Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.
Posted by
Labels: , , , ,

Noutăți UE-RM - Octombrie - descembrie 2025

06.10.2025

Republica Moldova a devenit parte operațională a SEPA,
 marcând o etapă majoră de integrare financiară europeană, care facilitează accesul populației și al mediului de afaceri la servicii de plată moderne, eficiente și competitive.
 Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA - Single Euro Payments Area) – infrastructura care reunește 41 de țări europene și oferă cetățenilor și companiilor transferuri în euro rapide, sigure și la costuri reduse, chiar zero.

„Integrarea Moldovei în SEPA este un moment istoric pentru sistemul financiar național și confirmă parcursul european al țării. Această realizare elimină barierele administrative și aduce standarde europene directe în viața de zi cu zi a oamenilor și afacerilor din Republica Moldova”, subliniază doamna Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, instituția care a coordonat și implementat procesul de aderare la SEPA.

SEPA (Single Euro Payments Area /Zona Unică de Plăți în Euro) este cadrul european care permite efectuarea transferurilor în euro între sistemele de plată între țările participante, în aceleași condiții de cost, siguranță și timp de procesare, indiferent de granițe. SEPA reunește toate statele membre ale Uniunii Europene, precum și Regatul Unit, țările din Spațiul Economic European, Elveția, Andorra, Monaco, San Marino și Vatican.

Avantajele SEPA pentru Republica Moldova

Pentru cetățeni și familiile din diaspora, transferurile în euro devin mai rapide, sigure și la costuri mult mai mici, uneori chiar și cu comision zero, în funcție de serviciile băncilor participante. Dacă anterior un transfer internațional putea costa între 20 și 200 de euro, acum acesta va fi procesat la aceleași standarde și tarife ca în Uniunea Europeană, cu doar câțiva euro sau chiar gratuit. Astfel, remiterile vor ajunge acasă mai repede și cu mai puține costuri, ceea ce înseamnă mai mulți bani direct în bugetul fiecărui consumator.

Pentru mediul de afaceri, SEPA elimină barierele administrative și aduce companiile moldovenești la nivel de egalitate cu cele europene. Peste 60% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre UE, iar costurile reduse de tranzacționare sporesc competitivitatea și facilitează comerțul și investițiile. Statisticile arată că în 2024 s-au realizat aproximativ 830.000 de tranzacții în euro între Moldova și țările SEPA cu o valoare totală de 11,8 miliarde de euro, adică zilnic peste 3.200 de plăți în valoare de 45 milioane de euro. De acum, aceste fluxuri financiare vor fi gestionate mult mai eficient, la costuri reduse, direct prin sistemul SEPA.

La nivel macroeconomic, integrarea în SEPA generează economii directe estimate la circa 20 de milioane de euro, resurse care rămân în economie pentru investiții, dezvoltarea afacerilor și locuri de muncă. Totodată, aderarea transmite un semnal puternic de stabilitate și credibilitate partenerilor internaționali și investitorilor.

Detalii
Single Euro Payments Area (SEPA

02.10.2025

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la Summitul Comunității Politice Europene, 
desfășurat la Copenhaga, Regatul Danemarcei, țară care deține și președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Evenimentul, găzduit de Prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, a reunit 53 de lideri europeni – șefi de stat și de guvern, alături de reprezentanți ai instituțiilor europene. În deschiderea lucrărilor, Președinta Maia Sandu a subliniat sprijinul clar exprimat de cetățenii Republicii Moldova la alegerile parlamentare din 28 septembrie pentru integrarea europeană. Șefa statului a împărtășit, totodată, experiența autorităților în combaterea ingerințelor externe la adresa proceselor democratice.


În marja summitului, Președinta Maia Sandu a găzduit o reuniune cu mai mulți parteneri ai Republicii Moldova, la care au participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele României, Nicușor Dan, Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, precum și liderii instituțiilor europene: Președintele Consiliului European, António Costa, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas. 
Liderii europeni și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Republica Moldova, parcursul său european și consolidarea dezvoltării economice.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dezvoltarea economică și consolidarea păcii și securității pe continent au fost în centrul discuțiilor cu gazda evenimentului, Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, cu Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, cu Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, cu Premierul Belgiei, Bart De Wever, Premierul Finlandei, Petteri Orpo și Premierul Irlandei, Micheál Martin., Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy., etc

Comunitatea Politică Europeană (CPE) a fost creată la inițiativa Președintelui Franței, Emmanuel Macron, și are drept obiectiv promovarea dialogului politic, întărirea cooperării și consolidarea securității, stabilității și prosperității pe continent. Următoarea reuniune a CPE va avea loc în Armenia, în primăvara anului 2026.

Detalii

Posted by
Labels: ,

Noutăți CoE-RM - Octombrie 2025

11.10.2025

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, participă la Aniversarea Comisiei de la Veneția

Pe 11 octombrie 2025, Comisia de la Veneția sărbătorește 35 de ani de activitate în domeniul consilierii țărilor privind reformele constituționale și juridice, printr-o ceremonie ce va avea loc la Palazzo Ducale din Veneția, în prezența Președintelui Republicii Italiene, Sergio Mattarella.

Evenimentul va fi deschis de Secretarul General Alain Berset și Președinta Comisiei de la Veneția, Claire Bazy Malaurie, după saluturile instituționale ale Primarului din Veneția, Luigi Brugnaro. Vor urma discursuri ale Maiei Sandu, Președinta Republicii Moldova, Gordanei Siljanovska-Davkova, Președinta Republicii Macedonia de Nord, și Antonio Tajani, Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și Ministru pentru Afaceri Externe și Cooperare Internațională al Italiei.

Discursul principal, intitulat „Democrația reînnoită: lecții din tranziții, provocările actuale ale regresului democratic și angajamentul nostru pentru viitor”, va fi susținut de Egils Levits, fost Președinte al Republicii Letonia și fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului. 

De asemenea, audienței se vor adresa: Clifton Grima, Ministrul Educației, Sportului, Tineretului, Cercetării și Inovației din Malta, în numele Președinției malteze a Comitetului Miniștrilor; Theodoros Rousopoulos, Președintele Adunării Parlamentare; Marc Cools, Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale; Ivana Jelić, Vicepreședinta Curții Europene a Drepturilor Omului; și Michael O’Flaherty, Comisar pentru Drepturile Omului.

Evenimentul va oferi o oportunitate unică de a evalua modul în care instituțiile democratice s-au dezvoltat în statele membre ale Consiliului Europei și nu numai în ultimii 35 de ani, de a analiza realizările activității Comisiei de la Veneția în sprijinul proiectării constituționale și de a reflecta asupra modalităților de promovare a dezvoltării democratice în viitor.

În aceeași zi va fi inaugurată expoziția „La Democrazia attraverso il Diritto. Dalla Serenissima Repubblica alla Commissione di Venezia del Consiglio d’Europa” („Democrația prin drept: de la Serenissima Republic la Comisia de la Veneția a Consiliului Europei”). Expoziția va fi accesibilă publicului până la 6 ianuarie 2026, în Appartamenti del Doge, Palazzo Ducale.

Această expoziție, realizată în colaborare între Comisia de la Veneția, Biroul de Program al Consiliului Europei la Veneția, Soprintendenza Archivistica e Bibliografica del Veneto e Trentino-Alto Adige, Archivio di Stato di Venezia, Fondazione Musei Civici di Venezia (MUVE) și Consiglio Regionale del Veneto, oferă o călătorie fascinantă prin istoria democrației și a statului de drept, de la precursorul Serenissima Republic of Venice până la statele membre ale Consiliului Europei de astăzi, sub perspectiva expertă a Comisiei de la Veneția.

*     *     *

09.10.2025

Acordarea Premiului Balanța de Cristal a Justiției

Premiul Balanța de Cristal a Justiției, care recompensează practicile judiciare inovatoare în cadrul instituțiilor judiciare europene, a fost acordat de Comisia pentru eficiența justiției (CEPEJ) a Consiliului Europei Consiliului Judiciar din Olanda pentru inițiativa sa de sprijinire a persoanelor aflate în dificultăți financiare.

Proiectul Schuldenfunctionaris („Ofițerul pentru datorii”) contribuie la găsirea de soluții pentru persoanele îndatorate prin desemnarea de ofițeri pentru datorii în cadrul instanțelor, care oferă suport debitorilor și identifică problemele potențiale la o etapă timpurie.

Mențiuni de onoare

De asemenea, două proiecte au primit mențiuni speciale:

  • „Centrul de sprijin pentru tutela legală” – Judecătoriile din Flandra (Belgia);
  • „Hiperautomatizarea procedurii ordinului de plată în justiție” – Ministerul Justiției (Spania).

Pentru ediția din acest an a Premiului European Balanța de Cristal a Justiției, au fost depuse 28 de proiecte din 16 țări, axate pe eficiența și accesul la justiție, protecția victimelor și digitalizarea sistemului judiciar.

Cipru, gazda ceremoniei

Premiul a fost înmânat Consiliului Judiciar din Olanda, reprezentat de Jan van Breda, lider de program pentru Inovare și Implementare, Femke Damsteegt, judecător la Curtea Supremă, și Herman van Harten, judecător la Curtea de Apel din Haga, în prezența președintelui CEPEJ, Francesco Depasquale. Membrii juriului competiției, compus din personalități de marcă din domeniul justiției, au fost, de asemenea, prezenți pentru a explica decizia lor.

Școala de Formare Judiciară și Hope for Children CRC Policy Center (Cipru), câștigătorii ediției anterioare a premiului (2023), au găzduit evenimentul.

Reprezentanții proiectelor premiate vor fi invitați să le prezinte la reuniunea plenară a CEPEJ din decembrie 2025.

Proiectele câștigătoare ale Premiului Balanța de Cristal a Justiției vor servi, de asemenea, ca subiecte de cercetare pentru studenții masteranzi ai facultăților de drept, invitați să participe la cea de-a patra ediție a Premiului Junior Balanța de Cristal a Justiției, care va fi lansat în octombrie 2025.

Sursa

*     *     *

02-03.10.2025

Consolidarea cunoștințelor privind investigarea și judecarea infracțiunilor de violență domestică

Particularitățile investigării și urmării penale a cazurilor de violență domestică, în lumina Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), au fost discutate cu 29 de asistenți judiciari, grefieri și consultanți ai procurorilor (26 femei și 3 bărbați) la Chișinău.

Participanții au explorat violența domestică ca fenomen social, măsurile de protecție și asistență pentru victime, precum și cadrul legal național – incluzând dreptul penal, procedura civilă și dreptul civil. De asemenea, au fost analizate provocările în investigarea și soluționarea cazurilor, precum și jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Seminarul a fost organizat în cadrul proiectului Consiliului Europei „Sprijinirea implementării Convenției de la Istanbul în Republica Moldova – Faza II”, în parteneriat cu Women’s Law Centre și Institutul Național de Justiție, și cu sprijin financiar din partea Suediei.

*     *     *

29.09-03.10.2025

Delegația Republicii Moldova participă la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei


În perioada 29 septembrie – 3 octombrie 2025, la Strasbourg, Republica Franceză, se desfășoară sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Reuniunea aduce în atenție o serie de subiecte de actualitate și provocări majore pentru democrațiile europene, printre care protecția jurnaliștilor din Gaza, eliberarea jurnaliștilor ucraineni deținuți ilegal în Federația Rusă, noile amenințări ale Rusiei la adresa securității democratice, consolidarea statului de drept în Georgia, precum și teme privind criza politică din Serbia, democrația și dialogul incluziv în Turcia.

Delegația Parlamentului Republicii Moldova participă activ la această sesiune, fiind condusă de deputatul Ion Groza. Din componența delegației fac parte parlamentarii Natalia Davidovici, Andrian Cheptonar și vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea.

Agenda sesiunii include, de asemenea, dezbateri pe teme de actualitate precum inteligența artificială și migrația, combaterea violenței sexuale împotriva bărbaților și băieților, promovarea acoperirii universale a sănătății și garantarea dreptului la locuință. Parlamentarii vor examina și măsuri menite să asigure libertatea de circulație a membrilor APCE, necesară pentru exercitarea mandatului lor.

Un moment important al reuniunii a fost decernarea Premiului Václav Havel pentru Drepturile Omului 2025, pentru care au fost nominalizați trei jurnaliști. În paralel, Adunarea va adopta avize privind proiectul Convenției pentru crearea unei Comisii Internaționale de Soluționare a Cererilor pentru Ucraina și proiectul Convenției Consiliului Europei referitoare la coproducțiile audiovizuale sub formă de seriale.

În cadrul sesiunii de toamnă, parlamentarii au reales-o pe dna Despina Chatzivassiliou în funcția de Secretar General al APCE, care va deține mandatul pentru următorii cinci ani. Totodată, oficiali de rang înalt s-au adresat Adunării, inclusiv președinta Maltei, Myriam Spiteri Debono, prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian, și Ian Borg, viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe și turismului din Malta, în calitate de președinte al Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.

În marja sesiunii, este prevăzută reuniunea Comitetului APCE pentru onorarea obligațiilor și angajamentelor asumate de statele membre. Cu acest prilej, va fi desemnat cel de-al doilea coraportor pentru Republica Moldova, iar agenda include și un schimb de opinii privind recentele alegeri parlamentare desfășurate în țara noastră.

Participarea activă a delegației naționale la dezbaterile APCE confirmă angajamentul Republicii Moldova de a contribui la promovarea valorilor democratice, a statului de drept și a drepturilor omului în spațiul european.

Republica Moldova a devenit stat membru al Consiliului Europei în anul 1995, consolidându-și în acești 30 de ani parcursul democratic și apartenența la familia europeană a democrațiilor.






https://t.ly/nN4WT (....)
Posted by
Labels: , , , ,

Zilele Europene ale Patrimoniului 2025: Patrimoniu și Arhitectură: Ferestre către Trecut, Uși către Viitor

Tema Zilelor Europene ale Patrimoniului 2025, „Patrimoniul Arhitectural”, explorează peisajul arhitectural bogat și variat care formează identitatea culturală a Europei, marcând totodată aniversarea a 50 de ani de la „Anul Patrimoniului Arhitectural European” din 1975. Această inițiativă a Consiliului Europei a fost esențială pentru recunoașterea patrimoniului arhitectural ca factor cheie în determinarea calității vieții și îmbunătățirea eforturilor de conservare în întreaga Europă.

Tema din 2025, „Patrimoniul Arhitectural”, pune accent pe realizările artistice și tehnice ale arhitecturii, prezentând totul, de la mari monumente din orașele aglomerate până la clădiri vernaculare din zonele rurale. Aceasta subliniază cum arhitectura depășește funcționalitatea de bază, fiind un simbol puternic al istoriilor locale și naționale, al identității culturale și al memoriei colective.

Știați că logo-ul Zilelor Europene ale Patrimoniului este inspirat de simbolul folosit în timpul „Anului Patrimoniului Arhitectural European” din 1975, consolidând importanța durabilă a acestei inițiative?

