Faceți căutări pe acest blog

Noutăți CoE-RM - Iulie - Septembrie 2020

30.09.2020
Proiectele de amendamente constituționale îndeplinesc cerințele Comisiei de la Veneția

La 28 și 29 septembrie, ministrul justiției al Republicii Moldova, dl Fadei Nagacevschi, a avut o serie de întâlniri cu Grupul de lucru la nivel înalt, instituit de Consiliul Europei pentru a sprijini Republica Moldova în sarcina crucială de reformare a sistemului judiciar. La aceste întâlniri au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

Discuțiile au avut ca scop asigurarea conformității reformelor prevăzute cu standardele europene în acest domeniu. Consiliul Europei a confirmat că proiectele de amendamente constituționale luate în considerare în prezent de guvern, în vederea supunerii lor spre adoptare de către Parlament, sunt conforme cu avizele recente ale Comisiei de la Veneția. Consiliul Europei va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a facilita implementarea completă și eficientă a reformelor în sectorul justiției.


15.09.2020
Comitetul anti-torturǎ cere R. Moldovei să eradicheze violenţa ȋntre deţinuţi şi intimidarea permanentǎ
Republica Moldova trebuie sǎ ia mǎsuri ferme pentru a stopa violenţa ȋntre deţinuţi şi intimidarea, legate ȋn mare mǎsurǎ de ierarhiile informale din penitenciarele ţǎrii, afirmǎ Comitetul Anti-Torturǎ (CPT) al Consiliului Europei ȋntr-un raport publicat la 15 septembrie curent.

Ȋn cadrul raportului, bazat pe o vizitǎ efectuatǎ ȋn ţarǎ ȋntre 28 ianuarie şi 7 februarie 2020, CPT constatǎ progrese tangibile ȋn anumite domenii, dar regretǎ faptul cǎ unele dintre recomandǎrile sale mai vechi nu au fost implementate, ȋn special acelea privind violenţa ȋntre deţinuţi, regimul persoanelor aflate ȋn arest preventiv şi al celor condamnate, precum şi numǎrul insuficient al personalului din penitenciare.

Problema violenţei ȋntre deţinuţi şi a intimidǎrii, legate de ierarhiile informale, rǎmȃne la fel de acutǎ caȋn rapoartele precedente ale CPT. Acesta constata cǎ arestaţii prezentau frecvent leziuni care indicau semne de violenţǎ ȋntre deţinuţi; cu toate acestea, ei nu semnalau aceste agresiuni din cauza climatului de teamǎ şi intimidare promovat de cǎtre deţinuţii de la vȃrful ierarhiei informale din penitenciare şi lipsei lor de ȋncredere ȋn abilitatea personalului de a garanta siguranţa deţinuţilor.

Mai mult
Comunicat de presă
Raportul CPT



14.09.2020
Lansarea­­­ Proiectului "Acțiune împotriva corupției în Republica Moldova"

Proiectul a fost lansat de Consiliul Europei, Biroul Internațional pentru Combaterea Drogurilor și Aplicarea Legii și Departamentul de Stat al SUA. Costul proiectului este de 250 mii dolari și va derula timp de 18 luni. Activitățile vor fi implementate de către Direcția Criminalitate Economică și Cooperare a Consiliului Europei.

Evenimentul s-a desfășurat în regim online, pe platforma de video - conferință KUDO. În cadrul acestuia au participat E.S. Derek J. HOGAN, Ambasadorul SUA în Republica Moldova, dl Gianluca ESPOSITO, Șef al Departamentului Acțiune împotriva Corupției, Secretar executiv al GRECO, dna Giulia RE, Șefa adjunctă a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, precum și reprezentanți ai instituțiilor beneficiare și partenere proiectului – Autoritatea Națională de Integritate, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Organizațiile societății civile, Consiliul Superior al Procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Justiției.

În deschiderea evenimentului, oficialii instituțiilor implementatoare au accentuat importanța acestui proiect în cadrul tuturor instituțiilor beneficiare, dar și așteptările pe care le au în contextul realizării angajamentelor comune propuse în vederea contracarării corupției în Republica Moldova.

Proiectul își propune abordarea priorităților cheie și necesităților esențiale din Republica Moldova, care sunt în strânsă legătură cu procesele de reformă inițiate de Guvern și obligațiile Republicii Moldova în ceea ce privește implementarea standardelor internaționale în lupta împotriva corupției și a recomandărilor de monitorizare aferente.

Timp de 18 luni proiectul va oferi asistență în reformele legislative, reformele de politici și cele instituționale, abordând recomandările restante din cea de-a patra Rundă de Evaluare a Grupului de state împotriva corupției a Consiliului Europei (GRECO). În acest scop, proiectul va desfășura un set cuprinzător de activități, în domeniul sistemului de integritate pentru judecători și procurori în vederea sporirii eficienței regimului de declarare a averii în Republica Moldova.

Lansarea proiectului 


9.09.2020

A apărut un nou manual pentru profesori privind ştirile şi informaţiile false

Noul manual oferă suport profesorilor cu privire la modul în care aceştia îi pot orienta pe elevi să recunoască știrile și informațiile false din mediul online.  Acesta este disponibil pe pagina de start a proiectului "Rezistenţă Digitală"
Manualul oferă informații pentru a împuternici persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 20 de ani cu competenţe de a identifica ştirile false din mediul online.
Mai întâi, stabilind ce sunt știrile false și cum să le localizeze, manualul sugerează activități practice de desfășurat cu elevii.
O activitate bazată pe anchetă poate fi găsită în Capitolul 3 pentru a preda despre cazuri reale de știri false.
Capitolul 5 oferă suport în stabilirea activităților de la egal la egal care pot fi utilizate în școală, prin intermediul platformelor de predare online.

Proiectul "Rezistența digitală" este finanțat de Programul comun al Uniunii Europeane / Consiliul Europei „Cultura școlară democratică și incluzivă în funcțiune (DISCO)”, care vizează consolidarea competențelor tinerilor în domeniul educaţiei media,  precum și promovarea educației digitale pentru cetățenie pentru a încuraja elevii să fie conștienți de responsabilitățile lor ca cetățeni în spațiul digital.



