Disponibil: https://rm.coe.int/16809f8fa8
Republica Moldova trebuie sǎ ia mǎsuri ferme pentru a stopa violenţa ȋntre deţinuţi şi intimidarea, legate ȋn mare mǎsurǎ de ierarhiile informale din penitenciarele ţǎrii, afirmǎComitetul Anti-Torturǎ (CPT) al Consiliului Europei ȋntr-un raport publicat la 15 septembrie curent.
Ȋn cadrul raportului, bazat pe o vizitǎ efectuatǎ ȋn ţarǎ ȋntre 28 ianuarie şi 7 februarie 2020, CPT constatǎ progrese tangibile ȋn anumite domenii, dar regretǎ faptul cǎ unele dintre recomandǎrile sale mai vechi nu au fost implementate, ȋn special acelea privind violenţa ȋntre deţinuţi, regimul persoanelor aflate ȋn arest preventiv şi al celor condamnate, precum şi numǎrul insuficient al personalului din penitenciare.
Problema violenţei ȋntre deţinuţi şi a intimidǎrii, legate de ierarhiile informale, rǎmȃne la fel de acutǎ caȋn rapoartele precedente ale CPT. Acesta constata cǎ arestaţii prezentau frecvent leziuni care indicau semne de violenţǎ ȋntre deţinuţi; cu toate acestea, ei nu semnalau aceste agresiuni din cauza climatului de teamǎ şi intimidare promovat de cǎtre deţinuţii de la vȃrful ierarhiei informale din penitenciare şi lipsei lor de ȋncredere ȋn abilitatea personalului de a garanta siguranţa deţinuţilor.
CPT considerǎ cǎ eşecul continuu al autoritǎţilor ȋn rezolvarea acestei probleme se datoreazǎ ȋn special lipsei cornice de personal suficient ȋn penitenciare şi faptului cǎ se bazeazǎ pe liderii informali dinȋnchisori pentru a ţine sub control populaţia carceralǎ. Alţi factori relevanţi sunt existenţa unor celule cu capacitate mare şi absenţa unei analize de risc personalizate pentru fiecare deţinut şi plasarea acestora, ȋn consecinţǎ, ȋn cele mai potrivite ȋnchisori, aripi ale ȋnchisorii sau celule.
Un aspect de o realǎ preocupare pentru CPT este situaţia anumitor categorii de deţinuţi vizaţi activ de cǎtre ierarhiile informale din ȋnchisori, care trǎiesc ȋntr-un climat de teamǎ permanentǎ şi umilinţǎ, ceea ce ȋn viziunea CPT ar putea sugera o violare continuǎ a articolului 3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Ȋn lumina acestor constatǎri, CPT face o serie de recomandǎri şi cere autoritǎţilor sǎ acţioneze fǎrǎ ȋntȃrziere ȋmpotriva violenţei ȋntre deţinuţi
Ȋn cele trei penitenciare pentru adulţi vizitate (Taraclia, Cahul şi Chișinău) majoritatea deţinuţilor intervievaţi de către delegaţie nu au avut plȃngeri legate de rele tratamente din partea personalului. Cu toate acestea, la penitenciarul din Chişinău, delegaţia a ȋnregistrat cȃteva plȃngeri privind rele tratamente (pumni şi lovituri) aplicate de către personalul ȋnchisorii şi cȃteva plȃngeri legate de folosirea excesivă a forţei ȋmpotriva deţinuţilor aflaţi ȋn stare de agitaţie, ȋn toate cele trei ȋnchisori.
CPT a constatat că condiţiile de detenţie erau satisfăcătoare ȋn ȋnchisorile din Cahul şi Taraclia, dar nesatisfăcătoare la Chişinău ȋn ce priveşte reparaţiile, igiena, ventilaţia, accesul la lumină naturală şi suprapopularea din anumite celule. Ȋn toate cele trei penitenciare exista o distribuţie neuniformă a deţinuţilor ȋn celule, un indiciu al unei puternice ierarhii carcerale informale.
Ȋn ce priveşte regimul de detenţie, raportul notează că, ȋn ciuda eforturilor depuse la ȋnchisorile din Taraclia şi Cahul, majoritatea condamnaţilor nu erau angajaţi ȋn activităţi utile, iar la penitenciarele din Cahul şi Chişinău majoritatea celor aflaţi ȋn arest preventiv petreceau 22 sau 23 de ore ȋnchişi ȋn celule. CPT cere autorităţilor să intensifice eforturile astfel ca deţinuţii să petreacă zilnic un interval rezonabil de timp ȋn afara celulelor, angajaţi ȋn activităţi relevante.
CPT este de asemenea ȋngrijorat cu privire la efectivele insuficiente de personal sanitar din penitenciare, dar şi cu privire la folosirea de izolării ca măsură disciplinară, care poate fi impusă anumitor categorii de deţinuţi pȃnă la o durată de 20 de zile, cu trei zile pentru minorii condamnaţi. CPT recomandă ca perioada maximă pentru izolarea disciplinară să fie redusă la mai puţin de 14 zile, iar practica să fie abolită ȋn ce priveşte minorii.
Cu privire la tratamentul aplicat persoanelor reţinute de către poliţie, delegaţia CPT nu a primit aproape nicio plȃngere legată de rele tratamente, deşi comitetul ia act de un număr considerabil de cazuri de presupuse rele tratemente aplicate de poliţie raportate Biroului Procurorului General. Ȋn ce priveşte garanţiile post arest, CPT cere autorităţilor din Moldova să reformeze legislaţia pentru a garanta accesul la un avocat ȋncă de la ȋnceputul privării de libertate, ȋn special ţinȃnd cont că delegaţia a auzit unele afirmaţii potrivit cărora acest drept este uneori acordat ȋn practică doar după un prim interogatoriu poliţienesc.
Marea majoritate a personalor intervievate ȋn spitele psihiatrice şi instituţii de protecţie socială au afirmat că au fost tratate corect. Cu toate acestea, CPT a constatat un număr insuficient de asistenţi medicali şi infirmieri ȋn ambele tipuri de instituţii. CPT notează ȋmbunătăţiri la spitalul psihiatric din Chişinău, deşi rămȃn deficienţe cu privire la echiparea dormitoarelor pacienţilor şi starea proastă a toaletelor comune şi duşurilor. Comitetul exprimă ȋngrijorare şi cu privire la rutina instălarii camerelor de supraveghere cu circuit ȋnchis CCTV ȋn toate saloanele pacienţilor din secţia de expertiză medico-legală vizitate de către delegaţie. Legat de această practică, CPT recomandă ca supravegherea CCTV să fie utilizată doar pe baza unei analize individuale de risc.
Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) vizitează locuri de detenţie din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei pentru a evalua modul ȋn care sunt tratate persoanele private de libertate. Aceste locuri includ penitenciarele, centrele de reeducare, centrele de arest preventiv din cadrul poliţiei, centrele pentru imigranţi, spitalele psihiatrice şi adăposturile sociale. După fiecare vizită, CPT redactează un raport ce include concluziile vizitei şi recomandarile sale.
Postări