„Patrimoniul Arhitectural” invită comunitățile să exploreze și să celebreze stilurile arhitecturale, perioadele și materialele diverse care au modelat mediul construit al Europei. Aceasta încurajează o apreciere mai profundă pentru meșteșugurile și patrimoniul cultural intangibil implicate în crearea acestor structuri, recunoscând importanța conservării atât a clădirilor fizice, cât și a abilităților utilizate pentru construirea lor. Prin concentrarea pe patrimoniul arhitectural, Zilele Europene ale Patrimoniului 2025 își propun să promoveze o înțelegere mai mare a modului în care mediul nostru construit reflectă și influențează istoria noastră comună, inspirând totodată eforturi de protejare și conservare a acestui patrimoniu pentru generațiile viitoare.

https://www.europeanheritagedays.com/Shared-Theme

Broșura Zilele europene ale patrimoniului 2025: Patrimoniu și Arhitectură: Ferestre către Trecut, Uși către Viitor vă va ajuta să concepeți programul pentru 2025, având ca temă Patrimoniul Arhitectural. Organizatorii de evenimente sunt invitați să adapteze această temă într-un mod care să corespundă cel mai bine limbii și culturii lor.

În centrul acestei teme se află ideea că patrimoniul nostru arhitectural, împreună cu patrimoniul său imaterial aferent, rolul pe care îl joacă în crearea unui sentiment de apartenență și identitate, precum și amintirile personale și colective pe care le evocă, reprezintă un element pe care toate comunitățile îl pot împărtăși și care necesită acțiuni concertate pentru a fi protejat pentru generațiile viitoare.

Această temă invită comunități din întreaga Europă să exploreze și să celebreze bogăția și diversitatea patrimoniului arhitectural, recunoscând în același timp rolul său în definirea identității culturale și în dezvoltarea durabilă. Prin tururi ghidate, expoziții, ateliere și evenimente educaționale, oamenii de toate vârstele sunt încurajați să descopere istoria și importanța clădirilor care ne înconjoară.

Mai mult decât simple structuri, clădirile noastre spun povești despre trecut, dar și despre viziuneanoastră pentru viitor. Fie că vorbim despre tehnici de construcție tradiționale sau despre inovații arhitecturale moderne, conservarea și interpretarea patrimoniului construit joacă un rol crucial în modelarea unui viitor mai sustenabil și mai incluziv.

În această broșură, veți găsi inspirație, idei și resurse pentru a organiza evenimente care să pună în valoare arhitectura și patrimoniul, aducând împreună comunități din întreaga Europă.

Idei de organizare a activităților:

  • Tururi ghidate ale clădirilor istorice: Organizarea de vizite în clădiri cu semnificație istorică, oferind participanților informații despre arhitectura și istoria acestora.
  • Ateliere de meșteșuguri tradiționale: Crearea de ateliere interactive unde participanții pot învăța tehnici tradiționale de construcție și restaurare.
  • Expoziții fotografice: Prezentarea de expoziții cu imagini ale diferitelor stiluri arhitecturale din regiune, evidențiind evoluția acestora în timp.
  • Conferințe și discuții: Organizarea de sesiuni cu experți în arhitectură și patrimoniu pentru a discuta despre importanța conservării și provocările actuale.
  • Programe educaționale pentru tineri: Dezvoltarea de activități dedicate elevilor și studenților pentru a-i implica în descoperirea și aprecierea patrimoniului arhitectural local.
#EuropeanHeritageDays. #EHD2025

Patrimoniul arhitectural celebrat în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2025


Anul acesta, milioane de oameni din întreaga Europă sunt invitați să exploreze moștenirea durabilă și puterea transformatoare a arhitecturii în modelarea identității culturale comune.

O inițiativă comună a Consiliului Europei și a Uniunii Europene, ZEP reprezintă unul dintre cele mai apreciate programe culturale europene. Desfășurate în 48 de țări semnatare ale Convenției Culturale Europene, evenimentele oferă acces la mii de monumente și situri – multe dintre ele, de obicei, închise publicului.

De la castele medievale și palate baroce, până la clădiri industriale și icoane moderniste, tema din acest an evidențiază arhitectura ca pe o mărturie vie a diversității, rezilienței și creativității Europei, dar și ca pe o fundație pentru comunități mai durabile și incluzive.

Programul 2025 contribuie la promovarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept – principiile fundamentale pe care se sprijină Consiliul Europei. El reflectă principiile Convenției de la Faro, care promovează participarea comunităților la protejarea patrimoniului, și ale Convenției de la Granada, ce subliniază protecția patrimoniului arhitectural european ca responsabilitate comună.

„Arhitectura este mult mai mult decât piatră și structuri – este o oglindă a societăților noastre, a aspirațiilor noastre și a istoriei noastre comune”, a declarat Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei. „Zilele Europene ale Patrimoniului din acest an ne invită să redescoperim modul în care mediul construit leagă generațiile, păstrează memoria și inspiră viitorul.”

„Identitatea fiecărui oraș, sat și a fiecărei comunități din Europa este modelată de arhitectura sa. Ea dă sens și un sentiment de apartenență locurilor pe care le numim acasă”, a afirmat Glenn Micallef, Comisar pentru Echitate Intergenerațională, Tineret, Cultură și Sport. „Felul în care protejăm și prețuim patrimoniul arhitectural reflectă tipul de Europă pe care dorim să-l transmitem generațiilor viitoare. Conservarea acestui patrimoniu înseamnă onorarea trecutului și, totodată, construirea unui viitor cultural, social și de mediu mai incluziv.”

Mii de evenimente vor fi organizate în întreaga Europă, incluzând tururi ghidate, expoziții, ateliere, spectacole și experiențe digitale, care vor implica publicul de toate vârstele. De la meșteșuguri practice și plimbări arhitecturale, la povești, experiențe de patrimoniu în realitate virtuală și discuții despre durabilitate, programul oferă ceva pentru fiecare.

MOLDOVA


De la Chișinău la Orhei, Călărași, Basarabeasca, Edineț, Fălești, Dubăsari, Căușeni și Bălți, instituțiile muzeale, bibliotecile, școlile și centrele culturale aduc patrimoniul cultural mai aproape de comunități prin conferințe, expoziții, tururi ghidate, ateliere de creație și activități educative pentru copii și tineri

Printre evenimentele majore se numără:
  • Conferința Internațională „Valoarea Universală Excepțională a Complexului Cultural Precucuteni–Ariușd–Cucuteni–Trypillia” (18–19 septembrie, Muzeul Național de Istorie a Moldovei), care reunește experți din Republica Moldova, România și Ucraina, subliniind importanța unuia dintre cele mai mari complexe arheologice din Europa de Sud-Est și potențialul său de a fi inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
  • Forumul Internațional „Patrimoniu și Arhitectură: Ferestre spre Trecut, Uși spre Viitor” (20 septembrie, Muzeul Național de Istorie a Moldovei), platformă de dialog internațional privind monumentele istorice și noile intervenții arhitecturale în zone istorice.
Detalii

BNRM

Biblioteca Națională a Republicii Moldova devine un spațiu de descoperire și dialog cultural, găzduind o serie de activități interactive cu genericul „EUROPEANA – platformă europeană privind patrimoniul cultural digital”. Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare, în parteneriat cu Centrul Național de Digitizare, va organiza sesiuni educaționale în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului.



#EHD 2025

ZEP #EHD 2019-2024


*  *  *

Apelul pentru povești privind Zilele Europene ale Patrimoniului, deschis până la 12 martie, reprezintă o șansă pentru comunitățile locale de a-și împărtăși comorile de patrimoniu cu alte comunități din Europa.

Această cerere de propuneri este o inițiativă competitivă de acordare de granturi, organizată prin intermediul Zilelor europene ale patrimoniului, cel mai celebrat eveniment cultural participativ împărtășit de oamenii din Europa.

Apelul este deschis comunităților Zilelor Europene ale Patrimoniului din țările participante, inclusiv Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina, siturilor care poartă Marca patrimoniului european și câștigătorilor Premiului UE pentru Patrimoniu Cultural / Premiului Europa Nostra (care au găzduit o Zi Europeană a Patrimoniului în ultimii patru ani, 2021 – 2024). De asemenea, se așteaptă ca solicitanții să organizeze o EHD în 2025.

DETALII


Posted by
Labels: , , , , ,

Noutăți UE - RM - Iulie - septembrie 2025

29.09.2025

Republica Moldova: Declarația Înaltei Reprezentante în numele Uniunii Europene privind alegerile parlamentare

Duminică, 28 septembrie, cetățenii Republicii Moldova și-au exercitat dreptul democratic de a vota în alegerile parlamentare. Rezultatele scrutinului confirmă sprijinul ferm al populației pentru viitorul european al Republicii Moldova, așa cum este consacrat în Constituția sa. Alegătorii au acordat un mandat clar și puternic pentru continuarea angajamentului hotărât al Republicii Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Potrivit constatărilor și concluziilor preliminare ale OSCE/ODIHR, aceste alegeri au fost competitive, au oferit opțiuni politice clare și au fost bine organizate, sprijinite de un cadru juridic solid. Noile legi adoptate și cerințele privind eligibilitatea candidaților au generat anumite dificultăți, însă Comisia Electorală Centrală a acționat prompt în soluționarea acestora. Campania electorală și procesul de vot s-au desfășurat într-un context de ingerințe și presiuni fără precedent și de natură complexă din partea Rusiei, fapt consemnat și de OSCE/ODIHR.

Uniunea Europeană condamnă cu fermitate atacurile hibride necontenite ale Rusiei și ale intermediarilor săi, menite să submineze statul de drept și procesul democratic din Republica Moldova, să alimenteze destabilizarea țării și să accentueze polarizarea prin utilizarea masivă a dezinformării, cumpărării de voturi, atacurilor cibernetice și instruirii provocatorilor violenți. Felicităm cetățenii Republicii Moldova pentru reziliența și hotărârea de a rezista ingerinței maligne a Moscovei și de a-și proteja alegerea. Uniunea Europeană apreciază, de asemenea, eforturile instituțiilor relevante ale Republicii Moldova de a asigura integritatea alegerilor, în pofida manipulărilor și presiunilor externe persistente.

Uniunea Europeană așteaptă cu interes să colaboreze strâns cu noul Parlament și cu viitorul Guvern pentru a avansa procesul de aderare la UE și implementarea Agendei de Reformă, precum și pentru a consolida reziliența și creșterea economică a țării.

Viitorul Republicii Moldova și al cetățenilor săi se află în Uniunea Europeană. Felicităm Republica Moldova pentru calitatea și ritmul accelerat al reformelor legate de aderare și salutăm progresele semnificative obținute până acum. Suntem pregătiți să facem următorii pași în procesul de aderare, în conformitate cu principiul bazat pe merite, și să avansăm negocierile de aderare.

Sursa



22.09.2025
Republica Moldova a încheiat etapa de screening bilateral

Sesiunile de screening bilateral s-au desfășurat în perioada iulie 2024 - septembrie 2025, la Chișinău, Luxembourg și Bruxelles.

Procesul de screening bilateral  - 15 luni de analiză a legislației naționale în raport cu cea europeană și peste 100 000 de pagini de legislație analizate de experții din instituțiile noastre publice.



Ceea ce a reușit să realizeze Republica Moldova în doar 15 luni, este o mare performanță. Le mulțumesc colegilor din cadrul Biroului pentru Integrare Europeană și tuturor funcționarilor publici din instituțiile statului pentru toată munca depusă zi de zi și curajul de care au dat dovadă. Împreună, am arătat că Moldova este o țară în care UE poate avea încredere. Moldova poate fi stat membru al UE foarte curând, dacă vom continua să credem cu tărie în acest deziderat!”, a spus Cristina Gherasimov,  Viceprim -ministră pentru Integrare Europeană

Ultimul capitol discutat a fost Capitolul 33 – Prevederi financiare și bugetare.

Delegația RM a fost condusă de Cristina Gherasimov, Viceprim -ministră pentru Integrare Europeană și negociator- șef al Republicii Moldova.

Capitolul 33 abordează modul de gestionare a resurselor financiare, inclusiv taxele vamale ca resurse proprii tradiționale, contribuțiile bazate pe TVA, venitul național brut și deșeurile de ambalaje nereciclate, fiind strâns interconectat cu domenii precum fiscalitate, statistică, mediu și uniune vamală.
Echipa Ministerului Finanțelor, condusă de secretarele de stat Maia Savva și Corina Alexa, a prezentat modul în care RM va gestiona resursele proprii tradiționale (în special taxele vamale), contribuțiile bazate pe TVA, venitul național brut și deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate. Totodată, au fost evidențiate măsurile pentru consolidarea transparenței și prevenirea corupției în gestionarea resurselor financiare.
Participarea echipei Serviciului Vamal, a  confirmat încă o dată rolul esențial al autorității vamale în procesul de integrare europeană. 

Reprezentanții Comisiei Europene au apreciat prezentările și dialogul constructiv, reiterând sprijinul pentru Republica Moldova în procesul de pregătire pentru negocierile de aderare.

Etapele următoare

Comisia Europeană prezintă rezultatele procesului de screening statelor membre prin rapoarte de screening, în care poate recomanda deschiderea negocierilor în domeniile de politici relevante.
Odată ce statele membre își dau acordul, capitolele de negociere, care fac parte din clustere tematice mai ample, pot fi deschise. 
Se așteaptă ca Republica Moldova:
  • să își continue procesul de reforme, 
  • să se alinieze la legislația UE,
  • să își consolideze capacitatea instituțională și administrativă, ghidată de reperele stabilite de statele membre.  
Cu ocazia finalizării procesului de evaluare a conformității legislației naționale cu cea europeană, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a primit la Președinție pe funcționarii publici care au contribuit la buna desfășurare a acestui pas decisiv pe calea integrării europene a RM.

În cadrul întrevederii, șefa statului și-a exprimat recunoștința pentru munca intensă și dedicarea echipelor din toate instituțiile implicate, care, pe parcursul ultimelor 15 luni, au demonstrat profesionalism, responsabilitate și perseverență.

Detalii:
18.09.2025

Moldova: UE ia măsuri pentru eliminarea taxelor vamale pentru șapte categorii de produse agricole

Consiliul UE  a adoptat un regulament de liberalizare temporară a comerțului în privința celor șapte produse agricole din RM care nu sunt deja complet liberalizate:
  •  roșiile,
  • usturoiul,
  • strugurii de masă, merele,
  • cireșele, 
  • prunele,
  • sucul de struguri. 
Aceasta înseamnă că RM poate cel puțin să își dubleze exporturile de astfel de produse – pentru o perioadă de un an – către Uniunea Europeană fără taxe vamale.

Obiectivul UE este acum de a trece de la acest regim temporar la un cadru pe termen lung care să ofere stabilitate actorilor economici de ambele părți și să stimuleze fluxurile comerciale, protejând în același timp sectoarele agricole sensibile din UE.

Viitorul acord va include clauze de salvgardare robuste împotriva denaturării pieței și va condiționa noul acces pe piață de alinierea treptată a RM la standardele agroalimentare specifice ale UE până în 2027.

UE a condamnat ferm războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a luat măsuri fără precedent pentru a sprijini RM, atât în ​​acest context excepțional, cât și pe calea sa spre aderare.

Acestea includ măsuri comerciale autonome și un Plan de creștere de 1,9 miliarde EUR pentru a stimula reformele pe termen lung și creșterea economică. Moldovei i s-a acordat statutul de candidat la UE în iunie 2022, iar negocierile de aderare au început în decembrie 2023.

