Faceți căutări pe acest blog

Prioritățile UE pentru cooperarea cu Consiliul Europei în perioada 2020-2022

Prioritățile UE pentru cooperarea cu Consiliul Europei în perioada 2020-2022// Concluziile Consiliului privind prioritățile UE pentru cooperarea cu Consiliul Europei în perioada 2020-2022 . - 13 iulie 2020 . - 14 p.
 
Disponibil :  https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9283-2020-INIT/ro/pdf
Uniunea Europeană  își consolidează cooperarea cu Consiliul Europei, în mai multe domenii cheie:
  • Instituirea unui mecanism european de aplicare a dreptului, complementar mecanismelor existente ale Consiliului Europei (inclusiv Comisia de la Veneția și Grupul de state împotriva corupției - GRECO).
  • Sprijinirea reformei justiției, combaterea corupției și promovarea drepturilor fundamentale ale omului, precum și a mass-media independente și a societății civile, în țările din vecinătatea UE
  •  Promovarea Convenției de la Budapesta privind criminalitatea informatică, un cadrul al cooperării internaționale și al consolidării capacităților.
Promovarea unor valori și a unei cooperări paneuropene bazate pe norme și sprijinirea unui Consiliu al Europei redinamizat 

1. În contextul provocărilor cu care se confruntă pe scară largă drepturile omului, democrația și statul de drept, se așteaptă din partea Europei să-și mențină poziția de lider în promovarea acestor valori universale. Acesta este motivul pentru care UE intenționează să își consolideze cooperarea cu Consiliul Europei (CoE), care, pe baza experienței sale de peste 70 de ani, joacă un rol esențial în aceste domenii. Mandatele noii conduceri de la nivelul UE și al Consiliului Europei, precum și ale președințiilor Comitetului de Miniștri deținute de state membre ale UE în următoarea perioadă coincid cu plasarea unui accent reînnoit pe statul de drept atât în interiorul, cât și în afara UE. De asemenea, acestea se derulează într-un moment în care situația la nivel mondial în materie de drepturi ale omului, stat de drept și democrație are lumini și umbre: deși de-a lungul timpului s-au înregistrat progrese considerabile, se constată în același timp regrese în ceea ce privește universalitatea, indivizibilitatea și interdependența tuturor drepturilor omului, precum și în ceea ce privește democrația. O prognoză pe următorii cinci ani indică faptul că unele chestiuni majore pentru cetățenii noștri, precum digitalizarea și inteligența artificială (IA), vor dobândi o poziție proeminentă.

2. UE va continua să colaboreze cu Consiliul Europei și să sprijine această instituție în cadrul eforturilor sale de promovare a multilateralismului eficace și de susținere a ordinii internaționale bazate pe norme, nu în ultimul rând în contextul impactului pe care îl are pandemia de COVID-19 – inclusiv al impactului socioeconomic al acesteia – asupra drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, necesitând răspunsuri întemeiate pe drepturile omului, deoarece acestea duc la rezultate mai bune în ceea ce privește combaterea pandemiei, asigurarea nediscriminării și a egalității și menținerea demnității umane......

...5 De-a lungul anilor, cooperarea structurată dintre UE și Consiliul Europei1 , bazată pe rolurile lor diferite, dar complementare, a devenit mai strategică și s-a transformat într-o poveste de succes. Dialogurile periodice la nivel înalt dintre UE și instituțiile CoE vor continua. UE și statele sale membre sunt cel mai important contribuitor financiar la Consiliul Europei. UE va continua să sprijine activitatea Consiliului Europei, contribuind la bugetul extraordinar al acestuia și susținând cooperarea în domeniul juridic, încurajând dialogul politic și finanțând programe comune, printre altele în țările candidate și potențial candidate, precum și în regiunea Parteneriatului estic și în țările partenere din sud relevante în cadrul politicii europene de vecinătate (PEV), precum și în Rusia și Asia Centrală. Birourile și birourile de programe ale Consiliului Europei joacă un rol important pentru cooperarea UE/CoE în aceste țări și regiuni. UE și Banca Europeană de Investiții vor analiza, de asemenea, modalități de consolidare a cooperării formalizate cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. UE va coopera cu Consiliul Europei în ceea ce privește realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)....
...7 În cadrul celor trei piloni în jurul cărora este structurată activitatea Consiliului Europei, în perioada 2020-2022 UE se va concentra asupra următoarelor activități comune:

 Mai mult
Posted by
Labels: , , , , , , , ,

UE, BEI si BERD ajută Moldova să achiziţioneze locomotive noi

14 iulie 2020
Partenerii europeni ajută Moldova să achiziţioneze locomotive noi

Îmbunătățiri realizate la căile ferate în vederea sporirii oportunităților comerciale pentru întreprinderile locale

Noul material rulant achiziționat de întreprinderea feroviară de stat Calea Ferată din Moldova (CFM) va aduce beneficii importante comerțului, economiei și vieții oamenilor țării.

Douăsprezece locomotive diesel moderne achiziționate grație finanțării comune a Uniunii Europene (UE), Băncii Europene de Investiții (BEI) și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au sosit astăzi la Chișinău. Locomotivele vor consuma mai puțină energie și vor asigura un transport mai sigur și eficient al mărfurilor și pasagerilor pe teritoriul țării și în afara acesteia.

Materialul rulant a fost fabricat în Nursultan, Kazahstan, de către GE Transport, care în prezent este o divizie a companiei americane Wabtec, un furnizor important de vagoane pentru marfă și locomotive. GE Transportation a fost contractat în urma unei licitații organizate de CFM în 2018, în conformitate cu politicile și regulile de achiziții ale BERD.

Presedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a exprimat recunoștință reprezentanților BERD, BEI în Moldova, șefului Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, pentru sprijinul constant pe care îl acordă țării noastre prin cele mai diverse proiecte de finanțare a domeniilor strategice din Moldova. Șeful statului a remarcat că gestionarea eficientă a Căii Ferate din Moldova reprezintă o direcție prioritară pentru a revitaliza viața economică a țării.

Adrian Onceanu, Directorul General al CFM, a adăugat: “Datorită locomotivelor cu motoare diesel mai puternice, va fi posibilă efectuarea sarcinilor cu mai puține operațiuni, ceea ce va îmbunătăți eficiența transportului și va reduce costurile de operare. Caracteristicile tehnice îmbunătățite ale noilor locomotive diesel permit creșterea intervalului între întreținerea programată la 92 de zile de la 48 de ore, ceea ce va reduce semnificativ și costurile de mentenanță. Se va reduce consumul de combustibil diesel cu 15-20% și de ulei cu 35-40%, ceea ce per ansamblu va aduce economii semnificative.

