Faceți căutări pe acest blog

BV - Eforturile pentru buna guvernare în Europa de Est


Actualizat 23.07.2021


The Struggle for Good Governance in Eastern Europe : Second Edition / Centre for European Policy Studies; Edited by Michael Emerson Denis Cenușă Tamara Kovziridze Veronika Movchan.. - London, 2021. - 263 p. [Accesat 23.07.2021]


At a time when many regions of the world, Europe included, see a resurgence of authoritarianism, several countries in Eastern Europe: Ukraine, Moldova, Georgia and Armenia, are struggling to counter this trend by developing European-style democracies.

In this second edition, three years after the first, the story of Eastern Europe’s dramatic struggles to achieve properly functioning democracies and the rule of law rages on, warranting deeper analysis and substantial updating.

Highlights during this period include the spectacular ascent but questionable achievements of Vladimir Zelensky in Ukraine, the rise and fall of the pro-Russian presidency of Igor Dodon in Moldova, the deterioration of Georgia’s democracy under oligarchic state capture rescued and reversed by EU mediation, and the advent to power of Nikol Pashinyan in Armenia, now threatened by defeat in the second war over Nagorno Karabakh.

Content
  • The Patchwork Politics of Wider Europe /Richard Youngs
  • The Uncertain State of Georgia’s Democracy/ Ghia Nodia
  • Moldova’s Anaemic Democracy and Distorted Europeanisation/ Denis Cenușă
  • Democratisation and Europeanisation in 21st Century Ukraine /Mikhail Minakov
  • Armenia’s Auspicious Democratic Advance - Hanging by a Thread /Syuzanna Vasilyan
  • Integrity and Judicial Reform on Trial/ Steven Blockmans, Nadejda Hriptievschi, Mykhailo Zhernakov & Ekaterine Zguladze
  • Anti-Corruption Policies /Michael Emerson, Nadejda Hriptievschi, Oleksandr Kalitenko, Tamara Kovziridze, Veronika Movchan & Elena Prohnitchi
  • Russia, the EU and the Eastern Partnership Countries: Four Scenarios/ Andrey Makarychev

Actualizat octombrie 2018


Eforturile pentru buna guvernare în Europa de Est= The Struggle for Good Governance in Eastern Europe=Усилия по продвижению надлежащего управления в Восточной Европе / Centre for European Policy Studies; Michael Emerson, S, Denis Cenușa, Tamara Kovziridze, Veronika Movchan, Academic Director and Head of the Center for Economic Studies at IER.. - London, 2018. - 312 p.
[Accesat la : 1 octombrie 2018] [Accesat la :  25.03.2019 2019]

Disponibl :
 Cartea analizează în profunzime provocările cu care se confruntă cele trei țări în încercarea de a crea sisteme democratice sănătoase, o normă de drept adecvată, reducerea corupției și limitarea rolului oligarhilor. Sunt prezentate materiale originale care compară performanța guvernării politice și economice a celor trei țări cu statele din afara UE din Balcani și alte țări vecine.
 
Această carte conține prima evaluare completă și independentă comparativă a provocărilor politice fundamentale cu care se confruntă Georgia, Moldova și Ucraina, în contextul acordurilor lor de asociere cu UE. Problemele analizate în profunzime includ funcționarea instituțiilor democratice, statul de drept, rolul oligarhilor și progresul (sau nu) al politicilor de combatere a corupției. De asemenea, este analizat aspectul "hibrid" al regimurilor politice și al societăților din toate cele trei țări, precum și orientarea lor către vestul și estul Europei.
Rezultatele cercetării originale sunt prezentate pentru prima dată prin compararea performanțelor în guvernanța politică și economică a celor trei state est-europene cu statele din afara UE din Balcani. S-au elaborat repere de performanță cuantificate ale ratingurilor și clasamentelor comparative, iar rezultatele arată performanțe comparabile atât ale celor din clasament, cât și ale celor care se află în ambele grupuri, iar Georgia se prezintă ca fiind cel mai avansat caz. Semnificația acestor rezultate este că, deși toate statele ambelor grupuri aspiră la aderarea la UE, însăși UE extinde doar "perspectivele de aderare" la Balcani, ceea ce reprezintă probleme politice importante care trebuie să fie abordate de UE și de statele sale partenere asociate.
Mai mult


Posted by
Labels: , , , , , , , , , , ,

Noutăți CoE-RM - Iulie-Septembrie 2021

14.09.2021

Inteligență artificială - un nou portal de promovare a cooperării globale lansat de opt organizații internaționale

Opt organizații internaționale și-au unit forțele pentru a lansa un nou portal care promovează cooperarea globală în domeniul inteligenței artificiale (IA). Portalul reprezintă un ghișeu unic pentru date, rezultatele cercetărilor și bunele practici în politica IA.

