Faceți căutări pe acest blog

BV : CoE-RM - Raportul anual al Curții Europene a Drepturilor Omului 2020

Annual Report 2020 of the European Court of Human Rights / Council of Europe; European Court of Human Rights .-Strasbourg, 2021. – 180 p. [Accesat : 29.01.2021]

Disponibil : https://www.echr.coe.int/Documents/Annual_report_2020_ENG.pdf

Statistica :
Violări după Articol și Stat :

https://www.echr.coe.int/Documents/Stats_violation_2020_ENG.pdf

 

Raportul anual al Curții Europene a Drepturilor Omului prezintă informații pentru anul 2020 cu privire la organizarea, activitățile și jurisprudența Curții.

Acest raport anual include 

  • un cuvânt de introducere al Președintelui Curții, 
  • un rezumat al principalelor evenimente care au marcat anul,
  •  discursurile susținute la deschiderea anului judiciar,
  •  o prezentare generală a jurisprudenței, 
  • activitățile judiciare ale anului,
  •  date statistice și tabele de încălcări pe state membre pentru anul 2020.

Raportul prezintă activitățile de schimb de cunoștințe ale Curții și oferă o actualizare a rețelei instanțelor superioare. În cele din urmă, acesta stabilește măsurile luate de Registru pentru a face față provocărilor pandemiei COVID-19.  

Activitatea Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele moldovenești în anul 2020

 Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat activitatea CtEDO pentru anul 2020 și activitatea Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele moldovenești în anul 2020 

Raportul CRJM conține analiza datelor statistice privind Republica Moldova, precum și sinteza hotărârilor și deciziilor CtEDO din anul 2020 care vizează Republica Moldova. Acest document mai conţine şi o analiză a datelor statistice privind activitatea CtEDO în privința tuturor statelor.

VEZI : Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2020



BV: CoE-RM - Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2020

Gribincea , Vladislav . Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2020 : Notă analitică (29.01.2021)/ Vladislav GRIBINCEA, Daniel GOINIC; Centrul de Resurse Juridice din Moldova . – Ch., 2021. – 13 p. [ Accesat 29.01.2021]

Disponibil : https://crjm.org/wp-content/uploads/2021/01/Nota-analitica-CEDO-2021.pdf

În scopul sporirii nivelului de informare despre activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO),Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat activitatea CtEDO pentru anul 2020. Analiza a fost efectuată în baza Raportului de activitate al CtEDO pentru anul respectiv şi a studierii jurisprudenţei CtEDO în cauzele moldoveneşti.

Principalele constatări sunt următoarele:

în anul 2020, CtEDO a înregistrat cu 6% mai puține cereri decât în 2019, și cu mult mai puține decât în perioada 2016-2018. Se pare că scăderea este determinată de descreşterea numărului de cereri depuse împotriva statelor care tradițional aveau multe cereri și hotărâri (Federația Rusă, Turcia, Ucraina, Ungaria etc.). De asemenea, popularitatea CtEDO scade după ce în anii 2011-2019, CtEDO arespins fără o motivare explicită circa peste 350,000 de cereri. Aceasta nu putea să nu aibă un efectdescurajant asupra avocaţilor. Numărul redus al cererilor primite se datorează și pandemiei, când instanțele judecătorești din multe țări europene nu au lucrat;

în 2020, CtEDO a primit cel mai mic număr de cereri îndreptate împotriva Moldovei din ultimii 12 ani- 523 de cereri. Totuși, raportat la populaţia ţării, numărul cererilor depuse împotriva Moldovei este foarte mare. În 2020, moldovenii s-au adresat la CtEDO de 3 ori mai des decât media europeană;

la 31 decembrie 2020, 1,054 de cereri moldoveneşti încă aşteptau să fie examinate. Peste 95% dintre acestea au şanse mari de succes. Acest număr este aproape egal cu numărul total de cereri în baza
cărora Moldova a fost condamnată în cei 23 de ani de când persoanele se pot plânge la CtEDO împotriva Moldovei;
 
până la 31 decembrie 2020, CtEDO a pronunţat 473 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care32 - în anul 2020. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Germania, Spania, Portugalia sau Olanda, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) cu mult timp înaintea Moldovei şi au o populaţie cu mult mai mare decât cea a Moldovei. La capitolul numărul de hotărâri pronunțate în 2020, Moldova s-a plasat pe locul 7 din cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei;

cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt 
  •  neexecutarea hotărârilor judecătoreşti (hotărâri vechi);
  •  maltratarea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor;
  • detenţia în condiţii proaste; 
  • detenția ilegală; 
  • casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile;



 ■ în baza tuturor hotărârilor şi deciziilor pronunţate până la 31 decembrie 2020, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 19,263,793.44 (EUR 2,102,675 doar în 2020). Pe lângă analiza datelor statistice privind Republica Moldova, documentul conține sinteza hotărârilor și deciziilor CtEDO din anul 2020 care vizează Republica Moldova. Acest document mai conţine şi o analiză a datelor statistice privind activitatea CtEDO în privința tuturor statelor.
 

