Republic of Moldova: Opinion on the Draft Law on the Constitutional Court: Adopted by the Venice Commission at its 142nd Plenary Session (Venice, 14-15 March 2025) / Sanja Barić, Peter Bußjäger, Philip Dimitrov. - Strasbourg, 2025. - 23 p. - (Accesat la 17.03.2025).
Prin scrisoarea din 6 noiembrie 2024, doamna Veronica Mihailov-Moraru, ministrul Justiției al Republicii Moldova, a solicitat un aviz din partea Comisiei de la Veneția privind Proiectul de Lege privind Curtea Constituțională (CDL-REF(2025)001) (denumit în continuare „Proiectul de Lege”).
La 10 și 11 februarie 2025, o delegație a Comisiei, formată din domnii Dimitrov, Bußjäger și doamna Barić, însoțiți de domnul Vahe Demirtshyan din cadrul Secretariatului, s-a deplasat la Chișinău și a avut întâlniri cu ministrul Justiției și reprezentanții ministerului, membri ai Parlamentului, reprezentanți ai Curții Constituționale, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și cu reprezentanți ai societății civile și ai organizațiilor internaționale.
Acest aviz a fost elaborat pe baza comentariilor raportorilor și a rezultatelor întâlnirilor din 10 și 11 februarie 2025. În urma unui schimb de opinii cu ministrul Justiției al Republicii Moldova, a fost adoptat de Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 142-a sesiuni plenare (Veneția, 14 martie 2025).
Comisia de la Veneția constată că, în general, Proiectul de Lege demonstrează un grad ridicat de aliniere la standardele internaționale. Comisia este satisfăcută de faptul că majoritatea amendamentelor sunt conforme cu propriile sale repere, precum și cu principiile internaționale și constituționale mai largi și cu cele mai bune practici. În plus, Comisia consideră că, prin consolidarea cadrului normativ care reglementează activitatea Curții Constituționale într-un singur act legislativ – în locul menținerii unor instrumente paralele precum Codul Jurisdicției Constituționale (Legea nr. 502/1995) și Legea privind Curtea Constituțională (Legea nr. 317/1994) – Proiectul de Lege îmbunătățește semnificativ claritatea și coerența. De asemenea, Comisia salută utilizarea unui limbaj sensibil la gen în Proiectul de Lege.
În contextul unor posibile viitoare reforme constituționale, așa cum s-a menționat mai sus în ceea ce privește statutul juridic al Legii privind Curtea Constituțională, ridicarea statutului acesteia de la o lege organică la o lege constituțională ar oferi o garanție suplimentară pentru independența Curții. Această schimbare ar proteja Curtea de posibile schimbări în dinamica politică și i-ar consolida stabilitatea instituțională. În ceea ce privește plângerea constituțională individuală, Comisia consideră că introducerea acesteia ar putea oferi un nivel suplimentar de protecție a drepturilor fundamentale.
Comisia de la Veneția oferă o serie de recomandări menite să îmbunătățească și mai mult Proiectul de Lege privind Curtea Constituțională, apropiindu-l și mai mult de standardele internaționale. În special, Comisia face următoarele recomandări esențiale:
a. În ceea ce privește controlul a priori al constituționalității tratatelor internaționale, să se adauge cuvintele „înainte de ratificare” la articolul 4(1)(a) din Proiectul de Lege. În plus, Comisia recomandă clarificarea articolului 135(1)(a) din Constituție, astfel încât să se precizeze că legislația națională trebuie să fie adusă în conformitate cu noile tratate internaționale înainte de ratificarea acestora la nivel internațional.
b. Să se specifice că jurământul judecătorului Curții Constituționale trebuie depus în fața Plenului Curții Constituționale. Comisia recomandă, de asemenea, introducerea unui termen strict și clar pentru administrarea jurământului, precum și menținerea în Proiectul de Lege a formulării articolului 139 din Constituție privind activitățile incompatibile.
c. Să se includă în Proiectul de Lege dispoziții specifice care să consacre principiul transparenței în procesul de numire a judecătorilor Curții Constituționale și să se prevadă un mecanism mai solid care să garanteze stabilitatea activității Curții Constituționale, acoperind toate motivele de încetare a mandatului judecătorilor Curții.
d. Să se asigure că, în cazul arestării unui judecător al Curții Constituționale prins în flagrant delict, Plenul Curții Constituționale are autoritatea de a aproba sau de a anula formal arestarea, iar în cazul anulării acesteia, să se asigure eliberarea imediată a judecătorului.
e. Să se clarifice procesul decizional privind sancțiunile disciplinare, altele decât demiterea, inclusiv pragul de vot necesar în cadrul Plenului, precum și să se includă garanții procedurale pentru măsurile disciplinare în lege, asigurând claritatea juridică între articolele 22(1)(b) și 23 din Proiectul de Lege privind demiterea unui judecător ca măsură disciplinară.
f. La articolul 30(4) din Proiectul de Lege, să nu se facă referire exclusivă la Regulamentul Curții Constituționale, dar să se definească în mod clar domeniile de reglementare respective ale legii și ale regulamentelor interne, eliminând orice ambiguități.
g. În ceea ce privește admisibilitatea cererilor adresate Curții Constituționale, să se permită Curții Constituționale o anumită marjă de apreciere pentru a declara admisibile cererile, chiar și atunci când acestea privesc aspecte deja soluționate anterior, în cazul în care circumstanțele noii cauze justifică o reexaminare constituțională.
Comisia de la Veneția recomandă, de asemenea, adăugarea principiului constituționalității în articolul 2 din Proiectul de Lege, păstrarea termenului „consilier juridic” în loc de „asistent judecător” în Proiectul de Lege. Comisia recomandă, de asemenea, ca actele Curții Constituționale să fie publicate imediat pe site-ul oficial al Curții, dacă nu în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Comisia de la Veneția rămâne la dispoziția autorităților moldovene pentru asistență suplimentară în această materie.
.gif)
.jpg)
Postări
