Faceți căutări pe acest blog

BV - Comisia de la Veneția: Opinie cu privire la amendamentele la Codul serviciilor media audio-vizuale


CDL-AD(2022)026-e
Republic of Moldova - Opinion on amendments to the Audiovisual Media Services Code and to some Normative Acts including the ban on symbols associated with and used in military aggression actions, adopted by the Venice Commission at its 132nd Plenary Session (Venice, 21-22 October 2022)
 
În cadrul celei de-a 132-a sesiuni plenare (21-22 octombrie 2022), Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a adoptat Opinia cu referire la amendamentele la Codul serviciilor media audiovizuale și la alte acte normative, inclusiv la interzicerea simbolurilor asociate și utilizate în acțiuni militare de agresiune.
 

La 14 aprilie 2022 și, respectiv, 2 iunie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 102 privind modificarea unor acte normative și Legea nr. 143 privind modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova. (Legea nr. 174/2018). La 19 aprilie 2022 și, respectiv,16 iunie 2022, cele două legi au fost semnate de Președintele Republicii. Acestea au intrat în vigoare la data publicării, adică la 20 aprilie 2022 (Legea nr. 102) și la 22 iunie 2022 (Legea nr. 143).

Legile adoptate definitiv diferă substanțialde proiectele de lege inițiale depuse la Parlamentul în februarie 2022 (Proiectele nr. 15, 24, 44 și 46) și la 5 aprilie 2022 (Proiectul nr. 123). Aceste proiecte originale au fost concepute pentru a contracara riscurile la adresa securității informațiilor și a răspândirii de știri false și dezinformare și pentru a introduce mai multe contravenții noi, care nu au legătură între ele.

Proiectul cu nr. 123 a trecut de prima lectură la 7 aprilie 2022, dar a dat naștere unor critici din partea unor organizații ale societății civile, mass-media și o parte a opoziției, în special din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Acest proiect, așa cum a fost adoptat în primă lectură, a condus la solicitarea unei opinii din partea Comisiei de la Veneția.
 
Această Opinie, în conformitate cu solicitarea Fracțiunii Parlamentare „Blocul Comuniștilor și Socialiștilor”, în modul în care a fost prezentată de autoritățile Republicii Moldova, se concentrează pe două aspecte ale acestor amendamente: în primul rând, interzicerea utilizării anumitor simboluri în temeiul Legiicu privire la combaterea activității extremiste (LCAE) și Codul contravențional; în al doilea rând, anumite restricții impuse mass-media în temeiul Codului serviciilor media audiovizuale (C
SMA). 
 
Detalii
https://venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2022)026-e

Traducerea Opiniei, efectuată de Curtea Constituțională, poate fi accesată aici: CDL-AD(2022)026
 

Programul de asociere UE-Republica Moldova (2021-2027)

Recomandarea nr. 1/2022 a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova din 22 august 2022 privind Programul de asociere UE-Republica Moldova [2022/1997] (OJ L 273 21.10.2022, p. 103, ELI

Disponibil http://data.europa.eu/eli/reco/2022/1997/oj)



Anexa 

PROGRAMUL DE ASOCIERE DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI REPUBLICA MOLDOVA (2021-2027)


Uniunea Europeană și Republica Moldova au convenit să își consolideze parteneriatul prin convenirea asupra unui set de priorități pentru perioada 2021-2027 pentru activitatea comună în vederea realizării obiectivelor de asociere politică și integrare economică, astfel cum sunt prevăzute în acord

Programul de asociere UE-Republica Moldova 2021-2027, înlocuiește Programul de asociere UE-Republica Moldova  care a fost adoptat la 19 august 2017.


