The Struggle for Good Governance in Eastern Europe : Second Edition / Centre for European Policy Studies; Edited by
Michael Emerson
Denis Cenușă
Tamara Kovziridze
Veronika Movchan.. - London, 2021. - 263 p. [Accesat 23.07.2021]
At a time when many regions of the world, Europe included, see a resurgence of authoritarianism, several countries in Eastern Europe: Ukraine, Moldova, Georgia and Armenia, are struggling to counter this trend by developing European-style democracies.
In this second edition, three years after the first, the story of Eastern Europe’s dramatic struggles to achieve properly functioning democracies and the rule of law rages on, warranting deeper analysis and substantial updating.
Highlights during this period include the spectacular ascent but questionable achievements of Vladimir Zelensky in Ukraine, the rise and fall of the pro-Russian presidency of Igor Dodon in Moldova, the deterioration of Georgia’s democracy under oligarchic state capture rescued and reversed by EU mediation, and the advent to power of Nikol Pashinyan in Armenia, now threatened by defeat in the second war over Nagorno Karabakh.
Content
The Patchwork Politics of Wider Europe /Richard Youngs
The Uncertain State of Georgia’s Democracy/ Ghia Nodia
Moldova’s Anaemic Democracy and Distorted Europeanisation/ Denis Cenușă
Democratisation and Europeanisation in 21st Century Ukraine /Mikhail Minakov
Armenia’s Auspicious Democratic Advance - Hanging by a Thread /Syuzanna Vasilyan
Integrity and Judicial Reform on Trial/ Steven Blockmans, Nadejda Hriptievschi, Mykhailo Zhernakov & Ekaterine Zguladze
Russia, the EU and the Eastern Partnership Countries: Four Scenarios/ Andrey Makarychev
Actualizat octombrie 2018
Eforturile pentru buna guvernare în Europa de Est= The Struggle for Good Governance in Eastern Europe=Усилия по продвижению
надлежащего управления
в Восточной Европе / Centre for European Policy Studies; Michael Emerson, S, Denis Cenușa, Tamara Kovziridze, Veronika Movchan, Academic Director and Head of the Center for Economic Studies at IER.. - London, 2018. - 312 p.
[Accesat la : 1 octombrie 2018] [Accesat la : 25.03.2019 2019]
Cartea analizează în
profunzime provocările cu care se confruntă cele trei țări în
încercarea de a crea sisteme democratice sănătoase, o normă de
drept adecvată, reducerea corupției și
limitarea rolului oligarhilor. Sunt
prezentate materiale originale care compară performanța guvernării
politice și economice a celor trei țări cu statele din afara UE
din Balcani și alte țări vecine.
Această
carte conține prima evaluare completă și independentă comparativă
a provocărilor politice fundamentale cu care se confruntă Georgia,
Moldova și Ucraina, în contextul acordurilor lor de asociere cu UE.
Problemele analizate în profunzime includ funcționarea
instituțiilor democratice, statul de drept, rolul oligarhilor și
progresul (sau nu) al politicilor de combatere a corupției. De
asemenea, este analizat aspectul "hibrid" al regimurilor
politice și al societăților din toate cele trei țări, precum
și orientarea lor către vestul și
estul Europei.
Rezultatele
cercetării originale sunt prezentate pentru prima dată prin
compararea performanțelor în guvernanța politică și economică a
celor trei state est-europene cu statele din afara UE din Balcani.
S-au elaborat repere de performanță cuantificate ale ratingurilor
și clasamentelor comparative, iar rezultatele arată performanțe
comparabile atât ale celor din clasament, cât și ale celor care se
află în ambele grupuri, iar Georgia se prezintă ca fiind cel mai
avansat caz. Semnificația acestor rezultate este că, deși toate
statele ambelor grupuri aspiră la aderarea la UE, însăși UE
extinde doar "perspectivele de aderare" la Balcani, ceea ce
reprezintă probleme politice importante care trebuie să fie
abordate de UE și de statele sale partenere asociate.
29.11.2018 - Prezentarea cărților in Moldova „Aprofundarea relațiilor UE-RM: Ce, de ce, cum? Ediția a doua" și „Eforturile pentru buna guvernare în Europa de Est”
Inteligență artificială - un nou portal de promovare a cooperării globale lansat de opt organizații internaționale
Opt organizații internaționale și-au unit forțele pentru a lansa un nou portal care promovează cooperarea globală în domeniul inteligenței artificiale (IA). Portalul reprezintă un ghișeu unic pentru date, rezultatele cercetărilor și bunele practici în politica IA.
Obiectivul portalului este de a ajuta factorii de decizie politică și publicul larg să navigheze peisajul de guvernanță internațională IA. Portalul oferă acces la instrumente și informațiile necesare, cum ar fi proiecte, cercetări și rapoarte pentru a promova cu încredere și responsabilitate IA, care este aliniată cu drepturile omului la nivel global, național și local.
Printre partenerii cheie ai acestui efort comun se numără Consiliul Europei, Comisia Europeană, Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, Banca Inter-Americană de Dezvoltare, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și Grupul Băncii Mondiale.
Republica Moldova marchează 26 de ani în calitate de stat membru al Consiliului Europei
La 13 iulie se împlinesc 26 de ani de când Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Consiliului Europei la 13 iulie 1995 - cea mai importantă organizație pentru drepturile omului din Europa.
„În cursul ultimilor 26 de ani, Consiliul Europei și Republica Moldova au lucrat împreună pentru o viziune comună: drepturi și șanse egale pentru toți. Atunci când se afla la o răscruce de drumuri, Consiliul Europei s-a dovedit a fi un partener dedicat al Republicii Moldova și va continua să fie alături de cetățenii săi pentru apărarea valorilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept. Votul cetățenilor exprimat în alegerile parlamentare anticipate recente este o parte esențială a procesului democratic. Consiliul Europei este gata să își extindă cooperarea deplină în aria sa de expertiză cu noul Parlament și Guvern”, a declarat William Massolin, șeful Oficiului Consiliului Europei de la Chișinău.
