plenare a Comisiei.

Proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative este o inițiativă legislativă a Președintei țării, Maia Sandu. Documentul are scopul de a consolida eforturile de combatere a corupției și de a asigura un proces de examinare rapidă și calitativă a dosarelor complexe de corupție. Acesta reglementează organizarea și activitatea judecătoriei specializate pe cauze de corupție și a colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău.


*     *     *

08.09.2023

Noua conducere a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău- șef al Oficiului, Falk Lange și șef adjunct, Marius Ciprian Toth

Falk Lange
are o experiență vastă, de peste 25 de ani, în domeniul relațiilor internaționale, lucrând pentru organizații internaționale pe subiecte ce țin de politica externă și de securitate, promovarea democrației, drepturile omului, statul de drept și buna guvernare, precum și sprijinirea tranziției și reformelor. Are competențe excelente și experiență în comunicare, negocieri și reprezentare a intereselor la nivel politic și de conducere în Europa și în regiunile învecinate.

Falk este un lider de echipă cu experiență în medii multiculturale, ocupând funcții de manager și coordonator. A lucrat în cadrul OSCE în Letonia, Haga și Viena, în calitate de observator al alegerilor în Republica Moldova și Grecia, a lucrat pentru țările din Spațiul Economic European (SEE) în cadrul programelor internaționale și de gestionare a granturilor în cadrul țărilor SEE și Norvegiei. Recent a sprijinit Georgia în aspirațiile sale euro-atlantice prin consiliere și consolidare a capacităților.


Marius Ciprian Toth
are, de asemenea, o expertiză profesională temeinică în domeniul relațiilor internaționale și afaceri europene, inclusiv în managementul fondurilor europene. A lucrat peste 20 de ani în funcții de condure și de top management la Delegația Comisiei Europene la București, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Afacerilor Externe din România. De asemenea, este formator certificat în Afaceri Europene și Fonduri Structurale și a susținut peste 50 de sesiuni de formare pe diferite subiecte legate de aceste domenii.

Marius Ciprian Toth este diplomat de carieră. În perioada 2019 – 2023 a fost detașat la Ambasada României în Republica Moldova, ca ministru plenipotențiar și adjunct al șefului misiunii. El deține un doctorat în Științe ale Comunicării și a fost profesor invitat la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrație Publică din București.

Detalii


*    *     *

03.09.2023

Secretarul General al Consiliului Europei: Convenția privind drepturile omului "nu a fost niciodată mai importantă"


Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a marcat cea de-a 70-a aniversare a Convenției Europene a Drepturilor Omului cu un apel către guverne de a sustne sistemul CEDO și  valorile sale.

"Evenimentele oribile din ultimele 18 luni arată ce se poate întâmpla atunci când statele își întorc spatele acestor valori și cât de repede pot fi desfăcute realizările ultimelor 70 de ani.

"Acum, mai mult decât în oricare moment din istoria Convenției, poporul Europei are nevoie ca națiunile noastre să se unească în spatele sistemului Convenției și a valorilor sale - așa cum liderii europeni au promis să facă la Summitul de la Reykjavik din luna mai a acestui an - în beneficiul nostru tuturor și a generațiilor viitoare", a declarat ea.


*     *     *

01.09.2023

Zilele Patrimoniului European 2023 pun în lumină "Patrimoniul Viu": tradițiile culturale și abilitățile

Cu tema "Patrimoniul Viu" (Living Heritage) în centrul atenției, Zilele Patrimoniului European din 2023 ne invită să celebrăm diversitatea și vitalitatea tradițiilor culturale din Europa. Evenimentele vor avea loc în 48 de țări participante, oferind zeci de mii de oportunități de a descoperi bogăția și semnificația acestor moșteniri culturale.

De la 1999, Consiliul Europei și Comisia Europeană au fost gazdele Zilelor Patrimoniului European, manifestări care celebrează patrimoniul cultural european în toată splendoarea și diversitatea sa, promovând în același timp dialogul, incluziunea și colaborarea transfrontalieră.

Mii de monumente și locuri remarcabile, adesea inaccesibile publicului pe tot parcursul anului, își vor deschide ușile pentru vizitatori până în noiembrie. Evenimente culturale, expoziții, spectacole artistice, ateliere interactive despre meșteșugurile tradiționale, conferințe și tururi ghidate pentru toate vârstele și background-urile, toate sub umbrela temei "Patrimoniul Viu", vor sublinia relevanța și contribuția continuă a tradițiilor culturale și a abilităților la societatea noastră.

"Zilele Patrimoniului European servesc tradițional drept un memento al valorii și importanței patrimoniului cultural comun, atât în aspectele sale tangibile, cât și în cele intangibile ale identității noastre", a declarat Secretarul General Marija Pejčinović Burić. "Prin îmbrățișarea patrimoniului nostru viu și divers, întărim sentimentul nostru de unitate și îmbogățim înțelegerea colectivă a bogatei tapiserii culturale europene. Acest focus al anului ne oferă un sentiment de continuitate, cu o varietate de abilități, meserii și profesii care ne permit să păstrăm o mărturie de păstrat pentru generațiile viitoare."


Mai mult:

*     *     *

24.08.2023

Publicarea primului profil de politica culturala a Moldovei

Pentru prima dată, a fost publicat un scurt profil al politicii culturale pentru Moldova pe site-ul Compendium.  Compilarea profilului a fost efectuata de Veaceslav Reabcinschii,


Câteva aspecte importante ale dezvoltărilor în politica culturală din Moldova:

În februarie 2023, parlamentul moldovean a aprobat un program de activități intitulat "Moldova Prosperă, Sigură, Europeană". Conform acestuia, nivelul general al culturii în societate și dezvoltarea personală a cetățenilor ar trebui să fie îmbunătățite, patrimoniul material ar trebui protejat, iar tradițiile culturale și diversitatea culturală ar trebui promovate.

