Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.

BV: UE - RM - Raport privind implementarea Programului Național de Aderare 2025–2029 (2025)


Moldova pe drumul spre Uniunea Europeană: Raport privind implementarea Programului Național de Aderare 2025–2029 (2025)
/ Biroul pentru Integrare Europeană. - Chișinău, 2025. - 16 p. - URL:  https://old.gov.md/sites/default/files/pna_raport_2025_ro.pdf.pdf (accesat: 12.01.2026)

Cuprins:
Situația generală privind implementarea PNA 2025-2029
A. Gradul de realizare a acțiunilor planificate pentru 2025-2029
B. Armonizarea legislației naționale cu legislația UE

I Nivelul de realizare a acțiunilor normative
Cluster 1: Valori fundamentale
Cluster 2: Piața internă
Cluster 3: Competitivitate și creștere incluzivă
Cluster 4: Agenda verde și conectivitatea sustenabilă
Cluster 5: Resurse naturale, agricultură și coeziune
Cluster 6: Politică externă, de securitate și apărare
II Nivelul de realizare a acțiunilor de implementare
Concluzii- Priorități pentru 2026

Aderarea RM la UE este un proces care vizează modul în care funcționează instituțiile statului, cum sunt cheltuiți banii publici, cât de corecte și predictibile sunt regulile pentru economie, și cât de bine sunt protejate drepturile cetățenilor. 

Programul Național pentru Aderarea RM la UE 2025–2029 (PNA) reprezintă, pentru prima dată, o hartă clară și publică a acestui drum. El arată ce legi trebuie schimbate, ce instituții trebuie consolidate și ce reforme trebuie puse în practică pentru ca Moldova să se apropie real de standardele europene. 
Raportul de față prezintă ce s-a reușit în anul 2025 – primul an de implementare a Programului. Rezultatele arată un efort susținut al instituțiilor statului, într-un context dificil și cu un volum semnificativ de reforme asumate. Mai mult de jumătate din acțiunile planificate pentru 2025 au fost realizate, iar o mare parte dintre celelalte sunt în curs de implementare. Acest progres nu înseamnă că drumul este unul ușor sau că toate reformele sunt finalizate. Înseamnă însă că RM a trecut de la declarații la acțiuni concrete și că procesul de aderare la Uniunea Europeană este, astăzi, unul real, măsurabil și monitorizat. 

SITUAȚIA GENERALĂ PRIVIND IMPLEMENTAREA PNA 2025-2029

Programul Național pentru Aderarea RM la UE 2025–2029 este documentul de bază care arată, pas cu pas, ce trebuie să facă statul ca să se apropie de regulile și standardele UE și să avanseze în negocierile de aderare. 
Programul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306/2025. Pentru perioada 2025–2029, PNA include 2898 de acțiuni prin care Moldova urmează să se alinieze la 3009 acte ale UE, prin: 
  • 1804 acțiuni normative (adică legi, hotărâri, regulamente – „schimbări în reguli”);
  • 1094 acțiuni de implementare (adică aplicarea în practică – sisteme, instruiri, proceduri, echipamente, servicii). 
Pentru anul 2025, a fost planificată alinierea la 1594 acte UE, care urmau să se materializeze în: 
  •  630 acțiuni normative
  •  463 acțiuni de implementare (209 cu termen stabilit și 254 cu termen continuu). 
Acest raport prezintă progresul acțiunilor normative (Anexa A) și de implementare (Anexa B), planificate până la 15 decembrie 2025.

Noutăți CoE-RM - Ianuarie 2026

15.01.2026

Inteligența artificială și riscul discriminării: Consiliul Europei lansează noi orientări și analize juridice

Care sunt principalele provocări în abordarea discriminării generate de inteligența artificială și de sistemele automatizate de luare a deciziilor? Cum pot fi consolidate cadrele de guvernanță? Ce rol pot juca autoritățile publice, organismele pentru egalitate și instituțiile pentru drepturile omului în prevenirea discriminării și în asigurarea unor mecanisme eficiente de reparare?

Aceste întrebări s-au aflat în centrul unui recent eveniment online organizat de Consiliul Europei. În cadrul webinarului a avut loc prezentarea a două noi publicații: „Protecția juridică împotriva discriminării algoritmice în Europa: cadrele actuale și lacunele rămase” și „Orientări europene de politică privind IA și discriminarea determinată de algoritmi pentru organismele pentru egalitate și alte structuri naționale pentru drepturile omului”.

Prejudecățile algoritmice accentuează inegalitățile sociale existente

Inteligența artificială pătrunde tot mai mult în toate aspectele vieții noastre cotidiene, ridicând provocări semnificative pentru protecția drepturilor fundamentale. Discriminarea algoritmică apare ca o problemă deosebit de urgentă. Cercetările au demonstrat că prejudecățile algoritmice nu doar reflectă, ci și amplifică inegalitățile sociale existente.

În domeniul ocupării forței de muncă, algoritmii de selecție antrenați pe date istorice de recrutare pot favoriza în mod nedrept candidații de sex masculin, reproducând decizii anterioare influențate de stereotipuri discriminatorii față de femei sau grupuri minoritare. Unele instrumente de profilare utilizate de agențiile publice pentru ocuparea forței de muncă, menite să sprijine deciziile privind alocarea resurselor pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, s-au dovedit a fi discriminatorii.

Sistemele de inteligență artificială și de luare automată a deciziilor (ADM) sunt utilizate în mod curent de autoritățile de aplicare a legii, însă cercetările arată că tehnologiile de recunoaștere facială pot manifesta prejudecăți discriminatorii sau pot fi utilizate într-un mod care vizează și monitorizează disproporționat minoritățile, conducând astfel la profilare etnică.

Sistemele IA și ADM sunt utilizate și de anumite administrații publice din Europa pentru sprijinirea procesului decizional în domeniul migrației, de exemplu în decizii privind cetățenia, azilul sau dreptul de ședere. Utilizările raportate includ, printre altele, identificarea și evaluarea limbii, detectarea fraudelor legate de documentele de identitate, gestionarea cazurilor, interacțiunea cu migranții (inclusiv prin intermediul chatbot-urilor), prognoza migrației și tehnologii de supraveghere a frontierelor. Alte domenii de politici publice în care administrațiile utilizează IA și ADM sunt asistența socială, justiția, educația, fiscalitatea sau sănătatea.

În sectorul privat, companiile de servicii de resurse umane folosesc IA și ADM pentru a filtra și profila candidații, pentru a corela cererile de angajare cu profilurile acestora sau pentru a redacta și traduce anunțuri de angajare. Astfel de sisteme sunt utilizate și în domenii critice ale sectorului privat, precum sectorul bancar și cel al asigurărilor.

Noi cadre juridice

În 2024, atât Uniunea Europeană, cât și Consiliul Europei au adoptat instrumente juridice de referință: Actul UE privind inteligența artificială (Regulamentul 2024/1689) și Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept. Una dintre publicațiile prezentate în cadrul evenimentului analizează modul în care aceste instrumente juridice emergente contribuie la consolidarea protecției împotriva discriminării algoritmice în Europa și evaluează lacunele care continuă să afecteze aceste cadre juridice.

Sprijinirea actorilor de la nivel național

A doua publicație se concentrează pe rolul-cheie pe care organismele pentru egalitate și alte structuri naționale pentru drepturile omului îl pot juca în identificarea și reducerea riscurilor generate de sistemele IA/ADM și în promovarea unei utilizări a acestora conforme cu drepturile fundamentale de către organizațiile din sectorul public. Orientările oferă recomandări și exemple pentru aplicarea noilor reglementări ale UE și ale Consiliului Europei și sunt destinate să sprijine și să consilieze actorii naționali din domeniile drepturilor omului, egalității și nediscriminării.

Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai Comisiei Europene, ai organismelor naționale pentru egalitate din Belgia, Portugalia și Finlanda, precum și cadre universitare.

Webinarul a fost organizat, iar publicațiile au fost elaborate în cadrul proiectului de asistență tehnică Uniunea Europeană – Consiliul Europei „Susținerea egalității și nediscriminării de către organismele pentru egalitate în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale (IA) în administrațiile publice – incluziune și combaterea discriminării”, în cooperare cu Centrul Interfederal pentru Egalitate de Șanse (Unia, Belgia), Ombudsmanul pentru Nediscriminare (Finlanda) și Comisia pentru Cetățenie și Egalitate de Gen (Portugalia).

Consiliul Europei derulează programe ample de cooperare pentru combaterea discriminării, discursului de ură și infracțiunilor motivate de ură, precum și pentru sprijinirea emancipării minorităților, gestionarea pozitivă a diversității și respectarea drepturilor omului, inclusiv în contextul utilizării tehnologiilor digitale, a sistemelor algoritmice și de inteligență artificială.

Sursa

Detalii:

*     *     *

14.01.2026

Europa de la Ucraina până la Arctica: dreptul internațional la un punct de cotitură
Idei-cheie din discursul Secretarului General adresat țărilor europene în cadrul Comitetului de Miniștri

Secretarul General Alain Berset a vorbit la prima reuniune din 2026 a Comitetului de Miniștri  – organul decizional al Consiliului Europei – într-un context marcat de accelerarea conflictelor și tensiunilor pe continent și la nivel mondial. Totuși, Alain Berset a subliniat că „această accelerare nu este normală. Și nu trebuie să o normalizăm”.