La 27 iunie 2014, Uniunea Europeană, statele sale membre și Republica Moldova  – au semnat un acord de asociere ambițios și inovator, care prevede inclusiv o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA). Acordul conține dispoziții obligatorii, bazate pe norme, și prevede o cooperare consolidată pentru promovarea asocierii politice și a integrării economice, care merge mai departe decât cea prevăzută în cadrul acordurilor tradiționale și care acoperă toate domeniile relevante. Acordul s-a aplicat cu titlu provizoriu de la 1 septembrie 2014 până la finalizarea procesului de ratificare, care a permis aplicarea integrală a acordului de asociere începând de la 1 iulie 2016.

La 26 iunie 2014, părțile au convenit asupra unui program de asociere, și anume elaborarea unei liste de priorități pentru activitățile comune din perioada 2014-2016. La 4 august 2017, părțile au convenit să înlocuiască programul de asociere pentru perioada 2014-2016 cu un nou program de asociere pentru perioada 2017-2019. Programele de asociere convenite între UE și Republica Moldova pregătesc și facilitează punerea în aplicare a acordului de asociere.

La 30 septembrie 2019, în cadrul celei de a cincea reuniuni a Consiliului de asociere, UE și Republica Moldova au convenit să mențină Programul de asociere 2017-2019 pentru o perioadă de tranziție de un an și să înceapă să lucreze la o listă de priorități care să permită direcționarea procesului de punere în aplicare a AA/DCFTA în următorii ani în domeniile acoperite de acordul de asociere. 

Prezentul document, care înlocuiește Programul de asociere 2017-2019, reorientează activitatea comună și stabilește noi priorități de nivel înalt pentru aceasta în vederea atingerii obiectivelor de asociere politică și de integrare economică prevăzute în acordul de asociere pentru perioada 2021-2027. Acesta se axează pe obiective și priorități strategice pe termen lung pentru întreaga perioadă, în timp ce definirea și monitorizarea măsurilor concrete pe termen scurt, precum și aspectele operaționale ale punerii în aplicare ar trebui abordate în cadrul structurii instituționale de comitete și subcomitete instituită în temeiul acordului de asociere. Prezentul program poate face obiectul unei revizuiri, după caz, în special având în vedere agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și noile provocări în materie de securitate cu care se confruntă Republica Moldova.

Faptul că programul de asociere se axează pe un număr limitat de priorități nu afectează domeniul de aplicare sau mandatul dialogului existent în cadrul altor acorduri și parteneriate relevante sau în cadrul formatului multilateral al Parteneriatului estic.

De asemenea, cetățenii Republicii Moldova care dețin pașapoarte biometrice călătoresc fără viză în țările din spațiul Schengen începând din aprilie 2014. Criteriile de referință privind liberalizarea vizelor și recomandările din rapoartele periodice ale Comisiei din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor trebuie să fie îndeplinite în permanență pentru a se asigura sustenabilitatea regimului de călătorii fără viză și pentru a contribui, astfel, la mobilitate și la contactele interpersonale dintre UE și Republica Moldova.

Cuprins

Introducere 
1 Principii, instrumente și resurse pentru punerea în aplicare a programuluide asociere 
2 Obiectivele generale ale cooperării dintre UE și Republica Moldova 

I. Economii reziliente, durabile și integrate 
II. Instituții responsabile, statul de drept și securitatea 
III. Reziliența în materie de mediu și reziliența la schimbările climatice 
IV. Transformare digitală rezilientă 
V. Societăți reziliente, echitabile și favorabile incluziunii 

3 Prioritățile pe termen scurt și lung ale programului de asociere 
I. Democrație, drepturile omului și buna guvernanță 
II. Politica externă și de securitate 
III. Libertate, securitate și justiție 
IV. Cooperare economică și sectorială 
V. Comerț și aspecte legate de comerț (DCFTA)
 . . . . .

BV - Comisia de la Veneția: Opinie cu privire la claritatea prevederilor privind combaterea activităților extremiste

CDL-AD(2022)027-e
Republic of Moldova - Amicus curiae Brief on the clarity of provisions on combating extremist activities, adopted by the Venice Commission at its 132nd Plenary Session (Venice, 21-22 October 2022)

Comisia de la Veneția a Consiliului Europei și-a exprimat opinia, într-un Amicus Curiae Brief, cu privire la claritatea prevederilor privind combaterea activităților extremiste.

