Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.

18 noiembrie - Ziua Europeană privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzului sexual


Exploatarea sexuală și abuzul sexual asupra copiilor pot avea loc acasă, la școală, în timpul activităților extracurriculare, pe stradă, la telefon, prin intermediul unei camere web sau, în general, online. În cele mai multe cazuri, acestea sunt comise de cineva pe care copilul îl cunoaște, din cercul său de încredere, și provoacă daune pe viață sănătății fizice și mentale a copilului. Majoritatea cazurilor nu sunt raportate poliției.

Întreaga societate are datoria de a preveni aceste infracțiuni, de a urmări penal făptașii și de a proteja victimele. Avem o responsabilitate colectivă de a aduce aceste probleme în lumină și de a lua măsuri practice pentru a le combate. În 2015, ca urmare a Campaniei „ONE in FIVE” pentru stoparea violenței sexuale împotriva copiilor, Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei a declarat ziua de 18 noiembrie drept Ziua Europeană pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării și Abuzului Sexual (#EndChildSexualAbuseDay). În 2022, Organizația Națiunilor Unite a recunoscut 18 noiembrie drept Ziua Mondială pentru Prevenirea și Vindecarea Exploatării, Abuzului și Violenței Sexuale asupra Copilului. De atunci, 18 noiembrie este marcat la nivel global ca #EndChildSexualAbuseDay.

În fiecare an, cu ocazia #EndChildSexualAbuseDay (18 noiembrie), Consiliul Europei invită partenerii săi să se concentreze pe o temă specifică. Tema ediției din 2025 este: „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual prin politici bazate pe dovezi”.


Tema din acest an evidențiază rolul crucial al colectării de date credibile și cuprinzătoare în elaborarea unor politici și practici eficiente.

În conformitate cu Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual (Convenția de la Lanzarote), statele părți sunt obligate să stabilească mecanisme sau să desemneze puncte focale pentru colectarea și analiza datelor necesare monitorizării și combaterii exploatării și abuzului sexual asupra copiilor.

Totuși, colectarea datelor nu este un scop în sine, ci un instrument puternic pentru fundamentarea măsurilor preventive și a răspunsurilor eficiente care protejează cu adevărat copiii. Scopul este de a asigura ca răspunsurile la exploatarea și abuzul sexual asupra copiilor să se bazeze pe o înțelegere clară a dimensiunii, naturii și tendințelor acestor infracțiuni. Colectarea și analiza datelor permit guvernelor, instituțiilor și societății civile să identifice factorii de risc, să aloce resursele eficient, să monitorizeze progresul și, în final, să implementeze măsuri informate care să asigure protecția copiilor.

Cu ocazia Zilei Europene pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual, marcată la 18 noiembrie, Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a subliniat importanța colectării de date din surse diverse – inclusiv din sectorul educației și sănătății, liniile de asistență telefonică, serviciile de protecție a copilului, organizațiile societății civile și chiar de la copii. Aceste date sunt esențiale pentru elaborarea unor politici mai bune, tragerea la răspundere a făptuitorilor și prevenirea abuzului sexual.

Pentru a fi eficiente, acțiunile noastre de protecție a copiilor și de oprire a infractorilor trebuie să se bazeze pe dovezi”, a subliniat Secretarul General. „Multe state colectează încă doar date judiciare de bază sau nu le folosesc adecvat. Faptele și cifrele nu trebuie să rămână inactive în rapoarte; ele trebuie să ajungă la factorii de decizie și să le ghideze activitatea pentru a asigura protecția copiilor. Colectarea datelor este un prim pas bun și o investiție valoroasă.

Constatările unui raport recent al Comitetului Lanzarote privind mecanismele de colectare a datelor evidențiază importanța utilizării unor surse dincolo de statisticile judiciare. Multe infracțiuni sexuale împotriva copiilor nu sunt raportate. Abordarea acestui deficit de informații necesită contribuția mai multor actori. Serviciile de protecție a copilului, structurile multidisciplinare pentru copiii victime și martori (cum ar fi Barnahus), cadrele didactice și profesioniștii din domeniul sănătății pot colecta informații valoroase pentru a înțelege mai bine natura și cauzele abuzului și exploatării sexuale a copiilor și pentru a identifica răspunsuri eficiente.