Obiectivul portalului este de a ajuta factorii de decizie politică și publicul larg să navigheze peisajul de guvernanță internațională IA. Portalul oferă acces la instrumente și informațiile necesare, cum ar fi proiecte, cercetări și rapoarte pentru a promova cu încredere și responsabilitate IA, care este aliniată cu drepturile omului la nivel global, național și local.

Printre partenerii cheie ai acestui efort comun se numără Consiliul Europei, Comisia Europeană, Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, Banca Inter-Americană de Dezvoltare, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și Grupul Băncii Mondiale.

Detalii 

Despre platforma online Globalpolicy.AI

13.07.2021

Republica Moldova marchează 26 de ani în calitate de stat membru al Consiliului Europei

La 13 iulie se împlinesc 26 de ani de când Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Consiliului Europei la 13 iulie 1995 - cea mai importantă organizație pentru drepturile omului din Europa.
„În cursul ultimilor 26 de ani, Consiliul Europei și Republica Moldova au lucrat împreună pentru o viziune comună: drepturi și șanse egale pentru toți. Atunci când se afla la o răscruce de drumuri, Consiliul Europei s-a dovedit a fi un partener dedicat al Republicii Moldova și va continua să fie alături de cetățenii săi pentru apărarea valorilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept. Votul cetățenilor exprimat în alegerile parlamentare anticipate recente este o parte esențială a procesului democratic. Consiliul Europei este gata să își extindă cooperarea deplină în aria sa de expertiză cu noul Parlament și Guvern”, a declarat William Massolin, șeful Oficiului Consiliului Europei de la Chișinău.
De la aderarea Republicii Moldova, Consiliul Europei susține în mod constant dezvoltarea cadrului legislativ și instituțional al țării care a asigurat tranziția sa de la un regim totalitar la un sistem democratic. Grație calității de stat membru , cetățenii moldoveni au acces gratuit la justiția europeană, iar drepturile lor sunt protejate de cele mai importante convenții ratificate de stat.

Anul acesta a fost marcat de două evenimente majore: lansarea oficială a Noului Plan de Acțiune pentru Republica Moldova și a 10-a aniversare a Convenției privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Convenția de la Istanbul). Planul de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024 a fost lansat oficial pentru prima dată la Strasbourg în prezența Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu și a Secretarului general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić.

Republica Moldova a fost primul stat CSI care a aderat la Consiliul Europei. Apartenența sa în Consiliul Europei, împreună cu alte 46 de state europene, continuă să fie o forță motrice pe calea Republicii Moldova către democrație și statul de drept.

Detalii
Posted by
Labels: , , ,

Redresare, reziliență și reformă: Prioritățile Parteneriatului Estic pentru perioada de după 2020


Redresare, reziliență și reformă: Prioritățile Parteneriatului Estic pentru perioada de după 2020=Recovery, resilience and reform: post 2020 Eastern Partnership priorities: JOINT STAFF WORKING DOCUMENT .  - Brussels, 2.7.2021 SWD(2021) 186 final . - 52 p.
[Accesat 2.07.2021]
Disponibil:

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat o propunere cu privire la prioritățile de cooperare cu partenerii noștri din Est pentru următorii ani. Această agendă se bazează pe cele 5  obiective stabilite pe termen lung, definite pentru viitorul Parteneriatului Estic în martie 2020, în esență pentru consolidarea rezilienței. Aceasta va fi susținută de un Plan Economic și de Investiții de 2,3 miliarde de euro în subvenții, combinări și granturi, cu potențialul de a mobiliza până la 17 miliarde de euro în investiții publice și private. Această propunere va contribui la discuțiile privind viitoarea politică a Parteneriatului Estic, inclusiv la summitul Parteneriatului Estic planificat pentru decembrie 2021.

Agenda cuprinzătoare vizează creșterea comerțului, economiei și locurilor de muncă, investiții în conectivitate, consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept, susținerea tranzițiilor ecologice și digitale și promovarea unor societăți echitabile, incluzive și cu respectarea principiului egalității de gen.

Înaltul reprezentant/vicepreședinte Josep Borrell a declarat: „Parteneriatul Estic rămâne prioritar pe agenda Uniunii Europene. Vrem să creăm o agendă care să răspundă provocărilor - și oportunităților - fără precedent, din prezent, făcând-o potrivită pentru viitor. În centrul activității noastre se va promova democrația, buna guvernare și statul de drept, care sunt atât de importante pentru a obține rezultate pozitive și concrete în cooperarea noastră. Acest lucru include Belarusul, unde vrem să sprijinim în continuare oamenii prin intermediul Parteneriatului nostru Estic”.

Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a declarat: „Înaintăm un ambițios Plan Economic și de Investiții care va contribui la crearea locurilor de muncă și dezvoltarea economică și va aduce prosperitate regiunii Parteneriatului Estic. Planul include oportunități ale țării pentru toți partenerii estici, inclusiv sprijin pentru o viitoare Republică Belarus democratică. Această nouă agendă va sprijini redresarea socio-economică după pandemia generată de COVID-19, va consolida relațiile economice și va crea rute comerciale între UE și țările partenere”.