Nu putem ignora impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra Republicii Moldova. Odată cu ridicarea taxelor vamale pentru restul produselor agricole care nu au fost deja complet liberalizate, Republica Moldova poate exporta acum cel puțin de două ori mai multe astfel de produse către UE fără taxe vamale. Prin aceste măsuri excepționale, UE își aprofundează relațiile comerciale cu Republica Moldova și își demonstrează sprijinul pentru stabilizarea economiei Republicii Moldova.  
Jozef Síkela, ministrul ceh al industriei și comerțului
Detalii:
10.09.2025

Parlamentul European a adoptat Rezoluția  referitoare la întărirea rezilienței Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride și a ingerințelor răuvoitoare ale Rusie

Parlamentul European a adoptat cu o majoritate de peste 75%, rezoluția prin care își reconfirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și cere începerea negocierilor de aderare pe capitole

Rezoluția,a fost adoptată cu 490 de voturi pentru, 65 împotrivă și 86 de abțineri.

Documentul conține două solicitări esențiale:
  • accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, inclusiv prin deschiderea negocierilor pe capitole;
  • creșterea sprijinului financiar și tehnic pentru Republica Moldova, astfel încât țara să poată face față presiunilor și atacurilor hibride venite dinspre Federația Rusă.
Detalii:


Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut aun discurs în plenul Parlamentului European, în care a vorbit despre apărarea democrațiilor, reziliența Moldovei și riscurile majore cu care se confruntă țara noastră în pragul alegerilor parlamentare din 28 septembrie.
Șefa statului a vorbit și despre alegerile parlamentare din 28 septembrie. „Rezultatul va hotărî dacă ne consolidăm ca o democrație stabilă pe drumul spre Uniunea Europeană – ca un vecin sigur al Ucrainei și un furnizor de securitate pentru Uniune – sau
dacă Rusia ne destabilizează, ne smulge de lângă Europa și ne transformă într-o amenințare la granița de sud-vest a Ucrainei și la frontiera de est a Europei”, a avertizat Maia Sandu.
În încheiere, șefa statului s-a adresat direct cetățenilor Republicii Moldova cu un apel la unitate și responsabilitate civică: „Acum trebuie să facem pasul decisiv: să alegem un Parlament care să ducă Moldova în Uniunea Europeană. Viitorul Moldovei depinde de curajul și unitatea cu care vom merge la vot.”

Uniunea Europeană

întrevederi cu Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, și cu liderii grupurilor politice europene: grupul Partidului Popular European, grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, grupul Renew Europe, grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și grupul Verzilor.

Șefa statului a discutat despre necesitatea continuării sprijinului ferm al legislativului comunitar pentru parcursul de aderare la UE, inclusiv prin susținerea economică acordată țării noastre.Maia Sandu a salutat și decizia de a deschide la Chișinău un birou de legătură al Parlamentului European.

În cadrul discuțiilor, Președinta a subliniat progresele țării noastre pe drumul european, importanța menținerii cursului democratic și a asigurării integrității alegerilor, precum și necesitatea unui răspuns comun la provocările actuale de securitate. 

Șefa statului a accentuat că Moldova își poate asigura pacea și securitatea printr-o diplomație activă bazată pe relații solide cu partenerii și vecinii săi.

Consiliul Europei

Întrevederea s-a desfășurat în contextul pregătirilor pentru preluarea de către RM a Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, în perioada noiembrie 2025 – mai 2026.

Discuțiile au vizat și consolidarea cooperării prin Planul de Acțiuni Republica Moldova – Consiliul Europei și adoptarea unor noi măsuri pentru apărarea democrației și creșterea rezilienței în fața ingerințelor externe.

Șefa statului a evidențiat contribuția Consiliului Europei, inclusiv a Adunării Parlamentare, a Comisiei de la Veneția și a Curții Europene pentru Drepturile Omului, la dezvoltarea democratică a Moldovei și la întărirea statului de drept. Președinta Maia Sandu a reafirmat angajamentul de a continua reformele, în special în justiție, în conformitate cu așteptările cetățenilor și cerințele ce țin de aderarea la UE.

Totodată, Președinta a confirmat disponibilitatea Republicii Moldova de a contribui activ la consolidarea democrației, statului de drept și unității europene.

Detalii
08.09.2025
UE a oferit compensații de 87 milioane de lei antreprenorilor pentru energia electrică, în perioada ianuarie-august 2025

În total, 1055 de agenți economici au primit sprijin prin program, dintre care:
  • 550 prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) – 2160 cereri achitate în valoare de peste 87 milioane lei
  • 505 prin Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) – 1674 cereri achitate în valoare de peste 23,8 milioane lei.
Programul rămâne activ pe tot parcursul anului 2025, iar antreprenorii pot depune cererile 100% online, fie prin aplicația EVO, fie prin platforma MCabinet.

Pentru a răspunde mai bine nevoilor mediului de afaceri, programul a fost ajustat pe parcursul implementării. Printre cele mai importante modificări se numără:
  • prelungirea termenului de depunere a cererilor, de la 10 la 30 de zile;
  • eliminarea pragului de eligibilitate de 3%, pentru a permite accesul unui număr mai mare de beneficiari;
  • extinderea duratei programului pentru tot anul 2025 (inițial, era prevăzut doar pentru trei luni).
Detalii

05.09.2025

Noua ambasadoare a Uniunii Europene în Republica Moldova- Iwona Piórko

Înainte de a fi detașată în Moldova, Ambasadoarea Iwona Piórko a ocupat funcția de Ambasadoare a UE la Singapore, din 2021 până în 2025.

Anterior, Iwona Piórko a deținut mai multe funcții la Bruxelles. În calitate de membră a cabinetului vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene pentru „Europa pregătită pentru era digitală”, Margrethe Vestager, a supravegheat un portofoliu care includea politica industrială, strategia pentru IMM-uri, piața internă, comerțul, e-guvernarea, precum și coordonarea cu Consiliul de Miniștri al UE.
De asemenea, a fost șefa departamentului de Afaceri Internaționale din cadrul Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene. Din 2014 până în 2017, a fost membră a cabinetului șefului politicii externe a UE, Federica Mogherini. Din 2010 până în 2014, a fost membră a cabinetului comisarului pentru extindere și politica europeană de vecinătate, Štefan Füle

În data de 5 septembrie 2025 noua ambasadoare a UE în RM,  Iwona Daria Piorko Bermig, și-a prezentat scrisorile de acreditare președintei Maia Sandu, începându-și astfel oficial mandatul în Republica Moldova. 

 întrevedere cu  premierul Dorin Recean

Oficialii au discutat despre proiectele realizate cu sprijinul UE, care au contribuit la dezvoltarea infrastructurii, consolidarea securității energetice și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.

Șeful Executivului a subliniat că Guvernul de la Chișinău va continua să acorde prioritate acțiunilor necesare pentru accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, evidențiind sprijinul constant și deschiderea statelor europene față de RM.

Prioritățile comune includ avansarea reformelor esențiale, consolidarea instituțiilor democratice și agenda pentru pace, stabilitate și viitorul european al Republicii Moldova.

întrevedere cu viceprim-ministra, ministra dezvoltării economice și digitalizării, Doina Nistor


Oficialii au discutat despre necesitățile Moldovei pentru impulsionarea creșterii economice și posibilitățile oferite de UE pentru mobilizarea investițiilor.





întrevedere cu secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Carolina Perebinos

Cei doi oficiali au făcut un schimb de opinii privind cooperarea bilaterală în domeniul securității și apărării, inclusiv în legătură cu calendarul evenimentelor planificate pentru perioada următoare. Secretarul de stat a reiterat aprecierea pentru sprijinul oferit de UE în consolidarea rezilienței RM, în special prin intermediul Misiunii de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova (EUPM) și al Instrumentului European pentru Pace (EPF).

De asemenea, au fost discutate pregătirile pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, cu accent pe organizarea secțiilor de votare din străinătate.

întrevedere cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu
Discuțiile au vizat multitudinea de proiecte implementate în țara noastră cu sprijinul Uniunii Europene pentru a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor. Președintele Parlamentului a exprimat deschiderea legislativului de a menține și a intensifica în continuare bunele relații de cooperare cu UE, precum și a salutat debursarea primei tranșe de 270 milioane de euro din Planul de Creștere pentru Moldova – cel mai mare pachet de ajutor finan­ciar oferit de Uniunea Europeană Moldovei.
Dragi prieteni, bine v-am găsit.
Numele meu este Iwona Piórko și sunt noua Ambasadoare a Uniunii Europene în țara voastră.
De la venirea mea, acum două săptămâni, am simțit căldura oamenilor și bogăția culturii dumneavoastră.
Am venit într-un moment crucial al istoriei noastre comune, iar Uniunea Europeană vă este alături.
Sunt aici pentru a vă asculta și pentru a construi o relație de încredere. Voi vizita fiecare colț al țării și fiecare regiune, pentru a învăța cum să ajutăm mai bine comunitățile voastre.
Sunt originară din Polonia și am fost martoră la eforturile și transformările pe care Uniunea Europeană le-a adus în viața cotidiană.
Cu determinare și unitate, Moldova va face parte din Uniunea Europeană, iar noi suntem aici pentru a vă ajuta.
Împreună, în Uniunea Europeană.
Detalii:
 Lansarea Inițiativei „Echipa Europa – Sisteme Agro-alimentare Sustenabile”

Aa fost semnat un Memorandum de Înțelegere care marchează lansarea Inițiativei având ca obiectiv modernizarea și creșterea rezilienței agriculturii naționale.

Memorandumul stabilește cooperarea dintre Uniunea Europeană, Republica Cehă și Polonia în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, pentru implementarea unui proiect cu durata de patru ani.

Scopul principal al acestei inițiative este :
  • să îmbunătățească reziliența sectorului agroalimentar în RM, 
  • să ofere suport fermierilor pentru a face față șocurilor externe și provocărilor cauzate de schimbările climatice.
 Având un buget de 8,5 milioane de euro , finanțat de UE și Republica Cehă (UE- 7,5 milioane de euro,  Republica Cehă -  1 milion de euro),  ,  implementată de Agenția Cehă pentru Dezvoltare, Solidarity Fund PL în Moldova și Centrul Leton de Consultanță și Formare Rurală, proiectul va introduce soluții inovatoare și bune practici europene de modernizare a agriculturii și consolidare a comunităților rurale și va fi implementat pe parcursul a patru ani, până în iunie 2029.

Inițiativa „Echipa Europa: Sisteme Agro-alimentare Sustenabile” se va concentra pe integrarea tehnicilor agricole inovatoare și dezvoltarea afacerilor. Se vor implementarea practici europene testate, cum ar fi:
  •  testarea solului în laborator,
  •  utilizarea în siguranță a produselor biocide,
  •  crearea unui Registru Agricol Organic digital,
  •  cooperarea și schimbul de experiență între experți, ferme și în industrie.
„Această Inițiativă Echipa Europa «Sisteme Agro-alimentare Sustenabile» confirmă angajamentul UE de a sprijini substanțial fermierii și întreprinderile pentru a deveni mai competitivi și mai rezilienți – pentru a se adapta la schimbările climatice, a adopta practici durabile, a accesa noi piețe și a se pregăti pentru integrarea în piața unică a UE”, a declarat Adam Grodizcki, șeful adjunct al Secției Cooperare a Delegației UE în Republica Moldova.
Detalii:
05.09.2025

Vizita șefei Unității pentru Georgia, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan și Belarus a Serviciului European de Acțiune Externă, Deren Derya (este prima vizită a oficialului european în RM)
Dialogul a vizat parcursul european al Republicii Moldova și pașii următori în procesul de aderare la Uniunea Europeană, cu accent pe Capitolul 31 – Politica externă, de securitate și apărare. 

Oficialii au discutat, de asemenea, despre agenda de evenimente planificate în perioada imediat următoare în cadrul dialogului politic Republica Moldova – Uniunea Europeană și al Parteneriatului moldo-comunitar de securitate și apărare.

Totodată, părțile au avut un schimb de opinii despre situația economică și de securitate din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Detalii:
04.09.2025

Comisia Europeană a acordat Republicii Moldova fonduri suplimentare în valoare de 18,9 milioane de euro prin intermediul Mecanismului pentru reformă și creștere economică,


reafirmând sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru procesul de reformă al țării. Totodată, având în vedere progresele semnificative realizate de Republica Moldova în domeniul reformelor, Uniunea Europeană lansează un apel către mediul de afaceri să investească în această țară.


Comisia Europeană a aprobat debursarea după ce a constatat că Republica Moldova a îndeplinit patru indicatori de reformă aferenți calendarului de plăți semestrial în cadrul Mecanismului pentru reformă și creștere economică. Printre realizările-cheie se numără dezvoltarea unor piețe deschise și competitive de energie electrică și gaze naturale, precum și adoptarea unor măsuri menite să consolideze securitatea energetică.

Suma de 18,9 milioane de euro se adaugă pre-finanțării de 270 milioane de euro deja acordate în acest an. Republica Moldova urmează să beneficieze de până la 1,9 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi prin intermediul Mecanismului, în perioada 2025–2027.


Comisia Europeană a lansat o cerere de exprimare a interesului, încurajând întreprinderile din UE, SEE și Moldova să exploreze oportunitățile de investiții în țară. În calitate de țară candidată la aderarea la UE, cu sprijinul Planului de creștere, Moldova își sporește accesul la Piața Unică, oferind oportunități deosebite întreprinderilor.

Inițiativa vizează crearea unui portofoliu de investiții private transformatoare în Moldova, care ar putea beneficia de sprijinul Comisiei Europene și al instituțiilor financiare partenere, precum Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Detalii -  https://europa.eu/!3X4p8p

03 - 05.09.2025

Pe parcursul vizitei, Comisara europeană va a purta discuții cu reprezentanții guvernării despre reforme și parcursul european, va avea întâlniri cu investitori și antreprenori despre viitorul economiei. Marta Kos va discuta cu dialog cu jurnaliști, influenceri și creatori de conținut, va vizita locuri de patrimoniu cultural și religios.

Aceasta este a treia vizită a Martei Kos în țara noastră. Ultima dată oficiala a vizitat R. Moldova în perioada 8 – 12 mai, când a vizitat mai multe localități din nordul și sudul țării.


Discuțiile s-au concentrat pe pașii concreți pe care țara noastră îi face în procesul de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv evaluarea legislației naționale în raport cu acquis-ul comunitar.

Șefa statului a subliniat că atât Republica Moldova, cât și Ucraina sunt pregătite să avanseze la următoarea etapă a negocierilor, într-un proces meritocratic care să reflecte eforturile și progresele ambelor țări.

Oficialii s-au referit și la proiectele aflate în derulare prin Planul de Creștere pentru Moldova, un program de investiții de 1,9 miliarde de euro. O parte din fonduri, debursată în această vară, a fost destinată proiectelor care aduc beneficii directe cetățenilor: reabilitarea a peste 200 km de drumuri regionale și locale, modernizarea cantinelor școlare pentru a asigura mese gratuite elevilor începând din septembrie, sprijin prin granturi pentru antreprenori, programe pentru tineri și utilaje pentru colectarea deșeurilor în sate.

De asemenea, Președinta a salutat debursarea următoarei tranșe de 18,9 milioane de euro, ca urmare a progreselor realizate de Republica Moldova.

