Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.

Noutăți UE-RM - Octombrie - decembrie 2025

14 -16.10.2025
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, într-o vizită de lucru la Bruxelles,
unde participă la o serie de reuniuni de nivel înalt dedicate procesului de extindere a Uniunii Europene și consolidării cooperării cu instituțiile europene.

Oficiala moldoveană va participa și la evenimentul „Extinderea, un proces avantajos pentru toate părțile” și la masa rotundă „Starea Europei 2025”, platforme de dialog unde sunt discutate perspectivele extinderii Uniunii și rolul statelor candidate în consolidarea stabilității regionale și a valorilor democratice europene.

  • întrevedere cu Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere
„Am vorbit despre ritmul reformelor pe care le facem acasă și despre pregătirile pentru următorii pași de pe agenda noastră europeană. Continuăm să muncim intens pentru a avansa pe drumul nostru european. Rezultatul alegerilor recente a arătat clar că cetățenii noștri își doresc să vadă Moldova în UE”, a spus Cristina Gherasimov.
Viceprim-ministra a mulțumit comisarei europene și echipei sale pentru sprijinul oferit Republicii Moldova în eforturile de a schimba lucrurile spre bine în țară și de a crește nivelul de trai al cetățenilor.
  • Reuniunea Grupului de lucru pentru extindere și țările care negociază aderarea la UE (COELA)
Moldova este pregătită să avanseze cu determinare spre UE, având o voință politică puternică și un sprijin larg în rândul cetățenilor. Într-un timp record și în contextul unui război hibrid, am reușit să livrăm rezultate concrete, inclusiv am finalizat analiza legislației naționale în raport cu cea europeană, avem un Program Național de Aderare și suntem în plin proces de implementare a agendei de reforme”- mesajul  transmis de  Cristina Gherasimov. 

Viceprim-ministra a avut un schimb de opinii cu reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene despre prioritățile de viitor ale Republicii Moldova.
  •  Împreună cu omologul din Ucraina, Taras Kachka, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, a vorbit despre avantajele pe care le aduce acest proces atât pentru țările candidate, cât și pentru statele membre actuale.
În fața schimbărilor geopolitice curente, Europa nu își mai permite „zone gri” la periferie, iar consolidarea democrației, rezilienței și securității în Est va întări întreaga Uniune. Republica Moldova poate și deja contribuie la stabilitatea regională, iar aderarea Moldovei la UE este o garanție pentru securitatea în regiune, precum și pentru securitatea întregii Europe.
  • întrevedere cu Michael McGrath, Comisar european pentru Democrație, Justiție și Stat de drept
Discuțiile s-au axat pe progresele înregistrate de Republica Moldova în domeniul justiției, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor democratice. S-a discutat și despre alegerile recente,  care au fost  organizate corect, transparent și a fost  asigurată integritatea procesului electoral în pofida tuturor provocărilor și tentativelor de ingerință externă.
  • întrevedere cu Taras Kachka, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică a Ucrainei
Discuțiile au vizat următorii pași de pe agenda europeană, după finalizarea screeningului bilateral (analiza legislației naționale în raport cu cea europeană).
  • întrevedere cu eurodeputați la sediul Parlamentului European
Subiectele principale de discuție au vizat:
- rezultatul alegerilor,
- starea actuală a lucrurilor pe agenda europeană,
- prioritățile de viitor.


  • participare la evenimentul „Starea Europei 2025”, organizat de Fundația Jacques Delors Friends of Europe
În cadrul evenimentului, viceprim-ministra a discutat, împreună cu Jakov Milatović, președintele Muntenegrului, Oana Țoiu, ministra Afacerilor Externe a României, și Dmytro Kuleba, fostul ministru al Afacerilor Externe al Ucrainei, despre viitorul UE și rolul extinderii în construirea unei Europe mai puternice și mai unite.


  • întrevedere cu Gert Jan Koopman, directorul general al DG ENEST - un bun cunoscător și susținător al parcursului european al Republicii Moldova
„Am vorbit despre ultimele evoluții din țară, pașii pe care urmează să-i realizăm, inclusiv implementarea Agendei de reforme aferente Planului de Creștere pentru Moldova”, a spus Cristina Gherasimov.


Detalii:

13.10.2025

Varvara Buzilă - laureata Premiului Europa Nostra 2025 la categoria Campionii Patrimoniului

Cercetătoarea și experta în etnografie, Varvara Buzilă, a fost desemnată câștigătoare a Premiului Europa Nostra 2025 la categoria „Campionii Patrimoniului”. Aceasta este singura laureată din țară, fiind selectată dintre 251 de candidaturi provenind din 41 de state europene.

 Distincția a fost  înmânată pe 13 octombrie 2025, în cadrul Summitului Patrimoniului Cultural European, organizat la Bruxelles.


La inaugurarea Ceremoniei a Premiilor Europene pentru Patrimoniu – Europa Nostra Awards
 2025,  au participat 
• dl Glenn Micallef, Comisar European pentru Echitate Intergenerațională, Tineret, Cultură și Sport,
• dna Sabine Verheyen, Prim-vicepreședintă a Parlamentului European, din partea Președintei Roberta Metsola,
• Alteța Sa Regală Prințesa Dana Firas a Regatului Hașemit al Iordaniei
 Vicepreședintă ICOMOS și Ambasadoare UNESCO pentru Patrimoniul Cultural,
• dl Prof. Dr. Hermann Parzinger, Președinte Executiv al Europa Nostra,
precum și numeroși diplomați, membri ai Parlamentului European și reprezentanți ai organizațiilor culturale internaționale -
Un moment de profundă emoție a fost generat de mesajul Președintei Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, adresat în sprijinul și aprecierea operei doamnei Varvara Buzilă, care a subliniat rolul patrimoniului cultural ca fundament al identității și demnității naționale. Cuvintele sale, primite cu aplauze de publicul internațional, au dat o notă de lumină și mândrie momentului moldovenesc al serii.


