Interviuri, comentarii, opinii
Arhiva 2012-2017
21.04.2018
O săptămână din viața unei stagiare la Parlamentul European: Jurnalul săptămânal cu Alina Stanciu.
....Începând cu luna ianuarie a acestui an, ziua de luni mă găsește mereu la
Bruxelles pentru că fac aici un stagiu de practică în Parlamentul
European. Deși este săptămâna în care deputații europeni își desfășoară
activitatea la sediul Parlamentului European din Strasbourg, noi, cei de
la Bruxelles continuăm să muncim pentru a-i ajuta să facă din UE un loc
mai bun, în care interesele cetățenilor europeni sunt apărate și
valorificate. ....
18.04.2018
Agenții economici din Transnistria valorifică
beneficiile Acordului de Liber Schimb UE-RM
Date furnizate recent de așa-zisele autorități vamale din regiunea
transnistreană arată că în primele trei luni ale anului 2018 exporturile
de mărfuri din stânga Nistrului au crescut cu circa 45 la sută. Astfel,
cota UE în exporturile din regiune este acum de peste 40
de procente, față de 29, cât era în aceeași perioadă a anului trecut. În
Federația Rusă, potrivit informațiilor publicate, ajung circa 11 la
sută din livrările regiunii.
Despre aceste evoluții și felul în care agenții economici valorifică
beneficiile Acordului de Liber Schimb între Moldova și UE - cu jurnalistul specializat pe probleme economice, Ion Preașcă.
Europa Liberă: Pe finalul acestei discuții, dle Preașcă, acum
câțiva ani experți din mediul neguvernamental susțineau că Acordul de
Asociere va spori atractivitatea malului drept al Nistrului și va crea
premise firești pentru reintegrarea țării. La o distanță de câțiva ani,
cum se privește această părere?
Ion Preașcă: „Vedeți, timpul este încă foarte scurt.
Avem practic patru ani, perioadă în care au fost atâtea evenimente și
atâtea probleme; a fost o criză financiară regională acută și la noi o
fraudă bancară și, respectiv, rezultatele încă nu pot fi evaluate, dar
sunt evidente. Avem o creștere semnificativă a cotei UE atât în comerțul
Republicii Moldova, cât și în comerțul regiunii transnistrene. Avem o
deschidere mai mare a Uniunii Europene față de produsele din Moldova și
din regiunea transnistreană, doar că este cerința ca aceste produse să
corespundă cerințelor, normelor UE. Și aici este problema, deoarece e
nevoie de o perioadă de adaptare și, indiferent e în regiunea
transnistreană sau în Republica Moldova, toate companiile au nevoie de
timp, bani și tehnologii pentru a se adapta la aceste cerințe.”
Despre ajutorul macrofinanciar promis de UE Republicii Moldova
18.04.2018
Parlamentul European a respins săptămâna trecută propunerea să se
stabilească noi condiții pentru ajutorul macrofinanciar de 100 de
milioane de euro promis de Uniunea Europeană Chișinăului. Nicio tranșă
din ajutorul anunțat la începutul lui 2017 încă nu a venit la Chișinău,
plățile fiind întârziate între altele, de reforma electorală adoptată de
puterea moldoveană în ciuda recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Europa Liberă: Mult se discută despre aceea dacă guvernarea
de la Chișinău, autoritățile statului au îndeplinit sau nu acele
condiții de obținere a banilor. Colegii Dvs. din alte partide de acolo,
din Parlamentul European, împărtășesc o altă viziune că condițiile
tehnice dacă și s-ar fi îndeplinit, există și condiții politice, iar
faptul că Comisia de la Veneția nu ar fi văzut cu ochi buni reforma
electorală în baza votului mixt tărăgănează, tergiversează alocarea
acestor bani.