În centrul discuției: Planul de creștere economică pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro – un sprijin major din partea UE, condiționat de continuarea reformelor democratice și economice.
Oficiala europeană a apreciat ritmul susținut al reformelor implementate, menționând că acestea depășesc așteptările Uniunii Europene.„Republica Moldova transmite un semnal puternic privind angajamentul de a implementa reformele necesare pentru creștere economică și integrare europeană. Totodată, îndemnăm investitorii europeni să investească în Moldova – o țară care dă dovadă de determinare și depune eforturi susținute pe calea aderării la UE.”
                                               
întrevedere cu comunitatea religioasă din Republica Moldova
 Au fost abordate câteva aspecte:
  • UE și Biserica împărtășesc valori comune – demnitate, pace, solidaritate și compasiune – valori care servesc oamenilor și societății.
  • În vremuri dificile, comunitățile religioase joacă un rol esențial în promovarea unității, speranței și grijii față de cei mai vulnerabili.
  • Integrarea europeană susține cultura, tradițiile și identitățile comunităților locale din UE, iar aceasta creează mai multe oportunități pentru conservarea lor.
  • UE a sprijinit restaurarea mănăstirilor și a siturilor cultural-istorice cu valoare spirituală, precum Căpriana, Țîpova și Vadul lui Rașcov. Împreună cu organizațiile creștine, UE a contribuit, la crearea primelor cantine sociale și bănci de alimente, oferind asistență zilnică celor mai vulnerabili.
Printre realizările importante în relația moldo-comunitară, oficiala europeană a evidențiat în cadrul conferinței de presă susținute cu viceprim-ministra pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov: eliminarea tarifelor de roaming începând cu 1 ianuarie 2026, integrarea în Zona unică de plăți în euro (SEPA), precum și un nou regim comercial ce oferă mai multe oportunități de export pentru producătorii autohtoni.


În cadrul Evenimentului  „Valorificarea oportunităților de investiții în Republica Moldova. Dialog cu comunitatea de afaceri” a fost  făcut anunțul de către Prim-ministrul Dorin Recean, Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos și Viceprim-ministra, ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor., pentru exprimarea interesului în investiții, adresat tuturor companiilor din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European și Republica Moldova. Sunt bineveniți atât investitorii străini, cât și antreprenorii locali și cei din diaspora care vor să participe la transformarea economiei naționale.



Apelul este deschis până în iunie anul viitor. Pentru a fi eligibile, proiectele trebuie să aibă o valoare minimă de 10 milioane euro, iar investitorul să asigure cel puțin 15% contribuție proprie din totalul investiției. Companiile își pot exprima interesul prin platforma Comisiei Europene, iar propunerile vor fi examinate în ordinea depunerii, de comitete de evaluare ce se vor întruni trimestrial, începând cu decembrie 2025.

Comisara europeană a participat la prezentarea  
priortăților strategice  de dezvoltare a domeniului afacerilor interne a RM.(2026-2030)

În cadrul evenimentului „Prioritățile strategice ale sistemului afacerilor interne: Angajament pentru Integrare Europeană ”au fost prezentate cele 7 programe sectoriale care acoperă ordinea și securitatea publică, prevenirea și combaterea criminalității, controlul armelor de calibru mic și al armamentului ușor, protecția civilă și situațiile excepționale, managementul frontierei, migrația și azilul, integrarea etapizată a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate. Acestea sprijină eforturile Republicii Moldova de a alinia sectorul afacerilor interne la standardele Uniunii Europene.

La fel, a fost prezentată și versiunea actualizată a Strategiei de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru anii 2022-2030, aprobată în ședința Guvernului din 26 august 2025.

„Această strategie se referă la ceea ce este esențial pentru aderarea la UE: combaterea corupției și protejarea Moldovei și a UE. Moldova acționează pe baza recomandărilor pe care le-am făcut în timpul procesului de analiză. Aceasta este dedicația și implicarea de care avem nevoie pentru a aduce Moldova în UE”, a declarat Marta Kos, Comisarul European pentru Extindere

 Detalii:
(VIDEO) Evenimentul „Valorificarea oportunităților de investiții în Republica Moldova. Dialog cu comunitatea de afaceri” https://www.youtube.com/watch?v=X1Y1otGN-DU

(VIDEO) Conferință de presă susținută de viceprim-ministra pentru Integrare Europeană a RM, Cristina Gherasimov, și comisara europeană pentru extindere, Marta Kos:

(VIDEO)  Prioritățile strategice ale sistemului afacerilor interne - angajament pentru integrare europeană 

01-02.09.2025 

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, participă la reuniunea informală a Consiliului Afaceri Generale (CAG) al Consiliului UE,

 care se desfășoară la Copenhaga, cu tematica „Criteriile de la Copenhaga și integrarea graduală".

Moldova este invitată să ia parte la eveniment, împreună cu celelalte state candidate, alături de cei 27 de miniștri pentru afaceri europene din statele membre ale UE.

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a avut mai multe întrevederi bilaterale cu omologi din statele membre ale Uniunii Europene, în marja reuniunii informale a Consiliului Afaceri Generale (CAG) de la Copenhaga.

„Am vorbit despre evoluțiile din regiune și de acasă, despre provocările cu care ne confruntăm în ajunul scrutinului parlamentar din 28 septembrie, dar și despre agenda de reforme a țării noastre și pașii următori în procesul de aderare la UE”, a spus Cristina Gherasimov.

„Moldova nu este singură, iar parcursul nostru european este susținut plenar de toate statele membre ale Uniunii Europene. Este mesajul pe care mi l-au transmis astăzi omologii mei din Italia, Franța, Portugalia, Slovenia, Spania și Ungaria”, a menționat Cristina Gherasimov.

02.09.2025

Noul sondaj Eurobarometru privind extinderea UE
Acest sondaj relevă că 56 % dintre cetățenii UE sunt în favoarea continuării procesului de extindere a Uniunii. Sprijinul este deosebit de mare în rândul tinerilor: aproximativ două treimi dintre respondenții cu vârste cuprinse între 15 și 39 de ani consideră că (potențialii) candidați ar trebui să adere la UE odată ce îndeplinesc condițiile necesare.

Statele membre cu cele mai ridicate rate de susținere a extinderii sunt Suedia (79 %), Danemarca (75 %) și Lituania (74 %). În schimb, cele mai mici scoruri sunt înregistrate în Cehia, Franța (ambele cu 43 %) și Austria (45 %).

Deși sprijinul acordat diferitelor țări candidate la aderarea la UE variază în rândul cetățenilor, Ucraina este cea mai favorizată pentru aderare odată ce toate criteriile de aderare vor fi îndeplinite, beneficiind de cel mai ridicat nivel de sprijin (52 %) în cel mai mare număr de state membre (14). În schimb, 41% rămân împotrivă. Suedia (91%), Danemarca și Finlanda (ambele cu 81%) înregistrează cele mai ridicate niveluri de susținere.

În cazul Moldovei, aproape jumătate dintre respondenți (48 %) își exprimă sprijinul pentru aderarea acesteia, cu condiția îndeplinirii tuturor criteriilor, opoziția fiind mai redusă, de 40 %. Moldova este candidatul preferat în trei state membre: Suedia (75 %), România (67 %) și Letonia (64 %).

O majoritate (56 %) dintre europeni consideră că propria lor țară ar beneficia de pe urma unei viitoare extinderi. Printre avantajele cele mai recunoscute se numără 
  • o influență globală mai puternică,
  • o piață mai mare pentru întreprinderile din UE, 
  • mai multe oportunități de angajare și o solidaritate și securitate sporite.
În același timp, respondenții își exprimă îngrijorarea cu privire la migrație, corupție și criminalitate, precum și la costurile financiare ale extinderii. Acestea subliniază importanța asigurării faptului că țările candidate respectă statul de drept, combat corupția și protejează drepturile fundamentale, toate acestea fiind elemente esențiale ale unui proces de aderare credibil și bazat pe merite.
„Eurobarometrul transmite un alt mesaj clar: oamenii doresc un proces credibil, bazat pe valori și impulsionat de reforme reale. Împreună cu statele membre, vom interacționa direct cu cetățenii, vom răspunde preocupărilor lor și vom arăta cum extinderea aduce pace, prosperitate și o Europă mai unită". 
                                 Marta Kos, Comisarul Europene pentru Extindere
Sondajul a fost realizat între februarie și martie 2025, culegând opiniile a peste 26 300 de cetățeni din toate cele 27 de state membre ale UE.

 Detalii:

02.09.2025

Semnarea Acordului de aderare a Republicii Moldova la Programul Uniunii Europene „Europa Creativă”

a fost oficializată de Sergiu Prodan, ministrul Culturii din Republica Moldova, și Glenn Micallef, comisarul european pentru Echitate între Generații, Tineret, Cultură și Sport. Acordul deschide noi orizonturi pentru artiștii și organizațiile culturale din țară, care vor putea accesa finanțări și colaborări la nivel european începând cu 1 ianuarie 2026.

Prin această aderare, sectorul cultural și creativ din Republica Moldova se aliniază standardelor și oportunităților europene. Organizațiile culturale locale vor putea participa în condiții de egalitate cu cele din statele membre ale UE la proiecte de cooperare transfrontalieră, programe de mobilitate artistică și inițiative menite să promoveze diversitatea culturală. Acordul reprezintă o recunoaștere a valorii și potențialului scenei creative moldovenești și consolidează legăturile culturale cu spațiul european.

Printre beneficiile concrete ale acordului se numără
  • accesul la un buget european dedicat culturii,
  • sprijin pentru traducerea și promovarea operelor literare, precum și
  • posibilitatea de a participa la rețele și platforme europene, inclusiv mass-media.
Republica Moldova va fi scutită de plata taxei de participare. Acest pas va permite artiștilor și profesioniștilor din domeniul culturii să se conecteze cu parteneri din întreaga Europă, să facă schimb de experiență și să contribuie la dialogul cultural european cu o voce distinctă, incluzivă. Orașe precum Chișinău, Bălți, Cahul sau Ungheni vor putea candida la prestigiosul titlu de Capitală Europeană a Culturii, aducând o vizibilitate fără precedent la nivel internațional.

Europa Creativă este programul emblematic al Comisiei Europene pentru sprijinirea sectoarelor culturale și creative. Cu un buget de 2,44 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, programul își propune să protejeze, să dezvolte și să promoveze diversitatea culturală și lingvistică europeană, precum și să sporească competitivitatea și potențialul economic al acestor sectoare. Programul este structurat pe trei piloni: Cultură, MEDIA și o componentă trans-sectorială

Detalii

31.08  - 02.09.2025 

Vizita Comisarului european pentru echitate între generații, tineret, cultură și sport. Glenn Micallef
Vizita Comisarului este dedicată culturii, tineretului, sportului și creativității. 

 întrevedere cu Ministrul Culturii al Republicii Moldova, Sergiu Prodan

Întâlnirea precede semnarea, la 2 septembrie 2025, a Acordului de aderare a Republicii Moldova la
Programul „Europa Creativă”, document ce va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Aderarea la program va oferi organizațiilor culturale și artiștilor din Republica Moldova acces la rețeaua europeană de colaborare, finanțare și mobilitate artistică, deschizând oportunități în domeniile cinematografiei, artelor vizuale, muzicii, literaturii, patrimoniului și industriilor creative digitale, precum și în sectorul media.

 întrevedere cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu

În cadrul discuției, a fost abordat rolul esențial al culturii și sportului în consolidarea rezilienței democratice, prin promovarea coeziunii sociale și a valorilor fundamentale ale păcii, libertății și democrației.

Sectorul cultural din RM a trecut prin transformări semnificative în ultimii ani – de la crearea Fondului Național al Culturii și creșterea veniturilor pentru angajați la renovarea unui număr semnificativ de instituții culturale prin programul „Satul European” și oportunitățile din cadrul Programului Național „Acces la cultură 2025”. Președinta Maia Sandu a subliniat că dezvoltarea culturii sprijină și promovarea turismului, valorificând patrimoniul și tradițiile Republicii Moldova și aducând beneficii economiei naționale.

Vizită la Liceul „Onisifor Ghibu” din Orhei. Liceul a beneficiat de o modernizare semnificativă, cu o investiție de aproximativ 250.000 de euro, din cadrul programului „Promovarea educației de calitate și a oportunităților de învățare pe parcursul vieții pentru toți”, finanțat de Uniunea Europeană.
Vizită la  Școala sportivă specializată de caiac- canoe din Chișinău. Comisarul a donat școlii trei SUP-uri (plăci folosite pentru Stand Up Paddle), contribuind astfel la dezvoltarea continuă a acestui sport în țară.
Vizită la  întreprindere agricolă  Daion Service SRL. Comisarul European a subliniat că această afacere de familie demonstrează potențialul real al agriculturii moldovenești pe piețele europene. 
Dialog despre turismul cultural la prima agro-pensiune ecologică din Republica Moldova - AgroPensiunea Casa din Lunca, Orheiul Vechi cu  societatea civilă, comunitatea locală, profesioniști și companii private din domeniul culturii și turismului din zonă.
Vizită la rezervația Orheiul Vechi, arhitectura rupestră, Muzeul de Arheologie, Baia Tătărească Medievală și traseul turistic arheologic – locuri încărcate de istorie și spiritualitate, adevărate comori ale moștenirii culturale. Impresionat de autenticitatea și forța simbolică a acestor locuri, Comisarul Micallef a subliniat că Orheiul Vechi este un exemplu viu al valorilor europene: respectul pentru patrimoniu, pentru comunitate și pentru natură.
Vizită la Ferma cu Origini SRL, care a beneficiat de un credit avantajos prin Banca Europeană de Investiții (BEI), în perioada 2023–2024, pentru dotarea fabricii și a grajdurilor cu echipamente moderne, ceea ce a permis creșterea producției și a calității produselor. Ferma cu Origini își propune să-și extindă producția și să pătrundă pe piețele Uniunii Europene.

La Dialogul cu tinerii la EU Talks #YouthForEurope, au participat elevi ai Liceului cu Profil Sportiv, studenți ai Universității de Stat de Educație Fizică și Sport, studenți de la facultățile de Istorie, Filosofie, Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative, precum și studenți de la ULIM, dar și membrii Euro Cluburilor și Centrelor de Informare UE. Subiectele discutate:
  • educația tinerilor și echitatea între generații
  • oportunități de carieră în sport, cultură și arte
  • accesul la programele UE dedicate tinerilor
Dialog cu actorii industriei creative despre aspecte practice ale Programului „Europa Creativă”
Dialogul a subliniat importanța strategică a acestei etape în parcursul european al Republicii Moldova, oferind sectorului cultural și creativ instrumente concrete pentru dezvoltare, competitivitate și integrare pe piața europeană. Prin acest program, artiștii și organizațiile culturale din Moldova vor putea participa la proiecte de cooperare transfrontalieră, scheme de mobilitate și rețele europene în aceleași condiții ca și colegii lor din statele membre UE.
„Cultura înseamnă conexiuni, valori comune precum pacea, democrația și solidaritatea. Prin Europa Creativă, aducem Moldova mai aproape de Uniunea Europeană și oferim sprijin tangibil artiștilor săi. Acest program va permite creatorilor din Moldova nu doar să colaboreze cu parteneri europeni, ci și să beneficieze de programe de mobilitate precum „Culture Moves Europe”, de sprijin pentru traduceri literare și de vizibilitate sporită pentru patrimoniul cultural național”, a afirmat Comisarul Micallef.