Activitatea profesională a Varvarei Buzilă se desfășoară de peste patru decenii, având un impact remarcabil atât în sfera cercetării științifice, cât și în elaborarea politicilor publice pentru salvgardarea patrimoniului imaterial. În calitate de președintă a Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (2009–2019), doamna Buzilă a contribuit substanțial la elaborarea cadrului legislativ național, la completarea Registrului Național al Patrimoniului Cultural Imaterial și la promovarea patrimoniului Republicii Moldova în cadrul UNESCO.

Juriul de acordare a Premiilor a subliniat în concluzii: „Mai bine de patru decenii, Varvara Buzilă a contribuit neobosit la salvgardarea patrimoniului cultural al Moldovei – a celui material și imaterial – deseori în condiții dificile, având un suport instituțional modest”, notând totodată: „Îmbinând cercetarea academică și activitatea la firul ierbii, a modelat linii directoare la nivel național și a jucat un rol-cheie în depunerea la UNESCO a dosarelor de patrimoniu din partea Moldovei”.


Detalii

10.10.2025

Operaționalizarea Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) la frontierele externe ale Uniunii Europene

Începând cu 12 octombrie 2025, la nivelul Uniunii Europene estte operaționalizat Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), un instrument electronic modern de control, implementat la frontierele externe ale UE (puncte terestre, aeroporturi și porturi maritime).

EES se aplică doar cetățenilor statelor terțe (care nu fac parte din UE) ce efectuează șederi de scurtă durată (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile) pe teritoriul Uniunii Europene. Sistemul va înregistra data și locul de intrare și ieșire, va colecta date alfanumerice și biometrice (imagine facială și patru amprente digitale) și va calcula automat durata șederii legale.

Țările europene care utilizează EES vor introduce sistemul treptat la frontierele lor externe, iar punerea deplină în aplicare este prevăzută până la 10 aprilie 2026. Pe durata perioadei de tranziție (aproximativ 6 luni), pașapoartele vor continua să fie ștampilate manual.

Implementarea sistemului urmărește;
  • modernizarea și eficientizarea controlului la frontieră, 
  • consolidarea securității în spațiul Schengen, 
  • prevenirea șederilor ilegale, fără a modifica drepturile de circulație existente.
La prima intrare după activarea sistemului, vor fi prelevate datele biometrice, la călătoriile ulterioare, verificarea va fi automată, reducând timpii de așteptare. Sunt exceptați copiii sub 12 ani, persoanele pentru care prelevarea amprentelor este imposibilă, precum și deținătorii de permise de ședere sau vize de lungă durată eliberate de un stat membru al UE.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că regimul fără vize pentru cetățenii Republicii Moldova rămâne neschimbat. Totuși, având în vedere faptul că colectarea datelor va necesita timp adițional, la etapa de planificare a călătoriei se recomandă:
  • verificarea valabilității documentelor de călătorie;
  • alocarea unui timp suplimentar pentru formalitățile de frontieră;
  • evitarea escalelor prea scurte.
Introducerea treptată a sistemului va fi gestionată individual de către fiecare stat membru al UE. În acest context recomandăm cetățenilor să consulte în prealabil paginile web ale autorităților de frontieră și ale ambasadelor în Republica Moldova din statele membre ale UE, în care intenționează să călătorească.

Detalii

06.10.2025

Republica Moldova a devenit parte operațională a SEPA,
 marcând o etapă majoră de integrare financiară europeană, care facilitează accesul populației și al mediului de afaceri la servicii de plată moderne, eficiente și competitive.
 Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA - Single Euro Payments Area) – infrastructura care reunește 41 de țări europene și oferă cetățenilor și companiilor transferuri în euro rapide, sigure și la costuri reduse, chiar zero.

„Integrarea Moldovei în SEPA este un moment istoric pentru sistemul financiar național și confirmă parcursul european al țării. Această realizare elimină barierele administrative și aduce standarde europene directe în viața de zi cu zi a oamenilor și afacerilor din Republica Moldova”, subliniază doamna Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, instituția care a coordonat și implementat procesul de aderare la SEPA.

SEPA (Single Euro Payments Area /Zona Unică de Plăți în Euro) este cadrul european care permite efectuarea transferurilor în euro între sistemele de plată între țările participante, în aceleași condiții de cost, siguranță și timp de procesare, indiferent de granițe. SEPA reunește toate statele membre ale Uniunii Europene, precum și Regatul Unit, țările din Spațiul Economic European, Elveția, Andorra, Monaco, San Marino și Vatican.

Avantajele SEPA pentru Republica Moldova

Pentru cetățeni și familiile din diaspora, transferurile în euro devin mai rapide, sigure și la costuri mult mai mici, uneori chiar și cu comision zero, în funcție de serviciile băncilor participante. Dacă anterior un transfer internațional putea costa între 20 și 200 de euro, acum acesta va fi procesat la aceleași standarde și tarife ca în Uniunea Europeană, cu doar câțiva euro sau chiar gratuit. Astfel, remiterile vor ajunge acasă mai repede și cu mai puține costuri, ceea ce înseamnă mai mulți bani direct în bugetul fiecărui consumator.