În 2022, a fost implementat un "Voucher Cultural" destinat tinerilor, având ca scop îmbunătățirea integrării tinerilor în viața culturală a țării.

Compendium: Moldova: scurt profil al politicii culturale

Informatii suplimenare:



*    *    *

12.08.2023

Abilități verzi pentru tineret: către o lume durabilă 

Cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului (12 august), Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a facut o Declaratie in care a mentionat:

"Amintindu-ne de Declarația Reykjavík a Consiliului Europei privind necesitatea protejării mediului nostru, îndemn statele membre ale noastre să asigure tinerilor fiecare oportunitate de a-și exercita drepturile omului și de a trăi o viață în demnitate prin crearea de noi locuri de muncă verzi, investirea în industrii durabile și oferirea de oportunități de formare și educație pentru a participa la economia verde.

Schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea sunt provocări interconectate cu drepturile omului, democrația și statul de drept. O tranziție verde către o lume ecologică și prietenoasă cu clima este imperativă și trebuie să fie dreaptă. Este timpul să reevaluăm programele educaționale și cadrul de formare, astfel încât tinerii să poată acționa ca agenți ai schimbării pozitive, contribuind la trecerea societăților către dezvoltarea durabilă."

Si Congresul Consiliului Europei a solicitat educarea și pregătirea tinerilor începând de la o vârstă fragedă, atât pentru a-și adapta propriul comportament, cât și pentru a orienta mai bine politicile publice locale privind protecția mediului și schimbările climatice.

Purtătorul de cuvânt al Vicepresedintelui Congresului pentru Tineret, Veronique Bertholle (Franța, SOC/G/PD), și purtătorul de cuvânt al Congresului pentru Mediu și Schimbări Climatice, Cemal Bas (Türkiye, EPP/CCE), au salutat împreună tema din acest an a Zilei Internaționale a Tineretului, "Abilități verzi pentru tineret", subliniind rolul important al tinerilor în contribuția la protecția mediului în toate domeniile societății și transformarea ecologică profundă a societăților moderne. "Abilitățile verzi vor fi instrumentale în a permite tinerilor să contribuie la modelarea comunităților și societăților locale mai verzi", au evidențiat ei.

Prin promovarea propriilor sale texte, cum ar fi raportul și recomandarea privind o lectura verde a Cartei Europene a Autonomiei Locale sau Ghidul privind Drepturile Omului în Domeniul Mediului, Congresul va continua să transmită astfel de mesaje. De asemenea, a adus o contribuție semnificativă la conștientizarea tinerilor cu privire la problemele de mediu prin broșura sa privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă pentru copii, intitulată "Cum să faci orașul tău un loc mai bun".


02.08.2023

ZIUA EUROPEANĂ DE COMEMORARE A HOLOCAUSTULUI ÎMPOTRIVA ROMILOR

Holocaustul Uitat, așa mai este numit Holocaustului împotriva romilor. În noaptea de 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, cei 2,897 de membri de etnie romă rămași în viață - femei, bătrâni și copii din așa-numitul "lagăr al țiganilor" au fost exterminați în camerele de gazare. Supraviețuitori romi în lagărele de concentrare de la Auschwitz nu au existat.

Cu ocazia Zilei de comemorare a Holocaustului impotriva romilor, oficialii Consiliului Europei au solicitat tuturor statelor să-și amintească sutele de mii de vieți de romi pierdute în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și să se asigure că istoria romilor este păstrată vie pentru a modela Europa în care trăim astăzi și în anii ce vor veni.

Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatović, a declarat:

"În mai multe state membre ale Consiliului Europei, mulți romi încă nu au acces la servicii de bază, cum ar fi asistența medicală, locuințe adecvate și educație. Aceste disparități au fost evidențiate în timpurile recente, inclusiv în contextul războiului din Ucraina și al pandemiei COVID-19.

Recunoașterea istoriei romilor trebuie să servească drept fundament pentru ca statele membre să dezvolte politici și să le pună în aplicare adecvat, având ca obiectiv depășirea antigipsismului, a excluderii sociale, segregării și marginalizării romilor. Statele membre au la dispoziție diferite instrumente pentru a se asigura că memoria celor pierduți este păstrată și se traduce în măsuri concrete de protecție a drepturilor omului ale romilor.

Unul dintre aceste instrumente este predarea istoriei pentru a preveni repetarea încălcărilor drepturilor omului. În plus, investițiile în memorializare, inclusiv prin construirea de monumente și situri memorial dedicate victimelor Holocaustului romilor, înființarea comisiilor de adevăr și reconciliere, sprijinirea activiștilor romi în procesele de justiție tranzitorie și recunoașterea antigipsismului ca formă specifică de rasism îndreptat împotriva romilor.

Comemorarea de pe 2 august trebuie să servească ca un îndemn pentru autoritățile statelor să acționeze cu hotărâre în acest sens și să construiască o narativă comună a respectului pentru patrimoniul nostru comun și diversitatea culturală pentru generațiile prezente și viitoare."

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a mentionat ca:

"Consiliul Europei se angajează să asigure incluziunea romilor și să sprijine statele membre în stabilirea și menținerea măsurilor de protecție pentru comunitățile de romi.

"Anul trecut, statele noastre membre au adoptat o Recomandare privind combaterea discursului de ură, care oferă orientări autorităților naționale și actorilor cheie cu privire la punerea în aplicare a unui set general de măsuri legale și non-legale pentru a aborda această provocare.