Pentru a facilita accesul la program, în RM va fi creat un birou dedicat „Europa Creativă”, care va oferi consultanță și sprijin aplicanților în procesul de elaborare și depunere a proiectelor.Beneficiarii programului „Europa Creativă” vor fi teatrele, muzeele, organizațiile culturale și creative, artiștii, bibliotecile, dar și industria cinematografică și audiovizuală.

Detalii:


31.08- 02.09.2025

Comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen se află într-o primă vizită oficială în Republica Moldova

 Comisarul  a avut  o întrevedere cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru a discuta despre provocările și oportunitățile în agricultură.
Discuțiile s-au concentrat pe sprijinul Uniunii Europene pentru producătorii moldoveni și pe accesul produselor agricole pe piața comunitară, în condițiile în care UE a anunțat recent majorarea cotelor de export pentru prune, struguri de masă, mere și cireșe, precum și eliminarea taxelor vamale pentru sucul de struguri, tomate și usturoi. Această deschidere a pieței europene impulsionează dezvoltarea exporturilor și contribuie totodată la consolidarea securității agro-alimentare a Uniunii Europene.
Un alt subiect important al discuțiilor a vizat consolidarea rezilienței agriculturii în fața schimbărilor climatice.

Discuțiile au vizat etapele de transformare prin care trece sectorul agroalimentar, procesul de aliniere la standardele Uniunii Europene, precum și importanța consolidării instituțiilor naționale responsabile de implementarea politicilor agricole. De asemenea, s-a discutat despre modernizarea infrastructurii de irigare și adaptării agriculturii la schimbările climatice, subiecte considerate esențiale pentru creșterea competitivității și pentru asigurarea securității alimentare. Suplimentar, au fost abordate subiecte privind dezvoltarea rurală, stimularea investițiilor, sporirea capacității de export și integrarea producătorilor moldoveni pe piața europeană.Vizita se va încheia cu o deplasare la un sistem centralizat de irigare din Criuleni ce necesită reabilitare. Cu acest prilej, Comisarul va aborda direct cu fermierii soluțiile necesare pentru modernizarea infrastructurii de irigare – o condiție esențială pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru consolidarea sustenabilității sectorului agricol.

Oficialul va vizita întreprinderi și asociații agricole, producători și exportatori de fructe, dar și un Grup de Acțiune Locală din Ștefan Vodă. 
Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a mers împreună cu oficialii Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare în raionul Ștefan Vodă, unde a vizitat o afacere horticolă.
În livezi, oficialul european a urmărit procesul de recoltare a fructelor și a discutat cu antreprenorul despre particularitățile soiurilor cultivate, după care a vizitat depozitul frigorific unde sunt păstrate fructele.
Oficialul a avut și o întrevedere cu membrii asociației Moldova Fruct, unde s-a discutat despre perspectivele horticulturii naționale și despre rolul cooperării. S-a subliniat faptul că asocierea producătorilor și crearea unor cooperative funcționale reprezintă cheia pentru accesul pe piețe, pentru negocierea prețurilor și pentru consolidarea competitivității pe termen lung.

Vizită de nivel înalt în regiunea Ștefan Vodă, la o întreprindere agricolă care a devenit un adevărat model de bune practici – FARM PROD SRL.

Vizita la vinăria Etcetera, care cu sprijinul UE (363.000 lei), crama a construit o stație modernă de epurare a apelor uzate
întrevedere cu reprezentanții asociațiilor agricole din  Moldova, pentru a discuta despre provocările actuale - de la secete, până la adaptarea produselor autohtone la standardele și cerințele pieței europene, dar și despre modernizarea agriculturii și creșterea competitivității, în contextul parcursului european al RM.

 Comisarul a prezentat sprijinul pe care Uniunea Europeană îl oferă fermierilor prin Politica agricolă comună (PAC).

 Uniunea Europeană sprijină agricultorii moldoveni prin: granturi,  acces preferențial pe piața UE, 
expertiză tehnică, susținerea organizațiilor agricole și a inițiativelor antreprenoriale din sate – turism rural, meșteșuguri, micro-producție, agroecologie.
Toate acestea aduc agricultura Moldovei mai aproape de standardele europene și de piața unică.

întrevedere la Școala de Arte „Maria Bieșu” din Ștefan Vodă cu membrii Grupului de Acțiune Locală „Drumul Kizilului” – cu  primari, antreprenori, profesori și tineri care transformă fondurile europene în proiecte cu impact real. 

Dialog cu asociațiile agricole privind provocările și perspectivele sectorului, în contextul integrării europene și al reformelor necesare în agricultură, unde au fost discutate aspecte pentru modernizarea sectorului: 
  • investițiile în infrastructura de irigare, 
  • consolidarea organizațiilor de producători,
  • crearea unor mecanisme de sprijin care să ofere fermierilor stabilitate și condiții pentru dezvoltare.
Ina Butucel a menționat că echipa MAIA se pregătește pentru etapele următoare ale procesului de screening la Bruxelles, care vor acoperi domeniile agriculturii, siguranței alimentare și dezvoltării rurale.
Comisarul european a explicat modul în care Politica Agricolă Comună (PAC), unul dintre pilonii fundamentali ai Uniunii Europene, contribuie de peste șase decenii la securitatea alimentară, dezvoltarea rurală și competitivitatea fermelor. Totodată, s-a amintit că Uniunea Europeană lucrează la definirea unei noi Politici Agricole Comune după 2027. Oficialul a evidențiat importanța predictibilității pentru investiții, menționând că infrastructura de irigare și tehnologiile moderne de utilizare eficientă a apei trebuie să fie prioritare. Comisarul a încurajat fermierii moldoveni să dezvolte produse cu valoare adăugată și să diversifice activitățile din mediul rural, prin procesare, turism și meșteșuguri.

Un alt subiect abordat a fost adaptarea la standardele europene privind:
  •  biosecuritatea, 
  • siguranța alimentară,
  • protecția mediului. 
În același timp, discuțiile au reliefat necesitatea dezvoltării serviciilor de consultanță agricolă și a sistemului de inovare și transfer de cunoștințe, ca elemente esențiale pentru modernizarea sectorului.

Detalii:

01.09.2025

Uniunea Europeană și SFPL în Moldova dotează SPIA cu drone moderne pentru misiuni speciale

Serviciul Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a recepționat două drone de ultimă generație, în valoare de peste 430 000 de lei. 

Echipamentele vor sprijini activitățile operative și misiunile speciale desfășurate de SPIA, menite să consolideze securitatea internă și integritatea instituțională. Donația a fost oferită în cadrul proiectului „EU4Moldova Rezilientă: Stat sigur, comunități puternice”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Solidarity Fund PL în Moldova.

Cele două drone dispun de autonomie extinsă de zbor, camere de înaltă rezoluție și senzori termici, fiind adaptate pentru misiuni complexe de supraveghere aeriană, documentare și intervenții rapide, inclusiv pe timp de noapte sau în condiții dificile.

Solidarity Fund PL în Moldova, cu ajutorul financiar al UE, va continua să doteze instituțiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Până în noiembrie 2025, vor fi oferite cumulativ peste 1 750 de echipamente de protecție și intervenție rapidă pentru instituțiile responsabile de protecția civilă și securitatea țării.

Proiectul „EU4Moldova Rezilientă: Stat sigur, comunități puternice”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Solidarity Fund PL în Moldova, dispune de un buget de 9,5 milioane de euro. Inițiativa sprijină Republica Moldova în consolidarea capacității de a răspunde provocărilor de securitate națională și, în același timp, susține integrarea europeană prin dezvoltarea unor comunități reziliente și a unui mediu mai sigur pentru cetățeni.

Detalii:

20.08.2025

Evaluarea  progreselelor realizate în cadrul proiectului „Moldova este Europa – Sprijin pentru integrarea în UE”

Comitetul de Coordonare al proiectului finanțat de Uniunea Europeană „Moldova este Europa – Sprijin pentru integrarea în UE”a reunit reprezentanți ai Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, ai Administrației Prezidențiale, ai Cancelariei de Stat, ai Cabinetului Prim-ministrului, precum și reprezentanți ai ministerelor de resort: inclusiv Finanțe, Afaceri Interne, Mediu, Justiție, Agricultură și Industrie Alimentară, Energie, Dezvoltare Economică și Digitalizare, Educație și Cercetare, Muncă și Protecție Socială, și Cultură. De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Centrului Național Anticorupție, Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, Băncii Naționale a Moldovei, Comisiei Naționale a Pieței Financiare și Consiliului Concurenței.

Pavlos Kollias, Liderul echipei de proiect, a prezentat planul de implementare, evidențiind realizările din prima etapă și conturând activitățile planificate pentru perioada următoare. Membrii Comitetului de Coordonare au participat la o discuție plenară, oferind opinii asupra stadiului actual al proiectului și conturând prioritățile pentru etapele următoare.

Lansat în martie 2025, proiectul „ Moldova este Europa – Sprijin pentru integrarea în UE” este o inițiativă de trei ani, finanțată integral de Uniunea Europeană și implementată de un consorțiu de parteneri internaționali. Proiectul sprijină parcursul Republicii Moldova către aderarea la UE prin consolidarea guvernanței, a statului de drept, a dezvoltării economice, a infrastructurii reziliente, a educației și a sustenabilității mediului. Cu suportul a unsprezece Înalți Consilieri ai UE și al unei rețele de experți internaționali și locali, instituțiile Republicii Moldova beneficiază de asistență și expertiză pe termen lung. Proiectul contribuie, de asemenea, la o mai bună înțelegere a legislației și practicilor UE, consolidând capacitatea instituțională a Republicii Moldova de a îndeplini cerințele de aderare și de a livra rezultate în conformitate cu prioritățile Planului Național de Creștere.

Detalii

19.08.2025 

Majoritatea antreprenorilor din Republica Moldova privesc cu optimism parcursul european al țării 

și consideră că integrarea în Uniunea Europeană va aduce beneficii directe pentru mediul de afaceri. Concluzia se conține în Barometrul Antreprenorilor ediția 2025, realizat de Asociația Obștească „Parteneriate pentru Noua Economie” în colaborare cu CBS-Research și INSCOP Research România. Rezultatele Barometrului au fost prezentate astăzi, 19 august, în cadrul unui eveniment cu participarea reprezentanților Guvernului, Parlamentului, mediului de afaceri și partenerilor de dezvoltare.

Potrivit sondajului, 82% dintre antreprenori se declară pro-europeni, în creștere față de anul trecut, doar 8% adoptând o poziție anti-europeană. Această opinie este susținută de percepția că deschiderea spre piața unică va aduce oportunități de extindere pe noi piețe, atragerea de investiții și un cadru politic mai stabil.

Totodată, 76% dintre respondenți cred că aderarea la UE ar aduce avantaje concrete, precum acces la finanțare și granturi (42%), stabilitate economică și politică (41%) sau standarde mai înalte de calitate (29%). Doar 10% dintre antreprenori se așteaptă la un impact negativ.





07.08.2025

Granturi UE pentru promovarea democrației

Prin intermediul proiectului INSPIRĂ Moldova, Uniunea Europeană a acordat granturi pentru 32 de organizații ale societății civile (OSC) din Republica Moldova, în valoare totală de 622 000 EURO, pentru a sprijini democrația locală, dezvoltarea comunitară și construirea unor relații durabile bazate pe încredere între cetățeni și autoritățile publice. Gestionate de People in Need (PIN) și de Asociația Europeană pentru Democrație Locală (ALDA), aceste granturi vor ajuta organizațiile locale să creeze spații în care cetățenii atât din satele mici cât și din orașele mari – se pot reuni, își pot face auzită vocea și pot lua parte la procesul de elaborare a politicilor publice.

În centrul acestor inițiative se află convingerea că deciziile sunt mai bune atunci când sunt luate împreună. Fie că este vorba despre modul în care este cheltuit un buget local, despre modul în care sunt furnizate serviciile sau despre modul în care sunt stabilite prioritățile comunității, 

 Printre cele mai importante activități ale proiectelor, care se vor derula pe o perioadă de maximum 18 luni, se numără crearea și funcționarea platformelor locale de consultare participativă – spații în care cetățenii își pot exprima opiniile, împărtăși idei și influența politicile locale care le afectează viața de zi cu zi.

#INSPIREDMoldova #InspiraMoldova

Proiectul INSPIRĂ Moldova (2024-2027) își propune să consolideze participarea societății civile la dialogul politic la toate nivelurile în contextul parcursului european al Moldovei și este încurajată o cultură a participării civice și a dialogului deschis între cetățeni și autorități, în conformitate cu valorile democratice și guvernarea participativă. INSPIRĂ Moldova este un proiect finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un consorțiu format din: Parteneriatul European pentru Democrație (EPD), ALDA – Asociația Europeană pentru Democrație Locală, Centrul CONTACT, CPR Moldova, Democracy Reporting International (DRI) și People in Need (PIN).

07.08.2025

3 autorități publice locale din Moldova vor primi finanțare din partea UE pentru reziliență și creștere economică locală

3 localități din Moldova - orașul Leova, comuna Copceac (UTA Găgăuzia) și comuna Sireți (raionul Strășeni) - au fost selectate de inițiativa Uniunii Europene pentru dezvoltare locală, „Primarii pentru Creștere Economică” (M4EG), implementată de PNUD, pentru a conceptualiza și pune în practică Portofolii de proiecte pentru transformare locală. Comunitățile au fost selectate în cadrul unei competiții regionale, alături de alte patru comunități din Ucraina și trei din Armenia.

Localitățile selectate vor beneficia de consiliere și suport pe parcursul unui an pentru a proiecta și implementa intervenții interconectate prin portofolii de proiecte, cu accent pe reziliența economică și tranziția verde. Portofoliile vor fi dezvoltate în strânsă consultare cu populația locală.

Ulterior, în funcție de prioritățile de dezvoltare economică locală selectate, municipalitățile vor accesa finanțare de 17.500 EUR (20.000 USD) și pot beneficia de până la aproximativ 105.500

*  *  *
Фнансирование ЕС  обеспечения местного экономического роста

Три населенных пункта из Молдовы — город Леова, коммуна Копчак (АТО Гагаузия) и коммуна Сирець (Стрэшенского района) — были отобраны Инициативой Европейского Союза по местному развитию «Мэры за экономический рост» (M4EG), которую внедряет ПРООН, для разработки концепции проектных портфелей по местной трансформации и их претворения в жизнь. Сообщества прошли отбор в рамках регионального конкурса, в ходе которого также были отобраны четыре сообщества из Украины и три из Армении.

Mai mult

Inițiativa Uniunii Europene pentru dezvoltare locală, „Primarii pentru Creștere Economică” (M4EG) -  https://eum4eg.com
 

04.08.2025

Campania națională de informare „Moldova e a mea” #Moldovaeamea  (04 - 20 august 2025)

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Informare al Uniunii Europene „Europe Café” lansează campania națională de informare „Moldova e a mea” – o inițiativă civică menită să promoveze un mesaj de interes public care consolidează sentimentul de unitate între cetățeni, apartenență față de Republica Moldova și sprijin pentru parcursul său european.