Pentru mediul de afaceri, SEPA elimină barierele administrative și aduce companiile moldovenești la nivel de egalitate cu cele europene. Peste 60% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre UE, iar costurile reduse de tranzacționare sporesc competitivitatea și facilitează comerțul și investițiile. Statisticile arată că în 2024 s-au realizat aproximativ 830.000 de tranzacții în euro între Moldova și țările SEPA cu o valoare totală de 11,8 miliarde de euro, adică zilnic peste 3.200 de plăți în valoare de 45 milioane de euro. De acum, aceste fluxuri financiare vor fi gestionate mult mai eficient, la costuri reduse, direct prin sistemul SEPA.

La nivel macroeconomic, integrarea în SEPA generează economii directe estimate la circa 20 de milioane de euro, resurse care rămân în economie pentru investiții, dezvoltarea afacerilor și locuri de muncă. Totodată, aderarea transmite un semnal puternic de stabilitate și credibilitate partenerilor internaționali și investitorilor.

Detalii
Single Euro Payments Area (SEPA

02.10.2025

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la Summitul Comunității Politice Europene, 
desfășurat la Copenhaga, Regatul Danemarcei, țară care deține și președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Evenimentul, găzduit de Prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, a reunit 53 de lideri europeni – șefi de stat și de guvern, alături de reprezentanți ai instituțiilor europene. În deschiderea lucrărilor, Președinta Maia Sandu a subliniat sprijinul clar exprimat de cetățenii Republicii Moldova la alegerile parlamentare din 28 septembrie pentru integrarea europeană. Șefa statului a împărtășit, totodată, experiența autorităților în combaterea ingerințelor externe la adresa proceselor democratice.


În marja summitului, Președinta Maia Sandu a găzduit o reuniune cu mai mulți parteneri ai Republicii Moldova, la care au participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele României, Nicușor Dan, Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, precum și liderii instituțiilor europene: Președintele Consiliului European, António Costa, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas. 
Liderii europeni și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Republica Moldova, parcursul său european și consolidarea dezvoltării economice.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dezvoltarea economică și consolidarea păcii și securității pe continent au fost în centrul discuțiilor cu gazda evenimentului, Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, cu Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, cu Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, cu Premierul Belgiei, Bart De Wever, Premierul Finlandei, Petteri Orpo și Premierul Irlandei, Micheál Martin., Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy., etc

Comunitatea Politică Europeană (CPE) a fost creată la inițiativa Președintelui Franței, Emmanuel Macron, și are drept obiectiv promovarea dialogului politic, întărirea cooperării și consolidarea securității, stabilității și prosperității pe continent. Următoarea reuniune a CPE va avea loc în Armenia, în primăvara anului 2026.

Detalii

Noutăți CoE-RM - Octombrie 2025

17.10.2025

Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei

In fața Palatului Europei de la Strasbourg a avut loc o ceremonie dedicată Zilei Internaționale pentru eradicarea sărăciei, care se marchează la 17 octombrie. Evenimentul a fost organizat de Conferința organizațiilor internaționale neguvernamentale (INGO) a Consiliului Europei, a cărei sesiune se desfășoară la Strasbourg. 

Manifestarea, dedicată memoriei victimelor sărăciei, a reunit reprezentanți ai societății civile, ai organizațiilor internaționale și persoane care au trăit experiența sărăciei, pentru a reafirma angajamentul comun față de justiția socială și demnitatea umană.

Ceremonia a fost deschisă de un moment muzical susținut de corul Consiliului Europei, urmat de cuvântul de salut al lui Gerhard Ermischer, președintele Conferinței INGO.

Printre momentele importante s-au numărat intervențiile Comitetului pentru drepturi sociale al Conferinței, care au inclus mărturii ale persoanelor afectate de sărăcie. Olivier De Schutter, membru al Comitetului European pentru Drepturi Sociale și Raportor Special al ONU pentru sărăcie extremă și drepturile omului, a subliniat:
„A afirma că persoanele aflate în sărăcie au drepturi, inclusiv dreptul de a fi protejate împotriva sărăciei și excluziunii sociale, așa cum este prevăzut în Carta Socială Europeană, înseamnă a spune că ele nu sunt beneficiari pasivi ai carității publice: au dreptul la diferite forme de sprijin, pot trage statul la răspundere, iar expertiza lor contează în conturarea soluțiilor eficiente.”

„Prea des, persoanele care trăiesc în sărăcie sunt blamate, stigmatizate și împinse în umbră. Cu toate acestea, sărăcia nu este un eșec personal, ci un eșec sistemic – o negare a demnității și a drepturilor omului”, a declarat Secretarul General al ONU, António Guterres, cu ocazia acestei zile. „Aceasta este provocarea cu care ne confruntăm. Nimic mai mult. Nimic mai puțin”, a conchis Bjørn Berge, Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei, în discursul său.

În acest context, Comitetul Conferinței INGO pentru Carta Socială Europeană a organizat, joi, 16 octombrie 2025 un webinar dedicat temei „Drepturi sociale și noua Strategie a UE privind combaterea sărăciei”.

Această sesiune informativă și-a propus să exploreze modalitățile de colaborare pentru a combate sărăcia și a promova drepturile sociale pe continentul european.

Carta Socială Europeană este un tratat al Consiliului Europei care garantează drepturi sociale și economice fundamentale, reprezentând un complement al Convenției Europene a Drepturilor Omului, care se referă la drepturile civile și politice. Ea asigură o gamă largă de drepturi umane esențiale din viața de zi cu zi, legate de muncă, locuință, sănătate, educație, protecție socială și bunăstare.

Carta acordă o atenție deosebită protecției persoanelor vulnerabile, precum vârstnicii, copiii, persoanele cu dizabilități și migranții. Ea prevede că exercitarea acestor drepturi trebuie garantată fără niciun fel de discriminare.