"Anul acesta, Comitetul Miniștrilor a adoptat Recomandarea privind participarea tinerilor romi, care promovează participarea, reprezentarea și incluziunea tinerilor romi în toate domeniile societății și procesele de luare a deciziilor. De asemenea, dezvoltăm acum noi instrumente pentru a sprijini statele noastre membre în includerea Istoriei romilor și călătorilor în curriculele școlare și materialele didactice din întreaga Europă."

De Ziua Comemorării Holocaustului împotriva romilor, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost inaugurată expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome „la Bug” (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare”

Declaratia Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatović
Declaratia Secretarului General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić,

*     *     *

30.07.2023

În contextul mai multor crize, lupta împotriva traficului de ființe umane trebuie să rămână o prioritate majoră pe agenda tuturor părților implicate, conform GRETA

În contextul multiplelor crize, conflicte și al urgenței climatice, vulnerabilitățile la traficul de ființe umane cresc, iar riscurile asociate traficului devin mai diverse. De aceea, guvernele și alte părți interesate trebuie să aloce atenție și resurse adecvate pentru a combate această problemă. Acesta este mesajul Grupului de Coordonare Interinstituțional împotriva Traficului de Persoane (ICAT), exprimat printr-o declarație publicată cu ocazia Zilei Mondiale împotriva Traficului de Persoane, marcata la 30 iulie, și susținut de Grupul de Experți al Consiliului Europei pentru Combaterea Traficului de Persoane (GRETAhttps://www.coe.int/en/web/anti-human-trafficking/home).

Declarația ICAT subliniază că răspunsurile la traficul de persoane întârzie semnificativ, în ciuda estimărilor globale care arată o creștere a numărului total de persoane, în special copii, aflate în diverse situații de exploatare. Aceasta înseamnă că un număr tot mai mare de persoane traficate și cele aflate în pericol sunt lăsate în urmă, fără acces la asistență, justiție și remediere.

"Aceste preocupări sunt adesea ridicate în rapoartele GRETA, care evidențiază ratele scăzute de urmărire penală și de condamnare pentru traficul de ființe umane, lipsa unui acces eficient la compensații pentru victimele traficului, precum și provocările generate de utilizarea tot mai frecventă a tehnologiilor informaționale și de comunicații", a declarat președinta GRETA, Helga Gayer, cerând celor 48 de state membre ale Convenției Consiliului Europei privind Combaterea Traficului de Persoane să își mențină concentrarea asupra acestor probleme și să întărească resursele pentru a combate această flagel.

"Guvernele se confruntă cu priorități noi, uneori concurente, ceea ce duce la alocarea unor resurse umane și financiare mai mici pentru lupta împotriva traficului de persoane", a subliniat președinta GRETA. "Este necesar un angajament politic clar pentru a menține și a consolida eforturile de combatere a traficului de persoane, într-o perspectivă bazată pe drepturile omului".

GRETA a lansat recent a patra rundă de evaluare a Convenției Consiliului Europei privind Combaterea Traficului de Persoane, cu un accent tematic pe abordarea vulnerabilităților la traficul de persoane, inclusiv utilizarea tehnologiei informaționale și de comunicații, care schimbă structural modul în care infractorii acționează și agravează vulnerabilitățile existente.


Expoziția cu genericul “Spune NU traficului de ființe umane!"
CoE : e-publicații (2019-2023) - Combaterea traficului de ființe umane

*     *     *

Aniversarea sistemului reclamatiilor colective

Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la intrarea în vigoare a Protocolul Adițional la Carta Socială Europeană privind sistemul de plângeri colective (ETS Nr. 158), Consiliul Europei a organizat un eveniment pentru a discuta despre importanța protecției eficiente a drepturilor sociale în spațiul european. Evenimentul a reprezentat, totodată, un apel către statele membre care nu au încă acceptat procedura de plângeri colective să o facă, în vederea creării unui cadru legal coerent pentru implementarea drepturilor sociale în Europa.

Prin intermediul procedurii reclamațiilor colective, se promovează o abordare sistemică în abordarea problemelor sociale și se contribuie la asigurarea unei justiții sociale mai echitabile și la îmbunătățirea calității vieții pentru toți cetățenii europeni.


*     *     *

22.07.2023

22 iulie 1964: Convenția privind elaborarea unei Farmacopee Europene a fost deschisă pentru semnare

Toți ne așteptăm ca medicamentele pe care le luăm - de la medicamentele care scad colesterolul la antibiotice sau vaccinuri - să fie sigure, eficiente și de înaltă calitate. Farmacopeea Europeană (numită și Ph. Eur.) joacă un rol esențial în asigurarea acestui lucru. Ph. Eur. este cartea de referință cu caracter obligatoriu pentru controlul calității medicamentelor și a ingredientelor lor, atât pentru oameni, cât și pentru animale, în Europa și în întreaga lume. A fost creată la 22 iulie 1964, când Convenția privind elaborarea unei Farmacopee Europene a fost deschisă pentru semnare. În prezent, este elaborată și publicată de către Direcția Europeană pentru Calitatea Medicamentelor și a Asistenței Medicale (EDQM) a Consiliului Europei.

Ca o dovadă tangibilă a importanței convenției, 39 de state membre ale Consiliului Europei (inclusiv Republica Moldova) și Uniunea Europeana, împreună cu 32 de observatori din întreaga lume, contribuie la activitatea Comisiei Farmacopeei Europene, organismul de conducere al Ph. Eur. Aceasta mare rețea de semnatari evidențiază angajamentul colectiv de a menține cele mai înalte standarde în calitatea farmaceutică, iar împreună contribuie la dezvoltarea continuă a Ph. Eur., făcând-o una dintre cele mai respectate și recunoscute farmacopei la nivel mondial.