El le-a reamintit reprezentanților țărilor europene și statelor observatoare că „efortul colectiv rămâne posibil și necesar” dacă dorim să evităm cinismul și fragmentarea.

Ucraina: responsabilitate și reconstrucție

Referindu-se la Ucraina, Secretarul General a descris situația dramatică a populației, lovită de bombardamente și lipsită de încălzire, lumină și electricitate. Escaladarea militară, a spus el, „apasă greu asupra perspectivelor de pace, chiar dacă în Europa și împreună cu partenerii noștri din SUA se depun eforturi pentru a identifica o cale credibilă către încheierea războiului”.

Eventuala soluționare trebuie să ducă la o „pace justă și durabilă”. Alain Berset a reiterat statelor membre ale Consiliului Europei că organizația este pregătită să-și aducă expertiza în perioada post-conflict, pentru a ajuta Ucraina să construiască o „societate democratică capabilă să reziste agresiunii, dezinformării și interferențelor străine și să sprijine Ucraina pe parcursul său european”.

Situația din Venezuela ridică riscuri pentru ordinea internațională bazată pe reguli

Secretarul General Berset a declarat că intervenția recentă din Venezuela ridică, pentru Consiliul Europei, „întrebări serioase privind o posibilă încălcare a dreptului internațional”, în special a principiilor fundamentale ale „suveranității, integrității teritoriale și neintervenției... Aceasta nu poate fi redusă la o alegere între condamnare și sprijin. Face parte dintr-un context mai larg, al slăbirii continue a ordinii internaționale bazate pe reguli”.

Gândurile lui Alain Berset s-au îndreptat către poporul venezuelean, despre care a exprimat speranța că va cunoaște o „tranziție pașnică și democratică … printr-un proces incluziv, cu alegeri credibile”.

Activitatea importantă a Comisiei de la Veneția va continua

Referindu-se la retragerea Statelor Unite din Comisia de la Veneția – organul consultativ al Consiliului Europei în materie constituțională – Secretarul General a reamintit că acest organism a „ajutat timp de decenii țări din afara Europei să-și consolideze cadrele constituționale și juridice în serviciul statului de drept. Expertiza sa este larg recunoscută și respectată la nivel internațional”.

Statele Unite au participat constructiv, ca membru, la aceste activități timp de mulți ani. Decizia lor „nu poate fi decât un motiv de regret”, a spus Alain Berset. „Sperăm să continuăm cooperarea cu autoritățile americane în domeniul constituțional și al justiției”.

Cu toate acestea, activitatea Comisiei de la Veneția va continua neîngrădit, a afirmat el, întrucât organismul rămâne „esențial într-un context în care statul de drept este pus la încercare”.

Groenlanda: o provocare pentru Europa

Statele Unite s-au aflat din nou în atenția Secretarului General Berset atunci când a abordat subiectul Groenlandei, un teritoriu semi-autonom din cadrul Regatului Danemarcei, stat membru al Consiliului Europei. El a descris demersurile SUA față de acest teritoriu drept „generatoare de o incertitudine profundă. Pentru populația Groenlandei, pentru Danemarca, … pentru stabilitatea și securitatea internațională”.

Declarațiile guvernului SUA reflectă „o schimbare profundă a mediului internațional actual, în care utilizarea forței devine din ce în ce mai frecventă”, a spus Alain Berset. „Este de competența poporului Groenlandei și a poporului danez să decidă asupra viitorului lor … Dreptul popoarelor la autodeterminare rămâne un pilon al securității noastre colective”.

„Pentru Consiliul Europei, cadrul juridic este însă clar. Orice utilizare a forței pe teritoriul unui stat membru ar constitui o încălcare directă a dreptului internațional”, a adăugat el.

Criza din Iran

Reprimarea violentă a protestelor, arestările, utilizarea forței letale și întreruperea accesului la internet în Iran „ridică întrebări serioase privind drepturile omului” și prezintă un „risc clar de destabilizare regională”, a declarat Secretarul General.

Consiliul Europei „are un mandat clar: să apere demnitatea umană, libertatea de exprimare și dreptul la protest pașnic … Acest mandat nu se oprește la granițele noastre”, a spus el, subliniind că „doar respectarea drepturilor omului și dialogul incluziv pot preveni o escaladare suplimentară, care ar avea consecințe grave”.

Gaza: situația umanitară rămâne critică

Secretarul General Berset a abordat și situația din Gaza, unde, „în pofida încetării focului, violențele continuă, iar situația umanitară rămâne gravă”. Consiliul Europei a reiterat necesitatea menținerii armistițiului.

„Decizia autorităților israeliene de a restricționa accesul în Gaza pentru un număr mare de organizații umanitare internaționale este un motiv de îngrijorare serioasă. Aceste organizații joacă un rol indispensabil în asistarea și protejarea civililor … accesul umanitar neîngrădit și protecția civililor sunt obligații fundamentale în temeiul dreptului internațional umanitar”.

2026: un an decisiv

„Intrăm în 2026 într-un moment de cotitură. Ultimele două săptămâni, prin situații foarte diferite, au dezvăluit o accelerare. Un mediu internațional în care utilizarea forței devine obișnuită și în care legea este tot mai des pusă la încercare. O lume guvernată de excepții, duble standarde sau sfere concurente de influență este o lume mai periculoasă”, a concluzionat Secretarul General Berset.

Totodată, el a chemat Consiliul Europei și statele sale membre la acțiune: „Democrația, statul de drept și drepturile omului nu sunt slăbiciuni. Ele sunt punctele noastre forte. Iar în 2026, ele trebuie să rămână capabile să protejeze, să decidă și să acționeze … Aceasta este misiunea care ne așteaptă.”

*     *     *

09.01.2026

Atac masiv cu rachete Oreshnik și drone împotriva Ucrainei: Declarația Președintelui Comitetului de Miniștri

Dl Mihai Popșoi, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, a făcut următoarea declarație:

Condamnăm ferm utilizarea de către Rusia a rachetei balistice Oreshnik în atacurile sale brutale din cursul nopții asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, care au lăsat locuitorii din Kyiv, Lviv și Krivîi Rih fără electricitate sau apă curentă.

Viața umană este una dintre valorile supreme apărate de Consiliul Europei și nu va exista impunitate pentru aceste atacuri brutale.

Acțiunile întreprinse de Consiliul Europei pentru asigurarea responsabilității pentru Ucraina, începând cu funcționarea Registrului daunelor, continuând cu lansarea recentă la Haga a procesului de instituire a Comisiei pentru cereri de despăgubire, precum și progresele înregistrate în procesul de creare a Tribunalului special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, reprezintă pași esențiali în această direcție.

Sprijinul pentru Ucraina și asigurarea responsabilității pentru crima de agresiune comisă de Federația Rusă constituie o prioritate majoră a Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri. Suntem solidari cu Ucraina și susținem o pace justă pentru Ucraina.


*     *     *

01.01.2026

Un an al bilanțului: Mesaj de Anul Nou al Secretarului General al Consiliului Europei, Alain Berset

Consiliul Europei joacă un rol central în asigurarea faptului că controlul democratic conferă legitimitate securității. Securitatea democratică va defini anul 2026.

Intrăm în anul 2026 între două lumi.

Cea pe care o cunoșteam, modelată de reguli comune, instituții construite cu răbdare și convingerea că dreptul poate limita puterea. Și cea care vine peste noi, în care democrația este văzută ca o slăbiciune, adevărul ca o opinie, iar justiția ca opțională.

În această lume, instanțele sunt prezentate drept obstacole. Migrația este descrisă ca o amenințare, nu ca o responsabilitate comună. Iar responsabilitatea — ideea că puterea trebuie să răspundă în fața legii — a devenit un cuvânt indezirabil.

Și totuși, ultimele săptămâni ale anului 2025 ne-au reamintit că un alt drum este posibil.

Am văzut acest lucru atunci când Consiliul Europei a instituit Comisia Internațională de Cereri pentru Ucraina, convenția de instituire fiind semnată până în prezent de 35 de state și de Uniunea Europeană. Convenția rămâne deschisă, permițând extinderea coaliției în sprijinul responsabilității și al reparațiilor pentru războiul de agresiune al Rusiei. Acest mecanism există pentru ca cei care au suferit să nu fie uitați, iar responsabilitatea să nu devină o notă de subsol în negocierile de pace.

Am văzut acest lucru și în modul în care Europa a ales să abordeze întrebările dificile legate de migrație. Toate cele 46 de state membre au convenit să continue dialogul politic în cadrul Consiliului Europei, recunoscând provocările reale, dar refuzând să slăbească standardele comune. O declarație politică este în prezent în curs de elaborare pentru a fi adoptată în mai 2026, la Chișinău, reafirmând Consiliul Europei ca instituția în care politicile de securitate sunt evaluate prin prisma standardelor juridice comune.

Un alt front a apărut sub forma dezinformării. Alegerile sunt vizate. Dezbaterea publică este manipulată. Dezinformarea și ingerințele străine distorsionează opțiunile înainte ca acestea să fie exprimate. Consiliul Europei dezvoltă, împreună cu statele membre, instrumente concrete pentru a răspunde acestor amenințări, iar această activitate se va intensifica în anul care urmează.

Astăzi, securitatea nu mai ține doar de frontiere sau de bugete militare. Linia frontului este pretutindeni: în instanțele noastre, în parlamentele noastre, în spațiul informațional și în încrederea pe care oamenii o acordă instituțiilor publice. Într-un moment de reînarmare la scară comparabilă cu cea a Războiului Rece, Consiliul Europei joacă un rol central în a se asigura că controlul democratic conferă legitimitate securității. O Europă care își reconstruiește puterea militară, dar neglijează controlul democratic, nu devine mai sigură. Devine mai fragilă.