De la aderarea Republicii Moldova, Consiliul Europei susține în mod constant dezvoltarea cadrului legislativ și instituțional al țării care a asigurat tranziția sa de la un regim totalitar la un sistem democratic. Grație calității de stat membru , cetățenii moldoveni au acces gratuit la justiția europeană, iar drepturile lor sunt protejate de cele mai importante convenții ratificate de stat.
Anul acesta a fost marcat de două evenimente majore: lansarea oficială a Noului Plan de Acțiune pentru Republica Moldova și a 10-a aniversare a Convenției privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Convenția de la Istanbul). Planul de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024 a fost lansat oficial pentru prima dată la Strasbourg în prezența Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu și a Secretarului general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić.
Republica Moldova a fost primul stat CSI care a aderat la Consiliul Europei. Apartenența sa în Consiliul Europei, împreună cu alte 46 de state europene, continuă să fie o forță motrice pe calea Republicii Moldova către democrație și statul de drept.
Redresare, reziliență și reformă: Prioritățile Parteneriatului Estic pentru perioada de după 2020=Recovery, resilience and reform: post 2020 Eastern Partnership priorities: JOINT STAFF WORKING DOCUMENT . - Brussels, 2.7.2021 SWD(2021) 186 final . - 52 p.
Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat o propunere cu privire la prioritățile de cooperare cu partenerii noștri din Est pentru următorii ani. Această agendă se bazează pe cele 5 obiective stabilite pe termen lung, definite pentru viitorul Parteneriatului Estic în martie 2020, în esență pentru consolidarea rezilienței. Aceasta va fi susținută de un Plan Economic și de Investiții de 2,3 miliarde de euro în subvenții, combinări și granturi, cu potențialul de a mobiliza până la 17 miliarde de euro în investiții publice și private. Această propunere va contribui la discuțiile privind viitoarea politică a Parteneriatului Estic, inclusiv la summitul Parteneriatului Estic planificat pentru decembrie 2021.
Agenda cuprinzătoare vizează creșterea comerțului, economiei și locurilor de muncă, investiții în conectivitate, consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept, susținerea tranzițiilor ecologice și digitale și promovarea unor societăți echitabile, incluzive și cu respectarea principiului egalității de gen.
Înaltul reprezentant/vicepreședinte Josep Borrell a declarat: „Parteneriatul Estic rămâne prioritar pe agenda Uniunii Europene. Vrem să creăm o agendă care să răspundă provocărilor - și oportunităților - fără precedent, din prezent, făcând-o potrivită pentru viitor. În centrul activității noastre se va promova democrația, buna guvernare și statul de drept, care sunt atât de importante pentru a obține rezultate pozitive și concrete în cooperarea noastră. Acest lucru include Belarusul, unde vrem să sprijinim în continuare oamenii prin intermediul Parteneriatului nostru Estic”.
Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a declarat: „Înaintăm un ambițios Plan Economic și de Investiții care va contribui la crearea locurilor de muncă și dezvoltarea economică și va aduce prosperitate regiunii Parteneriatului Estic. Planul include oportunități ale țării pentru toți partenerii estici, inclusiv sprijin pentru o viitoare Republică Belarus democratică. Această nouă agendă va sprijini redresarea socio-economică după pandemia generată de COVID-19, va consolida relațiile economice și va crea rute comerciale între UE și țările partenere”.
Agenda cuprinzătoare axată pe redresare, reziliență și reformă, include selectarea a 10 obiective prioritare stabilite pentru 2025 cu angajamente clare în toate domeniile primordiale de cooperare. Acestea cuprind domenii precum
sprijinul suplimentar pentru 500.000 de IMM-uri,
construirea sau modernizarea a 3.000 km de drumuri și căi ferate prioritare în conformitate cu standardele UE,
abordarea amenințărilor hibride și cele legate de cibernetică,
combaterea corupției,
reducerea consumului de energie cu cel puțin 20% în 250.000 de gospodării,
îmbunătățirea accesului la apă potabilă și aer calitativ,
accesul sporit la internet de mare viteză în 80% din gospodării,
asistența pentru vaccinarea lucrătorilor din domeniul sănătății,
sprijin suplimentar pentru societatea civilă și mass-media independentă,
oportunități de mobilitate pentru 70.000 de studenți, cercetători și tineri.
Noua agendă propune, de asemenea, o revizuire a arhitecturii multilaterale a Parteneriatului Estic pentru a ajusta cadrul la noile priorități și pentru a-l adapta pe deplin scopului.
Planul Economic și de Investiții regional va sprijini redresarea socio-economică post-COVID și reziliența pe termen lung, ținând cont de agenda „să reconstruim mai bine”. Planul prezintă investițiile prioritare și definește un set de inițiative emblematice, care au fost identificate în comun cu țările partenere, având în vedere prioritățile, nevoile și ambițiile acestora.
Context
Parteneriatul Estic a fost lansat în 2009 cu scopul de a consolida și aprofunda relațiile politice și economice dintre UE, statele sale membre și șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Parteneriatul s-a dezvoltat în funcție de interesele, ambițiile și progresele fiecărui partener, permițând diferențierea într-un mod flexibil și incluziv, abordarea provocărilor comune și globale și promovarea integrării regionale în comun.
Propunerile vor fi discutate cu țările partenere, statele membre ale UE, societatea civilă și cu alte părți interesate importante, ținându-se cont de cel de-al șaselea summit al Parteneriatului Estic din decembrie 2021.
Programul președinției se axează pe 4 domenii principale:
redresarea, reziliența și autonomia strategică a UE
un proces de reflecție privind viitorul Europei
stilul de viață european, statul de drept și valorile europene
sporirea nivelului de securitate și stabilitate în vecinătatea Europei
Președinția slovenă a Consiliului UE va depune eforturi pentru a contribui în mod activ la consolidarea rezilienței UE la crizele sanitare, economice, energetice, climatice și cibernetice.