Copiii sunt beneficiarii finali ai politicilor menite să-i protejeze și pot oferi informații esențiale despre riscurile cu care se confruntă, realitățile din teren și ce abordări funcționează sau eșuează. Colaborarea cu organizațiile societății civile implicate în protecția copilului poate spori considerabil calitatea datelor colectate. Crearea unui centru comun pentru datele adunate de actorii naționali și locali poate îmbunătăți și mai mult coordonarea. Pentru a face acest lucru posibil, toate entitățile de colectare a datelor trebuie să accepte metode standardizate de clasificare, pentru a evita duplicarea și neconcordanțele.

Consolidarea mecanismelor de colectare a datelor în statele părți la Convenția de la Lanzarote este tema principală a conferinței de consolidare a capacităților organizată la Chișinău pe 18 noiembrie pentru a marca Ziua. Acesta este primul eveniment de mare amploare organizat în cadrul Președinției Republicii Moldova la Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei.

Conferința are loc în urma recentului Raport de implementare al Comitetului Părților la Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual (Comitetul Lanzarote), dedicat mecanismelor de colectare a datelor referitoare la abuzul și exploatarea sexuală a copiilor. Raportul subliniază importanța unor date coerente și transsectoriale în elaborarea unor politici eficiente de protecție a copilului.

Evenimentul reuniește reprezentanți guvernamentali, practicieni, cercetători și actori ai societății civile pentru a discuta modul în care dovezile pot sprijini mai bine măsurile de prevenire și răspuns, precum și procesul de elaborare a politicilor.

Discuțiile și atelierele principale se concentrează pe:

  • Elaborarea de politici bazate pe dovezi
  • Valorificarea datelor din centrele Barnahus și din alte servicii multidisciplinare și interinstituționale (MDIA) pentru a informa politicile și practicile
  • Implicarea și consultarea copiilor, inclusiv a victimelor și supraviețuitorilor
  • Consolidarea colectării și schimbului de date între diferite agenții, la nivel național și internațional
  • Întărirea politicilor de prevenire a recidivei în străinătate

    Conferința face parte din activitățile dedicate ediției 2025 a Zilei pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual.

    Evenimentul va fi urmat de cea de-a 46-a reuniune plenară a Comitetului Lanzarote, organizată în perioada 19–21 noiembrie, cu sprijinul autorităților din Republica Moldova și al Centrului Internațional La Strada.


    *     *     *

    18 noiembrie - Ziua Europeană pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării și Abuzului Sexual: Broșură 

    Consiliul Europei invită partenerii săi, inclusiv autoritățile de stat, organizațiile internaționale, societatea civilă și sectorul privat, să își asume responsabilitatea pentru Ziua pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării și Abuzului Sexual.

    Puteți marca această zi prin organizarea de activități și prin creșterea gradului de conștientizare în calitate personală sau profesională (ca părinți, profesori, agenți ai forțelor de ordine, antrenori sportivi, reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale etc.). Partenerii Consiliului Europei sunt încurajați să utilizeze rețelele sociale și rețelele existente pentru a acționa și a sensibiliza publicul, de exemplu prin ateliere în școli, discuții publice, proiecții de filme pe tema violenței sexuale împotriva copiilor, declarații publice și evenimente media.

    Consiliul Europei poate promova activități și inițiative relevante prin intermediul site-ului său dedicat. De asemenea, oferim numeroase instrumente și resurse de comunicare și sensibilizare care pot fi utilizate gratuit.

     Kit pentru rețele sociale 2025


    Resurse în limba romană

    *    *    *


    Ediția din 2020 a Zilei Europene s-a axat pe „Prevenirea comportamentului riscant al copiilor: imagini și / sau videoclipuri sexuale auto-generate de copii”. Consiliul Europei colaborează cu un public larg pentru a celebra Ziua Europeană, inclusiv state membre, organizații ale societății civile și parlamente naționale. 

    Copiii explorează și își exprimă tot mai mult sexualitatea prin tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), în special prin intermediul rețelelor sociale și al aplicațiilor de mesagerie. 

    Aceasta include generarea și partajarea de imagini și / sau clipuri video sugestive sau explicit sexual. Cu toate acestea, ei subestimează adesea riscurile asociate acestui comportament, sunt supuși presiunii colegilor de a partaja astfel de imagini și / sau clipuri video, sau sunt tentați să se angajeze în comportamente riscante.

