Disponibil:
https://ipre.md/wp-content/uploads/2020/05/Study_Moldovas-Europeanisation-beyond-process_08.05.2020_final_pentru-WEB.pdf (eng)
https://ipre.md/wp-content/uploads/2020/05/Studiu_Europenizarea-Republicii-Moldova-dincolo-de-proces_08.05.2020_final_pentru-WEB.pdf (rom)
Cuprins
1 Europenizarea Republicii Moldovei și coeziunea interetnică – un act de echilibru dificil? / Stanislav Ghilețchi, Cristina Gherasimov și Sarah Pagung
2 Dezvoltarea parlamentară în cadrul procesului de Europenizare al Republicii Moldovei / Iulian Groza și Erik Sportel
3 Argumente în favoarea unui sistem de avertizare timpurie și reacție rapidă împotriva amenințărilor hibride / Florent Parmentier și Dumitru Mînzărari
Primul capitol, răspunde la întrebarea cum poate fi asigurată dezvoltarea durabilă a țării în baza valorilor europene, asigurând în același timp o coeziune a societății pentru abordarea problemelor sistemice interne cu care se confruntă cetățenii Republicii Moldova, indiferent de viziunile lor politice, limba vorbită sau originea etnică. Polarizarea pronunțată a societății moldovenești reprezintă unul dintre obstacolele în calea dezvoltării durabile a Republicii Moldova. Acest fenomen este un motiv al vulnerabilității sporite pentru democrația tânără a țării, care și așa are de suferit din cauza erodării serioase a încrederii populației în guvern. În loc de a se fixa prea mult pe dilema la care uniune să adere, elitele politice ar putea folosi Acordul de Asociere pentru a implementa politici durabile prin care să asigure: sporirea integrității sistemului judiciar, restabilirea încrederii publice în instituțiile statului, sporirea eficienței serviciilor de sănătate, aducerea unor abordări inovatoare în procesul de instruire și cercetare, reconstrucția drumurilor sau a podurilor. Europenizarea Republicii Moldovei reprezintă o oportunitate pentru eliminarea discrepanțelor care duc la divizarea societății pe criterii de etnie. Europenizarea reușește în multe state europene, fiind privită în calitate de instrument al transformării bazat pe valorile democrației și drepturilor omului.
Al doilea capitol, analizează procesul de dezvoltare parlamentară în Republica Moldova în contextul politicilor UE de susținere a democrației. Europenizarea înseamnă în primul rând consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept. Dar este absolut necesară o voință politică puternică pentru realizarea unor reforme sistemice. Implementarea valorilor democratice implică un parlament capabil să își realizeze funcțiile sale de bază într-un mod activ, transparent și consecvent. Noua viziune a UE cu privire la democratizare, recent actualizată de Consiliul UE, oferă o oportunitate în plus pentru revizuirea și consolidarea asistenței UE pentru dezvoltarea parlamentară. Cultura parlamentară, un concept relativ nou, ar trebui să devină indicator cheie în evaluarea performanței parlamentare. Reprezentarea și responsabilizarea deputaților față de alegătorii, cer eforturi suplimentare. Sunt necesare reglementări mai clare la nivel parlamentar privind traseismul politic care astăzi afectează funcția reprezentativă parlamentară și compromite imaginea parlamentului. O deficiență a procesului legislativ constă în transparența redusă în procesul decizional. Parlamentul trebuie să asigure un proces consultativ adecvat și eficient cu privire la proiectele de legi înainte de a fi adoptate. Funcția de control parlamentar de asemenea necesită a fi consolidată. Expertiza și a participarea activă a deputaților în implementarea Acordului de Asociere trebuie să rămână o prioritate. Crearea unei Comisii speciale pentru integrare europeană, ar putea fi un pas solid în consolidarea rolului Parlamentului în procesul de europenizare al Republicii Moldova.
Ultimul capitol al publicației, analizează natura agresiunilor hibride interstatale care urmăresc scopul de a submina suveranitatea altor state. Potențialii agresori pot deveni participanți direcți în procesele politice ale statului vizat, prin infiltrarea unor forțe politice proxy sau a unor agenți în procesele de politică internă. Datorită tendințelor de globalizare a comunicațiilor și a informației, statele pierd suveranitatea asupra propriului spațiu informațional fiind puse în situația unei competiții cu alte state în conturarea opiniei publice la ele acasă. Acest capitol analizează mediul de securitate emergent, sugerând ajustări la abordarea UE în vecinătatea estică și recomandată modalități de a dezvolta răspunsuri politice eficiente. Aceasta include crearea de sisteme de avertizare timpurie și răspuns rapid în Republica Moldova - o țară în care noile tehnologii de conflict sunt practicate și șlefuite de Rusia.
Acest sistem va asigura o prevenție mai informată, va reduce semnificativ costurile de redresare a riscurilor de securitate la frontierele UE, asemănătoare celor manifestate pe teritoriul Ucrainei, fiind de asemenea creată o bază de cunoștințe pentru aplicarea modelului respectiv în alte regiuni. Mai mult, mecanismul de avertizare timpurie va genera perspective care ar permite o pregătire mai eficientă și mai precisă pentru escaladarea crizei, ceea ce înseamnă o mai bună utilizare a fondurilor și o capacitate mai înaltă de a genera securitate. În special, acestea vor servi drept linii directorii pentru elaborarea politicilor, a metodelor, dar și pentru achiziționarea tehnologiilor, necesare pentru un răspuns timpuriu pentru prevenirea escaladării crizei.
Postări