Colaborarea, sprijinirea reciprocă și acțiunile solidare pentru binele fiecărui cetățean european vor fi esențiale pentru consolidarea rezilienței UE.
Președinția Consiliuluise asigură prin rotație la fiecare 6 luni între statele membre ale UE. În cursul acestei perioade de 6 luni, președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.
Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.
Trioul actual este alcătuit din președințiile germană, portugheză și slovenă
Republica Moldova: Fișa tematică privind executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)/ Department for the Execution of Judgments of the European Court of Human Rights. - 2021. - [ Accesat la 24 iunie 2021]
Consiliul Europei a publicat o nouă serie de fișe informative online pentru țări, care oferă informații cu privire la executarea hotărârilor de către fiecare stat membru de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), inclusiv și Republica Moldova.
Fișa informativă prezintă o imagine de ansamblu asupra principalelor probleme relevate de hotărârile și deciziile Curții Europene în cauzele aflate pe rolul Comitetului Miniștrilor pentru supravegherea executării acestora, cu legături către informațiile disponibile privind stadiul executării (HUDOC-EXEC). Fișa informativă furnizează, pe scurt, informații despre reformele adoptate în cazurile în care supravegherea a fost închisă. Tendințele de execuție din ultimii zece ani sunt ilustrate de datele statistice cheie
Pentru fiecare din ultimii zece ani, fisa informativă arată numărul de cazuri noi, dosare în curs și dosare închise de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care este responsabil cu supravegherea executării hotărârilor CEDO de către statele membre.
Cifrele sunt împărțite în funcție de numărul de cazuri „conducătoare”, evidențiind în general probleme noi structurale sau sistemice și cazuri repetitive care se concentrează pe probleme care au fost deja identificate de CEDO.
Fișa informativă rezumă principalele realizări rezultate din principalele probleme ale Republicii Moldova, care sunt încă examinate de Comitetul Miniștrilor.
In fisă sunt indicate următoarele date:
Cazuri închise (Rezumate ale unei selecții legate de principalele reforme și realizări în implementarea hotărârilor CEDO de către Rep Moldova, raportate în rezoluțiile finale) https://rm.coe.int/ma-republic-of-moldova-eng/1680a186b7
Cibotaru, Viorel. Revizuirea politicii de apărare și securitate a Republicii Moldova/ Viorel Cibotaru, Nicu Popescu; IPRE;. - Ch., 2021 . - 12 p. [Accesat 22.06.2021]
Prezenta notă analitică este dedicată unor probleme și măsuri prioritare privind
necesitatea efectuării unei analize strategice a sectorului de securitate națională,
reformarea Armatei Naționale și a Serviciului de Securitate și Informații,
elaborarea unui set de legi și strategii sectoriale pentru o politică integrată de apărare, securitate și politică externă a Republicii Moldova pe termen scurt, mediu și lung.
Autorii documentului sunt de părere că Moldova are nevoie de o strategie integrată de apărare și securitate națională pentru a contracara un potențial atac militar și a descuraja orice provocare de tip armat, pe termen mediu și lung. În același timp, Republica Moldova pe termen scurt trebuie să valorifice cadrul de cooperare regională cu Ucraina și Georgia, cooperarea internațională cu UE și SUA, dar și potențialul relațiilor de parteneriat cu NATO pentru evaluarea riscurilor, creșterea capacităților pentru contractarea eventualelor amenințări de securitate și interferențe militare convenționale și hibride
Autorii notei analitice propun recomandări cheie generale și specifice cu privire la revizuirea și reformarea sectorului de securitate și apărare națională a Republicii Moldova
Republica Moldova trebuie să valorifice la maxim relațiile cu NATO și UE în cadrul parteneriatelor și acordurilor existente care să vizeze consolidarea capacităților de apărare, reforma și pregătirea Armatei naționale, creșterea rezilienței și a capabilităților de a identifica și răspunde la interferențe convenționale și hibride, reforma și capacitarea sistemului de inteligență și de securitate națională.
Republica Moldova trebuie să exploreze la maxim potențialul relațiilor și cooperării cu SUA în procesul de revizuire a sectorului de securitate. Republica Moldova trebuie să negocieze includerea în cadrul Dialogului Strategic cu SUA a chestiunilor care vizează consolidarea sistemului de apărare și securitate.
Noua viziune strategică de securitate și apărare trebuie să includă consolidarea cooperării cu alte țări din regiune, membre și aspirate să devină membri NATO. Astfel, Moldova trebuie să-și consolideze cooperarea în sectorul de securitate și apărare cu Ucraina și Georgia, țări care astăzi sunt mai avansate în privința politicilor, capabilităților și experienței în sectorul de apărare și securitate. Statutul de țări asociate Uniunii Europene al Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei oferă un cadru extins de valorificare a oportunităților care țin de consolidarea rezilienței, securității cibernetice, de contractarea a interferențelor hibride.
Republica Moldova trebuie să-și consolideze și extindă Parteneriatul Strategic de Apărare cu România....
Crearea unei Platforme publice de probleme de securitate și apărare de discutare și elaborare a ideilor și propunerilor pentru reforma sectorului de securitate. Această platformă ar avea și scopul de a educa noua clasă de politicieni, activiștii din ONG și asociații private, tinerii cercetători și jurnaliști în problemele cheie ale sectorului de securitate. Iată și o listă de aceste probleme, teme, aserțiuni-cheie care ar putea constitui un subiect de interes major: ....
Cuprins
INTRODUCERE
PROVOCĂRILE CARE AFECTEAZĂ SECURIZAREA REPUBLICII MOLDOVA
NECESITATEA REFORMEI SISTEMULUI DE SECURITATE
CONCLUZII
RECOMANDĂRI-CHEIE
I. Recomandări generale: II. Recomandări specifice:
Consiliul Europei a publicat o nouă serie de fișe tematice privind executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de către fiecare stat membru
Consiliul Europei, format din 47 de națiuni, a publicat o nouă serie de fișe tematice online, care oferă informații despre executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)de către fiecare stat membru.
„Implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului este crucială pentru succesul sistemului internațional european al drepturilor omului, care este unic în lume”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić.
Pentru fiecare din ultimii zece ani, fișele tehnice ale țării indică numărul de cazuri noi, dosare în curs și dosare închise de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care este responsabil cu supravegherea executării hotărârilor CEDO de către statele membre.
Fișele cu informații despre țară au fost elaborate de Departamentul pentru executarea hotărârilor CEDO al Consiliului Europei pentru a îmbunătăți în continuare transparența procesului de executare și pentru a face ca informațiile să fie mai accesibile părților interesate.
Sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) 2021: 10 ani de la semnarea Convenției de la Istanbul
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) va marca cea de-a 10-a aniversare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), cu o dezbatere pe această temă la următoarea sa sesiune, care va avea loc într-un format hibrid, permițând membrilor să participe de la distanță sau să se prezinte personal la Strasbourg.
Adunarea va dezbate, de asemenea, protecția drepturilor fundamentale și implicațiile juridice ale permiselor sau certificatelor Covid; criza socio-economică declanșată de pandemia Covid-19; și impactul pandemiei Covid-19 asupra drepturilor copiilor - cu o declarație a directorului executiv UNICEF, Henrietta H. Fore (care urmează să fie confirmată).
De asemenea, este planificată o dezbatere privind participarea femeilor din grupuri subreprezentate la luarea deciziilor politice și publice, cu o declarație a ministrului francez pentru egalitatea de gen, diversitate și egalitatea de șanse, Elisabeth Moreno. Lupta împotriva afrofobiei din Europa este, de asemenea, pe ordinea de zi, cu participarea lui E. Tendayi Achiume, raportorul special al ONU pentru formele contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranță conexă (urmează să fie confirmat).
Cea de-a 50-a aniversare a Grupului Pompidou: Comitetul de Miniștri a adoptat statutul revizuit
Odată cu adoptarea statutului revizuit de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, platforma de cooperare în domeniul politicii în domeniul drogurilor al Consiliului Europei („Grupul Pompidou”) are o bază reînnoită pentru a-și forma viitorul ca punct de referință internațional cheie pentru drepturile omului în politicile privind drogurile. Ambasadorul Harry Alex Rusz, în numele președinției maghiare a Comitetului de Miniștri, a salutat adoptarea statutului, subliniind că „această decizie oferă un puternic impuls politic pentru acțiunea prezentă și viitoare a Grupului Pompidou, la 50 de ani de la crearea sa”.
Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a subliniat necesitatea promovării unei abordări bazate pe valorile Consiliului Europei, pentru a aborda provocările legate de droguri. „Prin adoptarea statutului revizuit al Grupului Pompidou, Comitetul de Miniștri a oferit grupului cadrul politic și juridic adecvat pentru a face auzită vocea Consiliului Europei și pentru a-și stimula acțiunea în acest domeniu”.
Planul strategic este rezultatul unui proces inclusiv și participativ care a implicat consultări extinse în întreaga țară, reunind peste 200 de lideri locali din regiunea de nord, centrală și de sud. Acesta ține seama de principiile europene ale autoguvernării locale și, în special, de Recomandarea Congresului 436 (2019) privind democrația locală și regională în Republica Moldova, precum și de Foaia de parcurs pentru implementarea acesteia.
Președinta CALM, Tatiana Badan, și-a exprimat angajamentul față de implementarea planului strategic și a încurajat autoritățile locale să rămână unite și să lucreze împreună. „Succesul strategiei se va reflecta asupra bunăstării tuturor cetățenilor din Republica Moldova”, a adăugat ea.
Secretarul General al Congresului, Andreas Kiefer, i-a felicitat pe primarii din Republica Moldova pentru această realizare importantă, care va fi esențială în construirea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la nivel local.
La 15 aprilie 2021, Congresul și Guvernul Moldovei au semnat o foaie de parcurs pentru punerea în aplicare a recomandărilor Congresului menite să consolideze democrația locală și regională în țară. Foaia de parcurs a fost semnată de președintele Congresului, Leen Verbeek și de secretarul general al Guvernului Republicii Moldova, Liliana Iaconi.
Situația școlilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană a Republicii Moldova în vizorul constant al Consiliului Europei
În cadrul reuniunii Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului (CM DH) din 7-9 iunie 2021 au fost reluate dezbaterile privind supravegherea executării hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în grupul Catan v. Federația Rusă (încălcarea dreptului la educație al elevilor din școlile cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană a Republicii Moldova).
În dezbateri, au intervenit reprezentanții statului respondent, ai Republicii Moldova, precum și ai altor 27 de delegații care au reiterat obligativitatea necondiționată a statelor parte la Convenție de a executa hotărârile CEDO, conform art. 46.1 al Convenției; imperativitatea asigurării respectării dreptului la educație al copiilor potrivit art. 2 din Protocolul adițional la Convenție; etc.
Urmare a dezbaterilor, negocierilor și consultărilor purtate, a fost adoptată o nouă decizie CM DH, care reiterează elementele din cele 4 Rezoluții interimare și 11 decizii anterioare la subiect, precum și solicitarea Secretarului General al Consiliului Europei să adreseze o scrisoare Ministrului Afacerilor Externe al Federației Ruse cu privire la obligativitatea executării hotărârii și considerarea aplicării altor măsuri disponibile ale CM în temeiul Convenției în vederea asigurării executării hotărârii CEDO, dacă până la reuniunea CM DH din decembrie 2021 nu va fi înregistrat niciun progres.
Misiunea preelectorală a APCE se află într -o vizită în Republica Moldova
Misiunea preelectorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) se află în vizită la Chișinău în perioada 9 – 12 iunie 2021.
Pe durata vizitei, delegația APCE va avea o întrevedere cu Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi.
De asemenea, sunt planificate întâlniri ale misiunii preelectorale a APCE cu președinții fracțiunilor din Parlamentul de Legislatura a X-a – PSRM; PAS, Blocul ACUM; ACUM PLATFORMA DA; PDM; Partidului ȘOR, precum și Grupului Parlamentar ”Pro Moldova”.