Printr-o scrisoare din 4 august 2022, dna Domnica Manole, Președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, i-a solicitat Comisiei de la Veneția o opinie amicus curiae. Solicitarea se referă la mai multe prevederi din Legea nr. 102, așa cum a fost adoptată la 14 aprilie 2022 și care a introdus, inter alia, modificări în Legea privind contracararea activității extremiste (nr. 54/2003, în continuare „LCAE”) și în Codul contravențional (nr. 218/2008), stabilind o interdicție a răspândirii simbolurilor asociate și utilizate în acțiuni de agresiune militară și instituind răspunderea contravențională pentru această încălcare. 2. Dna Veronika Bílková, dl Christoph Grabenwarter și dl Jan Velaers au fost raportori pentru această opinie.

Concluzia Comisiei de la Veneția

La 14 aprilie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 102 de modificare a unor acte normative care, între altele, a introdus modificări în Legea privind contracararea activității extremiste (nr. 54/2003, denumită în continuare „LCAE”) și în Codul contravențional (nr. 218/2008). Legea nr. 102 adoptată a fost promulgată de Președintele Republicii la 19 aprilie 2022 și a intrat în vigoare la 20 aprilie 2022, data publicării în Monitorul Oficial. Articolul I din Legea nr. 102 a modificat LCAE din 2003, extinzând categoriile de simboluri a căror utilizare este considerată a cădea sub incidența definiției activității extremiste. Articolul II punctul 98 din Legea nr. 102 introduce două noi contravenții în Codul contravențional din 2008, una dintre acestea (articolul 3655 ) fiind legată de utilizarea simbolurilor. Comisia de la Veneția a adoptat o opinie cu privire la această lege la solicitarea Reprezentantului permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei în numele Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (CDL-AD(2022)026). 

Printr-o scrisoare din 4 august 2022, doamna Domnica Manole, Președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, i-a adresat Comisiei de la Veneția o cerere pentru emiterea unei opinii amicus curiae cu privire la următoarele întrebări: 1) Respectă dispozițiile contestate ale articolului 1 din Legea nr. 54/2003 și ale articolului 3655din Codul contravențional exigențele clarității legii, așa cum decurg acestea din standardele juridice europene? 2) Este conformă cu standardele juridice europene în materia libertății de exprimare stabilirea răspunderii contravenționale în baza articolului 3655 din Codul contravențional? 

Intenția acestei opinii amicus curiae pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova nu este de a lua o poziție definitivă asupra chestiunii constituționalității prevederilor relevante ale Legii nr. 102, așa cum a fost adoptată la 14 aprilie 2022, 31 ci de a oferi Curții Constituționale materiale pentru a evalua compatibilitatea prevederilor contestate cu standardele europene aplicabile, pentru a-i facilita examinarea în baza Constituției Republicii Moldova. Curtea Constituțională este cea care are ultimul cuvânt la interpretarea Constituției și la verificarea compatibilității legislației naționale cu aceasta. 

Comisia de la Veneția reamintește că statele nu sunt împiedicate să adopte legi care să interzică sau chiar să incrimineze utilizarea unor simboluri. Totuși, pentru că o asemenea legislație interferează cu dreptul la libertatea de exprimare, protejat de articolul 10 din CEDO și de articolul 32 din Constituția Republicii Moldova, aceasta trebuie să respecte cele trei condiții ale unor limitări legale, și anume exigența legalității (este prevăzută de lege), legitimității (urmărește o scop legitim) și necesității și proporționalității (este necesară într-o societate democratică). 