    Este primordial să fie dezvoltate programe cuprinzătoare de prevenire, pentru a se evita asemenea tipuri de comportamente, deoarece astfel de imagini și / sau clipuri video pot ajunge pe internet și duc la vizarea copiilor pentru constrângere sexuală și / sau extorcare.

    Informații suplimentare : 

    Resurse CoE

    Pagina web dedicată https://www.coe.int/en/web/children/resources1

    Resurse UE 

    Resurse CPESC/BNRM  : 

    Achiziții noi - Publicații CoE privind drepturile copilului
    https://cpescmdlib.blogspot.com/2020/12/achizitii-noi-publicatii-coe-privind.html



    BV:UE - RM - Norme și reglementări europene de pe piața forței de muncă

    GOTIȘAN, Iurie. Norme și reglementări europene de pe piața forței de muncă. Aspecte de context ale acestora din Republica Moldova GOTIȘAN Iurie; Proiectul „Societatea Civilă pentru Integrare Europeană”, Expert- Group, IPRE, "Institutum Virtutes Civilis”, Fundația „Friedrich Ebert”. - [Chișinău] : [S. l], 2025.  - 9 p. - Idem [Resursă electronică]. - URL:https://www.euromonitor.md/nota-analitica-norme-si-reglementari-europene-de-pe-piata-fortei-de-munca-aspecte-de-context-ale-acestora-din-republica-moldova/

    Cuprins:
    • Aspecte de politică și reglementare europeană ale pieței muncii
    • Realizări etapizate în materie de ocupare a forței de muncă în cadrul UE
    - De la etapele inițiale ale UE (anii 1950-1990) la obiectivele post-2020
    - Consolidarea coordonării și monitorizării politicilor în domeniul pieței muncii
    - Aplicabilitatea actelor juridice obligatorii și convergența legislației UE
    - Coordonarea de activități prin recomandări de politici și alte inițiative politice
    - Sprijinirea instrumentelor de finanțare ale UE

    • Angajamente de context ale pieței muncii din Republica Moldova
    • În loc de concluzii și recomandări
    Piața forței de muncă constituie un pilon indispensabil a sistemului economic, pilon care reflectă integral tendințele dezvoltării acestuia în ansamblul lui. Crearea mai multor locuri de muncă adecvate și direcționate sectorial reprezintă unul dintre obiectivele principale la nivel de politică a ocupării forței de muncă a UE. 
    Prima parte a analizei în cauză încearcă să facă o radiografie a cadrului normativ și de reglementare în domeniu din UE, implicit a principalelor realizări etapizate în materie de ocupare. Adițional, aceasta vine și cu o exemplificare a cadrului strategic și instituțional la nivel de UE, precum și cu unele acțiuni concrete ce trebuie implementate pentru o piață a forței de muncă corectă, echitabilă și funcțională. 
    În cea de-a doua parte, analiza este focusată pe specificul general al pieței forței de muncă din Republica Moldova, la nivelul unui cadru strategic și instituțional de operaționalizare, iar pe final se oferă anumite sugestii și recomandări de aplicabilitate pentru această piață la nivel local.

    În loc de concluzii și recomandări 
    • Analiză succintă a pieței muncii indică că tot mai multe angajări se bazează pe Soft Skills, astfel datele statistice arată că cca 40% din totalul de anunțuri de angajare nu cer o anumită experiență de lucru obligatorie. Aceasta înseamnă că mai mult de 1/3 din joburi sunt accesibile tuturor, inclusiv tinerilor specialiști;
    • În ultimii ani s-a înregistrat o dinamică destul de pozitivă în ceea ce privește remunerarea. Astfel, mediu salariul mediu brut pentru 2025 este de peste 16 mii lei, înregistrând o creștere comparativă cu 2023 cu peste 30%; 
    • Tinerii tot mai ușor își vor găsi un loc de muncă în Moldova, inclusiv tendința la nivel global indică o creștere a numărului de joburi pentru blue collar, iar șomajul în rândul tinerilor este în continuă scădere; 
    • Angajatorii în continuare vor fi în goană după specialiști. O prioritate strategică pentru companii va fi retenția și atragerea personalului, inclusiv din străinătate. Or, observăm deja în cafenele, cleaning, agricultură angajați din India și alte țări asiatice; 
    • Companiile vor reduce bugetele pentru întreținerea echipelor ce nu țin direct de productivitatea companiei, rentabilitatea operațională etc.;
    • Finalmente, vom avea Provocări dar și Oportunități. Angajatorii și candidații vor trebui să regândească modul în care colaborează, încercând să navigheze împreună printr-un peisaj tot mai tehnologic și dinamic.