3.09.2020
Zilele Europene ale Patrimoniului 2020 celebrează „Patrimoniu și educație: să învăţăm pentru viaţă"


Mii de situri culturale se pregătesc să-și deschidă porțile virtuale pentru prima dată, în timp ce Consiliul Europei și Uniunea Europeană își unesc din nou forțele pentru a marca Zilele anuale ale Patrimoniului. Zilele Europene ale Patrimoniului, o inițiativă comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene din 1999, sunt cele mai celebrate evenimente culturale participative din Europa.

Caracterul pan-european al programului contribuie la reunirea cetățenilor și la evidențierea dimensiunii europene a patrimoniului cultural în cele 50 de state semnatare ale Convenției culturale europene. 
Până la sfârșitul lunii octombrie sunt planificate până la 70 000 de evenimente (cu 30 de milioane de vizitatori așteptaţi) în scopul de a contribui la ridicarea gradului de conștientizare a valorii patrimoniului comun și a necesității conservării acestuia pentru generațiile prezente și viitoare.

Pentru ediția din 2020, Zilele Europene ale Patrimoniului celebrează rolul educației în patrimoniu - și rolul patrimoniului în educație. Pe lângă faptul că este o resursă bogată pentru învățare, patrimoniul educației în sine oferă o ușă către trecutul comun european și numeroasele sale tradiții pe care le considerăm astăzi de la sine. Pornind de la rolul pe care limba latina l-a jucat în viața savanților medievali din Europa şi până la utilizarea sa actuală ca limbă în domeniul dreptului, științei și tehnologiei, există multiple legături educaționale care sunt împărtășite peste hotarele europene.
„Zilele Europene ale Patrimoniului oferă tuturor cetățenilor o oportunitate unică de a înțelege mai bine modul în care cultura ne aduce împreună. Cultura și patrimoniul cultural sunt atât un factor esențial al dezvoltării sociale și economice, cât și un instrument important pentru crearea unui climat propice înțelegerii reciproce a diversității și bogăției culturale europene. Educația a fost totdeauna o parte esențială a Zilelor Europene ale Patrimoniului și este prezentată în toate aspectele programului” a declarat Marija Pejčinović Burić, secretar general al Consiliului Europei.
În ciuda restricțiilor impuse de COVID-19 în organizarea ediţiei din acest an, rețeaua programului de coordonatori naționali a propus o gamă largă de alternative, creând astfel o ofertă digitală sub forma unui videoclip, galerie foto, tur virtual, podcast , blog, seminar web sau povestea locului de desfășurare pentru a fi prezentate online. 
„Anul acesta, pe lângă evenimentele fizice, Zilele Europene ale Patrimoniului propune o ofertă digitală impresionantă, oferind o moștenire pe termen lung pentru numeroasele sale monumente şi situri.
Suntem mândri să vă prezentăm un program care este condus atât local, cât și cu adevărat accesibil tuturor de pe întreg continentul.
Pandemia COVID-19 a dus la întreruperea modului de lucru tradițional al sectorului, făcând transformarea digitală a instituțiilor de patrimoniu cultural mai relevante ca niciodată.
Având în vedere acest lucru, Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind digitalizarea sectorului patrimoniului cultural în vederea modelării unui cadru politic adecvat și a acțiunilor menite să păstreze bunurile culturale valoroase ale Europei și să ofere o mai bună vizibilitate diversității sale culturale unice. Consultarea publică este deschisă până pe 14 septembrie curent, așa că vă încurajez cu tărie să contribuiți la aceasta”, a declarat Mariya Gabriel, Comisarul European pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret.
Publicaţia "Zilele Europene ale Patrimoniului 2020 - 101 idei de evenimente"



19.08.2020
Fișă nouă privind investigațiile eficiente în cazurile de deces sau de rele tratamente cauzate de forțele de securitate

Departamentul pentru Executarea Hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului a publicat o nouă fișă informativă privind anchetele eficiente în cazurile de deces sau de rele tratamente cauzate de forțele de securitate.

Fișa informativă rezumă măsurile luate de 23 de state membre pentru redeschiderea, reluarea sau continuarea acestor investigații în 46 de cazuri diferite în care hotărârile instanței de la Strasbourg au constatat încălcări procedurale ale articolelor 2 (dreptul la viață) sau 3 (interzicerea torturii) din Convenția Europeană privind drepturile omului.





19.08.2020
Avizul comun al OSCE/ODIHR și Comisiei de la Veneția cu privire la Codul electoral, Codul contravențional și Codul serviciilor media audiovizuale

Ministerul Justiției a recepționat opinia comună urgentă a OSCE/ODIHR și Comisiei de la Veneția asupra proiectului de lege nr. 263, ce se referă la modificarea Codului electoral, Codului contravențional și Codului serviciilor media audiovizuale.
În opinia comună a OSCE/ODIHR și Comisiei de la Veneția se menționează că o reformă electorală de succes ar trebui să se bazeze pe cel puțin următoarele trei elemente:
  • o legislație clară și cuprinzătoare care îndeplinește obligațiile și standardele internaționale și abordează recomandările anterioare;
  • adoptarea legislației prin consens larg, după ample consultări publice cu toate părțile interesate relevante;
  • și angajamentul politic de a implementa pe deplin legislația electorală cu bună credință.
ODIHR și Comisia de la Veneția salută eforturile Republicii Moldova de a-și modifica cadrul legal și instituțional electoral, pentru a respecta angajamentele relevante ale OSCE, Consiliul Europei și alte drepturi internaționale ale omului precum și bunele practici. Proiectul include câteva îmbunătățiri și abordează câteva recomandări anterioare ale ODIHR, PACE și Comisiei de la Veneția.



9.08.2020
 Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei au semnat împrumutul în valoare de 70 milioane euro

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) au semnat un acord de împrumut de 70 de milioane euro pentru a atenua impactul COVID19 asupra sănătății și ocupării forței de muncă. Împrumutul este structurat în 2 componente: Sănătate și Suport pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii.