Andi Cristea: „Vă spun foarte clar că acele condiții
tehnice au fost îndeplinite pentru prima tranșă. Sunt trei tranșe în
total, dacă nu mă înșel, 28 de condiții: zece pentru prima tranșă, opt
pentru a doua și zece pentru a treia. Dar evaluarea cu privire la
respectarea condițiilor politice o face Comisia Europeană, Serviciul
European de Acțiune Externă și până la acest moment nu ne-au dat niciun
semn că această evaluare este gata. Când va fi gata, cu siguranță va fi
făcută publică, dar vreau să mai spun o chestiune: pentru ca acei colegi
care își dau ei cu părerea după Republica Moldova fac de multe ori
chestiunea asta prin prisma intereselor politice ale familiei politice
din care ei fac parte.Noi în Parlamentul European am respins acea rezoluție, de a aviza
acea rezoluție acum din trei motive: o dată – pentru că este campanie
electorală și noi nu interferăm în campania electorală sau în viața
politică a țărilor cu care avem acorduri de asociere. Or, repet: un
parteneriat, așa cum este Acordul de Asociere cu Republica Moldova,
înseamnă un parteneriat de pe poziții de egalitate. Nu este cineva
centru și altcineva periferie, nu împărțim noi dreptatea în Republica
Moldova. Mă refer la dreptatea politică. Acei colegi care fac lucrurile
acestea greșesc profund. Mă refer la colegii europarlamentari.
Alt motiv pentru care am refuzat această rezoluție a fost legat de
faptul că, în urmă cu două săptămâni, am avut ședința Comitetului
parlamentar de asociere la Chișinău și, practic, am avut un text adoptat
de recomandări și declarație finală și în momentul în care aveam acel
text nu era o practică instituțională să venim noi în plenul Parlamentul
European să adoptăm un alt document, un alt text cu privire la
Republica Moldova...
17.04.2018
Interviu cu europarlamentarul conservator român Cristian Preda,
Europarlamentarii conservatori români au încercat fără succes să mustre guvernarea moldoveană în Parlamentul European.Parlamentul European a respins propunerea să se stabilească noi
condiții pentru ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro
promis de Uniunea Europeană Chișinăului. Valentina
Ursu l-a întrebat pe autorul propunerii eșuate, europarlamentarul
conservator român Cristian Preda, de ce ar mai fi fost nevoie de
înăsprirea condițiilor:
Cristian Preda: „Și eu, și grupul meu politic dorim să
sprijinim Republica Moldova, dar nu putem să sprijinim Republica Moldova
dacă nu avem garanția că, pe de o parte, banii sunt cheltuiți cu măsură
și pentru obiective europene, nu pentru îmbogățirea unor oameni
politici și nu vrem ca banii să fie aruncați pe fereastră în condițiile
în care Guvernul din Republica Moldova nu vrea să lucreze cu noi. Or,
Parlamentul European, Comisia Europeană au spus anul trecut foarte clar
că e bine ca ceea ce a spus Comisia de la Veneția în privința legii
electorale să fie respectat și nu să fie călcat în picioare. Chiar ieri
s-a discutat în Parlament din nou în Comisia de afaceri constituționale
împreună cu reprezentanții Comisiei de la Veneția despre valoarea
profesională, înainte de toate, a expertizei pe care o pune la
dispoziție Comisia de la Veneția. Și s-a citat și cazul Moldovei. S-a
spus foarte clar că Guvernul de la Chișinău, forțele politice trebuiau
să țină seama de ceea ce a recomandat Comisia de la Veneția.
18.04.2018
Noi ne dorim să fim ca Uniunea Europeană pentru standardele lor de viață: Interviu cu lidera PAS Maia Sandu
Europa Liberă: Transnistria ar fi o piedică pentru acest proces de apropiere a Moldovei de UE?
Maia Sandu: „Bineînțeles, este o piedică și aici va trebui să fim foarte ingenioși și să găsim o formulă prin care această piedică nu ne-ar reține din proces.”
Europa Liberă: Dar care ar fi această formulă?