    Președinția Republicii Moldova la Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei (noiembrie 2025 - mai 2026)

    18.11.2025

    Consolidarea abordărilor bazate pe dovezi pentru protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual: conferință la Chișinău

    Diviziunea pentru Drepturile Copilului a Consiliului Europei organizează pe 18 noiembrie 2025, la Chișinău, o conferință cu tema „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual prin politici bazate pe dovezi”. Evenimentul, desfășurat sub Președinția Republicii Moldova la Comitetul Miniștrilor, este primul eveniment de mare amploare al acestei Președinții.

    Conferința are loc în urma recentului Raport de implementare al Comitetului Părților la Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual (Comitetul Lanzarote), dedicat mecanismelor de colectare a datelor referitoare la abuzul și exploatarea sexuală a copiilor. Raportul subliniază importanța unor date coerente și transsectoriale în elaborarea unor politici eficiente de protecție a copilului.

    Evenimentul reuniește reprezentanți guvernamentali, practicieni, cercetători și actori ai societății civile pentru a discuta modul în care dovezile pot sprijini mai bine măsurile de prevenire și răspuns, precum și procesul de elaborare a politicilor.

    Discuțiile și atelierele principale se concentrează pe:

    • Elaborarea de politici bazate pe dovezi
    • Valorificarea datelor din centrele Barnahus și din alte servicii multidisciplinare și interinstituționale (MDIA) pentru a informa politicile și practicile
    • Implicarea și consultarea copiilor, inclusiv a victimelor și supraviețuitorilor
    • Consolidarea colectării și schimbului de date între diferite agenții, la nivel național și internațional
    • Întărirea politicilor de prevenire a recidivei în străinătate

    Conferința face parte din activitățile dedicate ediției 2025 a Zilei pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual.

    Evenimentul va fi urmat de cea de-a 46-a reuniune plenară a Comitetului Lanzarote, organizată în perioada 19–21 noiembrie, cu sprijinul autorităților din Republica Moldova și al Centrului Internațional La Strada.

    Raport de implementare al Comitetului Lanzarote

    *     *     *

    14.11.2025 - Republica Moldova a preluat Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

    Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a participat la ceremonia oficială de preluare a Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată la Strasbourg. La eveniment au fost prezenți Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, precum și ambasadori ai celor 46 de state membre. În cadrul ceremoniei, Secretarul Permanent al Ministerului Afacerilor Externe și Turismului al Maltei, Christopher Cutajar, a transmis oficialului moldovean cheia și ciocanul, elemente simbolice care marchează transferul mandatului Președinției către Republica Moldova.

    Republica Moldova va deține Președinția Comitetului de Miniștri în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026. Este a doua oară când țara noastră exercită acest mandat de la aderarea la Consiliul Europei în 1995; prima dată Președinția a fost deținută în 2003.



    Președinția Republicii Moldova va fi ghidată de trei priorități principale:
    1. Sprijin pentru Ucraina și traducerea în justiție a Federației Ruse pentru crima de agresiune.
    2. Sprijinirea lucrărilor în curs privind Noul Pact Democrat pentru Europa.
    3. Consolidarea răspunsului la dezinformare, inclusiv manipularea și interferența informațională străină.
    În conformitate cu aceste priorități și cu valorile fundamentale ale Consiliului Europei, 


    Moldova va pune în continuare accentul pe:

    • Statul de drept: punerea în aplicare a sistemului convențiilor, sprijinirea Ucrainei și combaterea criminalității informatice.



    • Democrația: promovarea democrației locale, consolidarea libertății presei și încurajarea implicării tinerilor.

    • Drepturile omului: protejarea și punerea în aplicare a drepturilor sociale, protejarea drepturilor copiilor și sprijinirea punerii în aplicare a Convenției de la Istanbul pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.


    În discursul său, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a subliniat angajamentul Republicii Moldova de a promova valorile Consiliului Europei și de a contribui la consolidarea democrației și statului de drept:

    „Preluăm președinția într-o perioadă marcată de provocări, iar rolul Consiliului Europei în apărarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept este esențial. Am învățat că democrația nu este o destinație, ci un proces care necesită implicare constantă, curaj și responsabilitate. Republica Moldova rămâne un susținător ferm al valorilor fundamentale ale organizației și al misiunii sale de a promova pacea și solidaritatea pe continent.”