Comunicat de presă CRJM -  https://crjm.org/cu-mai-putine-cereri-depuse-la-ctedo-dar-in-top-dupa-numarul-de-cereri-pendinte-si-hotarari-pronuntate/

Înregistrarea Conferinței de presă în cadrul căreia au fost prezentate datele statistice privind cauzele moldovenești la CtEDO este disponibilă aici.

Convenția 108 a Consiliului Europei privind protecția datelor la cea de-a 40-a aniversare

Convenția pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor cu caracter personal („Convenția 108”), care în acest an, marchează cea de-a 40-a aniversare, poate deveni standardul internațional de referință privind confidențialitatea și protecția datelor în era digitală, a declarat Comitetul de Miniștri.


Comitetul a reamintit, de asemenea, importanța protocolului de modificare (2018) pentru a asigura un spațiu juridic comun adecvat erei digitale, pentru a păstra relevanța acestui instrument de referință pentru deceniile viitoare. Solicită tuturor statelor părți la convenție care nu au făcut încă acest lucru să ratifice protocolul de modificare.

Vezi textul complet al Declarației https://search.coe.int/cm/Pages

O serie de evenimente online vor marca cea de-a 40-a aniversare a Convenției pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor cu caracter personal, de asemenea, cunoscută și sub denumirea de „Convenția 108“ a Consiliului Europei.

„Convenția 108“ fiind deschisă spre semnare în data de 28 ianuarie 1981, la Strasbourg, a fost primul document și rămâne a fi unicul tratat internațional cu caracter obligatoriu legat de protecția datelor, și constituie un model pentru multe reglementări privind protecția datelor din întreaga lume.
Un eveniment organizat de Ministerul Federal de Interne din Germania, Clădirea și Comunitatea sub Președinția germană a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei vor examina provocările „Convenției 108” și Regulamentul general al UE privind protecția datelor.



Site-ul web al Consiliului Europei privind protecția datelor https://www.coe.int
Cea de-a 15-a aniversare a Zilei Protecția Datelor https://www.coe.int/en/web/data-protection/data-protection-day

BV - Corupția subminează drepturile omului și statul de drept : Comentariul Comisarului Consiliului Europei pentru Drepturile Omului

Mijatović, Dunja. Corruption undermines human rights and the rule of law : Human Rights Comment / Dunja Mijatović // Human Rights Comments /The Council of Europe Commissioner for Human Rights .- 19.01.2021. - 5 p.  [Accesat : 22.01.2021]

Disponibil : https://www.coe.int/en/web/commissioner/-/corruption-undermines-human-rights-and-the-rule-of-law
 

Corupția subminează drepturile omului și statul de drept : Comentariul Comisarului Consiliului Europei pentru Drepturile Omului,

"În ultimii ani, în multe țări europene, inclusiv în România, Malta, Republica Moldova, Bulgaria, Republica Slovacă și Ucraina, oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva corupției sistemice, cerând respectarea statului de drept, tragerea la răspundere a politicienilor corupți și o luptă hotărâtă împotriva corupției.

Corupția este numită pe bună dreptate unul dintre cele mai insidioase fenomene sociale. Aceasta afectează încrederea în instituțiile publice, împiedică dezvoltarea economică și are un impact disproporționat asupra exercitării depline a drepturilor omului, în special de către persoanele care aparțin unor grupuri marginalizate sau defavorizate, precum minoritățile, persoanele cu dizabilități, refugiații, migranții și prizonierii. De asemenea, afectează în mod preponderent femeile, copiii și persoanele care trăiesc în sărăcie, în special prin limitarea accesului la drepturile sociale de bază, precum asistența medicală, locuința și educația ", menționează Dunja Mijatović, Comisar la Consiliul Europei pentru Drepturile Omului în comentariul ei.

Comisarul analizează următoarele subiecte : 

  • Standarde înalte anticorupție
  • Corupția - o amenințare gravă pentru administrarea justiției și a drepturilor omului
  • Importanța protecției libertății de exprimare și a transparenței
  • Lupta împotriva corupției – trebuie să rămână o prioritate

"... Funcționarii publici trebuie să acționeze cu integritate și să evite angajamentele care pot implica un conflict de interese și un risc crescut de corupție.

Este la fel de important să se asigure un sistem puternic, funcțional și finanțat într-un mod adecvat de supraveghere a comportamentului necorespunzător al poliției și să se efectueze o instruire regulată a membrilor forțelor de ordine cu privire la integritate și etică.

Cheltuielile publice pentru servicii de sănătate sunt deosebit de ineficiente în țările cu o guvernanță slabă. Pentru a preveni corupția în acest sector, statele membre trebuie să asigure o guvernanță puternică și eficientă, ca un instrument esențial pentru funcționarea optimă a sistemelor naționale de servicii, a sănătății și pentru prevenirea urgențelor, cum ar fi pandemiile.