Pe măsură ce Farmacopeea Europeană se apropie de aniversarea sa de 60 de ani în 2024, aceasta reprezintă un simbol al angajamentului Europei de a proteja sănătatea publică și de a asigura accesul la medicamente și asistență medicală de bună calitate. Standardele sale riguroase au contribuit la bunăstarea a milioane de oameni din întreaga continent - și nu numai.

Activitatea EDQM în domeniul sănătății publice a fost fundamentală. Astăzi, EDQM, care face parte din Consiliul Europei, este recunoscută ca o organizație de frunte în protejarea sănătății publice. Asigură disponibilitatea și accesul la medicamente de bună calitate și sigure, substanțe de origine umană și produse de sănătate pentru consumatori, de la dezvoltarea inițială până la utilizarea de către pacienți și profesioniști din domeniul sănătății.

Republica Moldova a devenit membru al Farmacopeei Europene in 2017.


*    *     *

10.07.2023

Directoratul pentru Drepturile Copiilor lansează Strategia sa de Cooperare 2022-2027

Directoratul Drepturilor Copiilor al Consiliului Europei a publicat "Strategia de Cooperare Tehnică 2022-2027: Sustinerea implementării drepturilor copiilor la nivel regional și național".

Cooperarea tehnică reprezintă o componentă importantă a activității Consiliului Europei și face parte din "triunghiul dinamic" al acestuia, alături de activitățile de stabilire a standardelor și monitorizare. Statelor membre li se oferă sprijin personalizat pentru punerea în practică a măsurilor la nivel național pentru a remedia deficiențele identificate.

Strategia de Cooperare Tehnică are ca scop informarea statelor membre, a factorilor de decizie politici și a părților interesate în proiecte cu privire la metodologia și dinamica proiectelor elaborate de echipa de Cooperare a Drepturilor Copiilor. Aceasta sprijină implementarea Strategiei Consiliului Europei pentru Drepturile Copilului (2022-2027) și ajută statele membre să-și alinieze legislația, politicile și practicile la standardele și recomandările Consiliului Europei referitoare la protecția drepturilor copiilor.

Detalii


*    *    *

10-16.07.2023

Săptămâna Consiliului Europei în Republica Moldova 2023: Impactul asupra drepturilor omului și asupra vieții de zi cu zi

În perioada 10-16 iulie 2023, Oficiul Consiliului Europei de la Chișinău, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, vor organiza Săptămâna Consiliului Europei 2023 în Republica Moldova. Astfel, vor avea loc o varietate de evenimente: o expoziție de artă publică axată pe migrație și nevoia de siguranță, un flash-mob în colaborare cu Inspectoratul General de Poliție și proiecția de documentare ce abordează probleme sociale în mediul rural, precum și un eveniment ce va prezenta poveștile victimelor discursurilor motivate de ură și ale crimelor motivate de prejudecată.

Săptămâna Consiliului Europei 2023 în Republica Moldova va marca 28 de ani de la aderarea țării la Consiliul Europei. Toate aceste evenimente își propun să inspire oamenii, prin promovarea valorilor fundamentale ale Consiliului Europei, ajungând la publicul din regiuni și oferind vizibilitate drepturilor și libertăților fundamentale și impactului pozitiv pe care Consiliul Europei îl are asupra vieții oamenilor.

Zilele vizibilității Consiliului Europei

*    *    *

05.07.2023

GRETA lansează a patra rundă de evaluare a Convenției Consiliului Europei privind Combaterea Traficului de Persoane, cu accent tematic pe abordarea vulnerabilităților la traficul de persoane

La a 48-a întâlnire, care a avut loc pe 30 iunie 2023, Grupul de Experți privind Acțiunea împotriva Traficului de Persoane (GRETA) a adoptat chestionarul pentru a patra rundă de evaluare a implementării Convenției Consiliului Europei privind Acțiunea împotriva Traficului de Persoane.

GRETA a decis ca a patra rundă de evaluare a Convenției să se concentreze pe vulnerabilitățile la traficul de persoane și măsurile luate de Statele Părți pentru a le preveni, a detecta și a sprijini victimele vulnerabile, precum și pentru a pedepsi infractorii. Aceasta include un accent pe utilizarea tehnologiei informaționale și de comunicații, care aduce schimbări structurale în modul în care acționează infractorii și agravează vulnerabilitățile existente.

În plus față de concentrarea tematică pe vulnerabilitățile la traficul de persoane, GRETA a decis ca fiecare Stat Parte să primească întrebări specifice țării legate de recomandările care nu au fost implementate sau implementate parțial după a treia rundă de evaluare.

Cronologia evaluărilor în cadrul celei de-a patra runde va urmări, pe cât posibil, aceeași linie cu cele din rundele precedente de evaluare.

Mecanismul de monitorizare

GRETA este responsabil pentru monitorizarea implementării Convenției Consiliului Europei privind Acțiunea împotriva Traficului de Persoane de către părțile semnatare, urmând o procedură împărțită în runde. Prima rundă de monitorizare a Convenției a oferit o vedere de ansamblu asupra implementării sale de către Statele Părți. A doua rundă de evaluare a examinat impactul măsurilor legislative, politice și practice asupra prevenirii traficului de persoane, protecției drepturilor victimelor traficului de persoane și urmăririi penalilor traficanți, acordând o atenție deosebită măsurilor luate pentru a aborda noile tendințe în traficul de persoane, în special traficul în scopul exploatării prin muncă și vulnerabilitatea copiilor la trafic. A treia rundă de evaluare s-a concentrat pe accesul victimelor traficului la justiție și la remedii eficiente.