Agenda cuprinzătoare axată pe redresare, reziliență și reformă, include selectarea a 10 obiective prioritare stabilite pentru 2025 cu angajamente clare în toate domeniile primordiale de cooperare. Acestea cuprind domenii precum
  1.  sprijinul suplimentar pentru 500.000 de IMM-uri,
  2.  construirea sau modernizarea a 3.000 km de drumuri și căi ferate prioritare în conformitate cu standardele UE,
  3.  abordarea amenințărilor hibride și cele legate de cibernetică,
  4.  combaterea corupției,
  5.  reducerea consumului de energie cu cel puțin 20% în 250.000 de gospodării,
  6.  îmbunătățirea accesului la apă potabilă și aer calitativ,
  7.  accesul sporit la internet de mare viteză în 80% din gospodării, 
  8. asistența pentru vaccinarea lucrătorilor din domeniul sănătății,
  9.  sprijin suplimentar pentru societatea civilă și mass-media independentă, 
  10. oportunități de mobilitate pentru 70.000 de studenți, cercetători și tineri.

Noua agendă propune, de asemenea, o revizuire a arhitecturii multilaterale a Parteneriatului Estic pentru a ajusta cadrul la noile priorități și pentru a-l adapta pe deplin scopului.

Planul Economic și de Investiții regional va sprijini redresarea socio-economică post-COVID și reziliența pe termen lung, ținând cont de agenda „să reconstruim mai bine”. Planul prezintă investițiile prioritare și definește un set de inițiative emblematice, care au fost identificate în comun cu țările partenere, având în vedere prioritățile, nevoile și ambițiile acestora.


Context

Parteneriatul Estic a fost lansat în 2009 cu scopul de a consolida și aprofunda relațiile politice și economice dintre UE, statele sale membre și șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Parteneriatul s-a dezvoltat în funcție de interesele, ambițiile și progresele fiecărui partener, permițând diferențierea într-un mod flexibil și incluziv, abordarea provocărilor comune și globale și promovarea integrării regionale în comun.

Prin intermediul ambițioaselor „20 de livrabile pentru 2020” convenite la cel de-al V-lea Summit al Parteneriatului Estic din 2017, Parteneriatul Estic a oferit rezultate concrete și a îmbunătățit viața oamenilor. Lucrările la o agendă succesivă au început în 2019 cu o consultare amplă și incluzivă. Comunicarea comună: Politica privind Parteneriatul Estic după 2020: Consolidarea rezilienței – un Parteneriat Estic care produce rezultate pentru toți și Concluziile Consiliului privind politica Parteneriatului Estic după 2020 au stabilit o nouă viziune pentru parteneriat, cu reziliența ca cadru de politică generală și cinci obiective politice pe termen lung (economie și conectivitate, bună guvernanță și statul de drept, rezistența la mediu și climă, sprijin pentru transformarea digitală și societăți echitabile și incluzive), recunoscute în cadrul videoconferinței liderilor Parteneriatului estic organizată în iunie 2020.

Pașii următori

Propunerile vor fi discutate cu țările partenere, statele membre ale UE, societatea civilă și cu alte părți interesate importante, ținându-se cont de cel de-al șaselea summit al Parteneriatului Estic din decembrie 2021.

Pentru mai multe informații

Posted by
Labels: , , , , , ,

Președinția slovenă a Consiliului UE: 1 iulie-31 decembrie 2021

Prioritățile președinției slovene sunt determinate de deviza sa: „Europa. Rezilientă. Împreună.”

https://slovenian-presidency.consilium.europa.eu/en/

Programul președinției se axează pe 4 domenii principale:

  1. redresarea, reziliența și autonomia strategică a UE
  2. un proces de reflecție privind viitorul Europei
  3. stilul de viață european, statul de drept și valorile europene
  4. sporirea nivelului de securitate și stabilitate în vecinătatea Europei

Președinția slovenă a Consiliului UE va depune eforturi pentru a contribui în mod activ la consolidarea rezilienței UE la crizele sanitare, economice, energetice, climatice și cibernetice. 

Colaborarea, sprijinirea reciprocă și acțiunile solidare pentru binele fiecărui cetățean european vor fi esențiale pentru consolidarea rezilienței UE.​


Președinția Consiliului se asigură prin rotație la fiecare 6 luni între statele membre ale UE. În cursul acestei perioade de 6 luni, președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

Trioul actual este alcătuit din președințiile germană, portugheză și slovenă

Franța: ianuarie-iunie 2022
Cehia: iulie-decembrie 2022
Suedia: ianuarie-iunie 2023
Președințiile Consiliului până în 2030
Posted by
Labels: ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)