Astfel, 40 milioane euro vor fi oferite pentru componenta Sănătate, și vor finanța următoarele tipuri de cheltuieli: achiziția, în cadrul procedurilor de urgență, a echipamentelor medicale și materiale consumabile, reabilitarea și transformarea spațiilor/unităților medicale, mobilizarea de expertiză suplimentară, întru asigurarea măsurilor de răspuns de urgență la COVID-19.

Alte 30 milioane euro vor fi oferite în calitate de Suport pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii. Mijloacele financiare vor oferi finanțare pentru capital circulant și nevoile de investiții ale IMMM-urilor afectate de criză, ajutându-le să păstreze locuri de muncă viabile. Această componentă va fi realizată prin recreditarea beneficiarilor finali prin intermediul instituțiilor financiare participante.

Mai mult


24.07.2020
De ce mass-media nu are încă egalitate de gen: raport nou

Un nou raport al Consiliului Europei subliniază că „mentalitatea și cultura” din redacții trebuie „abordate”, cu o participare activă din interiorul industriei, pentru ca sectorul media să „contribuie la maxim” la egalitatea de gen.

Evaluând aspectele legale și politice ale egalității de gen și mass-media, noul raport a fost lansat în comun de către Comisia Consiliului Europei pentru Egalitate de Gen și de Comitetul Director pentru mass- media, precum și Societatea Informațională.

Acesta examinează progresele înregistrate de la adoptarea Recomandării CM / Rec (2013) 1 privind egalitatea de gen și mass-media, pe baza unui chestionar adresat în 2019 statelor membre, organizațiilor media, autorităților de reglementare media și organismelor de autoreglare a mass-media. 

Raportul prezintă unele progrese la nivelul legislației naționale și a reglementărilor în domeniul mass-media și evidențiază unele inițiative pozitive și activități de sensibilizare întreprinse de către diferiți actori.



21.07.2020
Lupta împotriva criminalității informatice cu Convenția de la Budapesta

Un nou raport al Comitetului Convenției privind Criminalitatea Informatică (T-CY) prezintă beneficiile și impactul Convenției de la Budapesta asupra legii, investigațiilor interne și internaționale, cooperarea publică / privată și consolidarea capacităților de justiție penală la scară globală.
Experiența practică arată că Convenția de la Budapesta este mai mult decât un document legal. Susținut de T-CY și de Biroul specializat de Programe Informatice C-PROC pentru programul global de consolidare a capacității, este un cadru care permite sute de practicieni din întreaga lume să împărtășească experiența și să creeze relații care să consolideze cooperarea în cazuri specifice, inclusiv în situații de urgență, dincolo de prevederile specifice prevăzute în convenție.

Pe măsură ce apartenența la tratat continuă să crească, programele de consolidare a capacității se extind, iar tratatul evoluează în continuare prin viitorul al doilea Protocol adițional privind cooperarea internațională sporită și accesul la dovezi în cloud. Prin urmare, Convenția de la Budapesta rămâne a fi extrem de relevantă și va continua, probabil, să aibă un impact la nivel mondial pentru mulți ani înainte.

Mai mult  -
Raportul 2020 al T-CY
Convenția de la Budapesta -  https://rm.coe.int/16802fa41f
Criminalitatea Informatică  - https://www.coe.int/en/web/cybercrime

13.07.2020
 25 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei

Consiliul Europei reprezintă principala organizație pentru drepturile omului din Europa, având 47 de state membre, semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului. De peste 70 de ani, Consiliul Europei oferă sprijin pentru membrii săi în asigurarea păcii și democrației, precum și în protejarea și promovarea drepturilor omului, asumându-și adesea un rol de pionierat în multe domenii.

Pe parcursul ultimilor 25 de ani, Consiliul Europei s-a dovedit un partener de încredere, însoțind Republica Moldova pe tot parcursul dezvoltării sale ca stat independent, prin susţinerea reformelor politice, legislative şi constituţionale.

Obiectivul principal, prevăzut în angajamentele asumate de Moldova la momentul aderării la Consiliul Europei, a fost de a întreprinde reforme profunde ale sistemului instituțional, în scopul implementării unui sistem democratic, care respectă și apără drepturile fundamentale ale omului, unde legea este fundamentul superior al statului. Toate organismele-cheie specializate ale organizației au fost mobilizate pe parcursul a 25 de ani pentru a oferi expertiză în domeniile esențiale ale reformei.



9.07.2020

Eradicarea supraaglomerării închisorilor: CPT solicită intensificarea măsurilor temporare introduse pentru prevenirea COVID-19

Comitetul pentru prevenirea torturii şi a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante al Consiliului Europei (CPT) a invitat cele 47 de state membre ale Consiliului Europei să profite de oportunitatea luptei împotriva pandemiei COVID-19 din închisori pentru a pune capăt supraîncărcării penitenciarelor prin măsurile de urgență care au fost instituite temporar, inclusiv utilizarea alternativelor la detenție.

Într-o Declarație emisă ca urmare a Declarației sale de principii realizată în martie, în contextul pandemiei COVID-19, CPT spune că sunt necesare măsuri suplimentare pentru reducerea utilizării detenției preventive, pentru a se abține în măsura posibilă din reținerea migranților și pentru a progresa în continuare în dezinstituționalizarea îngrijirii sănătății mintale.



9.07.2020

Multilateralism 2020: Secretarul General al CoE, Marija Pejčinović Burić publică raportul anual

Consiliul Europei s-a dovedit a fi un gardian esențial, indispensabil al drepturilor omului în timpul pandemiei Covid-19. Aceasta este una dintre concluziile principale ale unui nou raport al Secretarului General care acoperă acțiunile Consiliului Europei de la reuniunea ministerială de la Helsinki din mai 2019 și răspunsul organizației la pandemia Covid-19 din 2020.
„Sprijinul și îndrumarea noastră bazată pe valoare către statele membre în apărarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept în timpul crizei este un exemplu perfect de multilateralism și de ce trebuie să-l protejeze. În acest sens, am trecut testul de stres ”, a declarat secretarul general, Marija Pejčinović Burić, într-o informare pentru jurnaliști.