Niciun alt instrument juridic la nivel paneuropean nu oferă o protecție atât de amplă și completă a drepturilor sociale ca cea prevăzută de Cartă, care servește totodată ca punct de referință în dreptul Uniunii Europene; majoritatea drepturilor sociale incluse în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene se bazează pe articolele relevante ale Cartei Sociale Europene.

Prin urmare, Carta este considerată Constituția Socială a Europei și reprezintă o componentă esențială a arhitecturii drepturilor omului pe continent.

Sursa

Carta Socială Europeană

*    *    *

15.10.2025

Promovarea sănătății ca drept al omului


Conferința Consiliului Europei privind protecția sănătății a avut loc la Strasbourg, evidențiind întreaga gamă de activități pe care organizația le desfășoară în domeniul asistenței medicale. 

Sănătatea este un drept al omului 

Organizația s-a implicat într-o gamă largă de activități în acest domeniu, de la utilizarea etică a inteligenței artificiale în tratamente și asigurarea calității medicamentelor în Europa, până la definirea legală a graniței dintre libertatea de exprimare și dezinformarea medicală.

Consiliul Europei răspunde la o serie de provocări – inegalitate socială, degradare a mediului, schimbări demografice și crize globale precum pandemiile și conflictele – care afectează furnizarea serviciilor de sănătate, rezultatele asistenței medicale și, implicit, drepturile omului. Organizația colaborează cu țările europene pentru a se asigura că acestea acționează la nivel local, național și internațional pentru a ameliora problemele relevante.

Discursuri principale

Secretarul General, Alain Berset, a menționat la conferință că „Protejarea sănătății este măsura puterii democrațiilor noastre și a valorilor pe care le împărtășim.” El a amintit că „Noul Pact Democratic pentru Europa este un apel de a face democrația tangibilă în viața de zi cu zi a oamenilor, astfel încât fiecare persoană din Europa să se bucure de acces egal la drepturi – inclusiv dreptul la sănătate.”

Ministrul maltez al Sănătății și Îmbătrânirii Active, Jo Etienne Abela, a transmis, de asemenea, la conferință mesajul: „Prioritățile președinției Maltei, protejarea copiilor și combaterea dezinformării și informării greșite, sunt imperative de sănătate publică.” „Protecția sănătății este o responsabilitate comună, care necesită vigilență, inovație și un angajament ferm față de drepturile și bunăstarea fiecărui individ”, a subliniat el.

Factorii de decizie, experții juridici, profesioniștii în sănătate publică, liderii societății civile, reprezentanți ai instituțiilor financiare, inclusiv Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB), precum și Organizația Mondială a Sănătății și Uniunea Europeană au discutat provocările și abordările strategice pentru promovarea protecției sănătății în întreaga Europă.

Această conferință a sprijinit viziunea Consiliului Europei pentru un Noul Pact Democratic pentru Europa, legând protecția sănătății de drepturile omului și valorile democratice, și întărind angajamentul față de Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3 al ONU (Sănătate și bunăstare).

Sănătatea în era dezinformării

Dl Berset a semnat, de asemenea, un articol recent intitulat „Sănătatea în era dezinformării: protejarea adevărului, protejarea democrației”, publicat cu ocazia Summitului Mondial al Sănătății de la Berlin, 12-14 octombrie. Dezinformarea, afirmă el, erodează deja încrederea noastră și, prin urmare, accesul la asistență medicală, afectând calitatea vieții, mai ales în rândul comunităților deja defavorizate. Dl Berset mai subliniază că, deși inteligența artificială (IA) „deține un potențial enorm pentru diagnostic, tratament și prevenție, ea prezintă și riscuri etice serioase – de la prejudecăți în algoritmii medicali până la răspândirea în masă a dezinformării generate de IA în domeniul sănătății, cu implicații directe asupra drepturilor și demnității umane” (o nouă Convenție a Consiliului Europei privind dezinformarea și influența străină, menită să restabilească încrederea, este în curs de elaborare).

Convenția de la Oviedo

În marja conferinței, Armenia a ratificat Convenția de la Oviedo privind Drepturile Omului și Biomedicina (1997), primul tratat internațional cu caracter obligatoriu din punct de vedere legal care protejează demnitatea și drepturile umane împotriva utilizării abuzive a progreselor biologice și medicale.


*     *     *

11.10.2025

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la Aniversarea Comisiei de la Veneția

Pe 11 octombrie 2025, Comisia de la Veneția a sărbătorit 35 de ani de activitate în domeniul consilierii țărilor privind reformele constituționale și juridice, printr-o ceremonie desfășurată la Palazzo Ducale din Veneția, în prezența Președintelui Republicii Italiene, Sergio Mattarella.

Evenimentul a fost deschis de Secretarul General Alain Berset și Președinta Comisiei de la Veneția, Claire Bazy Malaurie, după saluturile instituționale ale Primarului din Veneția, Luigi Brugnaro. au urmat discursuri ale Maiei Sandu, Președinta Republicii Moldova, Gordanei Siljanovska-Davkova, Președinta Republicii Macedonia de Nord, și Antonio Tajani, Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și Ministru pentru Afaceri Externe și Cooperare Internațională al Italiei.

Apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă - a fost mesajul central al Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu.

În discursul său, șefa statului a avertizat că democrațiile moderne se confruntă cu o nouă generație de amenințări - războiul hibrid, finanțările ilicite și manipularea digitală - care subminează libertățile democratice, folosind chiar principiile care le definesc.

Drepturile care îi dau forță, libertatea de asociere, de întruniri, de expresie, de credință și libera circulație a capitalului, toate au devenit puncte de intrare pentru manipulare”, a spus Președinta.

Președinta a făcut apel la consolidarea cooperării europene pentru a dezvolta instrumente juridice și instituționale capabile să răspundă noilor forme de interferență și corupție politică, inclusiv în mediul digital.

Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea”, a afirmat Președinta. Șefa statulu a subliniat totodată că aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică.

În încheiere, Președinta a reafirmat angajamentul Republicii Moldova de a împărtăși experiența sa cu alte state și de a lucra alături de Comisia de la Veneția la adaptarea cadrului democratic la noile provocări.

Apărarea democrației astăzi nu este un proiect național, ci unul colectiv. Moldova este pregătită să împărtășească ceea ce a învățat — succesele, greșelile și luptele noastre încă în derulare — cu orice democrație care se confruntă cu pericole similare”, a conchis Președinta Maia Sandu.

Discursul principal în cadrul Conferinței aniversale, intitulat „Democrația reînnoită: lecții din tranziții, provocările actuale ale regresului democratic și angajamentul nostru pentru viitor”, a fost susținut de Egils Levits, fost Președinte al Republicii Letonia și fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului. 

De asemenea, audienței s-au adresat: Clifton Grima, Ministrul Educației, Sportului, Tineretului, Cercetării și Inovației din Malta, în numele Președinției malteze a Comitetului Miniștrilor; Theodoros Rousopoulos, Președintele Adunării Parlamentare; Marc Cools, Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale; Ivana Jelić, Vicepreședinta Curții Europene a Drepturilor Omului; și Michael O’Flaherty, Comisar pentru Drepturile Omului.

Evenimentul a oferit o oportunitate unică de a evalua modul în care instituțiile democratice s-au dezvoltat în statele membre ale Consiliului Europei și nu numai în ultimii 35 de ani, de a analiza realizările activității Comisiei de la Veneția în sprijinul proiectării constituționale și de a reflecta asupra modalităților de promovare a dezvoltării democratice în viitor.

În aceeași zi a fost inaugurată expoziția „La Democrazia attraverso il Diritto. Dalla Serenissima Repubblica alla Commissione di Venezia del Consiglio d’Europa” („Democrația prin drept: de la Serenissima Republic la Comisia de la Veneția a Consiliului Europei”). Expoziția va fi accesibilă publicului până la 6 ianuarie 2026, în Appartamenti del Doge, Palazzo Ducale.

Această expoziție, realizată în colaborare între Comisia de la Veneția, Biroul de Program al Consiliului Europei la Veneția, Soprintendenza Archivistica e Bibliografica del Veneto e Trentino-Alto Adige, Archivio di Stato di Venezia, Fondazione Musei Civici di Venezia (MUVE) și Consiglio Regionale del Veneto, oferă o călătorie fascinantă prin istoria democrației și a statului de drept, de la precursorul Serenissima Republic of Venice până la statele membre ale Consiliului Europei de astăzi, sub perspectiva expertă a Comisiei de la Veneția.

*     *     *

10.10.2025

Consiliul Europei adoptă o Declarație și o Rezoluție privind o perspectivă a tineretului, bazate pe angajamentele  Summit-ului de la Reykjavík


Creșterea încrederii, îmbunătățirea calității și consolidarea rezilienței democrațiilor europene printr-o participare mai puternică a tinerilor, inspirată de noul Pact Democratic European al Consiliului Europei, a fost obiectivul principal al celei de-a 10-a Conferințe a Miniștrilor responsabili de tineret, care s-a desfășuratt la Valletta.

La prima lor reuniune din ultimii 13 ani, miniștrii au adoptat o Declarație Finală și o Rezoluție privind o perspectivă a tineretului, angajându-se să plaseze tinerii în centrul reînnoirii democratice a Europei. Conferința continuă angajamentele celui de-al 4-lea Summit al șefilor de stat și de guvern, desfășurat la Reykjavík (2023), unde liderii au solicitat includerea unei perspective a tineretului în toate deliberările interguvernamentale, recunoscând că participarea tinerilor întărește instituțiile democratice și face politicile mai eficiente.

„Tinerii ne spun tot mai clar că democrația nu mai are sens pentru ei, că își pierd încrederea”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset.Dar, în timp ce Europa se reînarmează, nu putem ignora unde s-ar putea ajunge dacă regimurile extremiste sau autoritare ar prinde putere. Răspunsul nu este să abandonăm democrația; răspunsul este să o reînnoim, să reconstruim încrederea și să o facem relevantă pentru următoarea generație.”

Ținând cont de perspectiva tineretului în elaborarea politicilor publice, miniștrii au convenit la Valletta să adopte un nou Cadru de Referință pentru Perspectiva Tineretului, structurat în jurul a patru angajamente:
  • A gândi împreună cu tinerii
  • A învăța de la și împreună cu tinerii
  • A participa împreună cu tinerii
  • A acționa împreună cu și pentru tineri
Miniștrii s-au angajat să protejeze drepturile democratice ale tinerilor în alegeri, să asigure libertatea de exprimare și de protest și să consolideze consiliile și structurile de tineret, mai ales acolo unde spațiul civic este în restrângere. De asemenea, au subliniat importanța educației pentru cetățenie în construirea păcii și dialogului intercultural, ca bază pentru reziliența democratică.
S-a reafirmat sprijinul prioritar pentru tinerii din Ucraina, inclusiv pentru infrastructura de tineret și reintegrarea tinerilor veterani. Miniștrii au făcut primii pași spre crearea unui al treilea Centru European de Tineret în regiunea Mării Negre, alături de cele existente la Strasbourg și Budapesta.

Miniștrii au cinvenit asupra unui angajament de a apăra dreptul la un mediu curat, de a susține acțiunile climatice conduse de tineri și de a reduce riscurile generate de noile tehnologii, precum inteligența artificială.