În opinia Comisiei de la Veneția, modificările introduse prin Legea nr. 102 îndeplinesc, în principiu, aceste condiții. Potrivit autorilor legii, „în contextul războiului din Ucraina, se atestă sporirea cazurilor de utilizare pe teritoriul Republicii Moldova a simbolurilor folosite în acest război care susțin agresiunea, o justifică și glorifică”, ceea ce „conduce la apariția unor tensiuni sociale și creează premise pentru provocarea urii interetnice”. Comisia de la Veneția consideră că, în acest context precis, este plauzibil să se argumenteze că afișarea simbolurilor utilizate de forțele armate ruse în războiul actual ar putea produce un pericol real și imediat de dezordine și o amenințare la adresa securității naționale și a drepturilor altora, inclusiv a refugiaților războiului din Ucraina, și că există o nevoie socială imperioasă pentru a se impune interzicerea unei astfel de utilizări. 

Mai mult, în opinia Comisiei de la Veneția, majoritatea termenilor relevanți din prevederile contestate sunt definite în lege într-un mod suficient de precis: noțiunea de „activitate extremistă” este definită prin utilizarea, afișarea, confecționarea și difuzarea mai multor grupuri de simboluri. Categoriile de simboluri interzise, în special cea în discuție care se referă la „atributele ori simbolurile general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni” sunt definite în continuare în paragrafele adăugate de noua legislație. Prin prevederea unei serii de referințe, dispoziția include definiții pentru termenii relevanți și 32 limitează și mai mult marja de apreciere a autorităților la simbolurile și la conotațiile cunoscute. 

Totuși, Comisia de la Veneția este de părere că ar fi necesare clarificări juridice suplimentare, și anume: 1. introducerea unei precizări explicite a categoriei de simboluri „create prin stilizarea” altor simboluri interzise, precum și a termenilor „propagandă sau glorificare”, în definiția activității extremiste în conformitate cu articolul 1 lit. b) din LCAE; și 2. clarificarea sistemului dublu de sancționare a utilizării simbolurilor interzise și disiparea oricăror posibile incertitudini cu privire la relația dintre simbolurile descrise în Codul penal și în LCAE/Codul contravențional.

Detalii

https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2022)027-e
Traducerea Opiniei, efectuată de Curtea Constituțională, poate fi accesată aici: CDL-AD(2022)027

BV - Comisia de la Veneția: Opinie despre infracțiunea de îmbogățire ilicită

CDL-AD(2022)029-e
Republic of Moldova - Joint amicus curiae Brief of the Venice Commission and the OSCE/ODIHR relating to the offence of illicit enrichment, adopted by the Venice Commission at its 132nd Plenary session (Venice, 21-22 October 2022)

În cadrul celei de-a 132-a sesiuni plenare (21-22 octombrie 2022), Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a adoptat Opinia comună amicus curiae a Comisiei de la Veneția și a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR) privind infracțiunea de îmbogățire ilicită.



Context: 

La 28 iulie 2022 și, respectiv, la 4 august 2022, Președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova le-a solicitat Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (în continuare „Comisia de la Veneția” ) și Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (în continuare „OSCE/ODIHR”) o opinie amicus curiae cu privire la infracțiunea de îmbogățire ilicită. În conformitate cu practica existentă referitoare la recepționarea aceleiași cereri, Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR au decis să pregătească în comun opinia amicus curiae, informând în acest sens Curtea Constituțională a Republicii Moldova.

Concluzii: 

În opinia amicus curiae, OSCE/ODIHR și Comisia de la Veneția pune la dispoziția Curții Constituționale standardele internaționale și europene relevante și practicile de drept comparat cu privire la problemele ridicate în cerere, astfel încât să faciliteze examinarea de către Curte a chestiunii/lor pe de rolul ei. Totuși, ține de Curtea Constituțională să decidă, în cele din urmă, cu privire la interpretarea legilor naționale și a Constituției sale. La interpretarea legilor naționale referitoare la infracțiunea de îmbogățire ilicită, Curtea Constituțională trebuie, inter alia, să adopte o interpretare sistemică, ținând cont de faptul că prevederile contestate ale Codului penal trebuie privite în lumina normelor relevante ale Codului de procedură penală.