7.07.2020

Ponderea cauzelor în sistemele judiciare: un nou instrument pentru buna funcționare a instanțelor

Într-un raport publicat la 7 iulie curent, grupul de lucru privind gestionarea timpului judiciar al Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) face un bilanț al acestui sistem de management intern menit să evalueze „greutatea” unei cauze judiciare, prin detalierea prin diferite metode, timpul judiciar necesar procesării sale.

Informațiile rezultate din ponderea cazurilor pot fi utilizate pentru a optimiza alocarea resurselor umane și bugetare în instanțele judecătorești, a cauzelor judiciare între judecători sau pentru a sprijini un program mai larg de gestionare a serviciilor.

Bazat pe o revizuire amplă a bibliografiei existente pe această temă, precum și pe metodologia utilizată în șase țări europene, acest studiu conține 12 recomandări pentru punerea în aplicare a unui sistem de pondere a cazurilor. Printre concluziile principale este necesitatea implicării active a judecătorilor în proces.



2.07.2020

Lansarea manualului privind reîntregirea familiei pentru copiii refugiați și migranți

Reprezentantul special al secretarului general pentru migrație și refugiați, ambasadorul Drahoslav Štefánek, lansează manualul „Reîntregirea familiei pentru copiii refugiați și migranți - standarde și practici promițătoare”. 
Manualul se concentrează pe reîntregirea familiilor cu copii, cu un accent special pe copiii refugiați și migranți neînsoțiți și separați. Scopul acestui manual este de a încuraja discuțiile din statele membre despre soluții potențiale sau deja existente pentru obstacole și provocări privind restabilirea legăturilor familiale.




2.07.2020

Reguli revizuite în penitenciarele europene: noi îndrumări către serviciile penitenciare privind tratamentul uman al deținuților

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o Recomandare care actualizează Regulile din penitenciarele europene din 2006. Regulile, care conțin standardele și principiile legale cheie legate de gestionarea penitenciarelor, personalul și tratamentul deținuților și sunt o referință globală în acest domeniu, ghidează cele 47 de state membre ale Consiliului Europei în legislația, politicile și practicile lor.

Revizuirea se referă la regulile privind păstrarea evidenței informațiilor despre deținuți și gestionarea dosarelor acestora, tratarea femeilor deținute, cetățeni străini, precum și utilizarea unor măsuri speciale de înaltă securitate sau siguranță, cum ar fi separarea prizonierilor de alți deținuți, izolare, instrumente de reținere/constrângere, necesitatea asigurării unor niveluri adecvate în personalul din închisori, inspecție și monitorizare independentă.



1.07.2020
Violența sexuală împotriva copiilor este o pandemie continuă: a 10-a aniversare a Convenției Lanzarote

Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual (cunoscută sub numele de „Convenția Lanzarote”) sărbătorește a zecea aniversare de la intrarea în vigoare.
„În aceste zile este destul de obișnuit să ne dorim unii altora „să fim în siguranță ”. Însă milioane de copii - băieți și fete - nu sunt în siguranță, iar cei aflați într-o situație vulnerabilă sunt și mai expuși riscului. Trebuie să ne asigurăm că copiii sunt în siguranță în orice moment și oriunde s-ar afla, fie că sunt acasă, în școli, în instituții, inclusiv de plasament sau online ”, a declarat Christel De Craim, noul președinte al Organismului de monitorizare a Convenției, Comitetul Lanzarote, care și-a preluat atribuțiile săptămâna trecută.
„Convenția Lanzarote a intrat în vigoare în urmă cu zece ani, iar acum, în perioada crizei de sănătate, este pertinent să rămână la fel de relevantă ca întotdeauna. Violența sexuală împotriva copiilor este o pandemie continuă care are victime în întreaga lume. Cu toii trebuie să continuăm să combatem această criză, în timp ce facem față COVID-19, cât și ulterior”.
Convenția Lanzarote urmărește prevenirea, protecția și urmărirea penală a exploatării sexuale și abuzului asupra copiilor. Aceasta incriminează astfel de infracțiuni precum abuzul sexual, exploatarea copiilor prin prostituție, infracțiuni legate de materialele ce conțin imagini cu abuz și exploatare asupra unui copil în spectacole pornografice, corupția copiilor, precum și ademenirea copiilor în scopuri sexuale (grooming). Convenția a fost ratificată de 45 de state membre ale Consiliului Europei și Tunisia. Depunerea instrumentului de ratificare de către Armenia este așteptat în viitorul apropiat. Convenția este deschisă tuturor statelor de pe glob și rămâne cel mai ambițios și cuprinzător instrument juridic internațional pentru protecția copiilor împotriva abuzului și exploatării sexuale.



1.07.2020
Școlile ar trebui să includă istoria romilor și a călătorilor în programele de predare

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o recomandare care solicită pentru prima dată celor 47 de state membre să includă istoria romilor și / sau a călătorilor (*) în programele școlare și în materialele didactice.

Un instrument eficient pentru a combate ura, discriminarea și prejudecățile, radicalizarea, negarea Holocaustului și revizionismul, această Recomandare de includere a istoriei romilor și / sau a călătorilor în programele școlare ar îmbunătăți înțelegerea faptului că acestea sunt parte integrantă atât a societăților naționale, cât și a celor europene.

Recomandarea subliniază importanța predării Holocaustului, cum este perpetuată de regimul nazist și aliații săi, precum și alte acte comise împotriva romilor și a călătorilor din toată Europa. Solicită guvernelor să integreze activitățile legate de amintirea Holocaustului romilor în educația formală și nonformală, în legătură cu Ziua Memorială a Holocaustului European al Romilor (2 august) sau cu o dată mai adaptată contextului istoric al țării în cauză, de exemplu aniversările locale legate de închisoarea sau deportarea romilor în lagărele de concentrare.


Ziua Europeană a Limbilor 2020

Ziua Europeană a Limbilor este un eveniment organizat anual la data de 26 septembrie, pentru a sărbători diversitatea lingvistică a unui continent care numără, peste 200 de limbi europene, 24 de limbi oficiale ale UE, aproximativ 60 de limbi regionale și minoritare, dar și multe alte limbi vorbite de persoane provenind din alte regiuni ale lumii.