Chestionar - a 4a Runda de Evaluare

Noutăți UE-RM - Iulie-septembrie 2023

29.09.2023

Semnarea Acordului privind statutul Misiunii de Parteneriat a UE în Republica Moldova

Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, a semnat, alături de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Politice și Politica de Securitate, Josep Borrell, Acordul între Republica Moldova și Uniunea Europeană privind Statutul Misiunii de Parteneriat a UE în Moldova (EUPM Moldova). 

Misiunea civilă, parte a politicii comune de securitate și apărare a UE, are obiectivul de a consolida capacitățile țării noastre în domeniul gestionării crizelor și al amenințărilor hibride. Astfel, prin semnarea Acordului, Misiunea va putea să își exercite pe deplin mandatul de sprijin pentru creșterea rezilienței sectorului de securitate al țării, în cooperare cu autoritățile din Republica Moldova.

 EUPM Moldova are un rol substanțial în lupta cu războiul hibrid și fortificarea securității în țara noastră. În acest sens, Misiunea coordonează eforturile partenerilor internaționali prezenți în Republica Moldova și oferă sprijin în dezvoltarea de strategii și politici, în identificarea necesităților de construcție a capacităților de avertizare timpurie, detectare și atribuire a amenințărilor și a răspunsurilor adecvate la acestea.

EUPM Moldova oferă consiliere la nivel strategic și sprijin operațional pentru a întări sectorul de securitate internă al țării. Principalele linii de acțiune sunt:
  1. Contribuie la întărirea capacităților de management al crizelor ale sectorului de securitate al Republicii Moldova
  2. Sprijină creșterea rezilienței la amenințările hibride, în special securitatea cibernetică și combaterea manipulării și interferenței informaționale străine
  3. Oferă sprijin operațional focusat autorităților Republicii Moldova prin intermediul unei celule de proiecte.

EUPM Moldova are un mandat inițial de 2 ani. Stefano Tomat, Director General al CPCC SEAE (Civilian Planning and Conduct Capability), este Comandantul Operațiunii Civile. Șeful Misiunii este Cosmin Dinescu, diplomat roman de carieră cu peste 20 de ani de experiență în afaceri internaționale.



29.09.2023

Acordul de aderare la Mecanismul de protecție civilă al UE a fost semnat 

la  Chișinău, de către ministrul afacerilor interne, Adrian Efros și Comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Republica Moldova este oficial țară participantă la Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene. Astfel, pompierii și salvatorii moldoveni se alătură celei mai puternice rețele internaționale de cooperare în domeniul prevenirii, pregătirii și răspunsului la dezastre și gestionarea crizelor. 

Prin intermediul acestui Mecanism, Uniunea Europeană oferă un cadrul de coordonare și cooperare ca răspuns la pericolele naturale și dezastrele provocate de om, activând capacitățile de răspuns ale statelor membre ale UE și ale altor state participante, cum ar fi Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de nord și Turcia. Aderarea Republicii Moldova la Mecanism aduce un plus de securitate și siguranță cetățenilor, dar și mediului ambiant în raport cu riscurile aferente dezastrelor naturale sau cu cele provocate de om.
„Astăzi sunt mândru să îi urez Republicii Moldova bun venit în familia salvatorilor europeni: Mecanismul de Protecție Civilă al UE. Acest pas vine la cinci luni după ce am prezentat Moldovei foaia de parcurs pentru aderarea Republicii Moldova la Mecanismul de Protecție Civilă al UE. Atacul brutal al Rusiei asupra Ucrainei a dus la fuga a mii de ucraineni din calea războiului, iar Moldova s-a dovedit a fi un partener de încredere, găzduind și adăpostind mulți refugiați. Vreau să mulțumesc autorităților de protecție civilă din Moldova pentru munca lor asiduă. Prin aderarea Moldovei la Mecanismul de Protecție Civilă al UE, putem îmbunătăți semnificativ pregătirea noastră pentru situații de urgență și construi un sistem de gestionare a riscurilor de dezastre mai rezistent în Europa. Împreună suntem mai puternici”, a menționat Comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Detalii - https://mai.gov.md/ro/node/8169

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_23_4654

https://civil-protection-humanitarian-aid.ec.europa.eu/news-stories/news/moldova-joins-eu-civil-protection-mechanism-2023-09-29_en

VIDEO - https://www.privesc.eu/arhiva/103879/Evenimentul-de-semnare-a-Acordului-de-aderare-a-Republicii-Moldova-la-Mecanismul-de-Protectie-Civila-al-Uniunii-Europene 


12.09.23

Deputații europeni au votat legea privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice comune (EDIRPA)

prin care va fi alocat un buget de 300 de milioane de euro până la sfârșitul anului 2025 pentru îmbunătățirea capacităților de apărare, iar instrumentul va permite acordarea unui sprijin mai mare Ucrainei și Republicii Moldova,

Contribuția financiară a UE pentru fiecare acțiune va fi limitată la 15 % din valoarea estimată a contractului comun de achiziții publice pentru fiecare consorțiu. Acest plafon poate fi majorat la 20 % dacă Ucraina sau Moldova sunt destinatari ai unor cantități suplimentare de produse de apărare sau dacă cel puțin 15 % din valoarea estimată a contractului comun de achiziții publice este alocată IMM-urilor sau societăților cu capitalizare medie (cele cu o capitalizare bursieră medie, cunoscute ca midcaps), în calitate de contractanți sau subcontractanți.