Maia Sandu: „Dar până să ajungem, mă rog, e greu de spus acum o formulă temporară de înghețare a situației acolo sau cu forțe ale Uniunii Europene, care să înlocuiască forțele pacificatoare, dar până să ajungem acolo încât să spunem că Transnistria este singurul impediment în calea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană sunt foarte multe lucruri de făcut. Și spuneam, chiar dacă aderarea ar fi departe, Republica Moldova și cetățenii Republicii Moldova pot beneficia enorm de procesul de apropiere, pentru că asta ar însemna să avem standarde de viață mai bune, asta ar însemna să avem proces democratic real, nu mimat, așa cum este. Deci, asta noi ne dorim, că nu ne dorim, pur și simplu, să ne regăsim în hotarele Uniunii Europene. Sigur, sunt avantaje acolo care țin de anumite transferuri financiare, dar cel mai mult noi ne dorim să fim ca Uniunea Europeană pentru standardele lor de viață. Deci, procesul e important, să nu ne împiedicăm prea mult de problema Transnistriei.”
07.04.2018
Un interviu cu europarlamentarul Siegfried Mureșan la încheierea vizitei
efectuate de delagațiile a două comisii ale Parlamentului European la
Chișinău.
Într-un raport dat publicităţii, 5 aprilie 2018, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă reamintește că trecerea la
sistemul electoral mixt pentru alegerile parlamentare adoptată de
puterea moldoveană anul trecut „nu a respectat recomandarea formulată de
Comisia de la Veneția a Consiliului Europei…”, dar nu spune dacă este
recomandată sau nu începerea debursării banilor din ajutorul
macrofinanciar de 100 de milioane de euro promis Moldovei.
Europarlamentarul roman Siegfried Mureşan, spune că „acest limbaj
politicos, diplomatic trebuie înţeles ca atare la Chişinău: nu faceţi
nimic în ciuda recomandărilor Comisiei de la Veneţia pentru că pierdeţi
încrederea.” Siegfried Mureşan a făcut declaraţia la capătul unei vizite
de evaluare la Chişinău într-un interviu la Europa Liberă în care mai
spune că „finanţarea partidelor, votul în diaspora, acces egal la media
sunt trei condiţii foarte importante pentru nişte alegeri democratice,
corecte şi un sistem pluripartinic”.
Europa Liberă: În toate documentele cele mai recente ale
Uniunii Europene, ale instituțiilor Uniunii Europene care vizează
ajutorul macrofinanciar de 100 milioane de euro nu se condiționează în
mod clar livrarea acestor bani prin renunțarea la votul mixt adoptat în
vara anului trecut în contradicție cu recomandările Comisiei de la
Veneția. De ce?
Siegfried Mureșan: „Noi, Parlamentul European, și
cele 28 de state membre în Consiliul Uniunii Europene am spus următorul
lucru: vrem să ajutăm Republica Moldova, vrem să acordăm 100 milioane
asistență macro-financiară, vrem ca banii să vină cât mai rapid și
pentru asta e nevoie de îndeplinirea unor condiții și precondiții.
La condiții am spus foarte clar: stat de drept, justiție
independentă, combaterea corupției, combaterea spălării banilor, fiindcă
nu poți să pui o sută de milioane de euro într-o țară dacă știi că
spălarea banilor nu e combătută puternic. În plus, am spus între
precondiții următorul lucru: pregătirea, organizarea de alegeri
democratice, sistem pluripartiinic.
Și ce se înțelege prin asta? Prin asta se înțelege că oricine dorește să
fie candidat, să poată fi candidat, să nu fie împiedicat, să nu fie pus
sub presiune. Orice cetățean al Republicii Moldova să poată vota
neîngrădit indiferent de locul unde trăiește, în Republica Moldova sau
în diasporă.
Am văzut la ultimele alegeri prezidențiale ce s-a întâmplat legat de
finanțarea transparentă a partidelor politice și săptămâna aceasta
membrii ai delegației pe care am condus-o au spus foarte clar: „Este de
neînțeles pentru noi cum într-o țară în care venitul mediu pe an al
cetățeanului este în jur de 2500 de euro să ai voie prin lege să donezi
până la 50-52 de mii de euro la campania unui partid politic.”
Eu vă spun sincer, eu nu aș dona venitul meu pe 20 de ani unui partid
într-o campanie electorală și nu știu niciun om cinstit care să facă
acest lucru. E clar că e vorba de cumpărarea de favoruri de la
politicieni acolo.