Cât privește drepturile sociale și incluziunea, s-a pus accent pe tinerii care se confruntă cu bariere precum șomajul, locuințele precare, asistența medicală insuficientă și discriminarea.

Luxemburg s-a oferit să găzduiască următoarea Conferință a Miniștrilor responsabili de tineret în 2028.
Vocile tinerilor: „Avem nevoie de acest Pact. Acest Pact are nevoie de tineri.”

Tinerii sunt esențiali pentru modelarea viitorului nostru comun și democratic; perspectivele lor sunt esențiale pentru consolidarea instituțiilor democratice și îmbunătățirea calității proceselor de luare a deciziilor”, au declarat miniștrii. Rezoluția privind Perspectiva Tineretului este concepută pentru a ghida statele membre în integrarea acestei perspective în toate domeniile de politici, cu scopul de a dezvolta „politici orientate spre viitor, adaptate nevoilor și energiei tinerilor și capabile să răspundă provocărilor actuale și viitoare.”

Nina Grmuša, președinta Consiliului Consultativ pentru Tineret și vicepreședinta conferinței, a descris noul Cadrul de Referință ca pe „instrumentul nostru comun pentru a ne asigura că imperativul participării tinerilor devine realitate în fiecare stat membru.” Ea a îndemnat guvernele să transforme valorile în acțiune:
Să gândim împreună cu tinerii. Să învățăm împreună cu și de la tineri. Să participăm împreună cu tinerii. Să acționăm împreună cu și pentru tineri. Aceasta este perspectiva tineretului – nu o investiție, ci o necesitate.

Yevheniia Fedotova, membră a Consiliului Consultativ pentru Tineret, inspirându-se din experiența sa din Ucraina, a descris noul Pact Democratic European ca pe „o fereastră”:

O fereastră lasă lumina să lumineze ceea ce era înainte ascuns, oferă vizibilitate în spații pe care altfel nu le-am vedea și creează o legătură între cei aflați de o parte și de alta. În multe feluri, exact asta avem nevoie de la Pact. Când tinerii voluntari ucraineni învață sub sirenele de raid aerian și planifică reconstrucția în adăposturi antibombă, ei apără securitatea democratică a Europei. Avem nevoie de acest Pact. Acest Pact are nevoie de tineri.

 *     *     *

09.10.2025

Acordarea Premiului Balanța de Cristal a Justiției

Premiul Balanța de Cristal a Justiției, care recompensează practicile judiciare inovatoare în cadrul instituțiilor judiciare europene, a fost acordat de Comisia pentru eficiența justiției (CEPEJ) a Consiliului Europei Consiliului Judiciar din Olanda pentru inițiativa sa de sprijinire a persoanelor aflate în dificultăți financiare.

Proiectul Schuldenfunctionaris („Ofițerul pentru datorii”) contribuie la găsirea de soluții pentru persoanele îndatorate prin desemnarea de ofițeri pentru datorii în cadrul instanțelor, care oferă suport debitorilor și identifică problemele potențiale la o etapă timpurie.

Mențiuni de onoare

De asemenea, două proiecte au primit mențiuni speciale:

  • „Centrul de sprijin pentru tutela legală” – Judecătoriile din Flandra (Belgia);
  • „Hiperautomatizarea procedurii ordinului de plată în justiție” – Ministerul Justiției (Spania).

Pentru ediția din acest an a Premiului European Balanța de Cristal a Justiției, au fost depuse 28 de proiecte din 16 țări, axate pe eficiența și accesul la justiție, protecția victimelor și digitalizarea sistemului judiciar.

Cipru, gazda ceremoniei

Premiul a fost înmânat Consiliului Judiciar din Olanda, reprezentat de Jan van Breda, lider de program pentru Inovare și Implementare, Femke Damsteegt, judecător la Curtea Supremă, și Herman van Harten, judecător la Curtea de Apel din Haga, în prezența președintelui CEPEJ, Francesco Depasquale. Membrii juriului competiției, compus din personalități de marcă din domeniul justiției, au fost, de asemenea, prezenți pentru a explica decizia lor.

Școala de Formare Judiciară și Hope for Children CRC Policy Center (Cipru), câștigătorii ediției anterioare a premiului (2023), au găzduit evenimentul.

Reprezentanții proiectelor premiate vor fi invitați să le prezinte la reuniunea plenară a CEPEJ din decembrie 2025.

Proiectele câștigătoare ale Premiului Balanța de Cristal a Justiției vor servi, de asemenea, ca subiecte de cercetare pentru studenții masteranzi ai facultăților de drept, invitați să participe la cea de-a patra ediție a Premiului Junior Balanța de Cristal a Justiției, care va fi lansat în octombrie 2025.

Sursa

*     *     *

02-03.10.2025

Consolidarea cunoștințelor privind investigarea și judecarea infracțiunilor de violență domestică

Particularitățile investigării și urmării penale a cazurilor de violență domestică, în lumina Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), au fost discutate cu 29 de asistenți judiciari, grefieri și consultanți ai procurorilor (26 femei și 3 bărbați) la Chișinău.

Participanții au explorat violența domestică ca fenomen social, măsurile de protecție și asistență pentru victime, precum și cadrul legal național – incluzând dreptul penal, procedura civilă și dreptul civil. De asemenea, au fost analizate provocările în investigarea și soluționarea cazurilor, precum și jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Seminarul a fost organizat în cadrul proiectului Consiliului Europei „Sprijinirea implementării Convenției de la Istanbul în Republica Moldova – Faza II”, în parteneriat cu Women’s Law Centre și Institutul Național de Justiție, și cu sprijin financiar din partea Suediei.