Guvernele trebuie să protejeze libertatea de exprimare și siguranța jurnaliștilor și să lupte împotriva impunității crimelor împotriva jurnaliștilor. Politicienii trebuie să se abțină de la critici și presiuni nejustificate asupra jurnaliștilor de investigație, care pot avea un efect îngrozitor și pot duce la autocenzură.

Nu în ultimul rând, guvernele trebuie să combată în mod eficient SLAPP-urile (Procese strategice împotriva participării publice), permițând demiterea timpurie a unor astfel de procese, introducând măsuri de pedepsire a abuzului, în special prin inversarea costurilor procedurilor și minimizând consecințele SLAPP-urilor oferind sprijin practic celor care sunt dați în judecată", menționează în încheiere Dunja Mijatović, Comisar la Consiliul Europei pentru Drepturile Omului.

Informații suplimentare :

Vezi de asemenea :
Raportul Comisarului CoE pentru drepturile omului privind Republica Moldova: http://cpescmd2.blogspot.com/2020/06/bv-coe-rm-raportul-comisarului-coe.html

BV : UE-RM - Oportunitățile ZLSAC în contextul crizei pandemice

 

Gumene, Vadim. Oportunitățile ZLSAC în contextul crizei pandemice: cum poate ZLSAC amortiza șocurile și consolida reziliența?/ Vadim Gumene ; Expert-Grup. - Ch., 2021. - 18 p.[Accesat 19.01.2021]
Disponibil :

Cele mai recente statistici privind comerțul exterior al mărfurilor din Moldova relevă un efect negativ al pandemiei, inclusiv asupra fluxurilor comerciale cu UE. Aceste circumstanțe alimentează discuțiile cu privire la utilitatea ZLSAC și, în special, dacă acest regim comercial poate contribui la absorbirea șocului cauzat de pandemie și la sporirea exporturilor țării.

De fapt, se consideră că exporturile moldovenești către această destinație sunt departe de a atinge potențialul maxim în lumina oportunităților oferite de ZLSAC. Astfel, este oportun să se evalueze potențialul actual de export al Republicii Moldova către UE. Pentru a răspunde acestei provocări, în baza unei metodologii recunoscute, autorul a analizat la nivelul grupurilor de bunuri, care dintre acestea au un potențial ridicat de export care nu a fost exploatat până acum în cadrul ZLSAC.

 Cuprins

1. Cum a fost afectat comerțul exterior al Republicii Moldova de pandemie;
2. Caracteristica exporturilor Republicii Moldova spre Uniunea Europeană după ZLSAC;
3. Cum a evoluat exportul de produse agroalimentare în UE;
4. Cum a evoluat exportul de produse non-agricole în UE;
5. Care este potențialul de export al Republicii Moldova în UE;
6. Potențialul de export cu produse agroalimentare;
7. Potențialul de export cu produse non-agricole.

Vezi de asemenea
INFOGRAFIC.Oportunitățile Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Curprinzător în contextul crizei pandemice - https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/DCFTA_pdf_mic.pdf

Președinția portugheză a Consiliului UE: 1 ianuarie-30 iunie 2021


Prioritățile președinției portugheze sunt determinate de deviza sa: „Vremea rezultatelor: o redresare echitabilă, verde și digitală”.

Programul președinției se axează pe cinci domenii principale, care sunt în concordanță cu obiectivele agendei strategice a UE:
  1. consolidarea rezilienței Europei
  2. promovarea încrederii în modelul social european
  3. promovarea unei redresări durabile
  4. accelerarea unei tranziții digitale echitabile și favorabile incluziunii
  5. reafirmarea rolului UE în lume, cu garantarea faptului că acesta se va baza pe deschidere și multilateralism

Președinția portugheză a Consiliului UE #EU2021PT
  • se va axa pe depășirea pandemiei de COVID-19 la nivelul UE și 
  • va promova imaginea unei UE inovatoare, orientate spre viitor și bazate pe valori comune precum solidaritatea, convergența și coeziunea.

În acest scop, Portugalia se angajează să joace un rol pozitiv și flexibil pentru a acționa în mod pozitiv, a promova cooperarea, a obține rezultate tangibile în ceea ce privește redresarea economică și a conduce Uniunea Europeană pe drumul ieșirii din criză.

Președinția Consiliului se asigură prin rotație la fiecare 6 luni între statele membre ale UE. În cursul acestei perioade de 6 luni, președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

https://www.consilium.europa.eu/en/council-eu/presidency-council-eu


Președințiile Consiliului până în 2022
  • Slovenia: iulie-decembrie 2021
  • Franța: ianuarie-iunie 2022
  • Cehia: iulie-decembrie 2022

Mai mult
Președinția portugheză a Consiliului: ce așteaptă eurodeputații?