Totodată, sunt preconizate un șir de întrevederi cu reprezentanți ai altor autorități din Republica Moldova, precum și cu liderii partidelor extraparlamentare care concurează în alegeri, cu reprezentanți ai societății civile.
Din componența delegației misiunii preelectorale a APCE fac parte oficialii Stefan Schennach (Austria); Laima Liucija Andrikiene (Lituania); Jacques Le Nay (Franța); Alberto Ribolla (Italia); Coraportor al Comisiei de Monitorizare, Pierre-Alain Fridez (Elveția).
În ceea ce privește cadrul legal, delegația preelectorală a APCE salută faptul că, de la alegerile anterioare, din 2019, Republica Moldova a adoptat modificări ale Codului electoral care au readus țara dintr-un sistem electoral mixt - care a generat critici din partea Comisiei de la Veneția - la un sistem de reprezentare proporțională în baza listelor închise de partid. Cu toate acestea, Delegația regretă faptul că alte câteva recomandări emise după alegerile precedente, care ar fi putut remedia multe dintre problemele recurente și neajunsuri sistemice, rămân a fi abordate.
Delegația a fost informată cu privire la o serie de preocupări mai vechi care persistă, în special cazuri de intimidare și discurs de ură, inclusiv împotriva femeilor candidate și a grupurilor minoritare; cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative; acuzații de intenții de cumpărare a voturilor și preocupări cu privire la posibilul transport organizat pe scară largă al alegătorilor în ziua alegerilor; și lipsa unei supravegheri eficiente a finanțării campaniei. Delegația APCE deplânge astfel de practici în campania electorală și solicită autorităților relevante să ia toate măsurile necesare pentru a le elimina.
Delegația Adunării împărtășește îngrijorarea exprimată de majoritatea actorilor din domeniul electoral cu privire la lipsa implementării transparente a criteriilor de deschidere a secțiilor de votare suplimentare în străinătate, care a provocat anumite tensiuni cu CEC și pe care Delegația o observă că este una dintre cele mai disputate probleme ale campaniei. Delegația reamintește că rolul CEC este de a asigura dreptul tuturor cetățenilor de a participa eficient la alegeri. Numărul și locația secțiilor de votare trebuie să fie proporționale cu cele ale alegătorilor care trăiesc în diferite țări.
O altă problemă care generează îngrijorare este decizia CEC de a înființa secții de votare în municipiul Bender și în satul Corjova, care sunt în afara controlului efectiv al autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană au dreptul la vot, dar ar trebui să poată exercita acest drept în locații în care există condiții adecvate de securitate și unde accesul observatorilor naționali și internaționali poate fi asigurat fără a le compromite siguranța sau a crea precedente periculoase.
Adunarea Parlamentară va trimite o delegație de 22 de membri pentru a observa alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.
MONEYVAL: Statele trebuie să își îmbunătățească eficacitatea combaterii spălării banilor și finanțării terorismului
Există o necesitate acută de îmbunătățire a eficacității acțiunii statelor împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, concluzioneazăComitetul de experţi pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor şi finanţarea terorismului Consiliul Europei(MONEYVAL) în raportul său anual pentru 2020.
Raportul constată că statele și jurisdicțiile evaluate de MONEYVAL arată în medie un nivel moderat de eficacitate în eforturile lor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.
În consecință, în medie, nivelul lor de conformitate cu standardele de combatere a spălării banilor și de combatere a finanțării terorismului (CSB / CFT) este sub satisfacție.
Acestea sunt concluziile preliminare cheie ale unei revizuiri orizontale a implementării recomandărilor grupului de acțiune financiară (GAFI) de către 19 membri / jurisdicții MONEYVAL în curs de desfășurare.
Raportul anual pentru 2020 oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra tendințelor cheie de conformitate în jurisdicțiile membrilor MONEYVAL, descrie provocările împotriva spălării banilor aduse de pandemia COVID-19, prezintă principalele activități MONEYVAL, precum și rezultatele obținute în 2020 în domeniul evaluărilor reciproce și monitorizarea lor.
Apelul pentru candidați la Premiul Raoul Wallenberg din 2022 a fost lansat la Strasbourg
Apelul pentru candidați la Premiul Raoul Wallenberg din 2022 a fost lansat la Strasbourg de către secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić.
Președinția maghiară a Comitetului de Miniștri se angajează, de asemenea, să promoveze cererea de nominalizare la ediția 2022 a premiului. Din 2014, Premiul Raoul Wallenberg al Consiliului Europei a fost acordat o dată la doi ani, ca recunoaștere a realizărilor umanitare extraordinare unei persoane, unui grup de persoane sau organizații.
Premiul în valoare de 10.000 EUR și ceremonia de premiere vor avea loc la sediul Consiliului Europei din Strasbourg la/ sau în jurul datei de 17 ianuarie 2022 - data arestării lui Raoul Wallenberg la Budapesta în 1945.
Ungaria preia președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei
Ungaria a preluat președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei de la Germania în timpul unei întâlniri de videoconferință cu reprezentanți ai celor 47 de state membre ale organizației.
Heiko Maas, ministrul federal pentru Afaceri Externe al Germaniei, a oferit o imagine de ansamblu asupra realizărilor țării sale în timpul președinției sale. Noul președinte al Comitetului de Miniștri și Ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a prezentat prioritățile Președinției maghiare, care va dura șase luni.
Președinția maghiară se va concentra pe 5 teme: 1) promovarea protecției eficiente a minorităților naționale, 2) dialog interreligios, 3) „generația următoare”: drepturile copiilor, participarea tinerilor și incluziunea romilor, 4) provocări tehnologice și 5) de mediu
Miniștrii Afacerilor Externe au stabilit cursul Consiliului Europei pentru următorii patru ani
Miniștrii Afacerilor Externe din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei au convenit asupra Cadrului strategic al CoEpentru următorii patru ani în cadrul celei de-a 131-a sesiuni anuale. Miniștrii au subliniat rolul și responsabilitatea Consiliului Europei de a asigura punerea în aplicare a convențiilor sale, de a dezvolta noi standarde obligatorii din punct de vedere juridic ca răspuns la noile provocări și de a oferi asistență statelor membre prin programele sale de cooperare.