De aceea, securitatea democratică va defini anul 2026.

Toate privirile vor fi ațintite asupra Ucrainei. Pe măsură ce țara își continuă lupta pentru supraviețuire, Consiliul Europei rămâne angajat să consolideze instituțiile democratice care vor ghida redresarea Ucrainei. De la independența justiției și alegeri libere și corecte, până la reforme anticorupție și instituții publice reziliente, acestea sunt temeliile oricărei reconstrucții democratice.

Continentului nostru i se spune adesea că este slab. Această afirmație nu se susține. Faptul că democrația sa liberală a devenit un inamic în anumite discursuri nu lasă nicio ambiguitate cu privire la alegerile Europei. Un continent care alege legea în locul răzbunării și unitatea în locul divizării nu este slab. Este pregătit să facă față provocărilor timpului nostru.

Consultările privind Noul Pact Democratic pentru Europa vor avansa în 2026. Acestea arată clar că, pentru Consiliul Europei, forța democratică, încrederea publică și securitatea sunt inseparabile.

Într-o lume în care valorile devin o monedă tot mai rară, misiunea noastră este să ne asigurăm că democrația poate în continuare să protejeze, să decidă și să ofere rezultate.

Aceasta este munca ce ne așteaptă în 2026.



Noutăți UE-RM - Ianuarie - martie 2026

16.01.2026
Cea de-a 8-a reuniune a Subcomitetului de Asociere RM – UE din cadrul grupului de capitole aferente Clusterului III:
energie, transport, mediu, acțiune climatică și protecție civilă, creat în baza Acordului de Asociere RM – UE.

În cadrul reuniunii, reprezentanții autorităților RM, sub coordonarea șefului Biroului pentru Integrare Europeană, domnul Ghenadie Marian, au prezentat reformele implementate și acțiunile realizate pentru armonizarea legislației naționale cu acquis-ul UE și consolidarea capacităților de implementare după finalizarea analizei legislației naționale în raport cu cea a UE, în cele cinci domenii sectoriale.

Ministerul Energiei a prezentat realizările înregistrate în procesul de transpunere a acquis-ului UE și al Comunității Energetice, implementarea proiectelor de infrastructură energetică, consolidarea securității și eficienței energetice, promovarea energiei regenerabile, precum și evoluțiile privind prețurile produselor energetice.

Un moment important a fost prezentarea lansării piețelor de energie electrică, inclusiv a Pieței pentru Ziua Următoare și a Pieței Intrazilnice, precum și a Pieței de Echilibrare, elemente-cheie pentru liberalizarea pieței și integrarea regională. De asemenea, au fost discutate măsurile privind eliminarea treptată a prețurilor reglementate, în conformitate cu noua Lege a energiei electrice, începând cu anul 2027, pentru anumite categorii de consumatori.

În domeniul gazelor naturale, discuțiile au vizat utilizarea Coridorului Transbalcanic, introducerea noilor produse de capacitate transfrontalieră și consolidarea cooperării regionale pentru asigurarea securității aprovizionării, inclusiv prin facilitarea fluxurilor reversibile și aplicarea reducerilor tarifare.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a prezentat principalele evoluții privind reformarea și armonizarea legislativă în sectoarele de transport rutier, feroviar și fluvial. Transportul aerian este discutat separat, la nivel tehnic, în cadrul Acordului RM – UE privind Spațiul Aerian Comun. Totodată, părțile au făcut un schimb de informații privind implementarea proiectelor de modernizare a infrastructurii de transport, finanțate cu sprijinul UE.

Ministerul Mediului a evidențiat progresele privind îndeplinirea angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere, alinierea la acquis-ul Comunității Energetice și la pozițiile UE în cadrul forurilor multilaterale în domeniul schimbărilor climatice. De asemenea, au fost prezentate realizările în consolidarea capacităților instituționale în domeniul mediului, cu accent pe guvernanța de mediu, managementul calității aerului și apei, gestionarea deșeurilor, protecția naturii și prevenirea poluării industriale.

Pe dimensiunea protecției civile, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne a prezentat acțiunile realizate de Republica Moldova pentru alinierea la standardele UE în domeniul prevenirii, pregătirii și răspunsului la situații excepționale.

Detalii:

11-12.01.2026

Reuniunea Președinților Conferinței Organelor Specializate în Afaceri Comunitare și Europene (COSAC)

Agenda evenimentului conține două sesiuni de discuții.
Prima dintre ele se referă la prioritățile Președinției Ciprului la Consiliul UE. Acestea sunt structurate în jurul a trei piloni :
  • „O Uniune Europeană strategic autonomă și rezilientă”; 
  • „O Uniune Europeană orientată spre exterior”;
  •  „O Uniune Europeană puternică și coezivă din punct de vedere social”.
În cadrul celei de-a doua sesiuni, participanții vor discuta despre provocările geopolitice europene. Dezbaterile vor viza instrumentele pentru a răspunde eficient presiunilor geopolitice, precum și ce alte ajustări de politică sunt necesare în acest context.

Din partea Republicii Moldova, la Reuniunea Președinților Conferinței organelor specializate în afaceri comunitare și europene participă Marcel Spatari, președintele Comisiei pentru integrare europeană.

Detalii:

07.01.2026

https://
Președinta Republicii Moldova , Maia Sandu, a participat, la deschiderea oficială a Președinției cipriote a Consiliului UE
Evenimentul găzduit de Președintele Republicii Cipru, Nikos Christodoulides, a reunit mai mulți oficiali, inclusiv, Președintele Consiliului European, António Costa,Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy.

În discuțiile cu liderii europeni, șefa statului a reiterat angajamentul ferm al Republicii Moldova de a continua reformele asumate și a subliniat că țara noastră rămâne un partener credibil, care a demonstrat reziliența și alegerea europeană, și este pregătită pentru următoarele etape ale procesului de aderare la Uniunea Europeană.

În marja evenimentului, șefa statului s-a întâlnit și cu Președintele Zelenskyy, discuțiile fiind axate pe securitatea regională, eforturile pentru o pace durabilă pe continent, cooperarea bilaterală și procesul de integrare europeană a celor două țări.

Detalii


01.01.2026
Moldova s-a alturat oficial la Europa Creativă

RM  a devenit cea de-a 41-a țară participantă la programul emblematic al UE de sprijinire a sectoarelor culturale și creative.

Începând cu 1 ianuarie 2026, organizațiile, artiștii și profesioniștii din domeniul cultural din Moldova sunt eligibili să participe la acțiunile publicate în cadrul componentei „Cultură” a programului actual, beneficiind de finanțare din partea UE în condiții de egalitate cu omologii lor din întreaga Europă.

RM a fost deja asociată la Europa Creativă în perioada de programare anterioară (2014-2020). Reasocierea țării la program a fost posibilă datorită unui acord semnat la 2 septembrie 2025, în timpul vizitei comisarului Glenn Micallef în RM, și ratificat de țară la jumătatea lunii decembrie 2025.

Acordul de asociere prevede,  participarea viitoare a RM la componenta MEDIA a programului Europa creativă și participarea deplină la componenta transsectorială, odată ce legislația audiovizuală a țării va fi pe deplin aliniată la Directiva UE privind serviciile mass-media audiovizuale.

Printre beneficiile concrete ale acordului se numără:
  • accesul la un buget european dedicat culturii,
  • sprijin pentru traducerea și promovarea operelor literare, precum și posibilitatea de a participa la rețele și platforme europene, inclusiv mass-media.
RM va fi scutită de plata taxei de participare. Acest pas va permite artiștilor și profesioniștilor din domeniul culturii să se conecteze cu parteneri din întreaga Europă, să facă schimb de experiență și să contribuie la dialogul cultural european cu o voce distinctă, incluzivă. Orașe precum Chișinău, Bălți, Cahul sau Ungheni vor putea candida la prestigiosul titlu de Capitală Europeană a Culturii, aducând o vizibilitate fără precedent la nivel internațional.

Programul Europa creativă (2021-2027) joacă un rol esențial în consolidarea sectoarelor culturale și creative din Europa. Cu un buget actual de 2,44 miliarde EUR,care sprijină mii de proiecte și profesioniști care promovează cooperarea transfrontalieră, mobilitatea artistică și diversitatea culturală. Programul este deschis participării țărilor terțe, cum ar fi țările candidate.

Detalii

01.01.2026

Începând cu 1 ianuarie, RM beneficiază de integrarea în zona de roaming a UE la tarifele de pe piața națională

Decizia, care a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 25 iulie 2025, permite cetățenilor moldoveni aflați în statele membre ale UE, precum și cetățenilor UE aflați în RM, să efectueze apeluri, să trimită mesaje și să utilizeze datele mobile fără costuri suplimentare, în aceleași condiții ca în țara de origine.

Noul acord „Roam Like at Home” (RLAH) înseamnă că apelurile, SMS-urile și internetul mobil nu vor mai costa extra în roaming.

Acordul garantează, totodată, aceeași calitate și viteză a serviciilor de telefonie mobilă ca pe piața națională, precum și acces gratuit la serviciile de urgență, indiferent de statul în care se află utilizatorii.