Acest program va contribui la pregătirea sectorului privat și a instituțiilor statului pentru regulile și standardele europene și va spori accesul la piețele europene pentru produsele și serviciile moldovenești. Totodată, programul încurajează crearea start-up-urilor și dezvoltarea unor întreprinderi mici și mijlocii competitive și sustenabile și oferă acces la expertiza și bunele practici ale statelor membre UE.

Programul pentru Piața Unică sprijină și promovează o cultură a inovației prin dezvoltarea ecosistemelor industriale capabile să încurajeze crearea start-up-urilor și dezvoltarea IMM-urilor existente, în special, prin promovarea noilor modele de afaceri, inclusiv în cadrul parteneriatelor europene între clustere și rețelele a organizațiilor de afaceri. Republica Moldova și-a exprimat interesul de a participa la două componente ale Programului: supravegherea pieței și competitivitatea IMM-urilor.

„Semnarea acestui acord reprezintă un pas important în calea de integrare graduală a țării noastre în Piața Unică a UE și un angajament ferm pentru modernizarea și alinierea Republicii Moldova la normele europene. O economie competitivă și puternică înseamnă locuri de muncă bine plătite acasă și standarde de viață mai înalte pentru cetățeni”, a punctat Președinta Maia Sandu.




01.09.2023

„Roamingul la tarife naționale” mai aproape de realitate în relația UE – Moldova 

Comisia Europeană a adoptat o propunere de includere a serviciilor de roaming în Acordul de asociere UE – Moldova. După finalizarea tuturor etapelor necesare, vizitatorii moldoveni în UE își vor putea utiliza telefoanele mobile în aceleași condiții de preț ca și cum ar fi prezenți în Moldova, în timp ce călătorii din UE vor beneficia de aceleași drepturi atunci când vizitează Moldova.

Includerea Moldovei în zona UE în care se practică „roaming la tarife naționale” este una dintre acțiunile esențiale ale Planului UE – Moldova de acțiuni prioritare, convenit în iunie 2023. Acest plan este o foaie de parcurs pentru punerea deplină în aplicare a zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător UE – Moldova și pentru integrarea continuă a Moldovei în piața unică a UE.





01.09.2023

Cea de-a douăsprezecea reuniune a Platformei Societății Civile Uniunea Europeană – Republica Moldova

Evenimentul a reunit parlamentari, oficiali europeni, reprezentanți ai Guvernului Republicii Moldova,

în cadrul reuniunii s-a discutat pe marginea îndeplinirii celor 9 recomandări ale Comisiei Europene pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE a Republicii Moldova. De asemenea, au fost analizate și evaluate realizările Republicii Moldova pe fiecare din cele nouă recomandări, apreciindu-se progresele înregistrate, totodată, subliniindu-se importanța conjugării eforturilor tuturor actorilor interesați în vederea îndeplinirii angajamentelor ce vizează domeniul justiției și combaterea corupției, precum și avansarea implementării tuturor capitolelor Acordului de Asociere dintre UE și RM.


Drept rezultat al dezbaterilor, membrii Platformei Societății Civile Uniunea Europeană – Republica Moldova au adoptat o declarație comună prin care salută avansarea reformelor de către autorități, cooperarea cu instituțiile UE, dar în același timp, membrii platformei reiterează apelul adresat Guvernului RM de a invita reprezentanți ai societății civile să facă parte din cele 35 de grupuri de lucru responsabile de negocierile capitolelor de aderare la UE și să intensifice cooperarea cu societatea civilă în avansarea țării pe calea europeană. Declarația include, de asemenea, recomandări prin care poate fi grăbit procesul de implementare a Acordului de Asociere, una din recomandările cheie fiind, accelerarea armonizării legislației cu acquis-ul UE. Totodată, în declarația comună se face apel către autoritățile moldovenești să asigure o organizare corectă, echidistantă și incluzivă a procesului electoral pentru viitoarele alegeri locale, programate pentru noiembrie 2023, și este încurajată Republica Moldova să continue cu hotărâre agenda sa de reforme orientate spre consolidarea democrației și a statului de drept.

Detalii 



24-26.07.23 

Vizita Președintei Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Odile Renaud-Basso în Republica Moldova 


Vizita are loc după un an de investiții record ale BERD în  Republica Moldova, cu scopul de a proteja economia țării împotriva șocului provocat de războiul Rusiei în Ucraina vecină.

Președintele BERD, Odile Renaud-Basso, însoțită de directorul general al BERD pentru Europa de Est și Caucaz, Matteo Patrone, s-a întâlnit cu autoritățile moldovenești, lideri de afaceri, reprezentanți ai organizațiilor financiare internaționale și ai societății civile

întrevedere cu Președinta Maia Sandu Discuțiile s-au axat și pe proiectele de modernizare a serviciilor publice cum ar fi sistemul centralizat de încălzire, gestionarea deșeurilor și distribuția energiei electrice, având un impact direct asupra calității vieții cetățenilor. A fost abordată și importanța finanțării întreprinderilor mici și mijlocii, acestea reprezentând 98% din totalul companiilor din țară. 

Până la sfârșitul anului 2022, BERD și-a majorat finanțarea în Moldova până la aproape 525 de milioane de euro, de cinci ori mai mult decât investiția sa medie anuală, sau 4% din PIB-ul țării. Printre investițiile majore se numără un împrumut de 300 de milioane de euro pentru achiziții strategice de gaz, pentru a ajuta Moldova să își diversifice sursele de aprovizionare și să cumpere mai mult de la centrele europene, precum și un împrumut de 100 de milioane de euro pentru modernizarea drumurilor din apropierea frontierei cu Ucraina.