Este o ocazie de a: reaminti varietatea limbilor vorbite în Europa, promova diversitatea culturală și lingvistică, încuraja învățarea limbilor străine la orice vârstă – cunoașterea mai multor limbi facilitează comunicarea cu alte persoane și accesul la locuri de muncă și contribuie la dezvoltarea întreprinderilor.

Obiectivele generale ale Zilei Europene a Limbilor sunt următoarele:

1. sensibilizarea publicului cu privire la importanța învățării limbilor și la diversificarea numeroaselor limbi învățate, cu scopul de a favoriza plurilingvismul și înțelegerea interculturală; 
2. promovarea bogăției diversității culturale și lingvistice a Europei, menținerea și cultivarea ei; 
3. încurajarea învățării pe tot parcursul vieții, nu numai în contextul școlar ci și în afara acestuia, pe durata studiilor, pentru nevoi profesionale, dar și din motive de mobilitate sau pentru petrecerea timpului liber și pentru diverse schimburi.

Cui se adresează Ziua Europeană a Limbilor?  
 
Invitația Consiliului Europei de a celebra această zi se adresează atât autorităților statelor sale membre cât și tuturor partenerilor potențiali, la nivelurile:
  • politic (măsuri specifice sau reflecții legate de problemele din cadrul politicii lingvistice, de exemplu);
  • public (sensibilizarea față de obiectivele generale ale Zilei și, în special, față de importanța unei învățări a limbilor în mod diversificat pe tot parcursul vieții și la orice vârstă, în instituțiile de învățământ, la locul de muncă etc);
  • asociativ (acțiuni specifice de către și / sau pentru ONG-uri, asociații, întreprinderi etc).
Ce înseamnă diversitatea lingvistică pentru Europa?

Comunicarea în limbi străine este una dintre cele opt competențe-cheie definite de Cadrul de referință european. Ea constă în abilitatea de a înțelege mesajele vorbite, de a iniția, susține și încheia conversații și de a citi, înțelege și redacta texte adecvate nevoilor individuale ale unei persoane. O atitudine pozitivă presupuneaprecierea diversității culturale, precum și interesul și curiozitatea față de limbile străine și comunicarea interculturală. Predarea și învățarea limbilor străine este esențială pentru libertatea de a se deplasa, de a munci și de a studia oriunde în Europa a cetățenilor europeni.

„Descoperă lumea prin intermediul limbilor”
este tema Zilei Europene a Limbilor ediția 2020.
 

Consiliul Europei organizează o serie de evenimente cu genericul „Descoperă lumea prin intermediul limbilor” :  
Uniunea Europeană organizează la 28 septembrie o conferință online cu genericul „Educația începe cu studierea limbii”
‘(Education begins with language’), o abordare cuprinzătoare a predării și învățării limbilor străine. 
 
În cadrul conferinței online, subiectele de discuție vor fi:
  • rolul competențelor lingvistice în contextul Spațiului european al educației,
  • cum să stimulăm învățarea limbilor străine,
  • cum să încorporăm diversitatea lingvistică și să susținem alfabetizarea în toate limbile în școli
 În cadrul conferinței se va menționa și discuta despre noul raport al Comisiei Europene, cu titlul „Educația începe cu studierea limbii” (‘Education begins with language’), care urmărește să sprijine punerea în aplicare a Recomandării Consiliului Uniunii Europene (UE) privind o abordare cuprinzătoare a predării și învățării limbilor străine. Raportul se bazează pe cercetări și pe o serie de seminare efectuate de Comisie. 

Alte evenimente UE în cadrul Zilei Europene a Limbilor 2020 :


Cu ocazia Zilei Europene a Limbilor, Biblioteca Națională a Republcii Moldova împreună cu
META( Moldovan English Teachers Association), vă invită să sărbătoriți împreună cu noi diversitatea culturală și lingvistică în parteneriat cu Centrul Cultural German AKZENTE,Centrul German Goethe, Alianța Franceză/Centrul Autorizat Cambridge, Ambasada Republicii Franceze în RM, Ambasada Germaniei în RM și Ambasada Republicii Ungare în RM.

   
Mai multe informații 

RESURSE CoE :  #CoeEDL

Portalul Zilei Europene a Limbilor - https://edl.ecml.at/Home/tabid/1455/language/ro-RO/Default.aspx
Portalul politicii lingvistice al Consiliului Europei - https://www.coe.int/en/web/language-policy

Site-uri tematice :

RESURSE UE :  #DiscoverTranslation #EDLangs

Politica privind multilingvismul : pagina web a Comisiei Europene/Educatie si formare
  • Politici bazate pe date concrete
  • Limbi străine pentru creștere și locuri de muncă
  • Diversitate lingvistică
  • Clase multilingveInițiative lingvistice europene
 
Politica lingvistică a UE: Fișe descriptive despre Uniunea Europeană/ Parlamentul European – https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/142/taalbeleid
 
Lista oficială a 24 de limbi a UE – https://europa.eu/european-union/about-eu/eu-languages_ro

Platforma de sprijin lingvistic online Erasmus+ - https://erasmusplusols.eu/ro

Platforma europeană online dedicată învăţământului preuniversitar School Education Gateway - https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/theme_pages/language_learning.htm
 
Recomandarea Consiliului UE din 22 mai 2019 privind o abordare globală a predării și învățării limbilor – https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32019H0605(02)&from=EN

Terminologie și lingvistică : Publicații UE/Oficiul de Publicații al UE - https://op.europa.eu/
 
RESURSE CPESC :
 

Dialogul Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul drepturilor omului



La 23 septembrie 2020, Uniunea Europeană și Republica Moldova au organizat cea de-a unsprezecea rundă a dialogului anual privind Drepturile Omului, prin videoconferință. Înaintea întrevederii, Uniunea Europeană a consultat reprezentanți ai organizațiilor societății civile din Moldova și internaționale. La dialog, în calitate de observatori, au participat reprezentanți ai statelor membre ale UE, precum și reprezentanți ai societății civile.