Pentru RM, această decizie reprezintă un nou pas în procesul de integrare economică treptată pe piața internă a UE, obiectiv prevăzut în Acordul de Asociere. Beneficiile actuale vin în completarea acordului din 2024, care a permis deja reducerea semnificativă a tarifelor de roaming pentru cetățeni și mediul de afaceri.

Detalii:




https://shorturl.at/69b0f

Președinția cipriotă a Consiliului UE: 1 ianuarie–30 iunie 2026

#CY2026EU

Ciprul deține pentru a doua oară președinția prin rotație a Consiliului UE.

Motto-ul președinției cipriote „O Uniune autonomă – deschisă către lume”, reflectă o abordare orientată spre viitor, combinând forța și independența internă cu deschiderea, cooperarea și implicarea la nivel mondial. Ciprul își va îndrepta eforturile către o uniune mai autonomă. „Autonomia este următoarea etapă necesară a proiectului nostru de integrare europeană, aflat în evoluție.”

„Europa s-a confruntat anterior cu crize complexe, chiar existențiale, și a răspuns evoluând și intensificându-se pentru a răspunde cerințelor vremurilor. Ceea ce este nou este intensitatea, pluralitatea și complexitatea provocărilor, precum și ceea ce solicită acest moment Uniunii noastre. Autonomia este următorul pas necesar în evoluția proiectului nostru de integrare europeană. Avem nevoie de o Europă fără diviziuni”, a transmis președinția cipriotă.

În acest context, președinția cipriotă va adopta o abordare ambițioasă și orientată spre rezultate, bazată pe următoarele priorități generale:
  • Autonomie prin securitate, pregătire și pregătire în domeniul apărării;
  • Autonomie prin competitivitate;
  • Deschis către lume, autonom;
  • O Uniune autonomă a valorilor care nu lasă pe nimeni în urmă;
  • Un buget pe termen lung pentru o Uniune autonomă.

Președinția cipriotă încheie trioul de 18 luni Polonia-Danemarca-Cipru al președinției Consiliului UE, pe baza programului lor comun de susținere a valorilor europene în cadrul UE.

În cursul președinției sale de șase luni, Republica Cipru va prezida numeroase reuniuni și conferințe la Bruxelles și Luxemburg, precum și în Camerun. Aproximativ 260 de reuniuni vor avea loc în Cipru, inclusiv 27 de reuniuni la nivel înalt, cum ar fi o reuniune informală a șefilor de stat și de guvern, și 19 consilii ministeriale informale.

Sistemul președințiilor prin rotație datează încă de la începutul integrării europene. O dată la șase luni, un stat membru preia președinția Consiliului UE și contribuie astfel la asigurarea bunei desfășurări a procesului legislativ al UE.

Detalii

Site-ul Președinției cipriote:
https://cyprus-presidency.consilium.europa.eu/
Prioritățile 
https://cyprus-presidency.consilium.europa.eu/en/programme/priorities/
Programul 
https://cyprus-presidency.consilium.europa.eu/en/programme/programme-of-the-cyprus-presidency

Inaugurarea Președinției cipriote:
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov:
„În perioada următoare ne propunem să avansăm în procesul de negocieri pentru aderarea la UE. Moldova este recunoscătoare pentru sprijinul autorităților cipriote în parcursul său european”. 

Noutăți CoE-RM - Decembrie 2025

19.12.2025

Progrese pe multiple fronturi: 2025 pentru Consiliul Europei

Este rar ca, într-o organizație atât de activă și complexă precum Consiliul Europei, să poată fi identificat un singur eveniment definitoriu. Totuși, anul 2025 a fost un astfel de an. Vizita Președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, la Strasbourg, în luna iunie, a avut o amploare deosebită din punct de vedere al semnificației politice, dar și al măsurilor de securitate, precum și al numărului de invitați și reprezentanți ai presei prezenți.

Aflat la Palais de l’Europe, dl Zelenskyy a semnat acordul privind Tribunalul Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Acesta a reprezentat un moment de referință în sprijinul acordat de Consiliul Europei Ucrainei după invazia pe scară largă a Federației Ruse și a fost cea mai citită știre pe portalul organizației în 2025. Secretarul General Alain Berset a declarat că „dreptul internațional trebuie să se aplice tuturor – fără excepții și fără standarde duble”.

Dl Zelenskyy s-a adresat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, apreciind rolul de lider al organizației în tragerea la răspundere a Rusiei pentru atacurile asupra Ucrainei. Într-un hemiciclu arhiplin, acesta a afirmat: „Agresorul trebuie să piardă. Lucrăm pentru asta. Dar justiția contează, de asemenea. Ea trebuie să funcționeze – astfel încât criminalii de război să nu aibă unde să se ascundă”.

În luna decembrie, Consiliul Europei a mobilizat un sprijin fără precedent pentru o nouă convenție care a lansat o Comisie Internațională de Cereri pentru Ucraina. Semnarea a avut loc la Haga.

Consiliul Europei: consolidarea democrației

Printre prioritățile-cheie ale organizației s-a numărat protejarea societăților democratice europene. Un eveniment dinamic și intens, desfășurat în acest spirit, a avut loc în iunie sub forma Hackathonului pentru democrație, care a stabilit un model de imaginație și cooperare ce poate fi utilizat pentru a consolida democrațiile europene, pe măsură ce organizația avansează către un Nou Pact Democratic pentru Europa. Între timp, site-ul Pactului a fost lansat în luna septembrie. Pactul a fost promovat în mod special de Secretarul General în cadrul vizitei sale în Finlanda, în noiembrie, semnalând intensificarea evenimentelor și consultărilor ce vor urma în 2026.

Importanța democrației a fost reflectată și în Conferința miniștrilor responsabili de afacerile tineretului, desfășurată în octombrie, în Malta, unde statele membre au cerut ca tinerii să se afle în centrul reînnoirii democratice. În mod similar, Forumul Mondial pentru Democrație, organizat în noiembrie la Strasbourg, ca parte a Noului Pact Democratic pentru Europa, a beneficiat de o implicare activă și vizibilă a tinerilor.

Valorile Consiliului Europei pe scena europeană și mondială

La New York, în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, Alain Berset a subliniat rolul Consiliului Europei ca actor-cheie în sistemul internațional bazat pe reguli, în cadrul mai multor evenimente multilaterale și bilaterale. Alături de lideri din întreaga lume, dl Berset a evidențiat clar dilema cu care se confruntă democrațiile liberale în fața provocărilor și amenințărilor directe: „Alegerea este clară: securitate cu democrație – sau lipsa unei securități durabile”. Vorbind la Universitatea Columbia, Secretarul General a dezvoltat ideea, afirmând că Europa trebuie să „definească o strategie pentru securitatea democratică – una care să plaseze valorile în centrul apărării noastre”.

Alături de Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, și de Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, referindu-se la situația copiilor din Ucraina, dl Berset a declarat că „fiecare zi în care războiul de agresiune al Rusiei a continuat a fost o zi furată copiilor Ucrainei”. La New York, dl Berset a prezentat poziția Consiliului Europei în discuțiile cu președinții Luiz Inácio Lula da Silva (Brazilia), Gabriel Boric (Chile), Gustavo Petro (Columbia), Ilham Aliyev (Azerbaidjan) și cu prim-ministrul Pedro Sánchez (Spania), printre alți lideri.

Comunitatea Politică Europeană s-a reunit la Tirana, în luna mai, unde Secretarul General s-a întâlnit cu șefi de stat și de guvern din întreaga Europă. El a reiterat mesajul potrivit căruia societățile noastre democratice sunt sub amenințare, iar răspunsul trebuie să fie unul holistic, afirmând:

„Securitatea europeană nu mai poate fi concepută în compartimente separate. Diviziunea tradițională dintre securitatea «dură» și cea «soft» a devenit depășită. Protejarea instituțiilor noastre, a drepturilor și a libertăților noastre – împotriva provocărilor externe și interne – a devenit un imperativ strategic.”

În octombrie, Comunitatea Politică Europeană s-a reunit din nou, la Copenhaga. Dl Berset a adresat liderilor europeni o întrebare extrem de pertinentă, în contextul reînarmării pentru protejarea statelor împotriva amenințărilor militare: „Problema este clară: dacă statele se reînarmează, dar mâine ajung la putere guverne extremiste, ce se întâmplă?”

„Reconstruiți Europa într-un spirit de serviciu reciproc”

Un moment trist pentru catolicii din Europa și din întreaga lume a fost decesul Papei Francisc, în Lunea Paștelui 2025. Papa vizitase Consiliul Europei în 2014 și reamintise organizației importanța misiunii sale de a „reconstrui Europa într-un spirit de serviciu reciproc”, într-o epocă marcată de cereri egoiste. Secretarul General Berset, marcând trecerea la cele veșnice a Suveranului Pontif, a declarat că ceea ce l-a impresionat cel mai mult a fost „claritatea sa morală neclintită – în promovarea justiției și a reconcilierii”.

În iunie, Secretarul General s-a întâlnit cu noul Papă, Leon al XIV-lea, la Sfântul Scaun – stat observator al Consiliului Europei – unde au discutat, printre altele, despre situația copiilor din Ucraina. Aceasta a fost o temă importantă pentru întreaga organizație, subliniată și prin numirea de către dl Berset, în februarie, a lui Thórdís Kolbrún Reykfjord Gylfadóttir în funcția de Trimis Special pentru situația copiilor din Ucraina.