Ambasadorul Peter Michalko, Șeful Delegației UE în Moldova, a comentat: „Astăzi, UE a dovedit încă o dată susținerea cetățenilor moldoveni. Cele 12 locomotive, achiziționate cu sprijinul Uniunii Europene, Băncii UE (BEI) și partenerilor noștri de la BERD. Contribuția UE este finanțată din banii cetățenilor UE. Acest eveniment marchează astăzi un pas important spre a face Moldova mai verde și dezvoltarea ei mai durabilă. Acest lucru vine, de asemenea, să arate cooperarea de succes dintre UE și Moldova în acest sector, care dovedește că împreună, putem depăși perioadele mai grele și să atingem obiectivele noastre: dezvoltarea economică durabilă, rezistența mediului și prosperitate socială, toate acestea în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova. Sprijinul UE pentru cetățenii Moldovei este oferit atât pentru infrastructură, cât și pentru reforme, deoarece ambele trebuie să fie făcute pentru a asigura o calitate a vieții mai înaltă.”

Angela Sax, Șefa BERD Moldova, a declarat într-o înregistrare video: „Sosirea noilor locomotive, finanțate de BERD, BEI și UE, reprezintă o adevărată realizare: acestea înseamnă o Moldovă mai modernă, mai verde și mai dinamică. Noul material rulant va facilita comerțul Moldovei, va menține turația roților economiei și va îmbunătăți viața oamenilor.”

Vicepreședintele BEI, Lilyana Pavlova, a comentat: „Este sarcina Băncii UE să depună eforturi pentru modernizarea infrastructurii de transport din Moldova. Noile locomotive vor facilita un mod de transport mai ecologic și vor îmbunătăți interconectivitatea în interiorul țării, precum și cu țările vecine. Acest lucru va contribui la îmbunătățirea condițiilor pentru transportul de pasageri și mărfuri.”

Achiziționarea locomotivelor face parte dintr-un proiect amplu finanțat de BERD, BEI și UE, care include, de asemenea, reabilitarea infrastructurii feroviare și o reformă cuprinzătoare a CFM pentru a îmbunătăți siguranța, eficiența și guvernanța corporativă.

Licitația pentru modernizarea infrastructurii feroviare este în curs de desfășurare, iar întreprinderea implementează un plan de acțiuni pentru îmbunătățirea guvernanței corporative. În plus, Parlamentul Republicii Moldova urmează să adopte un nou Cod Feroviar – legislație bazată pe directivele UE, care urmărește alinierea sectorului feroviar al țării la Acordul de Asociere cu UE.

Costul total al proiectului este de 110 milioane de euro, dintre care 5 milioane de euro reprezintă un grant pentru investiții de partea Instrumentului de Investiții pentru Vecinătate (NIF) a UE, iar restul sunt împrumuturi de la BERD și BEI.

UE este cel mai mare donator al Moldovei și a oferit până în prezent peste 1 miliard de euro sub formă de granturi.

BEI este banca Uniunii Europene. În calitate de cel mai mare debitor(link is external) și creditor multilateral ca volum, BEI oferă finanțare și expertiză pentru proiecte de investiții solide și durabile care contribuie la realizarea obiectivelor politicii UE. Peste 90 % din activitatea BEI este axată în Europa(link is external), dar sprijină, de asemenea, politicile externe și de dezvoltare ale UE(link is external).

BERD este o bancă multilaterală de dezvoltare și un investitor instituțional important în Moldova. Până acum a investit peste 1,3 miliarde de euro prin intermediul a130 de proiecte. De asemenea, Banca ajută autoritățile moldovenești să elaboreze politici care vin să îmbunătățească climatul de afaceri din țară.

Mai mult


Moldova si BEI
https://www.eib.org/en/projects/regions/eastern-neighbours/moldova/index.htm
BERD si Moldova 
https://www.ebrd.com/moldova.html
Posted by
Labels: , , , , , ,

În Republica Moldova a ajuns primul lot de echipamente medicale, oferit de UE și OMS




Uniunea Europeană și OMS și-au unit forțele pentru a livra produse esențiale pentru prima linie de luptă cu COVID-19 din Republica Moldova



Unul dintre cele mai mari ajutoare umanitare pentru lupta cu pandemia COVID-19, ce conține măști medicale și respiratoare, ochelari și halate de protecție, ce vine în dotarea lucrătorilor medicali din Republica Moldova pentru a oferi servicii medicale în mod eficient și sigur la combaterea pandemiei a sosit astăzi în țară.

Livrarea a 1,5 milioane unități de echipamente personale de protecție, finanțate de Uniunea Europeană și procurate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), conține 1.210.000 măști medicale, 348.000 respiratoare N95, 16.200 ochelari de protecție și 36.000 halate de protecție. Toate echipamentele livrate corespund standardelor de calitate și siguranță și sunt destinate lucrătorilor medicali din prima linie din instituțiile medicale de pe ambele maluri ale Nistrului.

Peter Michalko, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova și reprezentantul OMS în Republica Moldova, Dr Igor Pokanevych au transmis echipamentele Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în cadrul unei ceremonii oficiale. Ambasadorii statelor membre ale UE au fost prezenți la eveniment, în cadrul inițiativei Echipa Europa.

Acesta este primul lot cu echipamente personale de protecție, în țară urmând să ajungă și alte echipamente de protecție - 330.000 de mănuși și dispozitive medicale - 356 concentratoare de oxigen, 41 monitoare pentru pacienți, 40 de ventilatoare, 215 pulsoximetre, 1500 kituri pentru testele de laborator și 12.000 kituri pentru prelevarea probelor, în valoare totală de 2,8 milioane de EURO.

Prezent la ceremonia de donare, Prim-ministrul Ion Chicu a menționat: „Sprijinul generos oferit de UE și OMS țărilor din Parteneriatul Estic este o dovadă suplimentară a creării unui front comun la nivel regional și global în lupta cu pandemia COVID-19. Or, trebuie să recunoaștem, urmărind în fiecare zi evoluțiile pe plan global, tendințele fiind unele foarte îngrijorătoare, că e aproape imposibil să lupți izolat cu acest dușman invizibil, numit COVID-19. În numele Guvernului și a cetățenilor Republicii Moldova, vreau să mulțumesc din inimă pentru gestul de solidaritate al Uniunii Europene și Organizației Mondiale a Sănătății, cât și pentru simplul fapt că ne sunt alături!”.