Având în vedere considerentele de mai sus, pot fi făcute următoarele observații pentru problemele ridicate de Curtea Constituțională în solicitarea ei.


Articolul 3302 din Codul penal nu ar fi contrar principiilor prezumției de nevinovăție, ale legalității incriminării și ne bis in idem din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului și a standardelor internaționale dacă: a) această prevedere ar fi interpretată în sensul în care cere demonstrarea posesiei unor bunuri a căror valoare excedează mijloacelor obținute și demonstrarea faptului că aceste bunuri nu puteau fi obținute în mod legal, în timp ce le permite acuzaților să infirme prima facie orice acuzare care le este adusă prin prezentarea unor probe suficiente pentru a ridica îndoieli cu privire la alegațiile acuzării referitoare la probarea elementelor materiale ale infracțiunii, inclusiv prin contestareafaptului deținerii bunurilor, a valorii acestora sau prin probarea caracterului licit al dobândirii bunurilor –persoana având astfel posibilitatea, în conformitate cu standardele procedurale ale procesului echitabil, să se exonereze de acuzațiile care îi sunt aduse; b) Curtea Constituțională poate conchide că (I) o persoană poate cunoaște din textul acestei norme – dacă este necesar, cu o consultanță juridică adecvată și cu ajutorul oricărei interpretări disponibile oferite de tribunale – ce acte și omisiuni ar face-o să răspundă penal și (II) prevederile în discuție nu urmăresc să se aplice deținerii unor bunurilor obținute ilegal înainte de intrarea lor în vigoare sau să conducă la aplicarea unei pedepse mai grave decât era cazul, datorită faptului că conține elemente constitutive similare cu cele ale unei infracțiuni existente anterior; c) nu a existat o achitare sau o condamnare în privința unei infracțiuni similare și nici nu au fost inițiate proceduri pe baza acestei prevederi sau, în cazul în care ambele au avut survenit, cel de-al doilea set de proceduri este întrerupt.


Ține de competența Curtea Constituțională a Republicii Moldova să decidă dacă Constituția Republicii Moldova îi permite să se pronunțe cu privire la faptul dacă Parlamentul Republicii Moldova a respectat principiul ultima ratio. Totuși, stabilirea răspunderii penale pe baza articolul 3302 din Codul penal nu ar fi a priori contrară marjei de apreciere de care pe care o au la dispoziție statele membre ale Consiliului Europei și statele membre OSCE cu privire la stabilirea câmpul de aplicare a politicilor lor penale.


Standardul de probă aplicabil trebuie să fie conform cu standardele internaționale și cu Codul de procedură penală al Republicii Moldova. Acuzatul trebuie să poată infirma orice probă prima facie împotriva sa doar prin prezentarea unor probe suficiente care să ridice un dubiu referitor la argumentele acuzării cu privire la orice element constitutiv al infracțiunii.


Detalii: https://venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2022)029-e

Traducerea Opiniei, efectuată de Curtea Constituțională, poate fi accesată aici: CDL-AD(2022)029

2023/2024 - Anul european al competențelor

2023-2024 – Anul european al competențelor


Actualizat 20.01.20224

 Prin Anul European al Competențelor 2023-2024, Comisia Europeană în cooperare cu Parlamentul European, statele membre, partenerii sociali, serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, camerele de comerț și industrie, furnizorii de educație și formare, lucrătorii și întreprinderile, își propune să dea un nou impuls învățării pe tot parcursul vieții, pornind de la obiectivele principale ambițioase ale UE stabilite în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, și anume ca cel puțin 60 % dintre adulți să participe la formare în fiecare an astfel încât să se atingă o rată de ocupare a forței de muncă de cel puțin 78 %, până în 2030. 