Șaptezeci și cinci de ani de apărare a drepturilor omului

Anul a fost bogat în aniversări la Consiliul Europei, cea mai importantă fiind cea de-a 75-a aniversare a tratatului său fundamental, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pe care dl Berset a numit-o „o busolă democratică pentru Europa”. În cadrul unei ceremonii solemne desfășurate în noiembrie la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, alături de dl Berset au luat cuvântul președintele Curții, Mattias Guyomar, președinta Maltei, Myriam Spiteri Debono, și președintele Adunării Parlamentare, Theodoros Rousopoulos.

Comisia de la Veneția a sărbătorit, de asemenea, cea de-a 35-a aniversare, printr-o ceremonie deosebită organizată în Palazzo Ducale din Veneția, Italia – orașul în care organismul consultativ în materie constituțională a fost fondat și unde își desfășoară în continuare sesiunile plenare. Convenția de la Florența a marcat 25 de ani de protecție a patrimoniului peisagistic în Europa și dincolo de aceasta, printr-un eveniment organizat în octombrie la Villa Medicea „La Petraia”, în Florența.

În iulie, la Valletta, Malta, a avut loc Conferința miniștrilor responsabili de drepturile copilului, pentru a marca 15 ani de la Convenția de la Lanzarote – tratatul Consiliului Europei împotriva abuzului sexual asupra copiilor.

Secretarul General Adjunct, Bjørn Berge, a reprezentat organizația la evenimentele dedicate Convenției de la Florența, într-un an deosebit de activ pentru acesta, care a inclus vizite la Auschwitz, Polonia, pentru comemorarea eliberării fostului lagăr nazist al morții, la Malta pentru noul „Protocol de la Valletta” privind cooperarea în combaterea criminalității transnaționale, precum și la Palatul Westminster, pentru a avertiza asupra pericolelor utilizării abuzive a inteligenței artificiale. Cea mai îndepărtată misiune a sa a fost în Republica Coreea, unde a participat la Conferința mondială privind dopajul în sport, organizată la fiecare cinci ani, la Busan, și la Summitul internațional privind standardele IA, la Seul.

Președinții: de la Luxemburg la Malta și la Moldova


Conferința miniștrilor responsabili de tineret s-a desfășurat sub președinția activă a Maltei la Comitetul Miniștrilor. În luna mai, Malta a preluat președinția de la Luxemburg, a cărei președinție a inclus aproximativ 33 de evenimente. În noiembrie, Malta a predat președinția Republicii Moldova, care va avea misiunea de a conduce organizația în anul 2026.

Stabilirea de standarde prin noi tratate pentru Europa

În luna martie, Consiliul Europei a adoptat o nouă convenție pentru protejarea avocaților și a altor profesioniști din domeniul juridic, într-un context tot mai dificil pentru exercitarea profesiei pe întreg continentul. Alte noutăți în materie de tratate au inclus adoptarea unei noi convenții privind producția de seriale de televiziune, în noiembrie, și deschiderea spre semnare, în decembrie, a Convenției de referință privind protecția mediului prin drept penal.

La inițiativa Secretarului General și în urma unei munci intense în culise, în luna decembrie a fost organizată la Strasbourg o conferință ministerială informală pe tema migrației. Aceasta a inițiat un proces care, fără îndoială, va face parte din activitatea organizației în anul următor.

Sursa

*    *    *

19.12.2025

Parteneriat Consiliul Europei – Google pentru promovarea educației pentru cetățenie digitală

Marcând momentul de încheiere a Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025, Consiliul Europei și Google și-au unit eforturile într-un nou parteneriat ambițios, care reprezintă un pas important înainte în promovarea educației pentru cetățenie digitală. Această colaborare strategică recunoaște rolul esențial al dotării tinerilor și al cursanților de toate vârstele cu cunoștințele și competențele necesare pentru a naviga într-un peisaj digital aflat într-o continuă schimbare, punând un accent deosebit pe siguranța online, educația media și informațională, precum și pe alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale (IA).

Cei doi parteneri aduc puncte forte complementare. Consiliul Europei contribuie cu expertiza sa în politici publice și cadre educaționale, în timp ce Google oferă inovație tehnologică și o gamă largă de programe educaționale accesibile. Bazându-se pe experiența dobândită în dezvoltarea unor inițiative educaționale cu impact – precum „Be Internet Awesome”, „Be Internet Citizens”, „Super Searchers”, „Experience AI” și „Meet Leo” – parteneriatul urmărește consolidarea eforturilor de a ajunge la utilizatori de toate vârstele din statele membre ale Consiliului Europei. Aceste programe sunt concepute nu doar pentru a dezvolta competențe digitale, ci și pentru a împuternici utilizatorii și societatea civilă cu abilități practice pentru o participare online sigură și responsabilă, în special în ceea ce privește conștientizarea IA și siguranța online.

Obiective ambițioase:
  • promovarea educației pentru cetățenie digitală în statele membre ale Consiliului Europei;
  • abordarea oportunităților și provocărilor legate de tehnologiile digitale, cu o atenție specială acordată inteligenței artificiale;
  • sprijinirea școlilor, a factorilor de decizie și a instituțiilor din domeniul educației în adoptarea unor practici eficiente de educație pentru cetățenie digitală;
  • extinderea accesului la resurse de înaltă calitate și la metode inovatoare, pentru a facilita alfabetizarea digitală și incluziunea la scară largă.
Colaborarea va oferi sprijin direcționat partenerilor, instituțiilor educaționale și comunităților. Inițiativele de consolidare a capacităților se vor concentra pe educația privind inteligența artificială și siguranța online, punând la dispoziție resurse pentru copii, cursanți, părinți, cadre didactice și comunitatea în ansamblu.

Ambele organizații vor sprijini implementarea Foii de parcurs a Consiliului Europei pentru consolidarea educației pentru cetățenie digitală 2027–2031, vor coorganiza și vor participa la evenimente majore și vor contribui la promovarea unor noi resurse educaționale, precum DCE Planner al Consiliului Europei. Aceste eforturi urmăresc integrarea principiilor cetățeniei digitale prin inițiative și programe inovatoare ale Google.

Parteneriatul își propune să integreze pe scară largă cetățenia digitală, prin includerea unui angajament comun privind alfabetizarea în domeniul IA și educația pentru siguranța online – în special pentru minori – în ambițiile educaționale ale Europei.

Prin semnarea Memorandumului de înțelegere, partenerii urmăresc să deschidă calea către o transformare digitală a educației centrată pe cursant și fundamentată pe drepturile omului. Această abordare strict colaborativă, fără obligații financiare, va genera un impact pozitiv prin schimb de expertiză, programe inovatoare și o viziune comună pentru o societate digitală europeană mai sigură și mai incluzivă.

*     *     *

17.12.2025

Un pas decisiv în reforma tratamentului prin constrângere, bazată pe respectarea drepturilor omului

Reuniunea finală a grupului de lucru constituit în comun cu Ministerul Sănătății al Republicii Moldova a avut loc în perioada 16-17 decembrie 2025, la Chișinău, marcând o etapă importantă în procesul de finalizare a proiectului Regulamentului-cadru privind funcționarea secțiilor care asigură tratamentul prin constrângere cu caracter medical cu supraveghere obișnuită și riguroasă în spitalele de psihiatrie.

Proiectul Regulamentului vizează instituirea unui model operațional coerent, fundamentat pe respectarea drepturilor omului, pentru secțiile specializate care asigură tratamentul prin constrângere cu caracter medical, cu supraveghere obișnuită și riguroasă. Acesta răspunde deficiențelor sistemice documentate și necesității de armonizare a practicilor la nivel instituțional, prin stabilirea unor standarde obligatorii privind siguranța și securitatea, condițiile materiale, activitățile terapeutice și de reabilitare psihosocială, precum și protecția drepturilor pacienților. De asemenea, Regulamentul definește procedurile de internare, evaluare, consimțământ, re-evaluare și externare, asigurarea unui tratament individualizat și multidisciplinar, orientat spre recuperare, și introduce o diferențiere clară între regimurile de supraveghere obișnuită și riguroasă, bazată pe evaluarea riscurilor.

Elaborarea Regulamentului-cadru este prevăzută în Programul național privind sănătatea mintală 2023–2027 și reprezintă o componentă esențială a reformei mai ample a sistemului de tratament prin constrângere în Republica Moldova, având ca obiectiv consolidarea garanțiilor juridice, îmbunătățirea calității îngrijirii și alinierea practicilor naționale la standardele europene în domeniul drepturilor omului și a sănătății mintale.

Activitatea a fost organizată în cadrul Proiectului „Consolidarea reformelor din sistemul penitenciar, de probațiune și de îngrijire a sănătății în instituțiile de tip închis din Republica Moldova” (continuare 2025-2028), finanțat și implementat prin intermediul Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova (2025-2028).

*     *     *

16.12.2025

Sprijin fără precedent pentru o nouă convenție care lansează comisia internațională privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina


Treizeci și patru de state și Uniunea Europeană au semnat o nouă convenție care instituie Comisia Internațională privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina, în cadrul unei conferințe diplomatice co-găzduite de Consiliul Europei (46 de state membre) și de Regatul Țărilor de Jos, desfășurată la Haga.

Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a semnat Convenția privind instituirea Comisiei Internaționale privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina, în cadrul Conferinței diplomatice de la Haga.

Convenția prevede crearea pe platforma Consiliului Europei, a unei Comisii Internaționale privind cererile de despăgubiri, care constituie un mecanism crucial pentru documentarea abuzurilor și asigurarea despăgubirilor în contextul pierderilor suferite de Ucraina.