„În aceste timpuri complicate, Uniunea Europeană este alături de Republica Moldova. Inițiativa „Solidari pentru Sănătate” este un exemplu concret privind modul în care UE sprijină sistemul de sănătate din Moldova în lupta cu pandemia COVID-19. Avem încrederea că furnizarea de echipamente personale de protecție și dispozitive medicale, precum ventilatoarele, kiturile pentru laborator, măștile, ochelarii și halatele de protecție vor fi atât în beneficiul lucrătorilor medicali din prima linie, cât și pentru toți cetățenii moldoveni”, a declarat Peter Michalko, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

„Pandemia COVID-19 este un test de rezistență pentru sistemele de sănătate din întreaga lume, iar cel din Republica Moldova nu este o excepție. Datorită partenerilor de dezvoltare, organizațiilor internaționale, agenților economici, care au oferit ajutoare umanitare, reușim să gestionăm această urgența de sănătate publică globală. Ne exprimăm gratitudinea pentru echipamentele medicale oferite de Uniunea Europeană și OMS, partenerii strategici în lupta cu infecția COVID-19, care vor fi distribuite tuturor instituțiilor medicale din țară, pentru a proteja eroii din prima linie”, a declarat ministrul Viorica Dumbrăveanu.

La rândul său, Dr Igor Pokanevych, Reprezentantul OMS și șeful Biroului OMS din Republica Moldova, a spus: „Lucrătorii medicali se află în prima linie a răspunsului nostru la COVID-19, fapt ce înseamnă că se confruntă cu un risc sporit de a se expune la infectarea cu coronavirus. Sunt eroii noștri, dar nu sunt oameni cu supraputeri. Livrarea echipamentului de protecție, posibilă datorită contribuției generoase a Uniunii Europene, va aduce un aport semnificativ la reducerea riscurilor cu care se confruntă cadrele medicale zi de zi și va contribui la protejarea lor, a pacienților și a persoanelor vulnerabile împotriva acestui virus dar și va permite să salvăm viața celor care au nevoi de respirație asistată și de oxigen”.

Donarea echipamentului personal de protecție face parte din răspunsul Uniunii Europene la pandemia COVID-19, ce a înregistrat peste 12 milioane de cazuri în 216 de țări și teritorii în întreaga lume. La 27 martie 2020, Uniunea Europeană a anunțat un pachet de asistență în valoare de 30,5 de milioane EURO pentru a contribui la acțiuni de prevenire, detectare și răspuns la pandemia de COVID-19 în șase țări din Caucaz și Europa de Est, inclusiv Belarus. Fondurile inițiale au fost utilizate pentru a răspunde necesităților imediate de urgență, precum procurarea de echipamente personale de protecție, instruirea lucrătorilor medicali și alt personal implicat în lupta cu COVID-19 și informarea populației despre măsurile de protecție. Pe termen lung, asistența va fi destinată fortificării capacității țării de a răspunde la situațiile de urgență în sănătate publică.

Proiectul are la bază sprijinul continuu al Uniunii Europene, OMS și Națiunile Unite acordat Republicii Moldova. 

 Mai mult



Posted by
Labels: , , , ,

13.07.2020 - 25 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei

13 iulie 2020

25 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei

Consiliul Europei reprezintă principala organizație pentru drepturile omului din Europa, având 47 de state membre, semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului. De peste 70 de ani, Consiliul Europei oferă sprijin pentru membrii săi în asigurarea păcii și democrației, precum și în protejarea și promovarea drepturilor omului, asumându-și adesea un rol de pionierat în multe domenii.

Protecţia drepturilor omului, a democraţiei pluraliste şi a statului de drept sunt valorile cheie ale organizației la care se aliniază fiecare stat membru. Totodată, prin intermediul instituțiilor sale, a programelor de regionale și naționale, Consliului Europei contribuie la identificarea soluţiilor pentru problemele cu care se confruntă societatea, cum ar fi: discriminarea minorităţilor, xenofobia, intoleranţa, terorismul, traficul de fiinţe umane, crima organizată şi corupţia, criminalitatea cibernetică, violenţa împotriva copiilor, violența față de femei și fete etc.

Consiliul Europei este o comunitate care include peste 800 de milioane de cetățeni europeni, unde vocea fiecărui om contează. Adunarea Parlamentară, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comisarul pentru Drepturile Omului, Conferința ONG-urilor, Centrul Tineretului European sunt instituțiile care fac auzită vocea cetățenilor din toate țările Europei.

Pe parcursul ultimilor 25 de ani, Consiliul Europei s-a dovedit un partener de încredere, însoțind Republica Moldova pe tot parcursul dezvoltării sale ca stat independent, prin susţinerea reformelor politice, legislative şi constituţionale.

Obiectivul principal, prevăzut în angajamentele asumate de Moldova la momentul aderării la Consiliul Europei, a fost de a întreprinde reforme profunde ale sistemului instituțional, în scopul implementării unui sistem democratic, care respectă și apără drepturile fundamentale ale omului, unde legea este fundamentul superior al statului. Toate organismele-cheie specializate ale organizației au fost mobilizate pe parcursul a 25 de ani pentru a oferi expertiză în domeniile esențiale ale reformei.

Republica Moldova a beneficiat de recomandări din partea organismelor și instituțiilor specializate: 
  • Comisia de la Veneția pentru probleme constituționale, 
  • GRECO - Grupul de state împotriva corupției, 
  • Comitetul European pentru Prevenirea Torturii 
  • și, desigur, Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, orice cetățean al Republicii Moldova care consideră că drepturile sale au fost încălcate în acest stat poate să apeleze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și să-și facă dreptate.

De 25 de ani, Consiliul Europei a sprijinit și continuă să susțină Republica Moldova în consolidarea statului de drept și libertății mass-media, pentru ca cetățenii să aibă parte de o justiție independentă și echilibrată, de instituții de stat democratice, fiabile și puternice, care să asigure un trai decent.

Totodată, Consiliul Europei și autoritățile din Moldova desfășoară programe de cooperare care vizează îmbunătățirea guvernării pe toate nivelurile, combaterea corupției și spălării banilor, dezvoltarea independenței și eficacității sistemului de justiție, lupta împotriva relelor tratamente și impunității, protejarea în continuare a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților și întărirea încrederii între oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului.