Campania aduce în prim-plan legătura profundă dintre cetățeni și ceea ce au mai valoros: țara lor, oamenii, locurile, cultura, tradițiile și viitorul Moldovei în familia europeană. Este o invitație adresată moldovenilor de pretutindenide a redescoperi frumusețea, demnitatea și potențialul propriei țări într-un context modern, pozitiv și european.

Campania reinterpretează simbolurile vizuale ale Moldovei într-o manieră actuală, care transmite demnitate, unitate și încredere. Este un demers menit să întărească coeziunea socială și să contribuie la creșterea încrederii publice în direcția europeană a Republicii Moldova.

«Молдова — это моя страна» — кампания о единстве на европейском пути Республики Молдова

Институт европейской политики и реформ (IPRE) и Информационный центр Европейского Союза «Europe Café» запускают национальную информационную кампанию «Молдова — это моя страна» — гражданскую инициативу, направленную на продвижение общественно значимого послания, укрепляющего чувство единства между гражданами, принадлежности к Республике Молдова и поддержки ее европейского направления.
Кампания подчеркивает глубокую связь между гражданами и тем, что для них действительно ценно: их страной, людьми, местами, культурой, традициями и будущим Молдовы в европейской семье. Это приглашение для всех молдаван, где бы они ни находились, вновь открыть для себя красоту, достоинство и потенциал своей страны в современном, позитивном и европейском контексте.

Detalii
30.07.2025

Guvernul, Uniunea Europeană și Grupul Banca Mondială investesc în viitorul antreprenoriatului din Republica Moldova


66 de companii din Republica Moldova au beneficiat de granturi în valoare totală de 24,7 milioane de lei, sprijin care va stimula investiții de aproape 44 de milioane de lei în economia națională.

Sprijinul este oferit de Guvernul Republicii Moldova, care contribuie cu 7,77 milioane de lei pentru 26 de companii, și de Uniunea Europeană, care susține 20 de companii cu 4,2 milioane de lei prin proiectul „Uniunea Europeană pentru întreprinderile mici și mijlocii”.

De asemenea, 20 de companii beneficiază de granturi în valoare de 12,74 milioane de lei prin Programul de creștere a competitivității producătorilor locali și integrare în lanțurile valorice, finanțat de Guvern și Grupul Banca Mondială, prin intermediul ODA și al Unității de Implementare a Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității.
Adam Grodzicki, Șeful Adjunct al Secției Cooperare în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova a declarat: „Perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană și a integrării în Piața Unică poate fi un adevărat factor de transformare, aducând beneficii durabile pentru economia și societatea țării. Participarea la programele emblematice ale UE – precum Programul privind Piața Unică, Europa Digitală și Orizont Europa – nu doar că va consolida integrarea Moldovei în ecosistemul european de afaceri și inovare, dar va stimula și competitivitatea, va încuraja inovația și va crea noi oportunități de angajare pentru cetățenii moldoveni.”
„Grupul Banca Mondială a susținut și susține in continuare efortul Guvernului orientat spre dezvoltarea sectorului privat și crearea unui mediu de business previzibil și facil. Proiectul privind Competitivitatea IMM-urilor continuă conlucrarea de durată cu autoritățile moldovenești pe aspecte de acces la finanțare și de dezvoltare a competitivității la export pe care am avut-o în ultimii cinci ani.

Din totalul beneficiarilor, 147 au primit sprijin din partea Uniunii Europene prin proiectul „Uniunea Europeană pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii”, iar 24 de companii au fost susținute prin Programul finanțat de Guvern și Grupul Banca Mondială. Totodată, 7 companii beneficiază de suport prin programul „EU4Moldova: Comunități Locale”, finanțat de Uniunea Europeană, guvernele Germaniei, Austriei și Poloniei, și implementat de GIZ, ADA și SFPL în Moldova.

 Detalii:
29.07.2025
Uniunea Europeană și PNUD sprijină Republica Moldova în consolidarea eforturilor anticorupție

Uniunea Europeană (UE), împreună cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova, va sprijini dezvoltarea capacităților autorităților naționale de a combate corupția electorală și finanțarea politică ilicită, contribuind la un proces electoral echitabil și democratic pentru cetățenii Republicii Moldova.

În acest scop, UE alocă 2,3 milioane de euro pentru proiectul comun „Democrație rezilientă prin combaterea corupției” (REDACT).
„Democrația din Republica Moldova este mai mult ca niciodată ținta unor interferențe ostile. Însă, cetățenii acestei țări merită procese transparente, în special în această perioadă electorală atât de importantă. Datorită acestui proiect, instituțiile vor dispune de instrumente mai eficiente, de o coordonare mai bună și de mecanisme juridice conforme cu standardele internaționale – aspecte esențiale pentru protejarea integrității electorale și consolidarea viitorului democratic al Republicii Moldova”, a afirmat Peter M. Wagner, Șeful Serviciului pentru instrumente de politică externă al Comisiei Europene.
„Apreciem finanțarea acordată de Uniunea Europeană acestui proiect, care va contribui la îmbunătățirea guvernanței anticorupție în Republica Moldova. Parteneriatul PNUD- UE va duce la consolidarea capacităților instituționale de prevenire și combatere a corupției, îmbunătățirea coordonării interinstituționale și alinierea cadrului juridic la standardele internaționale. Aceste eforturi sunt esențiale pentru promovarea integrității electorale și pentru fortificarea rezilienței și participării civice”, a declarat Daniela Gasparikova, Reprezentanta rezidentă a PNUD în Republica Moldova.
Datorită sprijinului financiar al Uniunii Europene, instituțiile responsabile de prevenirea și combaterea corupției vor beneficia de instrumente, metodologii și asistență tehnică specializată, menite să le fortifice capacitățile de detectare, prevenire, investigare și urmărire penală a corupției electorale. Această intervenție va sprijini abordarea provocărilor urgente de guvernanță și va contribui la protejarea integrității proceselor electorale. Totodată, proiectul va susține instituțiile de combatere a spălării banilor și de reglementare financiară în vederea consolidării mecanismelor juridice, care previn finanțarea politică ilicită și spălarea banilor.

Pentru îmbunătățirea capacităților de investigare, vor fi furnizate echipamente și aplicații software specializate către patru instituții de aplicare a legii și de investigare: Centrul Național Anticorupție, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Inspectoratul General al Poliției și Procuratura Generală. Schimbul de informații și coordonarea între instituțiile respective vor fi îmbunătățite. Aceste resurse vor contribui la eficientizarea schimbului de informații și a coordonării interinstituționale.

Pe termen lung, proiectul va sprijini eforturile Republicii Moldova de a alinia cadrul juridic național la standardele UE, de a spori capacitățile instituționale și de a promova reziliența și monitorizarea de către publicul larg.

 Detalii:

29.07.2025

Comisia Europeană a aprobat semnarea și aplicarea provizorie a unui acord între UE și Republica Moldova privind participarea la programul „Europa creativă”  – începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Acordul este programat să fie semnat pe data de 2 septembrie, în timpul vizitei în RM a comisarului pentru echitate între generații, tineret, cultură și sport, Glenn Micallef. Odată semnat, el se va aplica cu titlu provizoriu, permițând organizațiilor din RM să participe, în condiții de egalitate cu omologii lor din UE, la acțiuni culturale de promovare a:
  • diversității culturale,
  • a mobilității artistice,
  • a cooperării transfrontaliere.
„Europa creativă” joacă un rol esențial în consolidarea rezilienței sectoarelor culturale și creative din Europa, sprijinind mii de proiecte și de profesioniști de pe întregul continent.

Acordul se va aplica cu titlu provizoriu de la data semnării sale. Participarea deplină a RM la componenta transsectorială și la cea MEDIA ale programului va depinde de îndeplinirea de către legislația sa națională a condițiilor prevăzute în Directiva serviciilor mass-media audiovizuale. Acordul va intra în vigoare după ce va fi ratificat de Republica Moldova în conformitate cu procedurile sale naționale.

Detalii:

29.07.2025

Lansarea Raportului de monitorizare independentă nr. 2 „Evaluarea progresului RM în implementarea recomandărilor Comisiei Europene privind Clusterul „Elementele fundamentale” în contextul aderării la UE”

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova, care este implementat de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert” Moldova

În deschiderea evenimentului, Cristina Gherasimov, Viceprim-ministră pentru Integrare Europeană a Republicii Moldova a declarat: „Împreună cu instituțiile statului, cu sprijinul partenerilor și cu implicarea societății civile, am reușit, într-un singur an, să facem pași concreți în drumul spre UE. Ne apropiem de finalizarea procesului de analiză a legislației naționale în raport cu cea europeană, avem un Program Național de Aderare și suntem pregătiți să trecem la următorul nivel în procesul de negocieri pentru aderare. Potrivit Raportului prezentat astăzi, au fost înregistrate progrese importante în majoritatea domeniilor ce țin de combaterea corupției electorale și promovarea drepturilor fundamentale ale omului. Dar mai avem mult de lucru. Integrarea europeană este un proiect al întregii societăți, iar schimbările pe care le facem sunt, în primul rând, în beneficiul celor de aici, de acasă. Mulțumim societății civile pentru expertiză și parteneriat. Vă invit, în continuare, să facem echipă, pentru ca să punem temelia unei țări europene: o Moldovă dreaptă, sigură, pașnică și prosperă, cu un stat de drept și instituții democratice funcționale, cu o guvernare bună și servicii publice de calitate.”

La rândul său, Katerina Fatsea, Coordonatoare pentru Extindere, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, a menționat: „Acest raport de monitorizare contribuie în mod esențial la înțelegerea comună a reformelor aflate în curs, precum și a provocărilor care persistă.Angajamentul societății civile față de parcursul european al Republicii Moldova, implicarea sa activă, rolul său de monitorizare și dialogul constant sunt elemente indispensabile pentru întregul proces de aderare.Constatările și concluziile acestui raport alternativ sunt relevante și utile atât pentru Comisia Europeană, cât și pentru autoritățile naționale.”

În încheierea evenimentului, Adrian Lupușor, director executiv, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, a menționat: „Scorul mediu de 3,2 pentru toate cele 12 capitole monitorizate din clusterul „Elementele fundamentale” indică faptul că majoritatea recomandărilor au fost inițiate și s-au înregistrat progrese sesizabile, însă eforturile în acest sens trebuie să continue. În pofida multiplelor provocări, se conturează tot mai clar constrângerea legată de capacitățile instituționale: nivelul de salarizare scăzut, insuficiența de personal în cadrul instituțiilor publice – toate acestea reprezintă o provocare majoră, luând în considerare faptul că avem o agendă ambițioasă. În acest context, fortificarea capacităților instituțiilor publice trebuie să fie o prioritate. O altă provocare o constituie divergențele de opinii și viziuni pe anumite domenii; acestea ar trebui aliniate la acquis-ul comunitar și la practicile Uniunii Europene. Noi, ca societate civilă, vom continua să fim activi și să monitorizăm implementarea acestor recomandări. Totodată, planificăm să extindem spațiul de monitorizare și asupra foilor de parcurs privind pregătirea pentru procesul de negociere, precum și asupra Agendei de Reforme din cadrul Planului de Creștere pentru Republica Moldova, pentru a asigura acel element esențial de responsabilizare a autorităților.”

Detalii:
25.07.2025
                                             
Consiliul UE a adoptat decizia privind integrarea Moldovei în așa-numita zonă „Roam like at home”, începând cu 1 ianuarie 2026. 
O decizie similară pentru Ucraina a fost adoptată la 14 iulie 2025 .Cetățenii moldoveni și ucraineni aflați în UE, precum și cetățenii UE aflați în Moldova și Ucraina, vor putea efectua apeluri, trimite mesaje și folosi internetul mobil fără costuri suplimentare, exact ca în propria țară.
Acordul garantează, de asemenea, că utilizatorii vor beneficia de aceeași calitate și viteză a rețelei mobile ca acasă și că apelarea serviciilor de urgență este gratuită.

Decizia privind Moldova va sprijini integrarea economică treptată a țării în piața internă a UE, unul dintre obiectivele Acordului de Asociere semnat în 2016. În prezent, cetățenii și companiile moldovenești beneficiază deja de tarife de roaming reduse, grație unui acord în vigoare din 2024.

Etapele următoare
Decizia pentru ambele țări – Moldova și Ucraina – va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Detalii:

Dicționar de integrare europeană / Biroul pentru integrare europeană    https://old.gov.md/ro/content/dictionar-de-integrare-europeana

* * *

Роуминг как дома: ЕС отменяет доплаты для Молдовы и Украины с 2026 года

 Совет ЕC принял решение о включении Молдовы в так называемую зону «Роуминг как дома» с 1 января 2026 года. Аналогичное решение в отношении Украины было принято 14 июля.

Это означает, что граждане Молдовы и Украины, находясь в странах ЕС, а также граждане ЕС в Молдове и Украине смогут звонить, отправлять сообщения и пользоваться мобильным интернетом без дополнительных расходов — как у себя дома.


25.07.2025

UE susține transformarea durabilă a spațiului urban din RM printr-o investiție de peste 17 milioane de lei, 
direcționată către cinci proiecte de revitalizare urbană.

Toate lucrările sunt realizate în cadrul Proiectului „EU4Moldova Rezilientă: Stat sigur, comunități puternice”, implementat de Solidarity Fund PL în Moldova.

Orașele beneficiare au fost selectate în urma unui apel public de granturi desfășurat în 2024 de Solidarity Fund PL în Moldova.
  • În orașul Rîșcani, barajul lacului de acumulare este reconstruit pentru prima dată în peste cinci decenii., lucrările au demarat în aprilie 2025 și vor fi finalizate până în septembrie. Proiectul presupune modernizarea sistemului de evacuare a apei și consolidarea structurii barajului, pentru a reduce riscul de inundații și a proteja infrastructura din zonă.
  • La Nisporeni, proiectul vizează modernizarea accesului către Spitalul Raional și Centrul de Sănătate prin construcția unei parcări moderne de 3200 m², cu 105 locuri. Autoritățile locale susțin că inițiativa va fluidiza traficul din zonă și va reduce timpul de intervenție pentru ambulanțe, îmbunătățind accesul la servicii medicale pentru întreaga comunitate.
  • Orașul Cimișlia beneficiază de construcția a două stadioane multifuncționale pentru baschet, volei și tenis de câmp. Acestea vor fi dotate cu tribune accesibile, inclusiv pentru persoane cu nevoi speciale. De noua infrastructură sportivă vor beneficia familiile din zonă, școlile, grădinițele, casa de cultură, biblioteca și alte instituții locale.
  • În orașul Hîncești, grădinița „Albinuța” este renovată complet pentru a oferi un mediu sigur și eficient energetic. Clădirea este complet renovată, cu termoizolare, acoperiș nou, sistem modern de încălzire și o curte reamenajată. Proiectul are o valoare de peste 3,8 milioane de lei.
  • Și grădinița orașului Ceadîr-Lunga este reabilitată energetic, prin izolarea termică a clădirii, instalarea panourilor solare cu o capacitate de 30 kW și modernizarea completă a teritoriului.
„Aceste investiții contribuie direct la îmbunătățirea calității vieții în comunitățile noastre – fie că vorbim despre infrastructură critică, acces la servicii medicale sau spații educaționale moderne. Ne bucurăm că, prin sprijinul Uniunii Europene, transformăm orașele în locuri mai sigure și mai prietenoase pentru cetățeni”, a declarat Nicolae Soloviov, managerul proiectului „EU4Moldova Rezilientă”.