În calitate de Președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, a subliniat importanța acestui pas pentru asigurarea unei responsabilități clare a Federației Ruse pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei. Comisia Internațională privind cererile de despăgubiri reprezintă nu doar un cadru juridic, ci și un simbol al solidarității internaționale și al angajamentului colectiv pentru justiție.

Ministrul a reconfirmat sprijinul ferm al Republicii Moldova pentru Ucraina și pentru mecanismele internaționale de responsabilizare, inclusiv Registrul Daunelor, operaționalizarea Tribunalului Special pentru Crimele de Agresiune și funcționarea Comisiei Internaționale privind cererile de despăgubiri. Aceste elemente reprezintă priorități centrale ale președinției Republicii Moldova la CM al CoE.

Conferința a reunit lideri și reprezentanți de rang înalt din peste 50 de state, inclusiv Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și Prim-ministrul Țărilor de Jos, Dick Schoof.

„Astăzi marcăm un pas major înainte în asigurarea responsabilității pentru Ucraina. Comisia Internațională privind cererile de despăgubiri reprezintă dreptate și speranță pentru zeci de mii de victime – determinarea noastră ca cei care au suferit să nu fie uitați. Fac apel la ratificări rapide, astfel încât Comisia să devină operațională cât mai curând pentru poporul Ucrainei”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset.

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a declarat: „Ne așteptăm ca toate mecanismele de despăgubire – de la Registrul daunelor și Comisia de Despăgubiri până la efectuarea plăților – să intre în funcțiune și să beneficieze de un sprijin internațional puternic și suficient, astfel încât oamenii să simtă cu adevărat că orice prejudiciu cauzat de război poate fi compensat. Această agresiune și responsabilitatea Rusiei pentru ea TREBUIE să devină un exemplu clar, pentru ca alții să nu aleagă agresiunea.”

„Responsabilitatea înseamnă crearea condițiilor pentru o pace durabilă. Este o condiție a securității – astăzi și în viitor. Dar responsabilitatea nu privește doar Ucraina. Ea vizează Europa în ansamblu și fiecare stat european. Este vorba despre disponibilitatea Europei de a-și apăra pacea”, a declarat Maia Sandu, Președinta Republicii Moldova, care deține în prezent Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Prim-ministrul Țărilor de Jos, Dick Schoof, a subliniat: „În fiecare zi, Rusia bombardează în mod deliberat locuințe, distruge afaceri și afectează infrastructura din Ucraina. Rusia trebuie să despăgubească Ucraina pentru prejudiciile cauzate. De aceea am lansat Comisia Internațională privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina și suntem onorați să o găzduim.”

Comisia Internațională de Despăgubiri reprezintă al doilea pilon al mecanismului internațional de despăgubire legat de războiul de agresiune al Rusiei, bazându-se pe Registrul daunelor pentru Ucraina, deja existent. Comisia va funcționa în cadrul Consiliului Europei și va fi deschisă și participării altor state.

Registrul daunelor pentru Ucraina, creat în 2023, colectează și înregistrează cereri de despăgubire depuse de persoane fizice, organizații și autorități publice din Ucraina. Până în prezent, 44 de state și Uniunea Europeană au aderat la Registru, care a primit deja peste 86.000 de cereri.

Comisia Internațională de Despăgubiri va examina, evalua și decide asupra cererilor de despăgubire depuse la Registrul daunelor pentru Ucraina și va stabili, după caz, cuantumul despăgubirilor datorate în fiecare situație.

Convenția de instituire a Comisiei va intra în vigoare după ratificarea de către cel puțin 25 de semnatari, cu condiția asigurării fondurilor necesare pentru susținerea activității sale inițiale.

Dincolo de mecanismul de despăgubire, Consiliul Europei își reafirmă angajamentul față de viitorul pe termen lung al Ucrainei, printr-o abordare cuprinzătoare axată pe reconstrucția democratică și responsabilitate.

Sursa
Republica Moldova a semnat Convenția privind instituirea Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina

Registrul daunelor (info RO)

Convenția de instituie a Comisiei Internațională privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina

*     *     *

12.12.2025

Transformarea hotărârilor judecătorești în acțiuni concrete: Republica Moldova conduce dialogul privind protecția drepturilor omului

Sub egida Președinției sale a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, Republica Moldova a găzduit o conferință internațională de înalt nivel, dedicată unui obiectiv esențial: transformarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în schimbări reale pentru oameni.

Intitulat „Sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului – Executarea Hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului”, evenimentul a reunit judecători, procurori, avocați, reprezentanți ai autorităților publice, ai societății civile și experți internaționali, în vederea consolidării cooperării și a protecției drepturilor fundamentale ale omului la nivel național.

Discuțiile s-au axat pe o întrebare centrală: în ce mod executarea hotărârilor CtEDO poate conduce la îmbunătățiri tangibile în protecția drepturilor omului și la restabilirea încrederii în justiție? Participanții au analizat soluții concrete pentru provocările persistente în procesul de executare, punând accent pe prevenirea încălcărilor repetate, asigurarea unor remedii efective pentru reclamanți și consolidarea încrederii publicului în sistemele naționale de justiție.

În cadrul panelurilor de discuții, participanții au examinat mecanismele practice pentru consolidarea sensibilizării instituționale privind standardele CtEDO, optimizarea coordonării interinstituționale și integrarea sistematică a jurisprudenței acesteia în legislația, politicile și practica judiciară națională.

O sesiune aparte a vizat cauzele originare din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, evidențiind responsabilitățile instituționale față de reclamanți, importanța mecanismelor eficiente de sprijin și abordările pentru determinarea satisfacției juste în contexte complexe.

Agenți guvernamentali din Croația, Republica Cehă, Letonia, România și Ucraina au prezentat experiențele naționale și cele mai bune practici, ilustrând cum măsurile individuale accelerate, cooperarea interinstituțională consolidată și implicarea activă a societății civile pot contribui la sporirea transparenței și responsabilității în procesul de executare.

Conferința s-a încheiat cu un mesaj ferm și unanim: executarea eficientă a hotărârilor CtEDO nu reprezintă doar o obligație tehnică, ci constituie o piatră de temelie a justiției, democrației și demnității umane. Totodată, evenimentul a reafirmat angajamentul Republicii Moldova față de statul de drept, subliniind că executarea promptă și substanțială a hotărârilor CtEDO este esențială pentru asigurarea unei justiții echitabile și consolidarea instituțiilor democratice.


*     *      *

12.12.2025

Liderii se reunesc la Haga pentru a avansa procesul de asigurare a compensațiilor pentru Ucraina


Lideri și oficiali de rang înalt din întreaga Europă și din afara acesteia se vor reuni marți, 16 decembrie, la World Forum din Haga, pentru a lansa o nouă convenție care prevede instituirea unei Comisii Internaționale de Reclamații pentru Ucraina.

Comisia Internațională de Reclamații va reprezenta a doua componentă a mecanismului de compensare privind războiul de agresiune al Rusiei, completând Registrul Daunelor pentru Ucraina, deja existent. Comisia va fi instituită în cadrul Consiliului Europei și va fi deschisă și altor state.

„Consiliul Europei și partenerii săi au sprijinit Ucraina în rezistența împotriva agresiunii militare pe scară largă a Rusiei încă din prima zi”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, înaintea evenimentului. „Lucrând împreună, trebuie să fim pregătiți să sprijinim Ucraina în obținerea unei păci juste și durabile. Registrul Daunelor pentru Ucraina și Comisia Internațională de Reclamații vor fi instrumentele internaționale independente care vor aborda chestiunea compensațiilor pentru războiul dus de Rusia.”

Creat în 2023, Registrul Daunelor pentru Ucraina colectează și înregistrează cereri de despăgubire depuse de persoane fizice, organizații și autorități publice din Ucraina. Până în prezent, 44 de state și Uniunea Europeană s-au alăturat Registrului, care a primit deja peste 80.000 de cereri.

Negocierile formale privind instituirea Comisiei Internaționale de Reclamații au fost convocate la începutul acestui an de Țările de Jos și Ucraina, cu sprijinul Consiliului Europei. Peste 50 de state interesate și Uniunea Europeană au contribuit la elaborarea unei convenții a Consiliului Europei pentru instituirea comisiei. Convenția este deschisă și altor state și organizații regionale.

Comisia Internațională de Reclamații va examina, evalua și decide asupra cererilor depuse la Registrul Daunelor pentru Ucraina și va stabili, după caz, cuantumul despăgubirilor cuvenite. Convenția de instituire a comisiei va intra în vigoare după ratificarea de către 25 de semnatari, cu condiția asigurării fondurilor necesare pentru desfășurarea activității inițiale.

Urmăriți evenimentele live
Conferința diplomatică (în limbile engleză, franceză, spaniolă și ucraineană) și conferința de presă (în engleză, franceză și ucraineană) din 16 decembrie vor fi transmise live pe pagina dedicată

*     *     *

11.12.2025

Parteneriate ale localităților Republicii Moldova cu Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei pentru consolidarea participării civice

Opt autorități ai administrației publice locale din Republica Moldova și-au formalizat angajamentul de a consolida guvernarea locală incluzivă și participativă prin semnarea unor memorandumuri de înțelegere (MoU) cu Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. Ceremonia de semnare a avut loc la Chișinău, în prezența lui Gudrun Mosler-Törnström, raportor permanent pentru drepturile omului al Congresului.