Sprijinul în înființarea și buna funcționare a 
  • Institutului Național de Justiție, 
  • a Centrului pentru pregătire electorală continuă (CCET), 
  • a Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității (Consiliul egalității), 
  • precum și asistența pentru societatea Telefilm Chișinău în producția de materiale documentare, sunt doar câteva exemple elocvente a suportului valoros oferit de Consiliul Europei cetățenilor Republicii Moldova.

Republica Moldova este parte la 107 de tratate ale Consiliului Europei care reglementează cele mai importante domenii, cu accent pe supremația drepturilor fundamentale ale omului.

Pentru a alinia, în continuare, legislația, instituțiile și practicile naționale la standardele europene, Consiliul Europei în comun cu autoritățile din Moldova implementează Planul de Acțiuni ale Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2017-2020. Acest instrument de programare strategică vine să sprijine țara în îndeplinirea obligațiilor ca stat membru al Consiliului Europei. În prezent, se discută următorul Plan de Acțiuni, care sintetizează prioritățile noastre de cooperare cu autoritățile moldovene pentru următorul interval de patru ani, 2021-2024.


 VEZI DE ASEMENEA

CoE
Accesați această pagină pentru a cunoaște drumul Moldovei de la un sistem totalitar către democrație și statul de drept, în calitate de membru al Consiliul Europei - https://www.coe.int/ro/web/chisinau/25th-anniversary-of-the-republic-of-moldova-s-membership-in-the-council-of-europe  #HumanRights, #Democracy #RuleOfLaw #Moldova25anniversary
MOLDOVA
BNRM
#25RM-CoE_BNRM - 
Posted by
Labels: ,

BV - Raportul Comisiei Europene privind evaluarea îndeplinirii cerințelor de liberalizare a vizelor cu tarile din Balcanii de Vest și cele ale Parteneriatului Estic


Al treilea raport privind mecanismul de suspendare a vizelor= Third Report under the visa suspension mechanism: Report from the Commission to the European Parliament and the Council  COM/2020/325 final/ Comisia Europeană, Direcția generală Migrație și Afaceri Interne. - 10 iulie 2020. - 25 p.

Disponibil: 

Comisia Europeană prezintă un raport cu privire la evaluarea îndeplinirii cerințelor de liberalizare a vizelor de către Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Georgia, Moldova și Ucraina. 

Raportul a concluzionat că țările în cauză continuă să îndeplinească cerințele privind liberalizarea vizelor și că regimul de călătorii fără viză continuă să aducă beneficii economice, sociale și culturale statelor membre ale UE și țărilor partenere. Raportul se concentrează în detaliu asupra unor domenii specifice în materie de securitate și migrație în care sunt necesare acțiuni suplimentare.

Raportul prezentat a fost elaborat ca urmare a obligației legale pe care o are Comisia în cadrul mecanismului consolidat de suspendare în materie de vize, adoptat în martie 2017, de a monitoriza îndeplinirea continuă a cerințelor referitoare la liberalizarea vizelor de către țările terțe și de a înainta Parlamentului European și Consiliului, cel puțin o dată pe an, un raport privind aceste aspecte. Raportul de astăzi este cel de al treilea din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, primul raport privind mecanismul de suspendare a vizelor fiind publicat în decembrie 2017, iar cel de al doilea raport privind mecanismul de suspendare a vizelor – în decembrie 2018.
Datele din raportul publicat astăzi se referă la 2019 și la prima jumătate a anului 2020.

Per total, regimul de călătorii fără viză și-a atins scopul: a consolidat contactele interpersonale între țările din Balcanii de Vest și cele din cadrul Parteneriatului estic, pe de o parte, și UE, pe de altă parte, inclusiv cu comunitățile din diaspora care se află în statele membre, a îmbunătățit oportunitățile de afaceri și schimburile culturale și a permis cetățenilor țărilor care beneficiază de un regim de călătorii fără viză să cunoască mai bine Uniunea Europeană.


Mai mult  

MOLDOVA -  
P. 17-19
P. 44-50 

Cetățenii Republicii Moldova vor beneficia în continuare de Regimul liberalizat de vize cu statele din Spațiul Schengen, iar autoritățile continuă să îndeplinească condiționalitățile ce au stat la baza liberalizării regimului de vize, se constată în cel de-al treilea  Raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de suspendare a regimului de vize cu Uniunea Europeană, publicat pe data de 10 iulie 2020. Raportul conţine o evaluare complexă a nivelului de implementare a criteriilor-referinţă aferente regimului fără vize cu UE pentru ţările din Balcanii de Vest şi Parteneriatul Estic.

Cu referire la Republica Moldova, Comisia Europeană a prezentat o serie de recomandări ce țin de
  • îmbunătăţirea cooperării operaţionale în vederea reducerii numărului cererilor de azil depuse într-un mod nejustificat de către cetăţenii Republicii Moldova în Spaţiul Schengen,
  •  continuarea promovării campaniilor informaţionale privind regulile de călătorie în Spaţiul Schengen, 
  • continuarea consultărilor în vederea adoptării strategiei și planului de acțiuni privind reforma justiției, 
  • consolidarea capacităților instituționale și competențelor Autorității Naționale de Integritate, 
  • asigurarea în continuare a investigării cuprinzătoare a fraudei bancare, recuperarea activelor fraudate și tragerea la răspundere a celor vinovați.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene ia act de evaluarea și recomandările prezentate în prezentul Raport care reflectă inclusiv evoluțiile pozitive aferente implementării recomandărilor Raportului similar din 2018. Recomandările Comisiei Europene vor fi analizate, autoritățile vizate urmând să întreprindă acțiunile necesare pentru implementarea acestora.

Notă: În perioada 2014-2020, peste 2 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova au efectuat călătorii în statele din spațiul Schengen, înregistrând în total peste 6 milioane de călătorii. Potrivit Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), numărul de refuzuri de intrare constituie în mediu 0.3%, iar numărul cazurilor de ședere ilegală este în mediu de 0.5%. Posibilitatea de a călători fără viză în UE este deschisă pentru aproximativ 2.5 milioane de posesori ai pașapoartelor biometrice, inclusiv pentru mai mult de 200 000 de cetățeni moldoveni care locuiesc în regiunea transnistreană.
Posted by
Labels: , , , , ,

UE a aprobat debursarea a 30 de milioane de euro din asistența macrofinanciară pentru Moldova.