Activitățile Anului European al Competențelor, care se vor desfășura în perioada 9 mai 2023 - 8 mai 2024, urmăresc punerea competențelor în centrul atenției, ajutând oamenii să obțină competențele potrivite pentru locuri de muncă de calitate, dar și companiile, în special întreprinderile mici și mijlocii, să abordeze deficitul de competențe în UE. 

Obiectivul general al Anului european al competențelor 2023 este de a promova, în continuare, o mentalitate favorabilă recalificării și perfecționării, asigurând faptul că nimeni nu este lăsat în urmă 24 în dubla tranziție – verde și digitală și, în special, abordând deficitul de forță de muncă, pentru o forță de muncă mai bine calificată în UE. Anul European al Competențelor urmărește 
4 obiective specifice: 
(1) promovarea investițiilor sporite, mai eficiente și incluzive la toate nivelurile, printre altele de către angajatorii publici și privați, în special de către IMM-uri, în toate formele de recalificare și perfecționare, educație și formare pentru a valorifica întregul potențial al forței de muncă actuale și viitoare; în Uniune, inclusiv pentru a sprijini oamenii în gestionarea tranzițiilor de la locul de muncă la locul de muncă, îmbătrânirea activă și pentru a beneficia de noile oportunități aduse de tranziția economică în curs; 
(2) consolidarea relevanței competențelor și a furnizării de competențe prin cooperarea strânsă și promovarea cooperării între partenerii sociali intersectoriali și sectoriali, serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, întreprinderile, entitățile societății civile, furnizorii de servicii sociale non-profit și educația și formarea furnizorilor și prin dezvoltarea de abordări în comun cu toate ramurile guvernelor la nivel comunitar, național, regional și local și prin facilitarea recunoașterii competențelor și calificărilor; 
(3) corelarea aspirațiilor, nevoilor și setului de competențe ale oamenilor, inclusiv competențele dobândite în timpul mobilității, cu nevoile și oportunitățile de pe piața muncii, în special cu cele oferite de tranzițiile verzi și digitale, de noi sectoare emergente și de sectoarele de bază care au nevoie de redresare după COVID -19 pandemie, asigurând că se acordă o atenție specială integrării mai multor persoane pe piața muncii, în special femei și tineri, în special cei care nu au un loc de muncă, educație sau formare (NEET), persoane cu calificare scăzută, lucrători în vârstă, persoane cu dizabilități, persoane din medii defavorizate și diverse, persoane care trăiesc în zone îndepărtate și în regiunile ultraperiferice, precum și persoane strămutate din Ucraina; 
(4) atragerea de persoane din țări terțe cu competențele necesare în statele membre, prin promovarea oportunităților de învățare, inclusiv, acolo unde este necesar, educația și formarea lingvistică, dezvoltarea competențelor și mobilitatea și prin facilitarea recunoașterii calificărilor. 

Aceste obiective vor fi atinse prin susținerea inovării și a competitivității, prin prezentarea oportunităților și activităților de dezvoltare a competențelor în întreaga Europă, prin promovarea recunoașterii mai ușoare a calificărilor peste granițe, prin reunirea organizațiilor și a oamenilor pentru a-și împărtăși experiențele și perspectivele la nivelul fiecărui stat membru. 

Anul European al Competențelor va da un nou impuls învățării pe tot parcursul vieții, permițândule cetățenilor și întreprinderilor să contribuie la tranziția verde și la cea digitală, sprijinind inovarea și competitivitatea. Anul European al Competențelor va oferi un nou impuls pentru atingerea obiectivelor sociale ale Strategiei Europa 2030, care stabilesc ca cel puțin 60 % din adulți să urmeze cursuri de formare în fiecare an și cel puțin 78 % să aibă un loc de muncă. 25 Inițiativa va contribui, de asemenea, la atingerea obiectivelor Busolei pentru dimensiunea digitală 2030, conform cărora cel puțin 80 % din adulți ar trebui să aibă competențe digitale de bază și 20 milioane să lucreze ca specialiști TIC angajați în UE.