Aceștia au reamintit, de asemenea, importanța cooperării Consiliului Europei cu principalii săi parteneri internaționali și, atunci când vine vorba de conflicte nerezolvate, cooperează împreună la soluții politice în conformitate cu normele și principiile dreptului internațional.
Conform strategiei, obiectivele Consiliului Europei vor include:
aderarea Uniunii Europene la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pentru a se asigura că Convenția se aplică într-un mod cuprinzător și uniform în întreaga Europă;
asigurarea eficacității pe termen lung a sistemului Convenției Europene a Drepturilor Omului, în special prin consolidarea în continuare a supravegherii executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
o revizuire a mecanismelor de monitorizare ale Consiliului Europei în vederea sporirii eficienței acestora;
continuarea examinării continue a sistemului Cartei sociale europene;
urmărind cu fermitate participarea societății civile la activitățile Consiliului Europei.
Miniștrii au subliniat activitatea importantă de stabilire a standardelor Consiliului Europei privind protejarea drepturilor omului în era digitală și au recunoscut că dezvoltarea digitală și inteligența artificială aduc beneficii semnificative societăților și cetățenilor acestora, dar scot în evidență, de asemenea, multe provocări noi.
La cea de-a 131-a Sesiune a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care s-a desfășurat în format de videoconferință, a participat prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi, în calitate de reprezentant din partea Republicii Moldova.
În cadrul intervenției sale, premierul a evidențiat rolul Consiliului și a mecanismelor acestuia în consolidarea instituțiilor democratice, Republica Moldova beneficiind de asistență valoroasă prin intermediul Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru anii 2021 – 2024 precum și prin Parteneriatul pentru Buna Guvernare. Un rol special în avansarea pe dimensiunea reformei justiției l-a avut Grupul de experți de nivel înalt în domeniul justiției al Consiliului Europei.
18.05.2021 ECRI publică concluzii cu privire la Republica Moldova
Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) și-a publicat concluziile cu privire la implementarea recomandărilor sale prioritare făcute Croației, Liechtensteinului, Maltei, Republicii Moldova și Portugaliei în 2018.
ECRI a recomandat, în primul rând, consolidarea capacității instituționale a Consiliului de prevenire și combatere a discriminării, precum și asigurarea egalității Avocatului Poporului (Ombudsman) și, în al doilea rând, extinderea instruirii pentru oficialii responsabili de aplicarea legii, procurori și judecători cu privire la infracțiunile motivate de ură, inclusiv discursurile motivate de ură, infracțiuni rasiste și homo- / transfobice, precum și profilarea rasială.
ECRI concluzionează că autoritățile moldovenești nu au implementat prima recomandare și au implementat-o parțial pe cea de-a doua. Aceste concluzii se bazează pe răspunsurile guvernamentale și pe informațiile colectate din alte surse. Acestea se referă doar la recomandările prioritare ale ECRI și nu vizează furnizarea unei analize cuprinzătoare a tuturor evoluțiilor în lupta împotriva rasismului și intoleranței din țările în cauză.
Democrația este în primejdie, constată ultimul raport anual al Consiliului Europei pentru 2021
Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a subliniat un „grad clar și îngrijorător de decădere democratică” în ultimul său raport anual privind starea democrației, drepturile omului și statul de drept pe continent.
Pe baza constatărilor diferitor organisme ale Consiliului Europei, inclusiv a Curții Europene a Drepturilor Omului, raportul secretarului general evaluează evoluțiile recente în domenii precum instituțiile politice și judiciare, libertatea de exprimare și asociere, demnitatea umană, antidiscriminarea și participarea democratică.
Raportul încurajează statele membre să utilizeze mecanismele existente și viitoare ale Consiliului Europei pentru a aborda multe dintre provocările identificate, pe baza următoarelor principii cheie:
Autoritățile naționale ar trebui să revină la principiile democratice fundamentale și să se angajeze din nou la standardele legale ale Consiliului Europei, inclusiv la punerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
Statele membre ar trebui să adopte pe deplin multilateralismul întruchipat de Consiliul Europei de mai bine de 70 de ani;
Restricțiile și măsurile legate de Covid-19 nu trebuie să fie doar necesare și proporționale, ci și durate limitate;
Autoritățile naționale ar trebui să îmbrățișeze cultura democratică, recunoscând situațiile în care cuvintele, activitățile sau legislația au diminuat acea cultură prin reducerea spațiului civic, prin intimidarea sau împiedicarea indivizilor, organizațiilor și ONG-urilor de a-și exercita libertatea de exprimare sau de întrunire sau prin excluderea oamenilor de la participarea deplină la societate.
10 ani ai Convenției de la Istanbul: aducerea speranței, promovarea respectului și schimbarea inspirată pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor
Comitetul părților la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută și sub numele de Convenția de la Istanbul, a emis o declarație pentru a marca 10 ani de la deschiderea pentru semnare la 11 mai 2011, la Istanbul. Comitetul a reafirmat rolul esențial al convenției și și-a reiterat hotărârea de a consolida și accelera eforturile din următorul deceniu de eliminare a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.
La 5 mai 2021, Consiliul Europei celebrează 72 de ani de la înființare. Consiliul Europei cuprinde 𝟰𝟳 state europene, 𝟴𝟯𝟬 milioane de cetățeni, care împărtășesc aceleași valori: Drepturile Omului, Democrația si Statul de drept.
„La 5 mai, sărbătorim cea de-a 72-a aniversare a înființării Consiliului Europei - organizația internațională cheie a continentului nostru pentru protecția drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Curtea Europeană a Drepturile omului, oferă un spațiu juridic comun, cuprinzând 47 de state membre cu 830 de milioane de oameni. Stabilește cel mai înalt standard al drepturilor omului la nivel mondial și acest lucru merită sărbătorire ... " a declarat Secretarul general al CoE, Marija Pejčinović Burić.