Localitățile pilot – Andrușul de Sus, Anenii Noi, Bălți, Cimișlia, Izbiște, Lăpușna, Sireți și Zubrești – au fost selectate în urma unui apel de propuneri deschis în cadrul proiectului „Promovarea participării civile la procesul decizional politic în Republica Moldova”, implementat în conformitate cu Planul de acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028.

În discursul său, Mosler-Törnström a subliniat importanța promovării unei culturi a participării civice la nivel local: „Democrația devine mai puternică și mai rezistentă atunci când oamenii se implică activ în procesul decizional public. Aceste parteneriate reprezintă un pas concret în direcția consolidării în continuare a guvernării locale incluzive în Republica Moldova.” Reprezentanții autorităților locale au subliniat angajamentul lor de a spori participarea publică. După cum a declarat Ina Codreanu, primarul localității Andrușul de Sus: „Noi, autoritățile administrației publice locale, dorim să ne deschidem mai mult porțile către cetățeni, în special către tineri, pentru a modela comunitatea, a crea împreună soluții și a aduce un suflu nou în viața publică prin participarea civică activă.”

În ultimele luni, cele opt localități au participat la un program de consolidare a capacităților, care a inclus trei academii regionale, o serie de sesiuni de formare la care au participat 281 de persoane și un atelier practic de prezentare a instrumentelor-cheie ale Consiliului Europei, precum Civil Participation Toolkit, CivicLab și UChange. Fiecare localitate a elaborat un proiect de plan de acțiune pentru a-și ghida inițiativele participative.

Prin memorandumurile de înțelegere semnate, Congresul și municipalitățile partenere se angajează să piloteze în comun noi forme de participare civică, să consolideze capacitățile instituționale de consultare și dialog, să extindă oportunitățile de implicare a tinerilor și să asigure includerea femeilor, a grupurilor vulnerabile și a societății civile în procesele locale de luare a deciziilor.

Inițiativele pilot vor fi puse în aplicare la începutul anului 2026, iar experiențele și bunele practici vor fi împărtășite cu alte autorități locale din întreaga țară, ca parte a sprijinului continuu acordat de Congres inovării democratice și participării cetățenilor în Republica Moldova.

Sursa

*     *     *

10.12.2025

Școlile din Republica Moldova marchează democrația și drepturile omului în cadrul unei decade tematice naționale

Școlile din întreaga țară desfășoară, în contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, pe parcursul lunii decembrie, o serie de activități curriculare și extracurriculare în cadrul „Decadei Educației pentru Cetățenie Democratică și Drepturile Omului”. Inițiativa promovează echilibrul între cunoștințele teoretice și acțiunea democratică practică, sensibilitate la context și la diferențe, coeziunea socială etc.

Ghidurile metodologice și resursele didactice folosite în cadrul decadei au fost elaborate cu sprijinul Consiliului Europei, în cadrul proiectului „Educație pentru Democrație în Republica Moldova”. Consiliul Europei a organizat, de asemenea, ateliere online de formare pentru cadrele didactice, la care au participat aproximativ 3.800 de profesori și manageri școlari.

„Pentru fiecare nivel de școlaritate și pentru fiecare arie curriculară am propus sarcini de învățare care sperăm să-i inspire pe profesori și elevi să fie creativi. Activitățile decadei sunt structurate în jurul a trei valori-cheie ale educației pentru cetățenie democratică și drepturile omului: valorizarea demnității umane și a drepturilor omului, valorizarea diversității culturale și valorizarea democrației, dreptății, echității, egalității și a statului de drept”, a declarat Corina Lungu, șefa Direcției politici în învățământul general din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.

Activitățile oferă elevilor oportunități de a înțelege mai bine principiile democrației, drepturilor omului și statului de drept, dar și de a explora realitățile și provocările vieții democratice. Acestea includ aplicarea valorilor precum incluziunea, egalitatea, corectitudinea, participarea, transparența și responsabilitatea în școală și comunitate.

Procesul de învățare al decadei se bazează pe reflecție și practică, ajutând elevii să înțeleagă și să aplice drepturile și responsabilitățile democratice. Inițiativa se înscrie în continuitatea eforturilor anterioare, precum prima lecție a anului școlar 2025-2026 „Valorile care ne unesc” și decada tematică „Moldova care ne unește”, organizată în septembrie 2025.

Toate aceste inițiative au fost dezvoltate și implementate cu sprijinul Consiliului Europei și în strânsă colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, contribuind la aplicarea în practică a Noului Pact Democratic pentru Europa, în special a Pilonului 1 – Învățarea și Practicarea Democrației.

*     *     *

10.12.2025

Forumul Drepturilor Omului și Egalității și-a desfășurat cea de-a patra ediție

Forumul Drepturilor Omului și Egalității a avut loc la Bălți pentru al patrulea an consecutiv, evidențiind continuitatea și relevanța sa ca platformă națională de dialog și cooperare în domeniul protecției drepturilor omului și al egalității.



Ediția din 2025 a reunit peste 150 de participanți, inclusiv reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai autorităților naționale și locale, precum și ai societății civile.

Discuțiile s-au axat pe rolul autorităților locale în protejarea drepturilor omului, prevenirea și combaterea discriminării rasiale, precum și pe asigurarea interzicerii efective a torturii și a relelor tratamente.

Aceste teme se aliniază îndeaproape priorităților și mandatului Consiliului Europei. În discursul său de deschidere, Falk Lange, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a reamintit că Organizația a dezvoltat multiple standarde și instrumente în aceste domenii, inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și mecanismele de monitorizare și orientările oferite de Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) și de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT). De asemenea, acesta a subliniat că aceste standarde sunt completate de programe de cooperare specifice, care sprijină statele membre în transpunerea normelor europene în acțiuni concrete la nivel național și local.

Prin abordarea integrată a acestor subiecte, Forumul a evidențiat caracterul interconectat al protecției drepturilor omului și importanța unor eforturi susținute și coordonate între partenerii internaționali, naționali și locali. Desfășurat în contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, evenimentul a reafirmat angajamentul comun pentru promovarea și protejarea drepturilor omului și a egalității în Republica Moldova.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Consiliului Europei, în cadrul proiectului Support to the Office of the Ombudsperson in the Protection of Human Rights in the Republic of Moldova - Phase I.

Sursa

*     *     *

10.12.2025

Prezentarea Raportului de evaluare a riscurilor naționale privind spălarea banilor și finanțarea terorismului în Republica Moldova

Consiliul Europei, în parteneriat cu Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din Republica Moldova, au organizat un eveniment dedicat prezentării Raportului privind evaluarea riscurilor naționale de spălare a banilor și finanțare a terorismului (SB/FT ENR). Evenimentul a avut loc la Chișinău, la 10 decembrie 2025, și a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, organelor de supraveghere, organelor de aplicare a legii, sectorului privat și partenerilor internaționali.

Evenimentul a reprezentat punctul culminant al procesului de evaluare națională a riscurilor (ENR) privind spălarea banilor și finanțarea terorismului, care a fost lansat în ianuarie 2025, coordonat de SPCSB, cu participarea grupului de lucru dedicat ENR. Evaluarea a fost realizată aplicând metodologia Consiliului Europei și este aliniată la Recomandarea 1 a GAFI, care prevede ca țările să identifice, să evalueze și să analizeze riscurile de spălare a banilor și finanțare a terorismului pentru a le putea combate în mod eficient

Finalizarea ENR reprezintă un pas important, deoarece este esențială pentru a asigura că sistemul CSB/CFT din Republica Moldova continuă să fie eficient, să răspundă riscurilor existente și să fie adaptat la provocările viitoare. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare, pe baza datelor privind riscurile și vulnerabilitățile naționale în materie de spălare de bani și finanțare a terorismului.

Se preconizează că ENR va consolida pregătirea Republicii Moldova pentru viitoarea evaluare MONEYVAL programată pentru 2028, consolidând angajamentul țării de a respecta standardele internaționale în combaterea criminalității financiare. De asemenea, va servi drept bază pentru viitoarea Strategie națională CSB/CFT, care va oferi orientări strategice pentru consolidarea eficacității și rezilienței cadrului CSB/CFT din Republica Moldova.

Prezentarea raportului ENR reprezintă o etapă importantă în eforturile Republicii Moldova de a-și spori pregătirea națională, de a consolida colaborarea interinstituțională și de a preveni fluxurile financiare ilicite.

*     *     *

10.12.2025

Consolidarea protecțieie avertizorilor de integritate

Pentru a marca Ziua Internațională a Drepturilor Omului, Grupul Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei (GRECO) a publicat o nouă lucrare tematică privind protecția avertizorilor de integritate în instituțiile de aplicare a legii.

Avertizorii de integritate joacă un rol esențial în expunerea corupției din sectoarele public și privat. Lucrarea subliniază că protejarea persoanelor care semnalează fapte de încălcare a legii este esențială pentru apărarea integrității și transparenței și constituie o parte importantă a dreptului la libertatea de exprimare — un principiu reiterat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În ultimele două decenii, Consiliul Europei a condus eforturi pentru stabilirea unor standarde comune privind divulgarea sigură a informațiilor de interes public și protecția avertizorilor de integritate.

Sursa  
CoE: e- publicații: Protecția avertizorilor de integritate

*     *     *

09.12.2025

Născut după război, drapelul Europei a împlinit 70 de ani

Creat de Consiliul Europei pe un continent divizat, drapelul albastru cu 12 stele a devenit un simbol al unității pentru milioane de oameni.