*     *     *

29.09-03.10.2025

Delegația Republicii Moldova participă la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei


În perioada 29 septembrie – 3 octombrie 2025, la Strasbourg, Republica Franceză, se desfășoară sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Reuniunea aduce în atenție o serie de subiecte de actualitate și provocări majore pentru democrațiile europene, printre care protecția jurnaliștilor din Gaza, eliberarea jurnaliștilor ucraineni deținuți ilegal în Federația Rusă, noile amenințări ale Rusiei la adresa securității democratice, consolidarea statului de drept în Georgia, precum și teme privind criza politică din Serbia, democrația și dialogul incluziv în Turcia.

Delegația Parlamentului Republicii Moldova participă activ la această sesiune, fiind condusă de deputatul Ion Groza. Din componența delegației fac parte parlamentarii Natalia Davidovici, Andrian Cheptonar și vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea.

Agenda sesiunii include, de asemenea, dezbateri pe teme de actualitate precum inteligența artificială și migrația, combaterea violenței sexuale împotriva bărbaților și băieților, promovarea acoperirii universale a sănătății și garantarea dreptului la locuință. Parlamentarii vor examina și măsuri menite să asigure libertatea de circulație a membrilor APCE, necesară pentru exercitarea mandatului lor.

Un moment important al reuniunii a fost decernarea Premiului Václav Havel pentru Drepturile Omului 2025, pentru care au fost nominalizați trei jurnaliști. În paralel, Adunarea va adopta avize privind proiectul Convenției pentru crearea unei Comisii Internaționale de Soluționare a Cererilor pentru Ucraina și proiectul Convenției Consiliului Europei referitoare la coproducțiile audiovizuale sub formă de seriale.

În cadrul sesiunii de toamnă, parlamentarii au reales-o pe dna Despina Chatzivassiliou în funcția de Secretar General al APCE, care va deține mandatul pentru următorii cinci ani. Totodată, oficiali de rang înalt s-au adresat Adunării, inclusiv președinta Maltei, Myriam Spiteri Debono, prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian, și Ian Borg, viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe și turismului din Malta, în calitate de președinte al Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.

În marja sesiunii, este prevăzută reuniunea Comitetului APCE pentru onorarea obligațiilor și angajamentelor asumate de statele membre. Cu acest prilej, va fi desemnat cel de-al doilea coraportor pentru Republica Moldova, iar agenda include și un schimb de opinii privind recentele alegeri parlamentare desfășurate în țara noastră.

Participarea activă a delegației naționale la dezbaterile APCE confirmă angajamentul Republicii Moldova de a contribui la promovarea valorilor democratice, a statului de drept și a drepturilor omului în spațiul european.

Republica Moldova a devenit stat membru al Consiliului Europei în anul 1995, consolidându-și în acești 30 de ani parcursul democratic și apartenența la familia europeană a democrațiilor.






https://t.ly/nN4WT (....)

Relațiile UE-RM în opinia șefului Delegației UE în Republica Moldova ( 2025 - )



Înainte de a fi detașată în Moldova, Ambasadoarea Iwona Piórko a ocupat funcția de Ambasadoare a UE la Singapore, din 2021 până în 2025.
Anterior, Iwona Piórko a deținut mai multe funcții la Bruxelles. În calitate de membră a cabinetului vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene pentru „Europa pregătită pentru era digitală”, Margrethe Vestager, a supravegheat un portofoliu care includea politica industrială, strategia pentru IMM-uri, piața internă, comerțul, e-guvernarea, precum și coordonarea cu Consiliul de Miniștri al UE.
De asemenea, a fost șefa departamentului de Afaceri Internaționale din cadrul Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene. Din 2014 până în 2017, a fost membră a cabinetului șefului politicii externe a UE, Federica Mogherini. Din 2010 până în 2014, a fost membră a cabinetului comisarului pentru extindere și politica europeană de vecinătate, Štefan Füle.

În data de 5 septembrie 2025 noua ambasadoare a UE în RM, Iwona Daria Piorko Bermig, și-a prezentat scrisorile de acreditare președintei Maia Sandu, începându-și astfel oficial mandatul în Republica Moldova.

Dragi prieteni, bine v-am găsit.
Numele meu este Iwona Piórko și sunt noua Ambasadoare a Uniunii Europene în țara voastră.
De la venirea mea, acum două săptămâni, am simțit căldura oamenilor și bogăția culturii dumneavoastră.
Am venit într-un moment crucial al istoriei noastre comune, iar Uniunea Europeană vă este alături.
Sunt aici pentru a vă asculta și pentru a construi o relație de încredere. Voi vizita fiecare colț al țării și fiecare regiune, pentru a învăța cum să ajutăm mai bine comunitățile voastre.
Sunt originară din Polonia și am fost martoră la eforturile și transformările pe care Uniunea Europeană le-a adus în viața cotidiană.
Cu determinare și unitate, Moldova va face parte din Uniunea Europeană, iar noi suntem aici pentru a vă ajuta.
Împreună, în Uniunea Europeană.

 12.10.2025                                                                                                          
Interviu exclusiv cu Iwona Piórko Ambasadoarea UE la Chișinău realizat de Ludmila Barbă

Iwona Piórko: „Suntem pregătiți să deschidem primul cluster de negocieri cu R. Moldova”.

Republica Moldova se află într-un moment decisiv al parcursului său european, iar Uniunea Europeană este gata să deschidă primul capitol de negocieri cu R. Moldova, după finalizarea cu succes a procesului de screening. Ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piórko, s-a arătat convinsă, că RM „va parcurge cu succes” drumul spre aderarea la Uniunea Europeană, iar Bruxellesul va continua să ne sprijine în fața provocărilor interne și externe.