10.07.2020

UE aprobă acordarea a 30 de milioane de euro din asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova


Comisia Europeană, în numele UE, a aprobat astăzi debursarea a 30 de milioane de euro din asistența macrofinanciară pentru Moldova.

Aceasta este cea de-a doua și ultima tranșă din cadrul actualului program de asistență macrofinanciară pentru Moldova, prima tranșă în valoare de 30 de milioane de euro fiind acordată în octombrie 2019. Tranșa a doua este alcătuită din 10 milioane de euro sub formă de grant și 20 de milioane de euro sub formă de împrumut pe termen lung, cu dobândă scăzută. Programul este destinat pentru a ajuta Moldova în acoperirea nevoilor sale de finanțare externă, ceea ce este deosebit de important în contextul pandemiei de coronavirus, în timp ce implementează o agendă de reforme amplă și ambițioasă.

Paolo Gentiloni, Comisar pentru Economie, a declarat: “Astăzi, UE a aprobat încă 30 de milioane de euro din asistența financiară pentru a ajuta Moldova să facă față șocului economic cauzat de pandemia de coronavirus. Uniunea Europeană este alături de cetățenii Moldovei în aceste vremuri dificile. De asemenea, doresc să felicit Moldova pentru eforturile depuse în realizarea reformelor, de exemplu în îmbunătățirea sistemului de justiție și combaterea corupției.”

Debursarea urmărește îndeplinirea angajamentelor politice convenite cu UE, precum este stipulat în Memorandumul de Înțelegere. Acestea includeau măsuri importante în domeniile guvernanței sectorului financiar, a sectorului public, lupta împotriva corupției și spălării banilor, domeniul energiei și a climatului de afaceri și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA).

Tranșele asistenței macrofinanciare sunt condiționate de un progres semnificativ în programele FMI. Moldova a finalizat cu succes cea de-a șasea și ultima revizuire a Facilității extinse de creditare, pe trei ani, și a Mecanismului de finanțare extinsă al Fondului FMI din martie 2020.

Debursările asistenței macrofinanciare sunt condiționate și de îndeplinirea anumitor precondiții politice. Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) consideră că s-au înregistrat progrese intermediare suficiente în acest scop, în special în ceea ce privește seria de acțiuni specifice pe termen scurt, comunicate de către UE autorităților din Moldova în luna februarie, legate, printre altele, de justiție, anticorupție, mass-media și societatea civilă. Autoritățile moldovenești s-au angajat, de asemenea, să continue reforma justiției, în special prin prezentarea modificărilor constituționale mult așteptate pentru reforma judiciară, în conformitate cu standardele internaționale. Prin urmare, ținând cont de aceste eforturi, Comisia și SEAE consideră că precondițiile politice pentru acordarea celei de-a doua tranșe a asistenței macrofinanciare au fost îndeplinite. Comisia și SEAE monitorizează îndeplinirea acestor precondiții pe tot parcursul ciclului de viață al programelor de asistență macrofinaciară.

În mod separat, UE pune la dispoziția Moldovei și alte împrumuturi de asistență macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro, ca parte a deciziei de a acorda asistență macrofinanciară pentru zece țări partenere pentru a le ajuta să limiteze efectele economice negative provocate de pandemia de coronavirus. Comisia este pregătită să acorde prima tranșă a acestei asistențe macrofinanciare în cel mai scurt timp, după adoptarea legală a Memorandumului de Înțelegere cu Republica Moldova. Memorandumul de Înțelegere stabilește acțiunile politice pentru a fi îndeplinite în schimbul ajutorului.

Background

Operațiunile de asistență macrofinanciară fac parte din angajamentul amplu al UE cu țările vecine și sunt menite să servească drept instrument al UE de răspuns la situațiile de criză. Acestea sunt disponibile pentru țările vecine ale UE, care se confruntă cu probleme grave în ceea ce privește balanțele de plăți.

 Mai mult



Posted by
Labels: , ,

Președinția germană a Consiliului UE: 1 iulie–31 decembrie 2020





Prioritățile președinției germane sunt determinate de mottoul său: „Împreună pentru redresarea Europei”.

Programul președinției se axează pe șase domenii principale:
  1. depășirea, pe termen lung, a consecințelor crizei provocate de coronavirus, precum și redresarea economică și socială
  2. Europă mai puternică și mai inovatoare
  3. Europă echitabilă
  4. Europă durabilă
  5. Europă a securității și a valorilor comune
  6. Europă puternică în lume

Președinția germană a Consiliului UE se va concentra direct asupra depășirii pandemiei de COVID-19: combaterea răspândirii virusului, sprijinirea redresării economiei europene și consolidarea coeziunii sociale în Europa. În vederea realizării acestui obiectiv, Germania își confirmă angajamentul față de acțiunile comune aprobate, solidaritatea europeană și valorile comune.

Președinția Consiliului se asigură prin rotație la fiecare 6 luni între statele membre ale UE. În cursul acestei perioade de 6 luni, președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.
Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele 3 țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

Trioul actual este alcătuit din președințiile României, Finlandei și Croației.

Președințiile Consiliului până în 2021
Germania: iulie-decembrie 2020
Portugalia: ianuarie-iunie 2021
Slovenia: iulie-decembrie 2021