Și de aceea colegii au spus foarte clar în întâlnirile avute: „Reduceți
acest prag, puneți-l în concordanță cu salariul mediu” și colegii au
spus că în statele lor din Uniunea Europeană e 10% din venitul mediu pe
an. Atâta donează cetățeanul cinstit unui partid. Ce e mai mult deja e
suspect. Și toate donațiile pot fi făcute numai prin transfer bancar, să
se știe cine donează, de unde vin banii, unde merg, cu ce scop, nu în
plic și nu în cash.
Deci, pe scurt, între condiții și precondiții este un întreg pachet
de puncte care trebuie îndeplinite pentru ca banii să vină și acestea au
de a face și cu alegerile și sunt legate de recomandările Comisiei de
la Veneția, care și-au spus punctul de vedere.
În plus, În orice document politic, chiar și în raportul publicat
ieri de către Comisia Europeană, se vorbește negativ despre tentativa de
schimbare a sistemului de vot în ciuda recomandării Comisiei de la
Veneția. Colegi de-ai mei, membri ai delegației, au spus foarte clar
interlocutorilor pe care i-am întâlnit – Guvern, majoritate parlamentară
– că așteaptă punerea în acord a legislației cu recomandările Comisiei
de la Veneția.”
VIDEO
05.04.2018
Despre rezultatele ultimei reuniuni a Comitetului Parlamentar de Asociere UE - Republica Moldova.
Parlamentul de la Chișinău a găzduit, , cea de-a VI-a
Reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere UE - Republica Moldova.
Un comunicat al legislativului notează că la ședința de lucru,
coprezidată de deputatul Eugen Carpov și de eurodeputatul Andi Cristea,
au participat președintele Parlamentului Andrian Candu, eurodeputați și
parlamentari din Republica Moldova, reprezentanți ai instituțiilor
europene și ai Platformei societății civile. Despre rezultatele
reuniunii, Valentina Ursu a discutat cu deputatul Eugen Carpov.
Europa Liberă: Ce trebuie să rețină cetățeanul simplu după
aceste discuții pe care le purtați dvs., cei care faceți parte din
Comitetul Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova?
Eugen Carpov: „Important este să înțelegem cu toții
că Republica Moldova, indiferent de viziuni și opțiuni politice sau de
altă natură, este obligată să poarte un dialog constructiv cu
structurile Uniunii Europene. Noi suntem stat asociat, avem semnate mai
multe documente, înțelegeri, care ne obligă să purtăm un dialog și
platforma parlamentară în cadrul Comitetului Parlamentar de Asociere UE –
Republica Moldova este chiar prevăzută în Acordul de Asociere,
existența acestei platforme. Am avut o agendă plină cu subiecte, toate
de actualitate, de actualitate atât pentru cetățenii din Republica
Moldova, cât și pentru reprezentanții Parlamentului European și în final
– după dezbateri interesante, sincere, deschise, la care au participat
toate fracțiunile parlamentare, toți deputații care au dorit – a fost
adoptată o declarație cu recomandări, care stabilește planul pe perioada
imediat următoare a acțiunilor pe care și le propune și Parlamentul
European, și Republica Moldova să le realizeze.”...
....Eugen Carpov: „Uniunea Europeană nu sprijină demnitari,
partide politice, structuri guvernamentale ș.a.m.d. Uniunea Europeană
sprijină societățile din statele partenere, pe care le consideră
partenere. Din acest punct de vedere, de acești bani au nevoie cetățenii
Republicii Moldova pentru proiecte sociale, pentru sprijin bugetar,
pentru plata salariilor și eu nu aș putea să-i înțeleg pe acei demnitari
care pledează pentru ca banii respectivi să nu vină în Republica
Moldova. Asistența macrofinanciară a fost unul din cred că aproape zece
subiecte de pe agendă. Discuțiile s-au purtat și pe reforma justiției,
lupta anticorupție, reforma administrației publice centrale și locale,
aspecte de stabilitate financiară și situația în sistemul bancar,
cooperarea cu societatea civilă, mass-media, drepturile omului, situația
în domeniul audiovizualului – suficiente probleme care au constituit
fiecare un subiect separat în discuții și părțile au venit cu
informații, întrebări, clarificări, iar rezultatele, după cum vă
spuneam, sunt reflectate în declarația finală.”...