În 2023, investițiile BERD în infrastructură au continuat la un nivel ridicat. Banca a investit 30 de milioane de dolari într-un acord cu distribuitorul de energie electrică Premier Energy pentru a finanța investițiile în rețeaua de distribuție a energiei electrice, a semnat un acord de 23 de milioane de euro pentru a finanța reabilitarea infrastructurii feroviare cheie ca parte a inițiativei “Culoarele de Solidaritate” și a împrumutat 25 de milioane de euro pentru primul proiect național de îmbunătățire a gestionării deșeurilor solide din Moldova. În cadrul programului emblematic “Orașe Verzi” al BERD, Banca a oferit, de asemenea, 8 milioane de euro pentru a limita inundațiile râului Bic din Chișinău și pentru a-l transforma într-un bun atractiv pentru locuitorii săi.
  • Președintele Parlamentului, Igor Grosu, Igor Grosu a menționat, în cadrul întrevederii cu președinta BERD , că BERD continuă să fie un partener de încredere al Republicii Moldova, în special prin programele de sprijin al antreprenorilor, întărirea independenței energetice a țării noastre, dar și prin ample investiții în infrastructură. Cu contribuția BERD, se reabilitează circa o pătrime din calea ferată a țării noastre, pe tronsonul Tighina – Basarabeasca – Giurgiulești, iar, în aceste zile, vor fi date în exploatare două sectoare ale drumului expres M3: Chișinău – Comrat – Giurgiulești – frontiera cu România. „Mă bucur că prin noua strategia de țară pentru Moldova pentru anii 2023-2028, aprobată de către BERD în februarie a acestui an, țara noastră va putea continua proiectele prin care să întărească securitatea energetică, să promoveze energia regenerabilă, să consolideze sistemul financiar și infrastructura națională”, a spus Președintele Parlamentului.
  • Implementarea proiectelor de infrastructură, consolidarea mediului de afaceri și creșterea eficienței energetice au fost discutate de prim-ministrul Dorin Recean cu președinta  BERD Odile Renaud-Basso Președinta BERD a apreciat faptul că, în pofida tuturor provocărilor, Republica Moldova continua să avanseze pe domeniile de importanță majoră, cum ar fi proiectele de infrastructură, crearea unui mediu prietenos antreprenorilor și digitalizarea serviciilor. Șefa BERD a reafirmat suportul instituției pe care o conduce în fortificarea bunei guvernanțe, creșterea transparenței decizionale și consolidarea sectorului energetic.
  • BERD susținută de Uniunea Europeană, oferă un împrumut de 5 milioane Băncii comerciale „Victoriabank” pentru consolidarea capacităților de finanțare a microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Pachetul de finanțare a fost semnat de președintele BERD, Odile Renaud-Basso, și președintele Comitetului de Direcție al „Victoriabank”, Levon Khanikyan, în prezența Ambasadorului UE în RM, Jānis Mažeiks, 
 Programul "EU4Business - EBRD Credit Line" contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru IMM-uri, oferindu-le acces la resurse financiare esențiale pentru sporirea competitivității lor pe piața internă și externă. Antreprenorii vor putea să investească în echipamente moderne și în dezvoltarea capacității de producție, dar și a măsurilor de siguranță, cu scopul de a îmbunătăți calitatea produselor și practicile de mediu, deoarece se așteaptă ca cel puțin 70% din împrumut să finanțeze tehnologii verzi.


 20.07.2023

Republica Moldova: Consiliul  UE adoptă reînnoirea măsurilor de liberalizare temporară a comerțului

Consiliul UE a adoptat un regulament care reînnoiește și extinde suspendarea temporară a tuturor tarifelor rămase în vigoare și a sistemului prețurilor de intrare care sunt încă aplicabile pentru șapte produse agricole pentru încă un an, până la 24 iulie 2024.

Reînnoirea și extinderea măsurilor urmărește să asigure continuarea fluxurilor comerciale existente din Republica Moldova către UE, ceea ce va sprijini economia Republicii Moldova. Acest lucru este deosebit de important, date fiind agresiunea militară continuă a Rusiei împotriva Ucrainei și impactul actual asupra Republicii Moldova și având în vedere că Republicii Moldova i s-a acordat statutul de țară candidată la UE în iunie 2022.Héctor Gómez Hernández, ministrul spaniol al industriei, comerțului și turismului

Măsurile continuă să acopere toate cele șapte produse agricole pentru care exporturile din Republica Moldova către UE nu sunt încă complet liberalizate în cadrul zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA), deoarece fac obiectul unor contingente scutite de taxe vamale: prune, struguri de masă, mere, tomate, usturoi, cireșe și suc de struguri.

Diferența în ceea ce privește acoperirea, în comparație cu anul trecut, constă în liberalizarea completă a importurilor în UE, întrucât legislația actuală suspendă toate contingentele tarifare (CT) care sunt încă în vigoare.

Regulamentul include, de asemenea, obligații de raportare mai stricte pentru Comisie și prevede implicarea Comitetului pentru măsuri de salvgardare (în locul Comitetului Codului vamal) în punerea în aplicare a mecanismului de salvgardare. Se propune un mecanism de salvgardare accelerat, care ar trebui să fie mai eficace dacă importurile produc efecte negative pe piața UE.

La fel ca anul trecut, se preconizează că UE va înregistra o pierdere de venituri din taxe vamale de aproximativ 0,3 milioane EUR anual, astfel încât impactul asupra resurselor proprii ale UE va fi foarte limitat.

Întrucât regulamentul a fost adoptat, acesta va fi semnat de reprezentanții Consiliului și ai Parlamentului European și publicat în Jurnalul Oficial, înainte de a intra în vigoare la 25 iulie.

