Faceți căutări pe acest blog

BV : CoE-RM: Raportul CPT privind vizita ad-hoc in Republica Moldova, la 5-13 decembrie 2022

tradaptare bnrm.md



Report to the Moldovan Government on the ad hoc visit to the Republic of Moldova carried out by the European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or Degrading Treatment or Punishment (CPT) from 5 to 13 December 2022
/ European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or Degrading Treatment or Punishment. - Strasbourg, 13 September 2023. - 29 p. - [Accesat la 13.09.023].


Obiectivul principal al vizitei ad-hoc din 2022 a fost reexaminarea tratamentului și condițiilor de detenție ale persoanelor aflate în închisoare. În acest sens, CPT a vizitat închisoarea nr. 4 din Cricova, închisoarea nr. 13 din Chișinău și închisoarea nr. 18 din Brănești. S-a acordat o atenție deosebită evaluării progresului realizat de autoritățile moldovene în abordarea violenței și intimidării între deținuți. 

Cooperarea cu delegație pe tot parcursul vizitei, atât din partea autorităților naționale, cât și din partea personalului din instituțiile vizitate, a fost excelentă. Cu toate acestea, principiul cooperării nu se limitează la facilitarea activității unei delegații vizitatoare, ci necesită și acțiuni decisive pentru a asigura că recomandările formulate de Comitet sunt implementate eficient în practică. Deși CPT a remarcat progrese în anumite domenii, este regretabil faptul că multe recomandări cheie formulate în mod repetat de CPT în rapoartele vizitelor anterioare rămân neimplementate. Aceasta se referă în special la recomandările legate de fenomenul ierarhiei informale a deținuților și violența și intimidarea rezultată din acesta, la condițiile materiale precare pentru majoritatea persoanelor aflate în închisoare, la regimul slab de activități oferite persoanelor incarcerate și la nivelurile reduse de personal în închisori, insuficiente pentru a controla eficient instituțiile. 

Marea majoritate a persoanelor intervievate de delegație în cele trei închisori vizitate nu au făcut plângeri cu privire la tratamente neadecvate din partea personalului. Cu toate acestea, au fost primite câteva acuzații izolate la închisoarea Chișinău cu privire la utilizarea excesivă a forței de către personal în tratarea deținuților recalcitranți. De asemenea, la închisoare Brănești și Chișinău, delegația a auzit câteva acuzații de abuz verbal asupra deținuților de către personal. 

După cum s-a menționat mai sus, constatările vizitei au arătat că problema violenței între deținuți rămâne în mare parte nerezolvată, iar închisorile nu reușesc în general să asigure un mediu sigur pentru persoanele incarcerate. Încă o dată, un număr mare de persoane aflate în închisoare au descris delegației atmosfera generală de intimidare și violență creată de liderii informali din închisoare și cercul lor apropiat. Documentația examinată de delegație a înregistrat din nou numeroase cazuri de persoane aflate în închisoare care au fost găsite cu leziuni indicative ale violenței între deținuți. Din cauza atmosferei de frică și lipsei de încredere în capacitatea personalului de a garanta siguranța, persoanele găsite de personal cu leziuni au refuzat să ofere o explicație plauzibilă cu privire la originea leziunilor lor. Mai mult, deși toate cazurile de deținuți cu leziuni au fost înregistrate și raportate la procuratură, în niciunul dintre cazuri nu s-a inițiat o anchetă. 

Situația persoanelor considerate "umilite" sau "intangibile", adică cele aflate în "casta" cea mai joasă a ierarhiei informale a deținuților, rămâne o problemă gravă pentru CPT. Încă o dată, delegația a primit numeroase plângeri cu privire la abuzuri verbale frecvente, comportament sistematic denigrator din partea altor deținuți și amenințări cu violența fizică. După cum s-a subliniat deja în rapoartele vizitelor anterioare, CPT consideră că situația lor ar putea fi considerată o încălcare continuă a Articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. 

Multe persoane aflate în închisorile vizitate au perceput segregarea față de populația generală a închisorii în conformitate cu articolul 206 din Codul de Execuție ca fiind singura modalitate de a scăpa de amenințările puse de ierarhia informală a deținuților. Cu toate acestea, din mai multe motive explicate în raport, această măsură, așa cum a fost implementată în timpul vizitei, nu poate fi considerată o soluție eficientă. În special, deținuții segregați au fost ținuți în foste izolatoare disciplinare care ofereau condiții materiale precare și erau supuși unor regimuri sărace. 