Dialogul a reafirmat importanța valorilor comune, în special respectarea deplină a principiilor democratice, statului de drept, bunei guvernări, drepturilor omului și libertăților fundamentale, care sunt și principii fondatoare ale Acordului de Asociere la care s-au angajat UE și Moldova.

Trecerea în revistă a evenimentelor de la ultimul dialog în 2019 arată că au avut loc discuții pe o gamă largă de probleme, de la principalele evoluții în politica UE privind Drepturile Omului, până la democrație și drepturile electorale, drepturile omului în sistemul de justiție (pre-proces de detenție, condițiile de detenție, lupta împotriva torturii și a relelor tratamente), libertatea presei, drepturile copilului și egalitatea de gen, politică anti-discriminare și de cooperare multilaterală.

UE a accentuat în special că alegerile transparente, incluzive și credibile rămân a fi cheia democrației și statului de drept și, în acest sens, și-a evidențiat așteptările față de autoritățile moldovenești de a asigura desfășurarea alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie cu respectarea deplină a acestor principii. UE a îndemnat Republica Moldova să implementeze pe deplin restanțele privind recomandările Consiliului Europei, Comisiei de la Veneția și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa/Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/BIDDO) și să adopte fără întârziere modificări legislative corespunzătoare în urma unui amplu proces consultativ. UE a subliniat, de asemenea, importanța punerii în aplicare a cadrului juridic electoral actual, astfel încât să asigure condiții de concurență echitabile între toți candidații electorali.

O atenție deosebită a fost acordată, de asemenea, necesității de a asigura libertatea de exprimare și pluralismul mijloacelor de informare în masă ca elemente fundamentale ale democrației și drepturilor omului. UE a subliniat necesitatea unei reforme cuprinzătoare pentru a spori în continuare transparența și concurența în sectorul mass-media, în vederea soluționării problemei concentrării proprietății mass-media și a garantării libertății și pluralismului mass-mediei.

UE și Republica Moldova au recunoscut provocările specifice pe care pandemia de coronavirus le reprezintă pentru protecția internațională a drepturilor omului și au convenit că măsurile de urgență pentru soluționarea crizei sanitare nu trebuie luate în detrimentul principiilor și valorilor fundamentale.

Delegația UE a fost condusă de dl Richard Tibbels, șef de direcție în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, iar delegația Republicii Moldova a fost condusă de dl Radu Foltea, Secretar de stat în Ministerul Justiției. Dialogul a avut loc în paralel cu reuniunea Subcomitetului pentru Justiție, Libertate și Securitate din 24 septembrie.

Următorul dialog dintre UE și Moldova privind Drepturile Omului este preconizat să aibă loc la Chișinău în 2021.

Mai mult

 https://eeas.europa.eu/delegations/moldova/85685/dialogul-ue-moldova-privind-drepturile-omului_ro

http://www.justice.gov.md/libview.php?l=ro&idc=4&id=5043 

BV - CoE-RM: Raportul CPT cu privire la vizita efectuată în RM în perioada 28 ianuarie - 7 februarie 2020

 
Report to the Government of the Republic of Moldova on the visit to the Republic of Moldova carried out by the European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or Degrading Treatment or Punishment (CPT) from 28 January to 7 February 2020 = Raport către Guvernul Republicii Moldova cu privire la vizita în Republica Moldova efectuată de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) în perioada 28 ianuarie - 7 februarie 2020 . - Strasbourg, 2020. – 78 p. [citat la 15 septembrie 2020].




Republica Moldova trebuie sǎ ia mǎsuri ferme pentru a stopa violenţa ȋntre deţinuţi şi intimidarea, legate ȋn mare mǎsurǎ de ierarhiile informale din penitenciarele ţǎrii, afirmǎComitetul Anti-Torturǎ (CPT) al Consiliului Europei ȋntr-un raport publicat la 15 septembrie curent.

Ȋn cadrul raportului, bazat pe o vizitǎ efectuatǎ ȋn ţarǎ ȋntre 28 ianuarie şi 7 februarie 2020, CPT constatǎ progrese tangibile ȋn anumite domenii, dar regretǎ faptul cǎ unele dintre recomandǎrile sale mai vechi nu au fost implementate, ȋn special acelea privind violenţa ȋntre deţinuţi, regimul persoanelor aflate ȋn arest preventiv şi al celor condamnate, precum şi numǎrul insuficient al personalului din penitenciare. 

Problema violenţei ȋntre deţinuţi şi a intimidǎrii, legate de ierarhiile informale, rǎmȃne la fel de acutǎ caȋn rapoartele precedente ale CPT. Acesta constata cǎ arestaţii prezentau frecvent leziuni care indicau semne de violenţǎ ȋntre deţinuţi; cu toate acestea, ei nu semnalau aceste agresiuni din cauza climatului de teamǎ şi intimidare promovat de cǎtre deţinuţii de la vȃrful ierarhiei informale din penitenciare şi lipsei lor de ȋncredere ȋn abilitatea personalului de a garanta siguranţa deţinuţilor.

CPT considerǎ cǎ eşecul continuu al autoritǎţilor ȋn rezolvarea acestei probleme se datoreazǎ ȋn special lipsei cornice de personal suficient ȋn penitenciare şi faptului cǎ se bazeazǎ pe liderii informali dinȋnchisori pentru a ţine sub control populaţia carceralǎ. Alţi factori relevanţi sunt existenţa unor celule cu capacitate mare şi absenţa unei analize de risc personalizate pentru fiecare deţinut şi plasarea acestora, ȋn consecinţǎ, ȋn cele mai potrivite ȋnchisori, aripi ale ȋnchisorii sau celule.