CRIZA CONSTITUȚIONALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA - apel la calm și dialog - Parlamentul ar trebui să abroge decizia de astăzi (n.r. ieri) - declarația președintelui Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio
Consiliul Europei, Strasbourg - „Sunt extrem de alarmat de situația actuală din Republica Moldova.
Fac apel la toate instituțiile statului să dea dovadă de reținere, să inițieze un dialog pentru a detensiona această situație îngrijorătoare și pentru a asigura funcționarea Constituției Republicii Moldova, ceea ce merită oamenii din Republica Moldova, mai ales atunci când se confruntă cu o criză economică și de sănătate.
Declarația de astăzi (n.r. ieri) a Parlamentului prin care nu recunoaște Avizul Curții Constituționale a Republicii Moldova din 15 aprilie 2021 și votul de neîncredere pentru judecători ai Curții Constituționale este foarte îngrijorător.
Comisia de la Veneția a declarant, în nenumărate rânduri, că ignorarea unei decizii a Curții Constituționale este echivalentă cu nesocotirea Constituției și a Puterii Constituante, care a atribuit competența de a asigura supremația Constituției Curții Constituționale. Parlamentul și puterea executivă trebuie să respecte rolul Curții Constituționale de „gardian al Constituției”, chiar și atunci când sunt nemulțumiți de o decizie sau sunt de părere că, Curtea a comis o greșeală.
În perioada 19-22 aprilie 2021, la Strasbourg îşi va desfăşura lucrările sesiunea de primăvară a APCE, la care va participa şi președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Cu ocazia Președinției germane a Comitetului de Miniștri, cancelarul german Angela Merkel și ministrul de stat pentru Europa Michael Roth vor participa la sesiunea de primăvară a APCE care va avea loc într-un format hibrid.
Președintele Parlamentului European, David Sassoli, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și secretarul general al organizației, Marija Pejčinović Burić, se vor adresa de asemenea în cadrul APCE.
La această sesiune, comisarul pentru drepturile omului, Dunja Mijatović, își va prezenta raportul anual pentru 2020, iar Adunarea va acorda Premiul pentru drepturile omului "Václav Havel".
Subiectele de pe ordinea de zi includ o dezbatere asupra viziunii Adunării asupra priorităților strategice ale Consiliului Europei și o dezbatere comună privind încălcările drepturilor omului și necesitatea reformei electorale în Belarus.
Activitatea OECD privind impozitarea economiei digitale cu participarea secretarului său general Ángel Gurría, discriminarea împotriva persoanelor cu boli cronice și pe termen lung, dialogul post-monitorizare cu Muntenegru, conservarea minorităților naționale, precum și discuții pe marginea unei politici europeane privind diaspora.
Au existat cereri de dezbateri urgente privind „Arestarea și detenția lui Alexei Navalny în ianuarie 2021” și „Funcționarea instituțiilor democratice în Turcia”.
Mesajul Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, în plenara APCE: Moldovenii se unesc, pregătiți să-și reconstruiască țara
...Astăzi țara mea are nevoie de ajutor. Cetățenii moldoveni sunt hotărâți să o repună pe drumul cel bun, așa încât statul să lucreze pentru ei. Cetățenii moldoveni își doresc să poată spune cu mândrie - „Aceasta este țara noastră!”.
Pare dificil. Însă moldovenii, ca popor, pot face și au făcut lucruri imposibile. Chiar dacă suntem o democrație tânără și fragilă, am fost mereu o națiune diversă, deschisă, inventivă și corectă. În pofida regreselor anterioare, ne putem schimba destinul și putem face din țara noastră o țară prosperă.
Unde este voință populară, urmează mereu și schimbarea. Unde este voință politică, urmează și reforma autentică. A venit vremea ca moldovenii să aibă o viață demnă acasă. Și vom reuși acest lucru împreună - ca națiune, ca țară. Și ca familie de națiuni, unite în dorința noastră de a avea democrație și stat de drept, în cadrul acestui for european important - Consiliul Europei.
Lansarea Planului de acțiuni al Consiliului Europei cu referire la Republica Moldova pentru perioada 2021 – 2024
La sediul Consiliului Europei de la Strasbourg a avut loc lansarea oficială a Planului de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova pentru anii 2021-2024, în prezența președintelui Republicii Moldova Maia Sandu și a secretarului general al Consiliului Europei Marija Pejčinović Burić.
Planul de acțiuni stabilește prioritățile de cooperare pentru următorii patru ani și are ca scop principal susținerea reformelor democratice și implementarea standardelor Consiliului Europei privind democrația, statutul de drept și respectarea drepturilor omului în Republica Moldova.
În baza Planului de acțiuni, Consiliul Europei va oferi în continuare asistență în domeniile prioritare – reforma sectorului justiției, axată pe asigurarea integrității și independenței actorilor din justiție, precum și a transparenței, responsabilizării și eficienței sectorului, reforma sistemului penal și cel al penitenciarelor, inclusiv cu privire la prevenirea torturii și a relelor tratamente, combaterea corupției și spălării banilor, libertatea întrunirilor; combaterea discriminării, crimelor și discursului de ură și consolidarea independenței presei, în special cu privire la agenția de reglementare și radiodifuzorul public.
Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Vlad Batrîncea, a fost ales, în unanimitate, vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), pentru perioada anului 2021
În cadrul sesiunii de primăvară a APCE care se desfășoară pe 19 -22 aprilie, la Strasbourg.
Titlul de Vicepreședinte al APCE îi oferă Vicespeakerului Vlad Batrîncea, președinte al Delegației Parlamentului Republicii Moldova la APCE, dreptul de a face parte din Biroul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Vizita oficială a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, la Consiliul Europei
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua luni, 19 aprilie, o vizită oficială la Consiliul Europei (CoE), Strasbourg. Cu această ocazie, Președintele Maia Sandu va avea întrevederi cu Secretarul General al CoE, dna Marija Pejčinović Burić, Președintele Adunării Parlamentare a CoE (APCE), dl Hendrik Daems, Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, dl Robert Spano, Comisarul pentru Drepturile Omului, dna Dunja Mijatovic, Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al CoE, dl Leendert Verbeek, Președintele Comisiei de la Veneția, dl Gianni Buquicchio, și Viceguvernatorul Băncii de Dezvoltare a CoE, dl Carlo Monticelli.