Suntem atât de obișnuiți să vedem cele 12 stele aurii pe fond albastru închis – pe bancnote și plăcuțe de înmatriculare, pe permise de conducere și indicatoare stradale, la proteste, la concursuri muzicale și la turnee de golf – încât aproape că nu le mai observăm. A devenit parte a identității noastre comune, depășind diversitatea continentului.

Dar cum a apărut drapelul european?

În anii 1950, când bătrânul continent era încă în ruină după război și divizat de comunism, tânărul Consiliu al Europei a considerat că este nevoie de un nou drapel care să simbolizeze Europa și idealul european. A fost lansat un concurs. Zeci de propuneri au fost primite din partea publicului (unele dintre proiectele respinse pot fi văzute în galeria de sub acest articol), înainte ca, în cele din urmă, să fie ales bannerul galben și albastru, astăzi bine cunoscut.

Cele 12 stele nu indică numărul statelor membre: doisprezece a fost ales ca simbol al uniunii perfecte și al stabilității. Designul este simplu, ușor de realizat (specialiștii în vexilologie spun că un drapel bun ar trebui să poată fi desenat de un copil) și ușor de recunoscut.

Consiliul Europei a prezentat oficial drapelul la 9 decembrie 1955. De atunci, acesta a devenit imediat identificabil și asociat cu valorile fundamentale ale organizației. (Abia în anii 1980 drapelul a fost adoptat și de cealaltă organizație care avea să devină Uniunea Europeană.)

Sursa

*     *     *

09.12.2025

Democrația este în pericol fără o cultură a integrității și o acțiune puternică împotriva corupției

Pentru a marca Ziua Internațională Anticorupție, celebrată anual la 9 decembrie, Președintele Grupului Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei (GRECO), David Meyer, a emis următoarea declarație:

„Corupția distruge încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și subminează statul de drept; acest lucru este cu atât mai adevărat atunci când în societate se răspândește percepția impunității, iar conduita etică nu este suficient de bine înrădăcinată sau consolidată.

„Integritatea în viața publică nu este un accesoriu al democrației; este fundamentul ei. O acțiune hotărâtă și robustă pentru prevenirea și combaterea corupției, în toate formele ei și fără excepție, este esențială pentru asigurarea rezilienței instituțiilor democratice și a încrederii pe care cetățenii o plasează în acestea.

„Democrația necesită o cultură a integrității și responsabilității. Influența liderilor politici în promovarea acesteia nu trebuie subestimată. Dar pentru ca integritatea să devină normă și nu excepție, leadershipul etic prin exemplu trebuie însoțit de sisteme eficiente de integritate și anticorupție, de transparență și de un control independent. Această combinație rămâne piatra de temelie a credibilității democratice și a legitimității instituționale.

Concluziile studiului GRECO din runda a cincea de evaluare, care analizează progresele statelor membre în promovarea integrității și prevenirea corupției în cadrul guvernelor centrale și al forțelor de ordine, plasează lupta împotriva corupției în centrul guvernanței democratice. Aproape toate țările evaluate au primit recomandări ce vizează acțiuni privind politicile de integritate și anticorupție; transparența și supravegherea activităților guvernelor centrale și a persoanelor cu funcții executive de rang înalt; interdicțiile sau restricțiile pentru anumite activități; precum și declarațiile privind averea, interesele și datoriile.

„În ceea ce privește instituțiile de aplicare a legii, GRECO a emis recomandări pentru marea majoritate a țărilor evaluate în domeniile politicilor anticorupție și de integritate, recrutării, carierei și condițiilor de serviciu, precum și obligațiilor de raportare și protecției avertizorilor de integritate. Acest lucru confirmă faptul că integritatea trebuie să fie integrată instituțional la fiecare nivel, nu doar invocată retoric.

„Studiul demonstrează că prevenirea corupției – și instrumentele și valorile care o fac posibilă – reprezintă elemente definitorii ale democrațiilor reziliente. De asemenea, oferă guvernelor o direcție clară pentru a-și demonstra leadershipul și angajamentul în acest domeniu.

„Asigurarea integrității instituțiilor prin design, prevenirea corupției înainte ca aceasta să apară, închiderea lacunelor legislative și instituționale și garantarea responsabilității pentru comportamentele neetice sau ilegale constituie cele mai puternice garanții împotriva erodării încrederii publice.

„Ancorat în Noul Pact Democratic pentru Europa, GRECO va continua să sprijine statele membre în consolidarea cadrului lor juridic și instituțional pentru prevenirea și combaterea corupției, promovarea unui leadership etic și întărirea instituțiilor responsabile, care să mențină încrederea cetățenilor și să contribuie la securitatea democratică.”

CoE: e- publicații: Guverne centrale și instituții de aplicare a legii

*     *     *

04.12.2025

Comitetul Anti-Tortură al Consiliului Europei (CPT) publică raportul privind vizita sa ad hoc din 2025 în Republica Moldova

Republica Moldova a înregistrat progrese în abordarea mai multor provocări din sistemul său penitenciar. Cu toate acestea, autoritățile moldovenești trebuie în continuare să întreprindă acțiuni ferme pentru a combate fenomenul ierarhiei informale a deținuților și pentru a preveni violența și intimidarea dintre deținuți, conchide Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante (CPT) într-un raport publicat recent.

Sursa

BV: CoE-RM: Raportul CPT privind vizita ad-hoc in Republica Moldova, la 3-12 iunie 2025 (Info RO)

*     *     *

03.12.2025

Noua convenție a Consiliului Europei marchează un moment de referință în lupta împotriva criminalității de mediu

Într-un pas decisiv pentru protecția mediului la nivel global, Convenția privind protecția mediului prin drept penal a fost deschisă astăzi pentru semnare. Aceasta oferă baza pentru un răspuns coerent, la nivelul justiției penale, din partea statelor față de criminalitatea în domeniul mediului, inclusiv peste frontiere.

Două state membre ale Consiliului Europei – Republica Moldova și Portugalia – precum și Uniunea Europeană au semnat tratatul astăzi.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a îndemnat cu fermitate toate celelalte state membre să semneze și să ratifice această convenție. „Trebuie să ne accelerăm eforturile colective pentru a proteja mediul și a combate infracțiunile de mediu care ne amenință viitorul”, a subliniat el.

Tripla criză planetară de mediu

Convenția face parte din eforturile cuprinzătoare ale Consiliului Europei în domeniul mediului, prevăzute, în special, în Strategia sa privind mediul, și reflectă un răspuns colectiv la „tripla criză planetară” formată din schimbările climatice, poluare și pierderea biodiversității. Noul tratat se concentrează pe dimensiunea penală a daunelor aduse mediului și stabilește un cadru juridic solid pentru combaterea infracțiunilor grave de mediu, care, în unele cazuri, au rămas nepedepsite sau insuficient urmărite penal.

Elaborată de statele membre ale Consiliului Europei, cu contribuții din partea Sfântului Scaun, Uniunii Europene, Națiunilor Unite, INTERPOL, precum și a societății civile, această nouă convenție transmite un mesaj puternic: distrugerea mediului nu reprezintă doar un eșec de politică publică, ci poate constitui și o infracțiune, care necesită instrumente juridice puternice și cooperare internațională. Semnarea de către Uniunea Europeană confirmă sprijinul UE pentru obiectivele convenției.

Convenția stabilește o gamă largă de infracțiuni de mediu și permite statelor să urmărească penal conduitele intenționate care duc la dezastre ecologice echivalente cu ecocidul. Prevederile privind răspunderea persoanelor juridice, sancțiunile și criminalitatea organizată reflectă natura în schimbare a infracțiunilor de mediu și legăturile acestora cu rețelele criminale transnaționale. Convenția include, de asemenea, un mecanism de monitorizare a implementării și responsabilității.

Obiectivul imediat este obținerea a 10 ratificări, dintre care cel puțin opt trebuie să fie din partea statelor membre ale Consiliului Europei, minimul necesar pentru intrarea în vigoare a tratatului. Acest moment critic va debloca instrumentele sale juridice pentru tragerea la răspundere a autorilor infracțiunilor de mediu. Lupta împotriva criminalității de mediu nu trebuie să cunoască frontiere, iar convenția va fi, în timp, deschisă și statelor nemembre ale Consiliului Europei.

Îndemnăm guvernele să acționeze rapid, astfel încât să putem începe cât mai curând aplicarea acestor măsuri vitale de protecție”, a subliniat secretarul general Berset.

Sursa

 *     *      *

02.12.2025

Young V&A câștigă Premiul Muzeal al Consiliului Europei 2026

Premiul Muzeal al Consiliului Europei 2026 a fost acordat muzeului Young V&A din Regatul Unit. Muzeul a fost selectat de Comitetul pentru Cultură al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care s-a reunit astăzi la Paris.

Young V&A este o filială a Victoria and Albert Museum, muzeul național britanic de arte aplicate. După renovare, muzeul a fost redeschis în iulie 2023 în East London, cu trei galerii adaptate diferitelor grupe de vârstă: Imagine, Joc și Design.

Creat și organizat împreună cu copii și tineri, muzeul promovează creativitatea generațiilor viitoare, sprijină educatori și oferă o practică muzeală centrată pe copil și incluzivă.

Programele sale leagă designul și joaca de teme reale precum sustenabilitatea, apartenența și empatia, găsind un echilibru între ludic, rigurozitate educațională și incluziune. De asemenea, implică activ copiii cu nevoi educaționale speciale și dizabilități.


https://t.ly/-yBLy (...)