Preşedinţia Consiliul Uniunii Europene
Posted by
Labels: ,

Noutăți CoE-RM - Aprilie - Iunie 2020

 26.06.2020
Drepturile omului în biomedicină în perioada post-COVID-19: plan de acţiune 2020-2025

 Comitetul de bioetică a lansat noul său plan de acţiune privind drepturile omului și tehnologiile biomedicale. Guvernarea tehnologiilor, echitatea în îngrijirea sănătăţii, integritatea fizică şi mentală sunt în centrul acestei strategii de cinci ani.
„În timp ce impactul pandemiei COVID-19 a fost devastator, trebuie să ajutăm guvernele noastre să obţină instrumentele potrivite, să restabilească încrederea şi să avanseze în asistenţa medicală prestată. Fie că este vorba despre disponibilitatea asistenţei de îngrijire, accesul la resurse sau dezvoltarea aplicaţiilor de urmărire, trebuie să se aplice standardele noastre comune ”, a declarat secretarul general Marija Pejčinović Burić.
Proiectat pentru a proteja demnitatea umană, drepturile omului și libertățile individuale în ceea ce privește aplicarea biologiei și medicamentului, planul de acţiune se concentrează pe abordarea provocărilor cheie pe care le prezintă evoluțiile tehnologice și tendințele practicilor biomedicale.
Este împărțit în patru direcții principale:
  1. Guvernarea tehnologiei: obiectivul principal fiind încorporarea drepturilor omului în dezvoltarea de tehnologii care au o aplicație în biomedicină și încurajarea dialogului public pentru a asigura o mai mare transparență în domeniul biomedicinii;
  2. Echitate în asistența medicală: va fi elaborat un proiect cu titlu de recomandare pentru promovarea accesului echitabil la tratamente inovatoare și tehnologii adecvate, împreună cu un ghid pentru educația în sănătate pentru persoanele în vârstă;
  3. În ceea ce privește integritatea fizică și mentală, planul de acțiune prevede:
  • un ghid de bune practici privind participarea copiilor la procesul de luare a deciziilor;
  • un compendiu de bune practici pentru promovarea măsurilor voluntare în domeniul sănătății mintale. 
      4. Cooperare şi comunicare 
Planul de acțiune se bazează pe Convenția Consiliului Europei pentru Drepturile Omului și Biomedicină (Convenția de la Oviedo) adoptată în 1997, care este singurul instrument legal obligatoriu în acest domeniu.
25.06.2020

Raportul Comisarului CoE pentru Drepturile Omului: Republica Moldova ar trebui să ratifice Convenţia de la Istanbul, să-şi îmbunătăţească răspunsul privind discursul instigator la ură şi să avanseze în prestarea şi accesul serviciilor medicale de calitate, locuinţe accesibile şi incluziune socială pentru toţi.

Având în vedere legislația privind violența în familie și punerea în aplicare a acesteia, în conformitate cu standardele internaționale, comisarul îndeamnă autoritățile moldovenești să ratifice Convenția de la Istanbul fără întârziere. 
„Guvernul ar trebui să se asigure că publicul are informaţii exacte despre adevărata natură şi sfera violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, precum şi a măsurilor prevăzute în Convenţia de la Istanbul pentru a răspunde şi a preveni aceste fenomene”, subliniază Comisarul.
Reţeaua de adăposturi şi servicii de asistenţă pentru victimele violenţei domestice ar trebui extinsă şi accesul la justiţie ar trebui îmbunătăţit, împreună cu capacităţile poliţiei, procurorilor şi sistemului judiciar de a investiga în mod eficient plângerile şi de a trata cauzele într-un mod sensibil pe dimensiunea de gen.
Comisarul este preocupat de cazurile de discurs instigator la ură, în special de către liderii politici în timpul campaniilor electorale, care vizează femei și persoane LGBTI.
„Funcționarii publici și liderii comunității, nu numai că, nu ar trebui niciodată să se angajeze în discursul instigator la ură, ci ar trebui să-l dezaprobe atunci când apare şi să-l combată prin prevenire, urmărire penală, autoreglare și contra-discurs”. În acest scop, cadrul juridic şi instituţional existent ar trebui să fie ajustat şi să ofere în mod explicit protecţie împotriva discursului instigator la ură, inclusiv pe motive de orientare sexuală şi identitate de gen, iar Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii ar trebui consolidat prin intermediul modificările necesare în reglementări și alocarea resurselor. „Autorităţile moldoveneşti trebuie să-şi asume responsabilitatea în lupta împotriva discursului instigator la ură şi să-şi transpună angajamentul într-o strategie vizibilă”, subliniază oficialul.



 

22.06.2020
Comisia de la Veneția a publicat două opinii care vizează Republica Moldova. 


Ele se referă la inițiativa de modificare a componentei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si la proiectul de modificare al Constituției îmbunătățit după avizului Comisiei din 20 martie 2020.

Rezumatul principalelor constatări din acestea pot fi consultate aici  @CRJM.org https://tinyurl.com/y7uz33s7

Text complet - https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?match=CDL-AD(2020)&cdl=123
 Mai mult

19.06.2020
Un nou ghid privind protecția internațională a victimelor traficului de persoane
Înainte de Ziua Mondială a Refugiaților, care se marchează la 20 iunie, Grupul de Experți privind Acțiunile împotriva Traficului de Ființe Umane (GRETA) a publicat un nou ghid privind dreptul victimelor supuse traficului de persoane și persoanele cu risc de a fi traficate, la protecția internațională.

Ghidul este menit să ajute autoritățile naționale și alte organizații care se ocupă de victimele supuse traficului de persoane sau persoane cu risc, pentru a se asigura că nimeni nu ar trebui forţat să se întoarcă în țara lor de origine dacă nu este sigur pentru ei să facă acest lucru. Ghidul  stabilește bazele legale în temeiul dreptului internațional și european - inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Convenția Anti-Trafic a Consiliului Europei - pentru țările de destinație în vederea permiterii persoanelor traficate să rămână pe teritoriul acelei ţări.

Mai mult
Vezi ghidul privind protecția internațională a victimelor traficului de persoane
12.06.2020
Reprezentantul Permanent al RM pe lângă Consiliul Europei a fost reales în calitate de Preşedinte al Comitetului Părţilor la Convenţia anti-trafic

La 12 iunie 2020, Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei, Ambasadorul Corina Călugăru, a fost realeasă în calitate de Preşedinte al Comitetului Părţilor la Convenţia Consiliului Europei privind combaterea traficului de fiinţe umane (CP).
Anterior, începând cu 5 aprilie 2019, Reprezentantul Permanent al RM a exercitat mandatul de Preşedinte al CP, și două mandate consecutive, în calitate de Vice-președinte al CP, în perioada 10 martie 2017 - 9 februarie 2019. În cadrul aceleiași reuniunii, Ambasadorul Elveției Christian Meuwly a fost ales drept Vice-președinte al CP.
Republica Moldova este parte la acest important instrument din 2008, fiind printre primele țări care a semnat și ratificat Convenţia.



3.06.2020
GRECO: un nou raport îndeamnă autoritățile publice să fie exemplare și transparente

Guvernele și deținătorii de funcții publice ar trebui să acționeze în mod exemplar, respectând măsurile anticorupție și standardele de transparență, a declarat organismul anticorupție GRECO al Consiliului Europei în raportul său anual.