Mai mult

 https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2023/07/20/moldova-council-adopts-renewal-of-temporary-trade-liberalisation-measures/?utm_source=dsms-auto&utm_medium=email&utm_campaign=Moldova:+Council+adopts+renewal+of+temporary+trade+liberalisation+measures

20.07.2023

Prezentarea celui de-al 2-lea Raport alternativ de realizare a Planului de Acțiuni pentru implementarea celor 9 recomandări ale Comisiei Europene în contextul cererii de aderare a RM la UE

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în cadrul inițiativei #ThinkTanks4EUMembership și în cooperare cu Fundația „Friedrich Ebert” în Republica Moldova, au prezentat,  în cadrul unei conferințe, cel de al doilea raport alternativ de realizare a Planului de Acțiuni pentru implementarea celor 9 recomandări ale Comisiei Europene în contextul cererii de aderare a Republicii Moldova la UE.

Raportul #MoldovaEUCandidateCheck reflectă principalele progrese, constrângeri și priorități revizuite și actualizate pentru perioada 1 iulie 2022 – 30 iunie 2023. Experții celor trei organizații apreciază că, până la 30 iunie 2023, majoritatea măsurilor au fost îndeplinite, fiind înregistrată media generală de implementare de 4,24 puncte din pragul maxim de 5 puncte. Astfel din cele 60 de acțiuni asumate de autorități în Planul de Acțiuni conexe celor 9 angajamente, 24 acțiuni (40%) au fost îndeplinite fără carențe, 25 acțiuni (41,66%) au fost implementate cu unele rezerve, 10 acțiuni (16,66%) urmează a fi îndeplinite, iar o acțiune (1,67%) a fost realizată cu rezerve substanțiale.


 RAPORT  https://tinyurl.com/yzp96d7z

06-07.07.2023


Vizita Comisarului European pentru Economie  Paolo Gentiloni















În discuțiile cu Comisarul Gentiloni, Președinta Maia Sandu l-a informat despre progresul înregistrat în îndeplinirea recomandărilor Comisiei Europene, necesare pentru inițierea negocierilor de aderare la UE cât mai curând posibil.

https://presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/sefa-statului-s-a-intlnit-cu-paolo-gentiloni-comisarul-european-pentru-economie

Șeful diplomației Republicii Moldova, Nicu Popescu a salutat prezentarea verbală a Comisiei Europene, care a evaluat deja trei din cele nouă recomandări drept implementate pe deplin și a recunoscut progresul semnificativ realizat în privința celorlalte șase recomandări.
https://mfa.gov.md/ro/content/vicepremierul-nicu-popescu-am-multumit-pentru-noul-pachet-de-asistenta-pentru-republica

În cadrul întrevederii comisarului european Paolo Gentiloni cu prim-ministrul Dorin Recean a fost discutată asistența macrofinanciară în contextul bugetului suplimentar alocat Republicii Moldova în acest an.
Comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a menționat că debursarea celei de-a doua tranșe a asistenței macrofinanciare este un aspect important în procesul de pregătire a aderării Republicii Moldova la UE.
„Moldova s-a confruntat cu o provocare imensă în ultimii ani: pandemia, criza energetică, impactul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și amenințările hibride. Vreau să recunosc că aceste eforturi au avut loc în paralel cu reforme ambițioase. Acțiunile discutate privind asistența macrofinanciară reprezintă un aspect important al procesului de pregătire pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Ele corespund cu cele nouă recomandări care au fost înaintate de către Comisia Europeană. O parte dintre aceste recomandări au fost deja îndeplinite, altele mai necesită angajament adițional. Noi așteptăm acțiuni rapide în vederea onorării acestor angajamente în domeniul politicilor și în ce privește, în mod specific, asistența macrofinanciară”, a spus comisarul Paolo Gentiloni.

Republica Moldova are nevoie de susținere și de investiții pentru a dezvolta o economie puternică și pentru a construi o țară europeană. Mesajul a fost transmis de către Președintele Parlamentului, Igor Grosu, Comisarului european pentru economie, Paolo Gentiloni 

https://multimedia.parlament.md/presedintele-parlamentului-s-a-intalnit-cu-comisarul-european-pentru-economie/

În cadrul discuțiilor cu Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei Octavian Armașu au fost abordate evoluțiile recente ale situației macroeconomice din Republica Moldova și avansarea procesului de integrare europeană.

3-5 .07.2023

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, în vizită oficială la Bruxelles

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a avut o întrevedere la Bruxelles cu Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Demnitarii au discutat despre proiectele de întârire a colaborării dintre cele două instituții parlamentare, susținerea pe care o poate acorda Parlamentul European Republicii Moldova și agenda de reforme a țării noastre.

https://multimedia.parlament.md/mesajul-transmis-de-presedintei-parlamentului-european-de-catre-igor-grosu-avem-nevoie-mai-mult-ca-niciodata-de-coeziunea-statelor-membre-ue/

Conferință de presă. (VIDEO) https://www.youtube.com/watch?v=2_5yP1DsLk0

Președintele legislativului, Igor Grosu, alături de un grup de deputați din majoritatea și opoziția parlamentară, a participat la audierile organizate pe platforma Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Ședința a întrunit inclusiv eurodeputați, precum și reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Serviciului European de Acțiune Externă.

Agenda vizitei include și întrevederi cu Comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, cu Comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, cu mai mulți europarlamentari.

Un grup de deputați ai Parlamentului Republicii Moldova au efectuat o vizită de studiu la Parlamentul European privind procesul de aderare la UE. Vizita are loc în cadrul Memorandumului de înțelegere între Parlamentul European și Parlamentul Republicii Moldova, semnat în noiembrie 2021. Programul respectiv include instruiri, inclusiv online, vizite de studiu, stagieri.