CPT consideră că eșecul continuu al autorităților moldovene de a asigura un mediu sigur și securizat pentru persoanele aflate în închisoare este direct legat de mai mulți factori, în special de lipsa cronică de personal de supraveghere, de dependența de liderii informali ai deținuților pentru a menține controlul asupra populației deținuților și de existența dormitoarelor cu capacitate mare. În același timp, nu există o evaluare adecvată a riscurilor și nevoilor persoanelor la momentul admiterii lor în închisoare, nici o clasificare a acestora pentru a identifica în care închisoare, bloc sau celulă ar trebui să fie plasate.

În lumina acestor constatări, Comitetul face din nou apel către autoritățile moldovene să ia măsuri hotărâte, fără întârziere, pentru a aborda fenomenul ierarhiei informale a deținuților și pentru a preveni violența și intimidarea între deținuți în întregul sistem de închisoare. În acest sens, autoritățile ar trebui să pună în aplicare o strategie holistică clară, cu termene limită pentru implementarea sa, care ar trebui să includă un număr de pași concreți enumerați în raport. 

Condițiile materiale în instituțiile vizitate în general au fost precare, multe celule/dormitoare fiind într-o stare de degradare, murdare și prost echipate. Cu toate că sistemul penitenciar funcționa sub capacitatea sa oficială, delegația a observat din nou supraaglomerarea în mai multe celule și dormitoare la închisorile Chișinău și Cricova. Mai mult, la închisorile Brănești și Cricova, majoritatea persoanelor erau cazate în dormitoare cu capacitate mare care nu ofereau intimitate. În plus, delegația a observat o distribuție inegală a deținuților în instituțiile vizitate, o situație strâns legată de fenomenul ierarhiei informale a deținuților; anumiți deținuți privilegiați locuiau în camere spațioase sau chiar apartamente mici compuse din mai multe camere, cu echipament bogat. CPT recomandă, printre altele, ca deținuții să fie distribuiți corect în celule/dormitoare și să li se ofere cel puțin 4 metri pătrați de spațiu de locuit per persoană și ca toate celulele/dormitoarele să fie menținute într-o stare adecvată de reparații și igienă și să fie echipate corespunzător. 

În ceea ce privește regimul, persoanele aflate la închisorile Brănești și Cricova beneficiau de un regim cu ușile deschise, puteau circula liber în instituții și se făceau eforturi pentru a le oferi muncă și câteva alte activități. Cu toate acestea, rămânea faptul că o proporție semnificativă dintre ei nu erau implicați în nicio activitate cu scop. Situația era și mai problematică pentru deținuții adulți în așteptare la închisoarea Chișinău, care continuau să fie închiși în celulele lor timp de până la 23 de ore pe zi, fără a li se oferi nicio activitate în afara celulei, cu excepția unei sau, cel mult, a două ore de exerciții zilnice în aer liber. Este o preocupare deosebită faptul că minorii aflate în așteptare în această instituție erau supuși unui regim la fel de sărac. CPT recomandă ca autoritățile să-și intensifice eforturile pentru a crește numărul de persoane aflate în închisorile Brănești și Cricova în activități organizate și să exploreze modalități prin care persoanelor aflate în așteptare la închisoarea Chișinău li se poate oferi cel puțin mai mult timp liber în afara celulei. În ceea ce privește minorii din această instituție, Comitetul solicită să fie transferați la închisoarea pentru minori din Goian. 

CPT a remarcat eforturile făcute de personalul actual pentru a oferi servicii de sănătate de bună calitate persoanelor aflate în închisoare, precum și pentru a efectua screening-uri medicale pentru persoanele nou admită și pentru a înregistra și raporta leziunile detectate la admitere sau în timpul detenției. Cu toate acestea, nivelurile de personal medical au fost scăzute și este deosebit de îngrijorător faptul că nu exista un medic generalist care să asiste în închisorile Brănești și Cricova. Personalul actual din ambele instituții era de facto obligat să asume responsabilitatea pentru acte medicale care depășeau sfera competenței lor profesionale și care ar trebui efectuate de un medic generalist.

