Reuniunea a 5-a a Comitetului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană a fost co-prezidată de către secretarul de stat, Tatiana Molcean și Luc Devigne, director pentru Rusia, Parteneriatul Estic, Asia Centrală și OSCE în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă. Discuțiile au cuprins tot spectrul cooperării RM-UE prevăzut de Acordul de Asociere. Din partea țării noastre au participat reprezentanți ai peste 30 de autorități naționale.
Unul din mesajele centrale ale delegației moldovenești a vizat importanța impulsionării cooperării RM-UE, dialogul constant servind drept unul din factorii importanți în promovarea reformelor.
O atenție specială a fost acordată reformei justiției, combaterii corupției și spălării banilor, drepturilor omului, libertății mass-media și cadrului electoral. Reprezentanții autorităților competente au relatat despre realizările înregistrate, dar și problemele existente.
Totodată, au fost oferite informații cu privire la
Ziua Siguranţei pe Internet (SID — Safer Internet Day) este o campanie desfăşurată anual în februarie și are ca scop promovarea utilizării într-un mod mai sigur şi responsabil a tehnologiilor online şi a dispozitivelor mobile cu acces la Internet, în special de către copii şi tineri, precum şi educarea acestora asupra pericolelor potenţiale pe care le implică navigarea pe Internet.
Susținută la nivel european de către Consiliul Europei, organizația INSAFE, Directoratul General pentru Media și Societatea Informatică al Comisiei Europene, Ziua Siguranţei pe Internet a atins un grad global de participare, conștientizare și acoperire media, aflându-se în continuă creștere.
Campania urmărește să atragă copiii și tinerii, părinții și îngrijitorii, profesorii, educatorii și asistenții sociali, precum și industria, factorii de decizie și politicienii, pentru a încuraja toată lumea să își asume rolul în crearea unui internet mai bun, pentru a
inspira schimbări pozitive online,
crește gradul de conștientizare a aspectelor legate de siguranța online
participa la evenimente și activități globale.
Anul acesta, “Ziua Siguranţei pe Internet” se va celebra marți, 11 februarie 2020 .
Sloganul actualei ediții - "Împreună pentru un internet mai bun",
este un apel la acțiune pentru toate părțile interesate să se alăture mișcării, să participe la crearea unui internet mai bun pentru toată lumea, şi să profite la maximum de potențialul internetului de a aduce oamenii împreună.
“Ziua Siguranței pe Internet” încurajează pe toată lumea să se unească și să se implice.
Există multe modalități de a face acest lucru:
Copiii și tinerii pot contribui la crearea unui internet mai bun prin faptul că sunt onorați și respectuoși față de alții în mediul online, prin protejarea reputației lor online (și a altora) și prin căutarea unor oportunități pozitive de a crea, de a se angaja și de a face schimb de informații online.
Părinții și îngrijitorii joacă un rol crucial în acordarea și sprijinirea copiilor să folosească tehnologia în mod responsabil, respectuos, critic și creativ, fie că este vorba de asigurarea unui dialog deschis cu copiii lor, educându-i să folosească tehnologia în mod sigur și pozitiv, sau acționând ca modele digitale.
Profesorii, educatorii și asistenții sociali pot contribui la crearea unui internet mai bun prin echiparea elevilor și studenților cu abilități de alfabetizare digitală și prin dezvoltarea abilităților lor de gândire critică, ceea ce le va permite să navigheze mai bine în mediul online. Ei îi pot împuternici să-și creeze propriile conținuturi, să facă alegeri corecte online și pot crea un exemplu personal de comportament online pozitiv pentru elevii lor.
Fiecare are responsabilitatea de a face o diferență pozitivă în mediul online. Cu toții putem promova aspectul pozitiv prin faptul că suntem amabili și respectuoși față de ceilalți și căutăm oportunități pozitive de a crea și de a ne conecta. Putem răspunde tuturor la aspectul negativ prin raportarea conținutului și a comportamentelor necorespunzătoare sau ilegale online.
VIDEO
Vă invităm pe toți să vă alăturați împreună pentru un internet mai bun, marți, 11 februarie 2019.
Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2019 : Notă analitică/ Vladislav GRIBINCEA, Daniel GOINIC, Ecaterina POPȘOI; Centrul de Resurse Juridice din Moldova, . - Ch., 2020. - 24 p. [Accesat; 03 februarie 2020]
Disponibil; https://crjm.org/wp-content/uploads/2020/01/Nota-analitica-CtEDO-2019.pdf
În scopul sporirii nivelului de informare despre activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat activitatea CtEDO pentru anul 2019.
Analiza a fost efectuată în baza Raportului de activitate al CtEDO pentru anul respectiv şi a studierii jurisprudenţei CtEDO în cauzele moldoveneşti. Principalele constatări sunt următoarele:
în anul 2019, CtEDO a înregistrat cu 3% mai multe cereri decât în anul 2018, însă cu mult mai puțin decât în anii 2016 și 2017. Se pare că scăderea este determinată, în principal, de descreşterea numărului de cereri depuse împotriva Turciei, Rusiei și Ungariei. De asemenea, popularitatea CtEDO scade după ce în anii 2011-2019 CtEDO a respins fără o motivare explicită circa peste 340,000 de cereri. Aceasta nu putea să nu aibă un efect descurajant asupra avocaţilor;
în 2019, CtEDO a primit cel mai mic număr de cereri îndreptate împotriva Moldovei din ultimii 12 ani. Totuși, raportat la populaţia ţării, numărul cererilor depuse împotriva Moldovei este foarte mare. În 2019, moldovenii s-au adresat la CtEDO de 3.4 ori mai des decât media europeană;
la 31 decembrie 2019, 1,056 de cereri moldoveneşti încă aşteptau să fie examinate. Peste 95% dintre acestea au şanse mari de succes. Acest număr depășete numărul total de cereri în baza cărora Moldova a fost condamnată în cei 22 de ani de când persoanele se pot plânge la CtEDO împotriva Moldovei;
până la 31 decembrie 2019, CtEDO a pronunţat 441 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 54 - în anul 2019. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Germania, Spania sau Olanda, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) cu mult timp înaintea Moldovei şi au o populaţie cu mult mai mare decât cea a Moldovei. La capitolul numărul de hotărâri pronunțate în 2019, Moldova s-a plasat pe locul cinci din cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei;
cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti (hotărâri vechi); maltratarea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor; detenţia în condiţii proaste; detenția ilegală; casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile;
în baza tuturor hotărârilor şi deciziilor pronunţate până la 31 decembrie 2019, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 17.1 milioane (EUR 537,000 doar în 2019). Pe lângă analiza datelor statistice privind Republica Moldova, documentul conține sinteza hotărârilor și deciziilor CtEDO din anul 2019 care vizează Republica Moldova. Acest document mai conţine şi o analiză a datelor statistice privind activitatea CtEDO în privința tuturor statelor.
Anterior, CRJM a efectuat analize similare pentru anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017 și 2018, precum și o sinteză a tuturor violărilor constatate de CtEDO în privinţa Republicii Moldova până în anul 2017
Postări