    Pe durata mandatului, țara noastră va organiza peste 30 de evenimente, inclusiv sesiuni ministeriale și activități culturale, desfășurate la Chișinău și Strasbourg. Președinția Republicii Moldova va culmina cu Sesiunea Ministerială la Chișinău în perioada 14–15 mai 2026, la care vor participa 46 de delegații ale statelor membre.
    Comitetul de Miniștri reprezintă principalul organ decizional al Consiliului Europei, responsabil de punerea în aplicare a obiectivelor organizației. Statele membre sunt reprezentate de miniștrii afacerilor externe și de reprezentanții permanenți pe lângă Consiliul Europei.
    Președinția Comitetului de Miniștri este exercitată de fiecare stat membru, prin rotație și în ordine alfabetică, pentru o perioadă de șase luni. Este pentru a doua oară când Republica Moldova deține această responsabilitate, prima Președinție fiind exercitată în anul 2003

    Mai mult 




    *     *     *

    CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR

    25.11 -10.12.2025

     „Moldova fără Violență”: #NICIO SCUZĂ pentru violența digitală
    Campania națională „16 zile de activism împotriva violenței de gen”

    Campania „16 zile de activism împotriva violenței de gen” se înscrie în Calendarul evenimentelor din perioada Președinției Republicii Moldova a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei (CM CoE). Evenimentul de lansare a Campaniei se va desfășura concomitent la Chișinău, Bălți și Cahul, pe data de 25 noiembrie 2025.

    Tema centrală a celor 16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen este violența digitală - o formă tot mai frecventă de abuz care se manifestă prin hărțuire, amenințări, distribuirea imaginilor fără consimțământ, șantaj sau discurs de ură.

    Context

    Într-o lume tot mai conectată digital, violența nu se oprește la ușa casei – ea se poate infiltra în ecranul telefonului, în spațiile virtuale în care femeile și fetele ar trebui să se simtă în siguranță. 

    Violența digitală nu este doar o problemă de securitate online, ci una de drepturi fundamentale și de securitate umană. Consecințele sale depășesc spațiul virtual, afectând demnitatea umană, sănătatea mintală, relațiile sociale și siguranța fizică – amenințând, în esență, egalitatea de gen și dreptul fiecărei persoane de a trăi fără frică. 

    Odată cu ratificarea de către Republica Moldova a mai multor instrumente internaționale care protejează femeia, copilul și relațiile sociale din sfera familiei – precum Convenția de la Istanbul, Convenția de la Lanzarote și Convenția de la Budapesta – țara noastră și-a consolidat angajamentul de a preveni și combate toate formele de violență. 

    În mod firesc, acest angajament se reflectă astăzi în acțiuni concrete. Republica Moldova urmează să transpună Directiva europeană din 2024 privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice, care recunoaște violența digitală drept o formă conexă a violenței în familie. 

    În acest context, prevenirea și combaterea violenței digitale reprezintă o provocare complexă nu doar pentru Republica Moldova, ci pentru toate statele care aspiră la o societate sigură și incluzivă. Totuși, țara noastră a făcut un pas semnificativ înainte prin introducerea dimensiunii digitale a violenței în Codul Penal și prin consolidarea cadrului legal, care oferă protecție reală și instrumente concrete victimelor. 

    Datorită eforturilor comune ale Parlamentului Republicii Moldova, Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, ministerelor de resort, partenerilor de dezvoltare – UN Women Moldova, UNFPA și Oficiul Consiliului Europei – precum și societății civile, aceste modificări legislative au fost incluse în Legea Nr. 252 din 10.07.2025 pentru modificarea unor acte normative. 

    Astfel, pentru prima dată, legea incriminează și sancționează penal violența digitală, de la hărțuire și amenințări online până la distribuirea fără consimțământ a imaginilor intime. Totodată, a fost introdusă infracțiunea de persecutare (stalking), care pedepsește urmărirea fizică sau online ce provoacă teamă și nesiguranță. 

    Prevederile care vor intra în vigoare în 14 februarie 2026, vor aduce mai multă protecție și siguranță femeilor și fetelor din Republica Moldova

    *     *      *

    Ședința Comitetul Permanent al APCE (Chișinău, 21 noiembrie 2025)


    Comitetul Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care reunește aproximativ 60 de parlamentari din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, se va reuni la Chișinău, capitala Republicii Moldova, vineri, 21 noiembrie 2025.