AUDIO
O delegație de europarlamentari din Comisia pentru Afaceri
Externe și Comisia pentru Bugete se află la Chișinău în perioada 3-6
aprilie pentru a verifica modul în care Republica Moldova utilizează
sprijinul financiar al UE şi cum se pun în practică reformele din
acordul de asociere, dar mai ales cele legate de alegeri, corupţie şi
libertatea presei. Ce efecte pot avea discuțiile din aceste zile, de
vreme ce Chișinăul așteaptă debursarea unui ajutor macroeconomic
european de 100 de milioane de euro?
Alexei Tulbure: „Eu cred că Parlamentului European, iar
poziția Parlamentului se va forma inclusiv și pe concluziile care vor
fi făcute de membrii acestei delegații este una importantă. Și
Parlamentul European, deși nu este cum se crede greșit organul
legislativ al Uniunii Europene, dar este un for al dezbaterilor, este
vocea poporului Uniunii Europene, este extrem de importantă. De aceea,
da, ei vor auzi multe lucruri aici, dar parlamentarii europeni sunt
oameni experimentați, care se alimentează din varii surse și ei cunosc
care este nivelul de suport popular al acestei guvernări și cunosc care
este nivelul de încredere a populației față de justiție. El este foarte
jos și dacă să vorbim la capitolul corupție, haideți să ne amintim că au
trecut trei ani și ceva, iată trei ani și jumătate deja de la momentul
producerii jafului, cum îi spunem noi, dispariția acestui miliard din
rezervele valutare și încă nicio persoană n-a fost pedepsită pentru
acest lucru, deși se cunosc numele celor care au fost în fruntea
instituțiilor menite să oprească acest furt și, dacă n-au fost în stare
să oprească, erau obligați să investigheze acest furt. Și asta ține de
corupție, și lupta cu corupția la noi este foarte selectivă; noi nu prea
vedem lupta cu corupții cei mari
04.04.2018
Interviu cu Michael Gahler, europarlamentar german din partea Uniunea Creștin Democrate aflat
la Chișinău udespre arta negocierilor
politice, despre interesul Uniunii Europene pentru Moldova dar și despre
lecțiile, dacă există, ale reunificării Germaniei pentru alte state.
Michael Gahler: „În primul rând, Moldova este un vecin
imediat al Uniunii Europene și este interesul nostru ca vecinătatea
noastră imediată să fie democrată, prosperă și stabilă și desigur în
privința țărilor situate în Europa este aplicabil în mod egal Art. 49 al
Tratatului Uniunii Europene, care zice: „Orice țară europeană poate
solicita, poate aplica pentru calitatea de membru al Uniunii Europene”.
Și pentru a nu lăsa niciun dubiu în această privință, putem spune că
Moldova în starea actuală de lucruri în care se află nu este capabilă să
devină membru al Uniunii Europene, însă este țară europeană. Din acest
motiv, actualmente, eu, unul, nu aș recomanda să depuneți cerere sau să
solicitați calitatea de membru în Uniunea Europeană, dar mai degrabă să
vă faceți temele pentru acasă în lumina tratatelor pe care le-am semnat
împreună cu dvs., în lumina cooperării care există deocamdată. Și în
afară de aceasta, noi din partea noastră am demonstrat mai multe semnale
pozitive. De exemplu, regimul liber de vize, de care dvs. beneficiați, a
fost un semnal foarte clar din partea noastră.”
VIDEO
https://www.europalibera.org/a/interviu-michael-gahler/29142509.html
În prima zi a sesiunii, vor avea loc ședințele celor 4 comitete permanente. Sesiunea plenară este precedată de ședința Biroului AP EURONEST, Forumul femeilor din cadrul AP EURONEST, ședințele grupului de lucru privind acordurile de asociere cu UE și grupului de lucru privind Belarus. 
Postări