Peste tot în Uniunea Europeană se vor organiza evenimente și activități pentru a-i ajuta pe oameni să-și dezvolte competențele necesare pentru a obține locuri de muncă de calitate și pentru a ajuta întreprinderile să rezolve problema deficitului de competențe. Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și angajatorii vor putea să descopere numeroase oportunități, să facă schimburi de experiență și de perspective și să afle ce inițiative și posibilități de finanțare propune UE pentru a-i ajuta.


12.10.2022
- În urma anunțului făcut de președinta Ursula von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2022, Comisia Europeană a adoptat propunerea sa pentru desemnarea anului 2023 drept Anul european al competențelor.

Anul european al competențelor – stimularea competitivității, a participării și a talentului

Prin Anul european al competențelor, în cooperare cu Parlamentul European, statele membre, partenerii sociali, serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, camerele de comerț și industrie, furnizorii de educație și formare, lucrătorii și întreprinderile, Comisia își propune să dea un nou impuls învățării pe tot parcursul vieții prin:
Promovarea unor investiții în formare și perfecționare mai consistente, mai eficace și mai favorabile incluziunii pentru a valorifica întregul potențial al forței de muncă europene și pentru a sprijini tranzițiile de la un loc de muncă la altul.
  • Asigurarea caracterului adecvat al competențelor în raport cu nevoile pieței forței de muncă, cooperând totodată cu partenerii sociali și cu întreprinderile.
  • Corelarea aspirațiilor și a seturilor de competențe ale persoanelor cu oportunitățile de pe piața forței de muncă, în special pentru tranziția verde și digitală și pentru redresarea economică. Se va acorda o atenție deosebită activării unui număr mai mare de persoane pe piața forței de muncă, în special a femeilor și a tinerilor, cu precădere a celor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.
  • Atragerea persoanelor din țări terțe cu competențele de care UE are nevoie, inclusiv prin consolidarea oportunităților de învățare și a mobilității și prin facilitarea recunoașterii calificărilor.
Pentru a îndeplini aceste obiective, Comisia va promova oportunitățile de perfecționare și recalificare, de exemplu prin evidențierea inițiativelor relevante ale UE, inclusiv a posibilităților de finanțare ale UE, pentru a sprijini adoptarea, implementarea și realizarea acestora. Vor fi organizate, de asemenea, evenimente și campanii de sensibilizare în întreaga Uniune pentru a sprijini învățarea reciprocă a partenerilor în ceea ce privește perfecționarea și recalificarea. Anul propus urmărește, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea în continuare a instrumentelor de informații privind competențele și să promoveze mijloace și instrumente pentru creșterea transparenței și facilitarea recunoașterii calificărilor, inclusiv a calificărilor acordate în afara UE.