Un aspect de o realǎ preocupare pentru CPT este situaţia anumitor categorii de deţinuţi vizaţi activ de cǎtre ierarhiile informale din ȋnchisori, care trǎiesc ȋntr-un climat de teamǎ permanentǎ şi umilinţǎ, ceea ce ȋn viziunea CPT ar putea sugera o violare continuǎ a articolului 3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Ȋn lumina acestor constatǎri, CPT face o serie de recomandǎri şi cere autoritǎţilor sǎ acţioneze fǎrǎ ȋntȃrziere ȋmpotriva violenţei ȋntre deţinuţi

Ȋn cele trei penitenciare pentru adulţi vizitate (Taraclia, Cahul şi Chișinău) majoritatea deţinuţilor intervievaţi de către delegaţie nu au avut plȃngeri legate de rele tratamente din partea personalului. Cu toate acestea, la penitenciarul din Chişinău, delegaţia a ȋnregistrat cȃteva plȃngeri privind rele tratamente (pumni şi lovituri) aplicate de către personalul ȋnchisorii şi cȃteva plȃngeri legate de folosirea excesivă a forţei ȋmpotriva deţinuţilor aflaţi ȋn stare de agitaţie, ȋn toate cele trei ȋnchisori.

CPT a constatat că condiţiile de detenţie erau satisfăcătoare ȋn ȋnchisorile din Cahul şi Taraclia, dar nesatisfăcătoare la Chişinău ȋn ce priveşte reparaţiile, igiena, ventilaţia, accesul la lumină naturală şi suprapopularea din anumite celule. Ȋn toate cele trei penitenciare exista o distribuţie neuniformă a deţinuţilor ȋn celule, un indiciu al unei puternice ierarhii carcerale informale.

Ȋn ce priveşte regimul de detenţie, raportul notează că, ȋn ciuda eforturilor depuse la ȋnchisorile din Taraclia şi Cahul, majoritatea condamnaţilor nu erau angajaţi ȋn activităţi utile, iar la penitenciarele din Cahul şi Chişinău majoritatea celor aflaţi ȋn arest preventiv petreceau 22 sau 23 de ore ȋnchişi ȋn celule. CPT cere autorităţilor să intensifice eforturile astfel ca deţinuţii să petreacă zilnic un interval rezonabil de timp ȋn afara celulelor, angajaţi ȋn activităţi relevante.

CPT este de asemenea ȋngrijorat cu privire la efectivele insuficiente de personal sanitar din penitenciare, dar şi cu privire la folosirea de izolării ca măsură disciplinară, care poate fi impusă anumitor categorii de deţinuţi pȃnă la o durată de 20 de zile, cu trei zile pentru minorii condamnaţi. CPT recomandă ca perioada maximă pentru izolarea disciplinară să fie redusă la mai puţin de 14 zile, iar practica să fie abolită ȋn ce priveşte minorii.

Cu privire la tratamentul aplicat persoanelor reţinute de către poliţie, delegaţia CPT nu a primit aproape nicio plȃngere legată de rele tratamente, deşi comitetul ia act de un număr considerabil de cazuri de presupuse rele tratemente aplicate de poliţie raportate Biroului Procurorului General. Ȋn ce priveşte garanţiile post arest, CPT cere autorităţilor din Moldova să reformeze legislaţia pentru a garanta accesul la un avocat ȋncă de la ȋnceputul privării de libertate, ȋn special ţinȃnd cont că delegaţia a auzit unele afirmaţii potrivit cărora acest drept este uneori acordat ȋn practică doar după un prim interogatoriu poliţienesc.

Marea majoritate a personalor intervievate ȋn spitele psihiatrice şi instituţii de protecţie socială au afirmat că au fost tratate corect. Cu toate acestea, CPT a constatat un număr insuficient de asistenţi medicali şi infirmieri ȋn ambele tipuri de instituţii. CPT notează ȋmbunătăţiri la spitalul psihiatric din Chişinău, deşi rămȃn deficienţe cu privire la echiparea dormitoarelor pacienţilor şi starea proastă a toaletelor comune şi duşurilor. Comitetul exprimă ȋngrijorare şi cu privire la rutina instălarii camerelor de supraveghere cu circuit ȋnchis CCTV ȋn toate saloanele pacienţilor din secţia de expertiză medico-legală vizitate de către delegaţie. Legat de această practică, CPT recomandă ca supravegherea CCTV să fie utilizată doar pe baza unei analize individuale de risc.

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) vizitează locuri de detenţie din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei pentru a evalua modul ȋn care sunt tratate persoanele private de libertate. Aceste locuri includ penitenciarele, centrele de reeducare, centrele de arest preventiv din cadrul poliţiei, centrele pentru imigranţi, spitalele psihiatrice şi adăposturile sociale. După fiecare vizită, CPT redactează un raport ce include concluziile vizitei şi recomandarile sale.


BV - Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului: 12 septembrie 1997 – 30 iunie 2020


Gribincea V., Goinic D. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului: peste 600 de violări în 23 de ani. 12 septembrie 1997 – 30 iunie 2020 / CRJM. - Ch., 2020. - 13 p.
[Accesat 11.09.2020]

Disponibil: https://crjm.org/wp-content/uploads/2020/09/CRJM-23ani-CtEDO.pdf

Din 12 septembrie 1997, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) poate examina cererile depuse împotriva Republicii Moldova. Până la 30 iunie 2020, CtEDO a pronunțat 461 de hotărâri în care a constatat 616 violări ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) de către Republica Moldova.

 În scopul sporirii nivelului de informare al specialiștilor despre activitatea CtEDO în cauzele moldovenești, facilitării aplicării standardelor CtEDO la nivel național, precum și pentru a preveni violări similare, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a sintetizat toate violările constatate de CtEDO în privința Republicii Moldova până la 30 iunie 2020. 

Cele mai des încălcate drepturi în Republica Moldova sunt: • dreptul la un proces echitabil (Art.6 CEDO) - 200 de violări (32.5%); • interzicerea torturii (Art.3 CEDO) - 142 de violări (23%); • dreptul la libertate şi siguranță (Art. 5 CEDO) - 92 de violări (15%); • dreptul la un recurs efectiv (Art. 13 CEDO) - 60 de violări (9.7%); • dreptul la respectarea vieții private și de familie (Art. 8 CEDO) - 30 de violări (4.9%); • dreptul la libertatea de exprimare (Art. 10 CEDO) - 19 violări (3.1%). 