    Cu câteva zile înainte, pe 14 noiembrie 2025, Republica Moldova își începe președinția de șase luni a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, organul executiv al organizației. Comitetul Permanent al Adunării se întrunește, conform tradiției, în capitala țării care deține Președinția.

    Întâlnirea va fi deschisă de Președintele APCE, Theodoros Rousopoulos, urmat de un discurs de bun venit al Președintelui Parlamentului Republicii Moldova (a fi confirmat). Ulterior, parlamentarii urmează să poarte un schimb de opinii cu Viceprim-ministrul și Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova (a fi confirmat).

    Pe agendă se află, de asemenea, o dezbatere privind observarea de către Adunare a recentei alegeri parlamentare din Republica Moldova, precum și o dezbatere privind prevenirea și combaterea discriminării de gen în domeniul sănătății.

    Parlamentarii vor discuta și rapoarte privind funcționarea internă a Adunării, care includ gestionarea conflictelor de interese în Adunare, creșterea participării membrilor la activitatea acesteia, precum și alte modificări ale Regulamentului său de procedură.

    Ziua se va încheia cu o masă rotundă parlamentară pe tema „Violența împotriva femeilor și rolul parlamentelor și al parlamentarilor în implementarea Convenției de la Istanbul a Consiliului Europei”.

    Comitetul Permanent, care acționează în numele Adunării între sesiunile plenare, este format din Președintele și Vicepreședinții Adunării, precum și din președinții celor cinci grupuri politice, cei 46 de delegați naționali și cele nouă comitete ale Adunării.

    Sursa

    *     *     *

    Conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană (Chișinău, 18-19.03.2026)


    In contextul Președinției Republicii Moldova a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, o Conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană va avea loc la Chișinău, în perioada 18–19 martie 2026. Evenimentul va reuni miniștri responsabili de drepturile sociale și alți actori-cheie din întreaga Europă pentru a-și reafirma angajamentul față de drepturile sociale, a evalua progresul reformelor Cartei și a aborda provocările sociale emergente.

    În scopul pregătirii evenimentului, Consiliul Europei solicită contribuții pentru a ajuta la conturarea programului, a rezoluției conferinței și a unui Noul Plan de Acțiune pentru 2026–2030.

    Statele membre (ministerele și agențiile relevante), organizațiile interguvernamentale, organizațiile de angajați și angajatori, organizațiile societății civile, inclusiv grupurile conduse de tineri, instituțiile academice și experții individuali în domeniul drepturilor sociale, drepturilor omului și justiției sociale sunt invitați să-și ofere contribuția.

    Indiferent dacă este vorba despre consolidarea sistemului Cartei, abordarea problemelor sociale urgente sau promovarea cooperării și implementării la nivel național, contribuțiile trebuie să fie structurate, să identifice clar obiectivele vizate și pot propune până la trei subiecte prioritare pentru discuții în sesiuni plenare sau evenimente paralele. Contribuitorii pot propune, de asemenea, evenimente paralele autofinanțate, cu sprijin potențial din partea Consiliului Europei pentru vizibilitate sau invitați vorbitori.

    Despre Conferință

    Pornind de la rezultatele Conferinței de la Vilnius din iulie 2024 și în contextul viitoarei aniversări a 30-a a Cartei Sociale Europene revizuite, Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei a acceptat invitația Republicii Moldova de a găzdui următoarea Conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană la Chișinău în 2026, în timpul Președinției sale a Comitetului Miniștrilor.

    Conferința de la Chișinău va aborda probleme de actualitate selectate, evidențiind legătura clară dintre justiția socială, drepturile sociale, stabilitatea democratică și securitate. Aceasta va reprezenta o oportunitate-cheie de a reafirma și aprofunda angajamentul statelor membre față de sistemul Cartei. Conferința va oferi un forum pentru a face bilanțul eforturilor recente de reformă, a evalua progresul realizat și a stabili un parcurs clar pentru viitor. De asemenea, conferința este așteptată să ofere o exprimare concretă a angajamentelor asumate prin Declarațiile de la Reykjavík și Vilnius, pregătind terenul pentru un Plan de Acțiune reînnoit privind Carta Socială Europeană pentru perioada 2026–2030.

    Sursa

    https://t.ly/zqA4e