Inițiative ale UE de sprijinire a dezvoltării competențelor


  • Agenda europeană pentru competențe reprezintă cadrul de cooperare al UE în materie de competențe și va continua să ajute persoanele fizice și întreprinderile să dezvolte competențe mai numeroase și de mai bună calitate și să le aplice.
  • Ca parte a Agendei pentru competențe, până în prezent, în cadrul Pactului privind competențele, au aderat peste 700 de organizații și au fost instituite 12 parteneriate la scară largă în sectoare strategice, cu angajamente de a contribui la perfecționarea profesională a până la 6 milioane de persoane.
  • Dialogul structurat cu statele membre privind educația și competențele digitale.
  • Comisia a propus, de asemenea, noi inițiative pentru a remedia deficitul de competențe în UE și a îmbunătăți cooperarea în materie de migrație. Lansarea unei rezerve de talente la nivelul UE și a parteneriatelor pentru atragerea de talente cu parteneri terți selectați va contribui la corelarea competențelor candidaților pentru locuri de muncă în Europa cu nevoile pieței forței de muncă. Aceasta este o realizare esențială în cadrul noului Pact privind migrația și azilul.
  • Noua agendă europeană pentru inovare, adoptată în iulie, propune o inițiativă emblematică și un set de acțiuni menite să creeze condițiile-cadru adecvate pentru talentele noastre.
  • Strategia europeană pentru universități, adoptată în ianuarie, propune o serie de 50 de acțiuni care sunt esențiale pentru dezvoltarea unor competențe de nivel înalt și adaptate exigențelor viitorului pentru o gamă largă de cursanți, inclusiv cursanți pe tot parcursul vieții, pentru ca aceștia să devină gânditori creativi și critici, cu competențe în rezolvarea problemelor și cetățeni activi și responsabili.Platforma europeană pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital este o inițiativă lansată în cadrul programului Mecanismul pentru interconectarea Europei. Aceasta oferă informații și resurse privind competențele digitale, cum ar fi un instrument de autoevaluare a competențelor digitale, precum și oportunități de formare și de finanțare.Coaliția UE pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital abordează lacunele în materie de competențe digitale prin reunirea statelor membre, a partenerilor sociali, a întreprinderilor, a organizațiilor non-profit și a furnizorilor de educație pentru a sensibiliza opinia publică și a încuraja organizațiile să ia diferite măsuri pentru a promova formarea în materie de competențe digitale, de exemplu prin asumarea unui angajament de a dezvolta competențele digitale.


ANII EUROPENI
Ce este un An european? Care sunt temele?
2022 -  Anul European al tineretului
2021 - Anul European al Căilor Ferate
2018 - Anul European al Patrimoniului Cultural,
2015 - Anul European pentru dezvoltare

BV : CoE-RM - Raportul misiunii de constatare în Republica Moldova privind migrația și refugiații din Ucraina


Kayacik, Leyla. Report of the fact-finding mission to the Republic of Moldova [Electronic resource] /  / Leyla Kayacik, special Representative of the Secretary General on Migration and Refugees.  - Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2022. - 25 p.  https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=0900001680a818de  (accesat 15.10.2022)


În fața unui aflux fără precedent de refugiați, autoritățile din Republica Moldova au reușit să mobilizeze resurse și să își unească eforturile într-un răspuns remarcabil pentru a oferi asistență imediată celor care fug din Ucraina.

În prezentul raport, Reprezentantul Special al Secretarului General pentru Migrație și Refugiați, Leyla Kayacik, abordează nevoile celor 85 000 de refugiați, majoritatea femei și copii din Ucraina, care au rămas în țară. Consiliul Europei oferă sprijin și expertiză autorităților și altor părți interesate în identificarea persoanelor aflate în situație vulnerabilă care sosesc din Ucraina. Părțile interesate relevante ar trebui să monitorizeze situația și nevoile refugiaților care trăiesc în locuințe private sau în centre și să evalueze vulnerabilitatea acestora la violență, abuz, exploatare și trafic de persoane, în conformitate cu Consiliul Europei și cu alte standarde și instrumente internaționale relevante.

Raportul identifică domenii în care Consiliul Europei poate ajuta la abordarea provocărilor actuale, în conformitate cu instrumentele și standardele sale, așa cum sunt prezentate în Planul de acțiune privind protecția persoanelor vulnerabile în contextul migrației și al azilului în Europa (2021-2025).

De asemenea, proiectul „Consolidarea protecției drepturilor omului a refugiaților și migranților în Republica Moldova” va fi lansat în toamna anului 2022, la inițiativa Reprezentantului Special și ținând cont de nevoile identificate în vizită și de solicitările formulate de autoritățile din Republica Moldova. Acest proiect deplin de doi ani urmărește, printre altele, să construiască sisteme rezistente de migrație, azil și primire pe termen lung. Reprezentantul Special a vizitat Republica Moldova în perioada 13-14 iunie 2022.