Raportul analizează măsurile de prevenire ale corupției luate în statele membre GRECO în 2019, în ceea ce privește parlamentari, judecători și procurori, precum și în administrațiile centrale - inclusiv funcții executive cheie - și agențiile de aplicare a legii.
Secretarul general, Marija Pejčinović Burić, a declarat: „Corupția subminează încrederea cetățenilor în democrație și în instituțiile democratice. Prin urmare, punerea în aplicare a măsurilor eficiente anticorupție și promovarea integrității și transparenței ar trebui să fie în orice moment o prioritate pentru autoritățile publice. Statele au înregistrat progrese, dar ar trebui să își intensifice eforturile pentru a implementa pe deplin recomandările GRECO ”.
Președintele GRECO, Marin Mrčela, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acuzațiile de corupție răspândite în mai multe țări cu privire la persoanele responsabile de instituțiile publice în ultimii ani. „Nicio persoană, stat sau instituție nu este imună la corupție. Politicienii, indiferent de apartenența lor politică, trebuie să conducă prin exemplul personal şi exemplaritatea care este aşteptată din partea acestora. Politicienii sunt meniţi să servească, nu să conducă oamenii. ”, a spus acesta. 

Raportul subliniază că, de când a început a patra rundă de evaluare în 2012, aproape jumătate din statele membre ale GRECO au efectuat reforme constituționale ca urmare a recomandărilor sale.
Statele membre ale GRECO au efectuat peste 150 de reforme legislative, de reglementare sau instituționale concrete pentru a pune în aplicare recomandările GRECO.
GRECO a continuat să facă progrese în evaluarea prevenirii corupției în guvernele și agențiile de aplicare a legii: 18 țări au fost evaluate până la sfârșitul anului 2019.

GRECO a constatat adesea deficiențe în modul în care țările se ocupă de lobby, conflictele de interese și „ușile rotative” în guvernele centrale, inclusiv necesitatea extinderii măsurilor anticorupție consilierilor. Recomandările GRECO cu privire la agențiile de aplicare a legii se referă mai ales la coduri de conduită, promovare și demitere, conflicte de interese, restricții post-angajare și protecția avertizorilor de integritate.

În anul 2019, care a coincis cu aniversarea a 20-a, GRECO a decis să înceapă o nouă funcție de consiliere, prin care va fi în măsură să furnizeze, la cerere, asistență statelor membre și organismelor Consiliului Europei sub forma unor rapoarte de expertiză.
Raportul conține, de asemenea, un articol cu privire la Oficiul European de Procurori, scris de Laura Kovesi, procuror-șef european.

Mai mult
Comunicatul de presă
Raportul GRECO pentru anul 2019

Aprilie - Mai 2020

MAI MULT »
Posted by
Labels: , , , , , , , , , , ,

BV - CoE-RM: Raportul Comisarului CoE pentru Drepturile Omului privind Republica Moldova

Commissioner for Human Rights of The Council of Europe Dunja Mijatović: Country report. Report Following Her Visit to the Republic Of Moldova from 9 to 13 March 2020 ( CommDH(2020)10, 25 iinue 2020) = Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatović. Raportul  după vizita din Republica Moldova în perioada 9 - 13 martie 2020. – Strasbourg, 2020. – 31 p. [citat la 25 iunie 2020].

Disponibil: https://rm.coe.int/report-on-the-visit-to-moldova-from-9-to-13-march-2020-by-dunja-mijato/16809ed0e4


Comisarul Dunja Mijatović şi echipa sa au vizitat Republica Moldova în perioada 9-13 martie 2020. În timpul vizitei, comisarul a purtat discuții cu autoritățile moldovenești, avocatul poporului (Avocatul Poporului), preşedintele Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, apărătorii drepturilor omului și alți reprezentanți ai societății civile. 

Prezentul raport se concentrează urmare problemelor ridicate în timpul vizitei: violența împotriva femeilor și violența în familie; drepturile copiilor; drepturile omului privind persoanele cu dizabilități și romi; discursul instigator la ură; precum şi drepturile la locuinţă şi sănătate. De asemenea, comisarul a efectuat o vizită şi la Comrat (Unitatea Teritorială Autonomă Gagauzia) și Tiraspol (mai multe informaţii despre întâlnirile de la Tiraspol se găsesc în anexa raportului).

Republica Moldova ar trebui să ratifice Convenţia de la Istanbul, să-şi îmbunătăţească răspunsul privind discursul instigator la ură şi să avanseze în prestarea şi accesul serviciilor medicale de calitate, locuinţe accesibile şi incluziune socială pentru toţi.



Având în vedere legislația privind violența în familie și punerea în aplicare a acesteia, în conformitate cu standardele internaționale, comisarul îndeamnă autoritățile moldovenești să ratifice Convenția de la Istanbul fără întârziere. 

„Guvernul ar trebui să se asigure că publicul are informaţii exacte despre adevărata natură şi sfera violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, precum şi a măsurilor prevăzute în Convenţia de la Istanbul pentru a răspunde şi a preveni aceste fenomene”, subliniază Comisarul.Reţeaua de adăposturi şi servicii de asistenţă pentru victimele violenţei domestice ar trebui extinsă şi accesul la justiţie ar trebui îmbunătăţit, împreună cu capacităţile poliţiei, procurorilor şi sistemului judiciar de a investiga în mod eficient plângerile şi de a trata cauzele într-un mod sensibil pe dimensiunea de gen.
Comisarul este preocupat de cazurile de discurs instigator la ură, în special de către liderii politici în timpul campaniilor electorale, care vizează femei și persoane LGBTI.

„Funcționarii publici și liderii comunității, nu numai că, nu ar trebui niciodată să se angajeze în discursul instigator la ură, ci ar trebui să-l dezaprobe atunci când apare şi să-l combată prin prevenire, urmărire penală, autoreglare și contra-discurs”. În acest scop, cadrul juridic şi instituţional existent ar trebui să fie ajustat şi să ofere în mod explicit protecţie împotriva discursului instigator la ură, inclusiv pe motive de orientare sexuală şi identitate de gen, iar Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii ar trebui consolidat prin intermediul modificările necesare în reglementări și alocarea resurselor. „Autorităţile moldoveneşti trebuie să-şi asume responsabilitatea în lupta împotriva discursului instigator la ură şi să-şi transpună angajamentul într-o strategie vizibilă”, subliniază oficialul

Comunicat de presă 
https://bit.ly/2YvWYcf

*  *  *

Mолдова должна ратифицировать Стамбульскую конвенцию, совершенствовать меры по противодействию разжиганию ненависти
https://www.coe.int/ru/web/portal/-/moldova-should-ratify-the-istanbul-convention-improve-its-response-to-hate

Комиссар Совета Европы по правам человека Дунья Миятович опубликовала доклад по итогам своего визита в марте этого года в Республику Молдова, в ходе которого она, в частности, посетила Комрат (автономное территориальное образование Гагаузия) и Тирасполь. В докладе содержатся рекомендации относительно таких вопросов, как насилие в отношении женщин и домашнее насилие, права детей, права лиц с ограниченными возможностями здоровья, рома-цыгане, язык ненависти и права на жилище и здоровье.