 Detalii:



24.07.2025

UE  extinde accesul produselor moldovenești pe piața comunitară
Comisia Europeană și Guvernul Republicii Moldova au încheiat negocierile privind noile prevederi ale Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA)
  • Crește accesul pentru prune, mere, struguri de masă și cireșe – cu cote tarifare extinse pentru a reflecta volumele comerciale recente.
  •  Se liberalizează complet importurile de suc de struguri, roșii și usturoi (cu excepția unui element tehnic pentru roșii).
  •  Moldova va permite mai multă marfă agricolă de calitate din UE – cresc cotele pentru carne de porc și pasăre și se deschid noi cote pentru carne congelată, lapte și unt.
  •  Accesul extins este condiționat de alinierea treptată a Moldovei la standardele de producție ale UE – parte a parcursului spre aderare.
  •  Se păstrează posibilitatea de a activa mecanisme de protecție dacă importurile afectează piețele interne.
  •  O nouă evaluare a acordului este planificată pentru 2027, în funcție de progresele în integrarea europeană a Moldovei.
Noile cote de comerț  sunt generoase pentru patru produse agricole: cireșe, mere, prune și struguri de masă. Astfel, agricultorii moldoveni vor putea exporta volume mai mari de prune, struguri, cireșe și mere fără taxe, iar roșiile, usturoiul și sucul de struguri vor beneficia de acces complet liberalizat pe piața europeană.

Începând cu 2026, vor fi majorate gradual cotele la importul de carne de porc congelată, pasăre și unele produse lactate, inclusiv untul.
 Din vara lui 2022, Republica Moldova a beneficiat de un regim de liberalizare temporară a comerțului cu UE pentru șapte produse agroalimentare, însă acest regim a expirat pe 23 iulie 2025, iar în continuare vor intra în vigoare noile prevederi din DCFTA.
Din 2022, exporturile Republicii Moldova către UE au înregistrat o creștere constantă și semnificativă, reflectând adaptarea sectorului agricol la standardele europene și cererea tot mai mare pentru produsele moldovenești.
Relația comercială dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană s-a consolidat semnificativ odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, inclusiv a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), în anul 2016. Acest cadru a eliminat majoritatea tarifelor vamale, facilitând accesul produselor moldovenești pe piața europeană.

De atunci, comerțul bilateral s-a dublat, iar Uniunea Europeană a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, cu o pondere de 65% din comerțul total al țării.Exporturile Republicii Moldova către UE au înregistrat o creștere remarcabilă, dublându-se în perioada 2014–2023.

Detalii:

15.07.2025

Vizită oficială la Chișinău  a Vicepreședintei  executive pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație a Comisiei Europene, Henna Virkkunen

Vicepreședinta Comisiei Europene a început vizita sa în Republica Moldova la o întrevedere cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Pe parcursul acestei zile, la invitația Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării a vizitat centrul Mediacor de la USM, un spațiu modern de producție digital-media, centrul Artcor de la AMTAP, precum și Institutul Național de Inovații în Securitatea Cibernetică Cybercor de la UTM,
De asemenea, vicepreședinta Henna Virkkunen a stat de vorbă cu principalele agenții de profil: Agenția pentru Securitate Cibernetică, Agenția de Guvernare Electronică, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Moldova Innovation Technology Park.


întrevedere cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu
Discuțiile s-au axat pe consolidarea cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în domeniile securității și transformării digitale. 
Un subiect prioritar al întrevederii a fost eliminarea completă a tarifelor de roaming între Moldova și Uniunea Europeană, prin aderarea țării noastre la programul „Roam like at Home” începând cu 1 ianuarie 2026 – un pas concret care va facilita conectivitatea cetățenilor și întreprinderilor moldovenești cu spațiul european.
De asemenea, interlocutorii au abordat subiecte privind provocările de securitate din regiune, riscurile hibride și amenințările la adresa democrației. Președinta Maia Sandu a subliniat importanța asigurării unui proces electoral liber, corect și fără ingerințe externe în toamna acestui an, reiterând angajamentul RM pentru consolidarea statului de drept și a instituțiilor democratice.

întrevedere cu prim-ministrul Dorin Recean
Dialogul s-a referit la:
  • realizările Republicii Moldova în domeniul digitalizării,
  • consolidarea securității cibernetice,
  • protejarea spațiului digitalde
  • și lupta împotriva dezinformării.
„Vom continua colaborarea strânsă cu Republica Moldova pentru a sprijini procesul de integrare europeană, iar digitalizarea și comunicațiile joacă un rol important în acest parcurs și oferă beneficii enorme pentru cetățeni și pentru întreprinderi”, a declarat,  vicepreședinta Comisiei Europene, Henna Virkkunen.

Oficialii s-au referit la măsuri pentru fortificarea securității cibernetice, esențială pentru RM și pentru întreaga regiune. În acest scop, Republica Moldova are acces la rezerva cibernetică a UE, ceea ce va permite reacție rapidă și eficientă la incidente.

Referindu-se la progresele în domeniul digitalizării, șeful Guvernului a menționat că RM este recunoscută la nivel regional drept un campion al digitalizării serviciilor publice. Au fost menționate platformele EVO, MConnect (platforma națională de interoperabilitate), MCloud (cloudul guvernamental), serviciile de semnătură digitală avansată (MSign, MPass, EVOSign), dezvoltate de Agenția de Guvernare Electronică, care conectează peste 90% din instituțiile publice. Platformele sunt modernizate continuu pentru a corespunde cerințelor actuale ale Uniunii Europene.

Interlocutorii au mai vorbit despre eforturile pentru omologarea semnăturii electronice, cu sprijinul tehnic al partenerilor europeni, precum și despre implementarea portmoneului digital – aspecte care vor facilita integrarea RM în familia digitală europeană.

Premierul Dorin Recean a menționat că autoritățile lucrează la o viziune națională în ceea ce privește dezvoltarea inteligenței artificiale până în anul 2030, care va contura o agendă clară pentru investiții, inovație și adoptare responsabilă a AI.

întrevedere cu directoarea Agenției de Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț și ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor

Discuțiile au vizat câteva priorități strategice comune, printre care domeniul digitalizării și alinierea RM la noul Regulament UE privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă (eIDAS 2.0) – un cadru important pentru siguranța online, transparență și responsabilitate digitală, care va contribui la consolidarea încrederii cetățenilor în mediul digital.

Directoarea AGE, Nicoleta Colomeeț, a prezentat și câteva cifre ale reușitelor din ultimul an:
  • 120.000 de documente emise prin modulul documente din EVO
  • 339 din 647 servicii deja pot fi accesate online
  • 94 servicii regândite în ultimii ani
  • 1 miliard de interpelări de date procesate;
  • 53 milioane de semnături electronice aplicate prin intermediul platformei MSign;
  • 120.000 de documente emise prin MWallet
La eveniment au participat și directorii Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), Agenției Servicii Publice (ASP), Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), precum și ai Moldova Innovation Technology Park (MITP).

întrevedere cu reprezentanții Consiliului Audiovizualului (CA)
Printre subiectele discutate împreună cu managementul instituției s-au numărat:
  • evaluarea gradului de pregătire a echipei de monitorizare pentru scrutinul parlamentar din această toamnă; 
  • progresul înregistrat la capitolul alinierii legislației audiovizuale naționale la normele europene;
  • starea pluralismului audiovizual intern și extern; 
  • provocările pe care le întâmpină autoritatea de reglementare în demersul de securizare a spațiului audiovizual național.
Vicepreședinta Comisiei Europene a apreciat eforturile instituționale și legislative întreprinse, pentru a transpune prevederile Directivei (UE) 2018/1808 privind serviciile media audiovizuale în Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, precum și cele privind alinierea cadrului legal național la noul Regulament european privind libertatea mass-media (European Media Freedom Act).În opinia Comisarei Virkkunen, aceste măsuri vor contribui la asigurarea unui spațiu media liber, pluralist și sigur.

Totodată, echipa Direcției control servicii media audiovizuale a făcut o prezentare despre modul în care folosește soft-ul de monitorizare a programelor audiovizuale, dotat cu elemente de inteligență artificială, care a fost dezvoltat inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene

 

întrevedere cu conducerea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova

Un punct central al întrevederii l-a constituit procesul de pregătire pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, precum și provocările asociate combaterii dezinformării și amenințărilor hibride.
Doamna Virkkunen a salutat oportunitatea de a discuta aceste aspecte la debutul perioadei electorale și a reafirmat sprijinul UE în eforturile autorităților de a contracara fenomenul interferenței străine. Totodată, a evidențiat rolul crucial al platformelor digitale în prevenirea manipulării și protejarea integrității procesului electoral.

În cadrul întrevederii au fost abordate și recentele modificări legislative, în special cele privind procedura de înregistrare a candidaților, măsurile de facilitare a votului în diaspora, precum și acțiunile orientate spre consolidarea securității cibernetice și a rezilienței în spațiul online.

De asemenea, reprezentanții Uniunii Europene și-au manifestat interesul față de evaluările de risc elaborate de CEC pentru scrutinul din acest an, precum și de instrumentele instituționale disponibile pentru prevenirea și combaterea finanțării ilegale a campaniilor electorale.

în vizită la Universitatea de Stat din Moldova
Domnia Sa, a fost însoțită de către viceprim-ministra și ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, Doina Nistor, prorectorul pentru digitalizare, Sergiu Corlat, precum și de alți reprezentanți ai conducerii universitare.

Agenda întrevederii a inclus o prezentare a Centrului Mediacor din cadrul USM, evidențiindu-se principalele direcții de dezvoltare cu accent pe integrarea digitală, consolidarea capacităților instituționale în domeniul cercetării științifice și participarea activă în programele europene de cooperare academică.

Detalii:
(VIDEO) Conferința de presă susținută de ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării a Republicii Moldova, Doina Nistor, și vicepreședinta executivă pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație a Comisiei Europene, Henna Virkkunen   https://www.privesc.eu/arhiva/109302/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-ministra-Dezvoltarii-Economice-si-Digitalizarii-a-Republicii-Moldova--Doina-Nistor--si-vicepresedinta-executiva-pentr

14- 15.07. 2025

Ministrul Mihai Popșoi - în vizită de lucru în Regatul Belgiei

Viceprim -ministrul a participat la ședința Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, prezidată de președintele acesteia, David McAllister.

Întâlnirea a constituit o bună ocazie pentru a mulțumi pentru sprijinul constant acordat RM, reflectat în pozițiile exprimate în cadrul dezbaterilor și rezoluțiilor adoptate în plenul Parlamentului European, precum și pentru a informa cu privire la provocările cu care se confruntă țara noastră, în contextul actual.
Ministrul de externe a salutat decizia Parlamentului European de a deschide un Oficiu la Chișinău și și-a exprimat speranța că acesta își va putea începe activitatea curând. Prezența acestui oficiu în RM va contribui la o mai bună informare a cetățenilor țării noastre despre activitatea legislativului european și despre funcționarea UE în general.

Europarlamentarii au apreciat eforturile Republicii Moldova în realizarea agendei de reforme europene și au reafirmat sprijinul Parlamentului European. Totodată, au încurajat autoritățile de la Chișinău să mențină ritmul îndeplinirii angajamentelor necesare pentru aderarea la UE.

întrevedere cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas

Discutiile s- au axat pe evoluțiile de ordin politic și de securitate din RM, precum și despre asistența oferită de Uniunea Europeană pentru consolidarea securității și rezilienței statului, în urma vizitei Înaltului Reprezentant la Chișinău, în luna aprilie.

Viceprim -ministrul Mihai Popșoi a apreciat activitatea Misiunii de Parteneriat a UE în Moldova (EUPM) și a echipelor europene de răspuns rapid în contracararea amenințărilor hibride, inclusiv în domeniul securității cibernetice și combaterii dezinformării, precum și sprijinul financiar oferit de Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Pace (EPF).

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, a reconfirmat angajamentul UE de a continua să sprijine Republica Moldova în avansarea procesului de aderare și în identificarea noilor instrumente de consolidare a cooperării în domeniul securității și apărării.

întrevedere cu ministrul afacerilor externe, afacerilor europene și cooperării pentru dezvoltare al Regatului Belgiei, Maxime Prévot.
Discuțiile au vizat consolidarea relațiilor bilaterale moldo-belgiene, cu accent pe extinderea cooperării economice și sectoriale în beneficiul cetățenilor ambelor țări. Totodată, a fost abordat parcursul european al Republicii Moldova.

Ministrul afacerilor externe și europene, Maxime Prévot a transmis un mesaj clar de susținere: „Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. Belgia sprijină ferm aspirațiile europene ale Republicii Moldova, care a făcut pași curajoși, adesea în circumstanțe dificile pentru a promova reformele. Totodată, apreciem reziliența de care dă dovadă în fața amenințărilor hibride. Belgia rămâne un partener de încredere și vom continua să fim alături de Moldova.”

Detalii:

14.07.2025

UE și Moldova își consolidează cooperarea digital

Autorizația Consiliului de a utiliza Rezerva de Securitate Cibernetică a UE pentru RM marchează un pas important în securitatea regională și cooperarea digitală UE–Moldova, în cadrul Actului UE privind Solidaritatea Cibernetică. Acest prim acord cibernetic de succes, realizat sub Președinția daneză a Consiliului UE, contribuie la gestionarea incidentelor majore de securitate cibernetică. Este o realizare semnificativă în eforturile Comisiei de a aprofunda cooperarea digitală și de a spori securitatea atât în Moldova, cât și în Uniunea Europeană, așa cum este prevăzut în Declarația comună UE–Moldova.

Comisia salută, de asemenea, acordul politic privind aderarea Moldovei la zona „Roam Like at Home”. După adoptarea formală, acest lucru va permite cetățenilor moldoveni și călătorilor din UE să efectueze apeluri, să trimită mesaje și să utilizeze date mobile fără costuri suplimentare. În plus, Moldova a fost inclusă pe Lista de Încredere a Țărilor Terțe a UE pentru validarea semnăturilor electronice din afara Uniunii. Aceasta va permite validarea ușoară a semnăturilor și sigiliilor provenite din organizații și de la cetățeni ai UE, facilitând colaborarea dintre companiile și cetățenii din UE și Moldova.

În cele din urmă, pentru a consolida reziliența societății în fața interferențelor străine și a dezinformării în regiune, a fost creat, cu sprijinul Comisiei Europene, un nou centru regional al Observatorului European pentru Mass-Media Digitală – FACT.

11.07.2025

14 ONG-uri au primit granturi UE pentru consolidarea democrației locale

Proiectele câștigătoare vor beneficia de asistență financiară și sprijin tehnic, contribuind astfel la consolidarea democrației locale, dezvoltarea comunităților și crearea unor relații de încredere între cetățeni și instituțiile publice.
Proiectul INSPIRĂ Moldova, derulat în perioada 2024–2027, susține un mediu favorabil societății civile în contextul parcursului de integrare europeană. Inițiativa încurajează implicarea OSC-urilor în procesele decizionale la nivel național, local și digital, precum și cooperarea cu autoritățile pentru promovarea democrației și a bunei guvernări.