Zilele Europene ale Patrimoniului 2023: Patrimoniul viu

 Actualizat 01.09.2023 


Zilele europene ale patrimoniului organizate în comun de Comisie Europeană (UE) și Consiliul Europei (CoE) reprezintă o oportunitate pentru ca cetățenii să afle mai multe despre bogăția și diversitatea culturii europene și pentru promovarea protecției patrimoniului nostru comun pentru generațiile prezente și viitoare.

Tema anului 2023 este „Patrimoniul viu” , care va evidenția dinamismul, diversitatea și semnificația tradițiilor, cunoștințelor și competențelor culturale din întreaga Europă. În perioada septembrie - noiembrie 2023 vor avea loc evenimente culturale, expoziții, spectacole artistice, ateliere interactive, conferințe și vizite ghidate, Aceste activități pun în valoare tradițiile și competențele culturale care modelează societățile noastre.

Acum, mai mult ca niciodată, trebuie să sprijinim inițiativele locale și proiectele plasate sub responsabilitatea comunității. Europa cetățenilor va avea nevoie de acțiuni comune, care pornesc de la bază spre vârf. Acest aspect ține de esența modului nostru de viață și al valorilor care îl susțin.Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea modului nostru de viață european -

Comunicat de presă al Comisiei Europene (UE)  https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_23_4305


"Zilele Patrimoniului European servesc tradițional drept un memento al valorii și importanței patrimoniului cultural comun, atât în aspectele sale tangibile, cât și în cele intangibile ale identității noastre", a declarat Secretarul General Marija Pejčinović Burić. "Prin îmbrățișarea patrimoniului nostru viu și divers, întărim sentimentul nostru de unitate și îmbogățim înțelegerea colectivă a bogatei tapiserii culturale europene. Acest focus al anului ne oferă un sentiment de continuitate, cu o varietate de abilități, meserii și profesii care ne permit să păstrăm o mărturie de păstrat pentru generațiile viitoare."

Comunicatul de presă al Consiliului Europei  https://www.coe.int/en/web/portal/-/european-heritage-days-2023-shine-a-light-on-living-heritage-cultural-traditions-and-skills  (+https://cpescmd2.blogspot.com/2023/07/noutati-coe-rm-iulie-septembrie-2023.html 01.09.23)


Actualizat 02.03.2023 

 
Zilele Europene ale Patrimoniului (EHD), o acțiune comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene, includ cele mai celebrate evenimente culturale la care participă populația din Europa. Natura paneuropeană a evenimentelor contribuie la reunirea oamenilor și la evidențierea dimensiunii europene și a valorii patrimoniului cultural în statele semnatare ale Convenției Culturale Europene. Mii de evenimente sunt organizate în fiecare an pentru a contribui la creșterea gradului de conștientizare a moștenirii comune a Europei și a necesității continue de protecție a acestuia, precum și pentru a crea experiențe comune de patrimoniu cultural, pentru a promova incluziunea și a stimula creativitatea și imaginația. În fiecare an există o temă pentru Zilele europene ale patrimoniului, pe care toate țările participante sunt încurajate să o reflecte în programul lor anual.

“Patrimoniul Viu” se referă la practicile, cunoștințele și abilitățile care au fost transmise de la o generație la alta și sunt încă utilizate în prezent. O varietate de abilități, meserii și profesii ne permit să menținem și să ne păstrăm moștenirea în multe feluri. Această temă ne oferă oportunitatea de a arunca o privire mai atentă asupra muncii pe care o desfășoară deținătorii moștenirii noastre. Acesta va examina modul în care moștenirea de ieri a devenit cea de azi și modul în care acest patrimoniu poate fi protejat pentru generațiile viitoare, datorită oamenilor care își transmit cunoștințele.

Abilitățile, practicile și amintirile, precum și modurile în care le împărtășim unul cu celălalt, oferă un sentiment de identitate și continuitate. Acest proces este mereu în mișcare, iar prin explorarea lui ca temă anuală vom crea o oportunitate pentru organizatorii de evenimente de a-l explora în profunzime, promovând în același timp aprecierea pentru diversitatea culturală și creativitate.

https://mc.gov.md/ro/content/cum-marcam-anul-acesta-zilele-europene-ale-patrimoniului

ZEP 2019-2022