Cele mai des întâlnite tipuri de violări sunt: • neexecutarea hotărârilor judecătorești - 68 de violări (11 %); • casarea neregulamentară a hotărârilor judecătorești irevocabile - 52 de violări (8.4%); • detenția în condiții proaste - 46 de violări (7.5%); • investigarea defectuoasă a maltratării și a deceselor – 45 de violări (7.3%); • maltratarea – 31 de violări (5%); • lipsirea de libertate contrar legislației naționale - 28 de violări (4.5%); • arestarea nemotivată – 27 de violări (4.4%).

Șeful diplomației moldovene: Ne dorim o agendă ambițioasă și concretă cu UE care să producă rezultate durabile în beneficiul cetățenilor Rep.Moldova

Intrevederile Ministrului afacerilor externe și integrării europene Oleg Țulea cu oficialii Uniunii Europene în cadrul vzitei de lucru la Bruxelles

10.09.2020

Dialogul politic și sectorial cu Uniunea Europeană, perspectivele Parteneriatului Estic, gestionarea situației epidemiologice, precum și pregătirile pentru alegerile prezidențiale au fost subiectele pe agenda discuțiilor ministrului Oleg Țulea și Oliver Varhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere.

Detalii  - https://mfa.gov.md/ro/content/intrevederea-ministrului-oleg-tulea-cu-oliver-varhelyi-comisar-european-pentru-vecinatate-si

Șeful diplomației moldovene a exprimat recunoștința autorităților față de UE pentru sprijinul acordat fortificării sistemului național de sănătate în contracararea consecințelor pandemiei COVID-19, precum și asistența direcționată pentru depășirea consecințelor negative asupra economiei naționale. În același timp, diplomatul l-a asigurat pe interlocutor că Guvernul Republicii Moldova rămâne plenar implicat în implementarea agendei europene și a proceselor tehnice convenite în dialogul cu Uniunea Europeană. ..

..Referindu-se la Parteneriatul Estic, ministrul Oleg Țulea a subliniat că Republica Moldova este interesată în elaborarea unui set de obiective care va aduce dialogul politic și cooperarea sectorială între UE și partenerii estici la un nivel calitativ nou. Comisarul Oliver Varhelyi a comunicat, la rândul său, despre planurile instituțiilor europene în contextul pregătirilor pentru Summitul Parteneriatului Estic din primăvara anului viitor.

10.09.2020

Întrevedere cu Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne. 
Discuția a fost centrată pe subiectul funcționării regimului fără vize în contextul restricțiilor introduse din cauza pandemiei. Oficialul moldovean a mai comunicat interlocutorului interesul autorităților de la Chișinău pentru consolidarea interacțiunii cu mecanismele de cooperare existente ale Uniunii Europene în sfera migrației și supravegherii frontierelor.
Comisarul Ylva Johansson s-a expus în favoarea unei abordări coordonate din partea UE privind ridicarea restricțiilor introduse în contextul pandemiei, bazată pe criterii obiective și în special pe evoluția situației epidemiologice din statele terțe.

Diplomatul moldovean a confirmat angajamentul ferm al autorităților pentru îndeplinirea condiționalităților asumate și recomandărilor Comisiei Europene publicate la începutul lunii iulie în cel de-al treilea Raport privind Mecanismul de suspendare a regimului fără vize.

Oleg Țulea și Ylva Johansson au discutat și despre activizarea cooperării în cadrul Parteneriatului de Mobilitate, fiind experimată speranța că lansarea, în perspectivă, a unor noi inițiative precum Pactul european privind migrație și azil va contribui la aprofundarea cooperării în sfera migrației.

10.09.2020
Consolidarea securității energetice a Republicii Moldova, discutată la Bruxelles cu Kadri Simson, comisar european pentru energie

Ministrul Oleg Țulea a avut o întrevedere cu Kadri Simson, Comisarul european pentru energie, în cadrul căreia au fost discutate aspectele cooperării în domeniul securității energetice, acesta fiind unul dintre subiectele prioritare în dialogul sectorial cu Uniunea Europeană.
Detalii  bit.ly/2ZqM2gbi
Cei doi oficiali s-au referit la elementele de importanță strategică, care includ dezvoltarea interconexiunilor cu Uniunea Europeană, în special finalizarea construcției și darea în exploatare integrală a gazoductului Iași – Ungheni – Chișinău. Totodată, a fost reiterată și semnificația proiectului care ar asigura, la necesitate, livrarea gazelor în regim de flux invers prin culoarul transbalcanic.
Interlocutorii au discutat și importanța interconexiunii liniilor electrice de înaltă tensiune la piața UE, prin România, precum și perspectivele de cooperare în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile.
La rândul său, Kadri Simson a comunicat disponibilitatea UE de a susține Republica Moldova în eforturile sale de modernizare a sectorului energetic şi integrare în sistemul regional și piața energetică europeană, subliniind, totodată, importanța transpunerii depline a pachetului energetic III și continuării implementării angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere.

10.09.2020

Stadiul actual și perspectivele cooperării Republicii Moldova și Uniunii Europene pe filiera parlamentară, precum și cele în cadrul Parteneriatului Estic au fost subiect al discuției la întrevederile ministrului Oleg Țulea cu Dragoș Tudorache, raportor al Parlamentului European privind Acordul de Asociere RM-UE și Andrius Kubilius, co-Președinte din partea Parlamentului European al EURONEST.

 9.09.2020
În debutul vizitei la Bruxelles, ministrul Oleg Țulea a avut o întrevedere cu David McAllister, președintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului European. Interlocutorii au abordat agenda inter-parlamentară, procesul de implementare a Acordului de Asociere, subiectele de actualitate în dialogul politic cu Uniunea Europeană și prioritățile de cooperare în cadrul Parteneriatului Estic.

Șeful diplomației moldovenești a subliniat importanța menținerii unui rol activ al Uniunii Europene în raport cu țările din vecinătatea estică, Comisiei prezidate de David McAllister revenindu-i un rol esențial în acest sens.

A fost apreciat interesul și susținerea Parlamentului European pentru agenda de integrare europeană a Republicii Moldova, precum și exprimate mulțumirile autorităților pentru asistența din partea UE în depășirea consecințelor pandemiei COVID-19.
Detalii