„Acest proiect a ajuns la a doua etapă pentru că am văzut cât de important este sprijinul pentru organizațiile societății civile care stimulează participarea cetățenilor la nivel local — acolo unde începe cu adevărat schimbarea. Uniunea Europeană rămâne un partener de dezvoltare, nu doar un donator, și va continua să susțină implicarea civică, educația democratică și consolidarea capacităților. Într-un context în care spațiul de acțiune al OSC-urilor se restrânge tot mai mult, este esențial ca ele să fie pregătite să facă față acestor provocări. Ne dorim să ajungem în comunitățile unde veți activa și să vedem impactul direct al muncii voastre”, a declarat Irina Beșliu, Ofițeră de programe pentru societatea civilă, Delegația UE în Republica Moldova. 

„În aceste timpuri, în care societățile sunt tot mai divizate și mult mai polarizate, la nivel global, este extrem de important ca societatea civilă să rămână puternică, asemenea unui far într-o mare agitată: independentă, fermă și fidelă misiunii sale”, a adăugat Rafal Chibowski, Director de țară, People in Need Moldova.
Cele 14 organizații vor desfășura inițiative în localități din întreaga țară, abordând teme precum;
  • participarea cetățenilor în luarea deciziilor,
  • promovarea transparenței, 
  • implicarea tinerilor,
  • incluziunea grupurilor vulnerabile. 
Valoarea granturilor oferite variază între 10 000 și 30 000 de euro, în funcție de amploarea și specificul intervențiilor.

Proiectul INSPIRĂ Moldova este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de European Partnership for Democracy (EPD), Asociația Europeană pentru Democrație Locală (ALDA), Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT, Centrul de Politici și Reforme (CPR Moldova), Democracy Reporting International (DRI) și People in Need (PIN).

 Detalii:

https://eu4moldova.eu/14-ong-uri-au-primit-granturi-pentru-consolidarea-democratiei-locale/

#INSPIREDMoldova #InspiraMoldova


10.07.2025

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declarația cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană

Prin acest document, adoptat la încheierea actualei legislaturi, Parlamentul:
  • reafirmă angajamentul față de parcursul european al Moldovei;
  • face apel către viitorul Parlament să mențină cursul european și către Guvern să asigure alegeri libere și corecte;
  • îndeamnă cetățenii să privească cu încredere spre viitorul european al Republicii Moldova.
  • subliniază beneficiile concrete aduse de parteneriatul cu UE – de la oportunități economice și mobilitate sporită până la siguranță și solidaritate.
Documentul mai constată că parteneriatul cu UE a adus beneficii reale și tangibile pentru cetățenii Republicii Moldova – mai multe oportunități economice, sprijin pentru comunități, mobilitate sporită, siguranță și protecție socială pe fundalul crizelor care au afectat întreaga regiune. Declarația exprimă speranța că, până la sfârșitul anului 2025, vor fi îndeplinite condițiile necesare pentru începerea negocierilor pe grupuri de capitole.

Din 2022 și până în prezent, Republica Moldova a întreprins pași importanți în parcursul său european:
1. Martie 2022 - depunerea cererii de aderare la UE
2. Iunie 2022 - Moldova a primit statutul de țară-candidată pentru aderare
3. Iunie 2024 - au fost deschise oficial negocierile de aderare
4. Iulie 2024 - a început screeningul bilateral (analiza legislației naționale în raport cu cea europeană)
5. Mai 2025 - adoptarea Planului de Creștere pentru Moldova
6. Iulie 2025 - Summitul Moldova - UE.

În Declarația adoptată  de Parlament, deputații fac apel la Parlamentul care va fi constituit în urma alegerilor din 28 septembrie 2025 să mențină cursul european al Republicii Moldova, să asigure continuitatea și accelerarea procesului de aderare. De asemenea, se solicită Guvernului să ia toate măsurile necesare pentru desfășurarea unui scrutin electoral liber, corect și transparent, să prevină orice ingerințe externe și să combată cu fermitate corupția electorală, asigurând astfel exprimarea voinței reale a cetățenilor.
„Încheiem legislatura a XI-а cu profunda convingere că, la sfârșitul acestui deceniu, prin unitate, hotărâre și perseverență, Republica Moldova va deveni stat membru al Uniunii Europene – о țară liberă și demnă, contribuind la pacea, democrația și securitatea întregului continent”, se menționează în Declarația cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Detalii:
VIDEO https://www.youtube.com/watch?v=00HTQlt_aFY

08.07.2025

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) oferă un împrumut Republicii Moldovei în valoare de 400 milioane de euro pentru a asigura securitatea energetică.

Noul pachet de finanțare este alcătuit dintr-un împrumut de 300 de milioane de euro pentru capital de lucru destinat achizițiilor de energie și din garanții în valoare de 100 de milioane de euro care urmează să fie emise de BERD în numele Energocom pentru furnizorii eligibili din UE. Acestea vor fi garantate de RM și vor permite companiei să achiziționeze gaze naturale și energie electrică, asigurând în continuare o aprovizionare stabilă cu energie la nivel național.
Prin intermediul acestui proiect, BERD continuă să sprijine reforma sectorului energetic din Moldova, contribuind în continuare la dezvoltarea unor piețe competitive și deschise ale gazelor și energiei electrice și a sectorului energiei regenerabile prin implementarea unui sistem de sprijin pentru contractele pentru diferență (CfD).
„Împrumutul reprezintă o etapă importantă în diversificarea cu succes a surselor de aprovizionare cu energie a micului stat din sud-estul Europei”, a declarat BERD într-un comunicat de presă. „Fără surse interne de energie și fără depozite de gaze, Moldova – în prezent candidată la aderarea la Uniunea Europeană – a fost în trecut foarte dependentă de importurile de gaze din Rusia prin Ucraina. Țară fără ieșire la mare, fără resurse minerale sau energetice majore, gazele naturale reprezintă 31% din mixul său de consum energetic, 70% din gaze fiind consumate de gospodării și utilități de încălzire urbană”.
Declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei a ridicat perspectiva unor penurii acute de energie în Moldova. Însă, în urma construirii gazoductului Ungheni-Chișinău, cofinanțat de BERD, țara a dobândit capacitatea de a trece la aprovizionarea cu energie din centrele UE.

Împrumuturile anterioare acordate de BERD – fonduri de împrumut reînnoibile (revolving) de 500 de milioane de euro, inclusiv un grant de 34 de milioane de euro din partea guvernului norvegian și extinderea finanțării BERD pentru a include achizițiile de energie electrică în 2025 – au susținut această schimbare de direcție.

Finanțarea BERD a permis Moldovei să își diversifice sursele de aprovizionare cu gaze, crescând cota UE de aprovizionare la 20 % în prima iarnă a războiului, față de 5 % în anul precedent. Către 2023, Moldova importa tot gazul său de la comercianții din UE.Decizia privind Moldova va sprijini integrarea economică treptată a țării în piața internă a UE, unul dintre obiectivele Acordului de Asociere semnat în 2016. În prezent, cetățenii și companiile moldovenești beneficiază deja de tarife de roaming reduse, grație unui acord în vigoare din 2024.

Detalii:
08.07.2025

Moldova primește finanțare în valoare de peste 244 de milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiții  (BEI Global) 

Republica Moldova va beneficia de două împrumuturi din partea BEI Global, pentru un proiect de termoficare în capitala Chișinău și pentru construirea unui nou spital în orașul Cahul, din sudul țării.

Un credit de 143,5 milioane de euro este destinat modernizării rețelei de termoficare din Chișinău, iar 101 milioane de euro vor fi alocate pentru construcția unui centru medical care va deservi locuitorii din Cahul, planificat să fie construit până în 2030.

Termoelectrica SA, cea mai mare companie de termoficare din Moldova, va implementa proiectul de modernizare a termoficării, care prevede înlocuirea sistemelor verticale învechite din blocurile de apartamente cu conducte orizontale, instalarea de puncte termice individuale și îmbunătățirea rețelelor de distribuție din clădiri. Se preconizează că aceste măsuri vor reduce consumul de energie cu 25%, vor micșora facturile la încălzire și vor diminua emisiile de gaze cu efect de seră cu 7% în următoarele două decenii.

Ministerul Sănătății al RM este responsabil pentru construcția planificată a spitalului din Cahul, situat în sudul Moldovei. Spitalul va deservi circa 300.000 de persoane din Cahul și din orașele învecinate din Moldova, inclusiv Comrat, Leova, Ceadîr-Lunga, Taraclia, Cantemir și Vulcănești.
„Contribuim la îmbunătățirea vieții de zi cu zi a oamenilor din toată Moldova – de la servicii medicale mai bune în regiunea sud, la un sistem de termoficare mai eficient în capitală,” a declarat vicepreședinta BEI, Teresa Czerwińska. „Sprijinim prioritățile Republicii Moldova, consolidăm serviciile publice, le aliniem la standardele Uniunii Europene și modernizăm infrastructura energetică pentru a reduce dependența Moldovei de Rusia.”
Lucrările la sistemul de termoficare din Chișinău, care are o populație de aproximativ 750.000 de locuitori, urmează să fie finalizate în șapte ani. Proiectul va reduce și costurile la energia termică pentru consumatori, va îmbunătăți accesul la apă caldă pentru locuințele conectate la rețea și va contribui la reducerea poluării și a emisiilor.

Ambele împrumuturi acordate de BEI Global sunt completate de finanțare din alte surse.
Proiectul de termoficare este cofinanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și prin granturi oferite de Uniunea Europeană și de un fond multilateral cunoscut sub numele de Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P).
Proiectul pentru construcția spitalului beneficiază de asistență tehnică prin contribuții ale Uniunii Europene, o inițiativă a BEI denumită Fondul Fiduciar de Asistență Tehnică al Parteneriatului Estic (EPTATF), instituția financiară suedeză Swedfund și Programul consultativ al BEI, „UE pentru Ucraina”.
„Este momentul potrivit pentru a reduce consumul ineficient de energie în Moldova prin proiecte precum acestea – nu doar din motive economice, ci și pentru calitatea vieții și viitorul dumneavoastră,” a declarat ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks. „În spatele fiecărui euro investit se află o familie din Moldova a cărei viață devine mai bună – cu locuințe mai calde, servicii medicale fiabile și speranță reală pentru viitor. Aceste investiții nu sunt doar despre infrastructură; acestea oferă demnitate, siguranță și oportunități în viața de zi cu zi a oamenilor.”


04.07.2025
Republica Moldova a găzduit  primul summit bilateral cu Uniunea Europeană

 – un moment de referință în parcursul european al țării. Președinta Maia Sandu i-a primit la Chișinău pe Președintele Consiliului European, António Costa, și pe Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La summit au mai participat Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și Prim-ministrul Dorin Recean.

Discuțiile s-au axat pe procesul de aderare al Republicii Moldova la UE, investițiile prevăzute în cadrul Planului de Creștere – un pachet de sprijin financiar și tehnic în valoare de 1,9 miliarde de euro – și pe aprofundarea relațiilor bilaterale.

Printre temele abordate s-au numărat:
  • extinderea relațiilor comerciale;
  • cooperarea în domeniul securității și apărării;
  • investiții în infrastructura energetică, eficiența energetică și dezvoltarea surselor regenerabile;
  • facilitarea contactelor între cetățeni, inclusiv eliminarea tarifelor de roaming și tranzacții bancare mai ieftine și mai rapide.
Președinta Comisiei Ursula von der Leyen a anunțat
debursarea primei tranșe din Planul de Creștere: 270 de milioane de euro. Fondurile vor fi utilizate pentru:
  • reabilitarea a circa 200 km de drumuri regionale și raionale;
  • renovarea drumurilor locale în peste 100 de localități;
  • modernizarea cantinelor din toate școlile, pentru a oferi mese gratuite elevilor de gimnaziu, începând din septembrie 2025;
  • sprijinirea antreprenorilor și agricultorilor;
  • stimularea angajării tinerilor în domenii strategice;
  • dotarea a 130 de localități cu echipamente pentru gestionarea deșeurilor.

Detalii/ Video/ Foto/ Fise informative/Declarații 

https://t.ly/ZeTy1






04.07.2025

Zece organizații ale societății civile din Moldova au primit finanțare nerambursabilă din partea UE

Acest sprijin financiar non-rambursabil în valoare de peste 3,3 milioane MDL, oferit de Uniunea Europeană, pentru îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale, este oferit în cadrul proiectului „M. ASSIST”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova, în cooperare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Obiectivul principal al acestei inițiative este de a spori colaborarea eficientă a actorilor societății civile cu autoritățile publice pentru a îmbunătăți accesul egal la serviciile publice, inclusiv pentru cele mai marginalizate și vulnerabile grupuri.

Unul din scopurile primordiale ale proiectului M. ASSIST este de a sprijini reforma RESTART și reforma sistemului educațional prin consolidarea serviciilor publice în domeniile sociale, cu sprijinul organizațiilor societății civile.

Reforma RESTART și-a propus să îmbunătățească guvernanța și transparența în sistemul de asistență socială și să asigure accesul uniform și echitabil al populației vulnerabile la servicii sociale de calitate. Asistența socială trebuie uniformizată pe tot teritoriul Republici Moldova, astfel încât să existe servicii calitative și suficiente în toate raioanele și pentru toate categoriile de beneficiari din rândul populației vulnerabile, în special pentru copii, vârstnici şi persoane cu dizabilităţi.

Activitățile planificate vor fi implementate în cooperare cu cele 10 Agenții Teritoriale de Asistență Socială la nivel național, iar realizarea lor este estimată până la 31 august 2025.

Fiecare proiect local este sprijinit printr-un grant de cca 353 mii MDL și își propune să sprijine cel puțin unul dintre următoarele grupuri vulnerabile: 
  • persoane cu dizabilități fizice și/sau psihice, 
  • persoane în vârstă (inclusiv cele cu capacitate limitată de autoîngrijire), 
  • adolescenți în situație de risc,
  • membri ai comunității rome,
  • copii separați de părinți sau în situații vulnerabile, 
  • supraviețuitori ai violenței domestice, 
  • femei din grupuri dezavantajate, 
  • refugiați, 
  • persoane marginalizate social,
  • adulți vulnerabili.
„Aceste 10 granturi UE sunt un exemplu puternic al modului în care sprijinul strategic pentru infrastructură și servicii sociale poate transforma vieți. Uniunea Europeană crede cu tărie că schimbările pozitive, de durată, încep prin investiții în oameni și comunități, în special în cele mai vulnerabile. Apreciem profund parteneriatul nostru cu autoritățile locale și naționale și îi felicităm pe toți cei implicați pentru angajamentul, profesionalismul și rezultatele concrete pe care le obțin pentru viitorul Moldovei”, a declarat Jānis Mažeiks, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.
„Suntem mândri să anunțăm lansarea unei serii de inițiative menite să îmbunătățească infrastructura socială și serviciile pentru unii dintre cei mai vulnerabili membri ai comunităților noastre. Cu sprijinul generos al donatorilor noștri și în parteneriat strâns cu autoritățile locale și naționale, ne-am propus să aducem în comunitățile locale – spații mai sigure, mai incluzive și mai bine echipate. În timp ce munca este abia la început, angajamentul nostru este puternic – suntem pregătiți să construim schimbări durabile, împreună”, a menționat Rafal Chibowski, Director de țară, People in Need Moldova.
Detalii:


Posted by
Labels: , , , , , , , , , , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)