Ввиду того, что законодательство о домашнем насилии и его применение все в большей степени отвечают международным стандартам, Комиссар настоятельно призывает власти Молдовы ратифицировать Стамбульскую конвенцию без промедления.

«Правительству следует обеспечить, чтобы общественность располагала достоверной информацией об истинной природе и масштабах насилия в отношении женщин и домашнего насилия, а также о мерах, предусмотренных Стамбульской конвенцией для борьбы и предупреждения таких явлений», – подчеркнула она. Необходимо расширить сеть приютов и служб помощи для жертв домашнего насилия, облегчить доступ к правосудию, расширить возможности полиции, прокуратуры и судебных органов эффективно расследовать жалобы и рассматривать дела с учетом гендерных факторов.

Комиссар обеспокоена случаями ненавистнической риторики, особенно со стороны политических лидеров во время избирательных кампаний, в отношении женщин и лиц ЛГБТИ. «Государственные должностные лица и лидеры местных общин должны не только не позволять себе использовать язык ненависти, но и выражать свое несогласие, когда подобные высказывания имеют место, а также противодействовать этому явлению путём превентивных мер, судебного преследования, применения методов саморегулирования и контрдискурса».

Веб-страница Комиссара по правам человека

Пресс-релиз
Молдова должна ратифицировать Стамбульскую конвенцию, совершенствовать меры по противодействию ненавистническим высказываниям и продвигать доступ к качественному медицинскому обслуживанию, приемлемому по цене жилью и социальной интеграции для всех


VIDEO https://youtu.be/yMnVI0EBrjE
Posted by
Labels: , , , , ,

Videoconferința liderilor din cadrul Parteneriatului estic, 18 iunie 2020

18.06.2020

Al șaselea Summit al Parteneriatului Estic urma să se desfășoare pe data de 18 iunie 2020, la Bruxelles, dar din cauza pandemiei a fost decisă desfășurarea discuțiilor în regim de videoconferință.

Cu ocazia reuniunii liderilor din cadrul Parteneriatului estic, care s-a desfășurat prin videoconferință, liderii UE au discutat cu cei șase parteneri estici – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina – despre răspunsul la COVID-19, consecințele crizei, parteneriatul strategic și viitorul acestuia.

Reuniunea a fost concentrată pe trei subiecte: 
  1. cooperarea și solidaritatea în combaterea crizei Covid-19; 
  2. reconfirmarea importanței strategice a Parteneriatului Estic și a elementelor definitorii ale acestuia; și
  3. rezultatele, obiectivele pe termen lung ale Parteneriatului Estic și produsele livrabile post 2020.
Liderii au subliniat importanța solidarității în perioada crizei provocate de pandemia de COVID-19, precum și sprijinul substanțial acordat de UE pentru a se face față impactului pandemiei în regiunea Parteneriatului estic.

Ei au reconfirmat angajamentul lor, precum și importanța deosebită pe care o acordă Parteneriatului estic ca prioritate a politicii externe și au evidențiat o serie de domenii de cooperare precum comerțul, acordurile privind eliminarea vizelor sau acordurile de facilitare a eliberării vizelor.

"Liderii și-au exprimat voința politică de a depune în continuare eforturi pentru construirea unui spațiu comun de democrație, prosperitate și stabilitate, ancorat în valorile noastre comune, prin intermediul unei ordini internaționale bazate pe norme și al dreptului internațional "-  Charles Michel, președintele Consiliului European

Participanții au discutat și despre pregătirea unui summit fizic, care va avea loc la Bruxelles în martie 2021 și în cadrul căruia vor aproba, într-o declarație comună, cinci priorități în materie de politici.

La eveniment au participat șefi de state și guverne ai 27 de țări membre ale UE și 6 state ale Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

 Mai mult 

Primul-ministru al Republicii Moldova, Ion Chicu la invitația dlui Charles Michel, Președintele Consiliului European, și a dnei Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene, a participat la Videoconferința liderilor Parteneriatului Estic.

Prim-ministrul a menționat că direcția de evoluție a Parteneriatului, setată în prezent, va influența cursul acțiunilor pentru anii următori, va defini relațiile noastre și va remodela rolul UE în regiune.

Șeful Executivului de la Chișinău a mulțumit statelor UE pentru sprijinul acordat RM sub formă de teste, echipament de protecție, medicamente și alte produse de care toate țările vor avea nevoie continuă sporită în acest an. „Suntem recunoscători pentru programele care vin în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii și societății civile. Sumele anunțate de asistență impresionează”, a declarat premierul.

Notă: Pentru a apropia mai mult Partenerii Estici de UE, prim-ministrul Chicu a propus patru acțiuni:

1. Intensificarea dialogului politic strategic la nivel înalt – e necesar pentru a menține puternic angajamentul pentru reforme.

2. Intensificarea rapidă a cooperării sectoriale prin setarea unor obiective concrete. Spre exemplu: aderarea la Spațiul Unic de Plăți în Euro care ar genera diferențe reale pentru afaceri și cetățeni. Digitalizarea economiilor, progresul pe direcția economie verde și neutră climatic vor solicita investiții semnificative și necesită planificare comună a acțiunilor și instrumentelor.

3. Concentrarea pe stabilitatea instituțională și socială e importantă în contextul suportului UE pentru consolidarea autorităților publice centrale și locale, cu scopul de a determina reformele la toate nivelele. Există oportunități de a extinde cooperarea în domeniul securității, combaterii fenomenului dezinformării și a amenințărilor cibernetice ș.a. 

4. Pandemia a generat un efect puternic de solidaritate, care poate fi folosit pentru realizarea proiectelor comune de consolidare a sistemelor de sănătate și a capacităților de gestionare a crizelor. Pot fi inițiate și realizate proiecte comune în domeniul îmbunătățirii infrastructurii în sănătate, realizarea achizițiilor comune, facilitarea fluxului produselor esențiale și altele.



Posted by
Labels: , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)