În dialogul cu înalții oficiali, Președintele Maia Sandu va aborda subiecte ce țin de reforma justiției, combaterea corupției de nivel înalt, elaborarea unui program de recuperare economică, cooperarea cu autoritățile publice locale și securitatea regională. Doamna Președinte va reitera totodată angajamentul Republicii Moldova de a îndeplini obligațiile asumate în momentul aderării la CoE privind edificarea unui stat de drept viabil.
GRECO îndeamnă statele să prevină riscurile de corupție atunci când abordează impactul economic al pandemiei COVID-19. Guvernele ar trebui să gestioneze cu rigurozitate riscurile de corupție care au apărut din cauza necesității de a lua măsuri extraordinare pentru a combate pandemia COVID-19, inclusiv atragerea unor sume mari de bani în economie pentru a atenua impactul economic și social, a declarat GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei, în raportul său anual publicat la 15 aprilie 2021.
Pașapoarte de vaccinare: Consiliul Europei emite îndrumări guvernelor pentru a proteja drepturile omului
Într-un document destinat guvernelor din întreaga Europă, secretarul general Marija Pejčinović Burić subliniază standardele relevante ale drepturilor omului pentru abordarea problemei „pașapoarte de vaccinare”. Documentul de informații a fost trimis la 31 martie curent tuturor celor 47 de state, membre ale Consiliului Europei.
Documentul se concentrează pe patru teme:
Bază pentru obligația statelor de a oferi acces la imunizare,
Certificate de vaccinare sau „pașapoarte de vaccinare” și utilizarea acestora,
Confidențialitate și protecția datelor,
Riscuri pentru securitate și sănătate publică.
Documentul subliniază importanța intensificării eforturilor de producere și administrare a vaccinurilor în mod egal, în conformitate cu cerințele Convenției privind drepturile omului și biomedicină (Convenția de la Oviedo), astfel încât restricțiile privind libertățile individuale să poată fi revizuite treptat pe măsură ce se obține o imunitate mai largă în rândul populațiilor.
De asemenea, subliniază faptul că în lupta împotriva pandemiei Covid-19, în special în contextul călătoriilor, merită cu siguranță să luați toate măsurile necesare pentru a armoniza sau a facilita procesul de certificare a faptului că cineva este vaccinat, imun sau fără infecții - cu condiția ca datele sunt protejate și se iau măsuri de prevenire a falsificării.
Statele membre sunt invitate să ia măsuri în conformitate cu Convenția pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor cu caracter personal, Convenția privind contrafacerea produselor medicale și infracțiuni similare care implică amenințări la adresa sănătății publice (Convenția MEDICRIME) și Convenția privind criminalitatea cibernetică (Convenția de la Budapesta).
Comitetul anti-tortură al Consiliului Europei publică răspunsul la raportul Republicii Moldova privind vizita din 2020.
Comitetul pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) al Consiliului Europei a publicat răspunsul autorităților moldovenești la raportul privind vizita periodică a Comitetului în Republica Moldova, care a avut loc în perioada 28 ianuarie - 7 februarie 2020.
Tendințe noi privind stoparea violenței împotriva femeilor, subliniate în noul raport GREVIO
Principalele tendințe și cele mai bune practici în eforturile de stopare a violenței împotriva femeilor sunt prezentate într-un nou raport GREVIO bazat pe 17 țări din Europa, care acoperă activitatea din perioada iunie 2019 până în decembrie 2020. Raportul a fost publicat de GREVIO, grupul de experți independenți ai Consiliului Europei, responsabil de monitorizarea punerii în aplicare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul).
Raportul evidențiază tendințe în furnizarea de servicii pentru victime și le discută pe fundalul pandemiei, care a sporit considerabil nevoia de sprijin. Raportul arată cât de mult a adus pandemia la lumină lacune preexistente în ceea ce privește serviciile de specialitate, având un impact semnificativ asupra capacității femeilor și fetelor de a accesa servicii de asistență de specialitate pentru diferite forme de violență pe care le pot experimenta.
Raportul anual pentru 2020 al Grupului de Experți privind Acțiunile împotriva Traficului de Ființe Umane
Pandemia Covid-19 are un impact îngrijorător asupra traficului de persoane din întreaga Europă, iar statele ar trebui să facă mai multe pentru a preveni acest lucru, potrivit ultimului raport anual al Grupului de Experți privind Acțiunile împotriva Traficului de Ființe Umane (GRETA).
Cel de-al 10-lea raport general al GRETA oferă o prezentare detaliată a activităților sale, din 1 ianuarie până în 31 decembrie 2020, care includ publicarea de noi orientări pentru a ajuta statele să își îndeplinească obligațiile în temeiul convenției anti-trafic din 2005 a Consiliului Europei: o notă orientativă cu privire la protecția internațională și dreptul victimelor traficului de persoane și persoanele care riscă să fie traficate, precum și o notă orientativă privind prevenirea și combaterea traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă.
Raportul include o secțiune dedicată privind impactul Covid-19 asupra combaterii traficului de persoane și o secțiune suplimentară cu privire la identificarea persoanelor traficate în rândul solicitanților de azil și accesul la protecția internațională a victimelor traficului.
Cartea analizează în
profunzime provocările cu care se confruntă cele trei țări în
încercarea de a crea sisteme democratice sănătoase, o normă de
drept adecvată, reducerea corupției și
limitarea rolului oligarhilor. Sunt
prezentate materiale originale care compară performanța guvernării
politice și economice a celor trei țări cu statele din afara UE
din Balcani și alte țări vecine.
Mai mult
Postări