„În privința vulnerabilităților, este clar că Federația Rusă nu se va opri. Din acest motiv, vulnerabilitățile vor rămâne: dezinformare, presiuni economice, atacuri cibernetice. Autoritățile și cetățenii trebuie să-și mențină determinarea și reziliența. Uniunea Europeană va rămâne alături de dumneavoastră la fiecare pas”, a dat asigurări ambasadoarea Iwona Piórko.

Ea a precizat că rezultatele alegerilor parlamentare recente au demonstrat alegerea clară a cetățenilor Republicii Moldova pentru independență, libertate, prosperitate și parcursul european.

„Cetățenii au ales independența, libertatea, prosperitatea pentru copiii lor, precum și parcursul european. Și au făcut această alegere în pofida unei interferențe masive din partea Federației Ruse. Din păcate, acest lucru a fost observat de numeroșii observatori internaționali, care au constatat atacuri cibernetice și încercări de cumpărare a voturilor. Însă cetățenii au avut curajul să voteze, fiindcă aceste alegeri au solicitat curaj”, a spus diplomata.

De asemenea, ambasadoarea Uniunii Europene a felicitat autoritățile pentru organizarea unui proces electoral „sigur și integru” și a menționat că, deși R. Moldova rămâne vulnerabilă în fața presiunilor externe, drumul european este ireversibil.
„Parcursul european este absolut clar acum, este consacrat și în Constituția dumneavoastră, este ceva stabil. Însă se cere în continuare multă muncă și reforme decisive, pentru că nimic nu face o țară mai rezilientă decât reformele”, a remarcat Iwona Piórko.

„Cu cât suntem mai mari și mai uniți, cu atât suntem mai în siguranță

Referindu-se la procesul de aderare, ambasadoarea a remarcat importanța finalizării etapei de screening.
„Aceasta este o piatră de hotar foarte importantă. Sună foarte tehnic, însă nu este o chestiune tehnică. Vorbim de peste 100.000 de pagini de legislație care trebuie comparate cu legislația europeană. A fost un proces foarte important, care a fost finalizat într-un timp-record, și Uniunea Europeană este convinsă că acum suntem pregătiți să deschidem primul cluster – cel al justiției, statului de drept și instituțiilor democratice”, a spus ambasadoarea.

În același context, Iwona Piórko a explicat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei are un efect dublu asupra procesului de extindere.
„Eu cred că, pe de o parte, complică procesul, dar, în același timp, îl accelerează. Este mult mai dificil pentru o țară care are un război exact la frontieră și un război hibrid în interiorul său. Însă această agresiune brutală a Rusiei împotriva Ucrainei și atacurile hibride împotriva țării dumneavoastră ne-au făcut și mai determinați. Cu cât suntem mai mari și mai uniți, cu atât suntem mai în siguranță. Există acum mai multă determinare decât oricând”, a punctat șefa Delegației UE la Chișinău.

Vorbind despre Planul European de Creștere pentru Republica Moldova în valoare de 1.9 miliarde de euro, Iwona Piórko a spus că este vorba despre un sprijin fără precedent din partea Uniunii Europene.
„Este un sprijin fără precedent atât în cifre, cât și ca impact. Vorbim de peste un miliard de euro, un sprijin care va oferi asistență tuturor sectoarelor – infrastructură, energie, economie. Primele debursări deja sunt în proces, însă totul depinde de reformele decisive pe care le vor promova autoritățile”, a arătat diplomata.

În același interviu, Iwona Piórko a amintit și despre extinderea cotelor de export pentru produsele agricole moldovenești.
„Am fost foarte fericită că am reușit să actualizăm rapid Acordul de liber schimb, pentru că am putut să creștem cotele pentru livrările de fructe moldovenești – mere, prune, struguri. Unele dintre aceste fructe s-au încadrat în cotele libere. Vorbim nu doar despre produse, ci despre tradiții și un stil de viață. Dorim să vedem cât mai multe fructe de această calitate pe piața europeană”, a spus șefa Delegației UE la Chișinău.

Ambasadoarea a mai menționat că beneficiile integrării europene încep deja să se resimtă, oferind drept exemplu aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți SEPA: „Aceasta este o evoluție foarte fericită. Plățile din Republica Moldova spre țările Uniunii Europene vor deveni mult mai rapide, mai simple și mai ieftine. Știu că mulți cetățeni ai Republicii Moldova au familii în țările Uniunii Europene și plătesc taxe și comisioane bancare mari. Acum, toate aceste comisioane se vor reduce la câțiva euro. Este un efect tangibil pentru toată lumea”.

Iwona Piórko a vorbit și despre proiectele de infrastructură sprijinite de Uniunea Europeană, amintind drumul Chișinău–Ungheni, parte a coridorului TEN-T, linia electrică Vulcănești–Chișinău și podul peste Prut, la Ungheni.
„Aceste proiecte consolidează legătura Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și sporesc mobilitatea, siguranța și calitatea vieții cetățenilor. Practic totul pornește de la infrastructură. Dacă dorim să dezvoltăm alte domenii, avem nevoie de infrastructură, de drumuri, de căi ferate și de puncte de trecere modernizate spre România și Ucraina”, susține Piórko.

La finalul interviului, ambasadoarea Uniunii Europene a încurajat cetățenii Republicii Moldova să-și păstreze încrederea în parcursul european și să rămână uniți în efortul de modernizare a țării.
„Rămâneți alături de noi în acest proces. O facem de dragul dumneavoastră, de dragul familiilor și copiilor voștri. Noi doar vă ajutăm. Ajutați-ne să reformăm țara dumneavoastră. Chiar și euroscepticismul este un semn de libertate – și asta ne face mai puternici”, a conchis Iwona Piórko.

(VIDEO) https://www.youtube.com/watch